Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
de debitare spre injectoarele 10, care, prin conducta de inalta presiune, ajunge la
injectorul respectiv, ce o pulverizeaza in cilindru.
O parte din motorina asigura ungerea si racirea pompei, dupa care iese prin
racordul pentru teava de retur 11. Regulatorul de turatie 13 asigura automat, prin
bratul 14, tija cu arc 15 si arcul 16, pozitionarea supapei de dozaj 4 si deci
cantitatea de motorina ce se va injecta, corespunzatoare motorului, la o anumita
pozitie a pedalei de acceleratie.
Prin actionarea pedalei de acceleratie si deci a parghiei 17, arcul 16, bratul 14 si
tijei cu arc 15, se modifica pozitia supapei de dozaj, pentru un debit de injectie
camandat.
Depozitul de avans automat 19 cu actionare hidraulica, prin motorina debitata de
pompa de transfer, roteste cu un anumit unghi inelul cu came pentru a obtine o
variatie a avansului de injectie corespunzator turatiei motorului. Oprirea
motorului se face prin parghia 18, care roteste, in pozitia de debitare nula,
supapa de dozaj. Toate componenetele sunt montate in corpul pompei de injectie
20.
Cursa pistoanelor rotorului-distribuitor, dece debitul de motorina se regleaza
prin pizitionarea fantelor excentrice de la placile de reglaj ce se fixaza pe
butucul de antrenare (care face legatura intre arborele de antrenare 12 si rotorul
distribuitor 5). Rgulatorul de turatie este de tipul cu colivie si greutati
nearticulate, care basculeaza pa mansonul glisant de pe arborele de antrenare
12; acesta actionaza prin intermediul bratului asupra supapei de dozaj.
Regulatorul asigura functionarea automata a pompei de injectie la orice turatie a
motorului. Racordurile pentru conductele de inalta presiune sunt prevazute cu
supape de refulare.
Pompele de injectie rotative actuale echipeaza autoturisme cu motoare DIESEL
de diferite marci.
Acestea au o constructie simplificata incluzand in acelasi corp si alte
componenete. Cea mai raspandita este pompa tip V. E. Bosch(fig 4) formata
dintr-o pompa de alimentare cu palete, pompa de injectie propriu-zisa cu
distribuitor a carui piston are miscare combinata (de rotatie di axiala - fig. 5),
regulator de turatie hidromecanic sau vacuumatic si electrovalva distribuitorului
(care asigura si intreruperea alimentarii cu motorina a motorului la oprirea
motorului).
Functionare : motorina este aspirata din filtru de catre pompa de alimentare si
trimisa prin canalul interior la distribuitor, care realizeaza presiunea de injectie,
in cantitatea reglata de limitatorul de cursa a pistonului ; acesta este deplasat fie
automat de catre regulatorul de turatie, fie de catre parghia camandata de pedala
de acceleratie. Pentru aerisirea instalatiei, filtru de motorina este prevazut cu o
pompa de aerisire de tip membrana. Unele pompe rotative Bosch, au o capsula
vacuumatica care actioneaza cand iese din functiune turbina de supraalimentare
cu aer (limitataor de fum la motoarele turbo).
Fig. 4. pompa de injectie rotativa tip V.E. Bosch: 1 roata dintata de antrenare;
2 capacul pompei; 3 cap hdraulic; 4 capsula vacumatica; 5 conducta de
alimentare a pompei; 6 conducta colectare surplus motorina; 7 parghie
comanda acceleratie (prin limitatorul de cursa a pistonului); 8 electrovalva
pentru intreruperea alimentarii pompei;
9 corpul pompei; 10 dispozitiv de avans automat.
Fig. 6. Pompa de injectie in linie cu piston sertar pentru motorul 2156 HMN 8: 1
corpul pompei; 2 corpul regulatorului de turatie; 3 pargie acceleratie; 4
pargie oprire; 5 pompa alimentare; 6 pompa amorsare; 8 cuplaj pompa; 9
conducta alimentare pompa; 12 surub fixare bucsa element pompare; 13
arbore cu came; 15 tija pistonului pompei de alimentare;
16 tachet cu rola; 17 surub reglaj moment inceput injectie; 18 arcul
elementului de pompare; 19 cremaliera; 20 bucsa (corp) al elementului de
pompare; 21 pistonasul elementului de pompare; 23 supape de refulare; 25
racordul conductei de inalta presiune; 26 canal comun alimentare elemente de
pompare; 27 corpul pompei de injectie.
I.2.B. INJECTOARE
Injectorul are rolul de a injecta combustibil in stare pulverizata, cu picaturi fine,
uniforme in cara de ardere, Motoarele cu injectie directa necesita o distributie
mai uniforma a jetului de combustibil, datorita lipsei de turbulenta a aerului in
camera de ardere. Spre deosebire de acestea, la motoarele cu injectie indirecta,
pulverizarea combustibilului se impune de a fi sub forma de jet conic,
corespunzator formei camerei de ardere auxiliare, si de o finete mai redusa a
picaturilor, datorita existentei turbulentei.
Pulverizarea se realizeaza cu ajutorul duzei injectorului, care poate fi prevazuta
in acest scop cu unul sau mai multe orificii. Duzele pot avea sau nu varful
conic ; cele cu varf conic se utilizeaza la motoarele cu injectie indirecta in
scopul formarii jetului cu unghi conic corespunzator camerei de ardere. Duzele
fara varf conic, mantate la injectoarele motoarelor cu injectie directa, au
orificiile mai mici pentru realizarea pulverizarii mai fine a combustibilului, dar
prezinta dezavantajul ca se infunda mai repede.
Constructiv, injectoarele pot fi deschise sau inchise (cele mai utilizate, printre
care si la motoarele D 797-05 si D 2156 HMN 8).
Injectoarele de tip deschis au spatiul interior al duzei in legatura permanenta
cu camera de ardere. Acestea se utilizeaza la motoarele la care timpul de injectie
este foarte scurt si au o presiune inalta pana la 140 bar, la 2000 rot/min.
Injectoarele inchise (fig 7) au orificiul duzei 13, inchis perfect etans de catre
arcul pulverzatorului 12.
Functionare : motorina intra prin racordul cu filtru 2, trece prin canalul 9 si
ridica acul de pe scaunul 14, datorita apasarii cu presiune asupra umarului acului
din camera 15 ; in felul acesta, infinge forta arcului 5 si motorina este
pulverizata prin orificiul 13 in camera de ardere din capul pistonului.
conductelor, pe rand, pana iese motorina fara bule de areapoi se desfac, pe rand,
cate putin, racordurile filtrelor, pompe de injectie si conductelor de inalta
presiune (la capetele injectoarelor), pompand continuu, pana se elimiana aerul
complet din instaletie.
Conductele deteriorate se indreapta sau se inlocuiesc, iar in caz de fisurare se
sudeaza. Dupa montarea pe motor se scoate aerul din instaltie.
Filtrele de combustibil pot fi infundate partial sau total.Daca este infundat
elementul de filtrare brut, de depisteaza cand se actioneaza pompa manuala caci
nu opune nici o rezistenta. Motorul nu poate porni din lipsa de combustibil.
Remedierea consta in spalarea filtrului, daca este textil sau inlocuirea
elementului, cand este din hartie.
Infundarea filtrului fin se constata prin pornirea si oprirea motorului imediat,
pentru ca motorina nu ajunge la pompa de injectie. Se va proceda la inlocuirea
elementului filtrant.
Pompa de alimentare (FIG 613), daca este de tip cu membrana, poate avea
aceleasi defectiuni ca si cea de benzina.
Daca este cu piston (FIG 614), defectiunile cele mai frecvente sunt : griparea sau
uzura pistonului 7, ruperea arcului pistonului 11, griparea sau uzura tachetului
cu galet 3, griparea pistonului pompei de amorsare, infundarea prefiltrului
pompei, deteriorarea supapei de admisie 10 si de refulare 12 sau a arcurilor lor.
Remedierea consta in inlocuirea pieselor defecte sau chiar a pompei. Dupa
remediere se scoate aerul din instaletie. Dca nu este posibila inlocuirea se va
remorca auromobilul pna la atelier.
Pompa de injectie, fiind organul cel mai important in caz de defectare, nu se
remediaza pe drum, ceea ce impune remorcarea autovehiculului pana la atelier.
Defectiunile cele mai importante sunt :
intepenirea cu intermitenta a pistoanelor elementelor pompei de injectie
(elementului de pompare si distributie la pompa de tip CAV) datorita
uzurii prin patrunderea impuritatilor in instalatie. Motorul functioneaza
neregulat, iar pedala de acceleratie si, respectiv, cremaliera se deplaseaza
sacadat. Remedierea se face in atelier, prin inlocuirea elermentului defect.
Griparea unui element al pompei de injectie (elementul de pompare la
pompa de tip CAV), datorita jocurilor prea mici de montaj sau patrunderii
impuritatilorsi deci ancrasarii. Motorul se ambaleaza excesiv, datorita
faptului ca regulatoul nu mai poate deplasa cremaliera. Remedierea consta
in demontarea, spalarea si eventul slefuirea pistonului cu cilindrii ; in caz
ca defectiunea nu se poate remedia, aceasta se va face la atelirul
specializat.
Patrunderea aerului in pompa de injectie, care duce la injectarea
necorespunzatoare de motorina in camerele de ardere, la functionarea
neregulata a motorului ; daca motorul este oprit, nu se mai poate porni.
Pompa de injectie elimina normal aerul prin conducta de retur spre
rezervor. Cand cantitatea de aer este prea mare, cauzata de obicei de
Fig. 10. Stand pentru centicubat pompe de injectie: 1 suport fixare pompa; 2
sistem antrenare; 3 turometru; 4 conducte inalta presiune; 5 injectoarele
standului; 6 eprubete gradate; 7 manometru.
In cazul existentei diferentelor de elementi, se golesc eprubetele, se regleaza
prin tatonare, slabind colierul si rotind pistonasul de la elementul in cauza. Se
repeta proba pana se obtine elementul indicat.
De asemenea, se verifica momentul intreruperii debitarii de combustibil si a
debitului minim, la turatii bine determinate, in functie de reglajele si actonarea
regulatorului de turatie.
La pompa rotativa, se verifica si debitul maxim la diverse turatii, indicate de
uzina constructoare, precum si dispozitivul de avans automat si presiunea
pompei de transfer.
Dupa centicubare, pompa de injectie se caleaza pe motor, respectand unghiul de
avans la motoare.
Calarea pompei de injectie se face astfel :
se aduce pistonul nr. 1 al motorului aproape de PMI pe compresie
(respectand partea din cursa ce reprezinta avansul de injectie ; de exemplu
unghiul de avans la motorul D 2156 HMN 8 este de 26 1RAC, ceea ce
corespunde dimensiunii de 22 mm din cursa pistonului) ;
se roteste arborele pompei de injectie, pana incepe sa debiteze motorina
elementul nr.1 ;
se monteaza pompa (centicubata pe stand) asambland suruburile de fixare
ale flansei ei pe capacul anterior al motorului, cupland pinionul de
antrenare de la comanda distributiei ;
se racordeaza conductele de inalte presiune si de alimentare cu motorina ;