LUCRAREA DE LABORATOR NR.3 Tema: Instalatia de alimentare a motoarelor diesel.

Scopul lucrarii De studiat constructia generalaprincipiul de functionare, particularitatile constructive si regulile de baza a aparaturii instalatiei de alimentare a motorului Diesel. Utilajul: placarde, standuri, machete, agregatele si aparatura instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel, manuale si indrumari metodice. Metodica efectuarii lucrarii de laborator Lucrarea de laborator prevede studierea constructiei generale, principiul de functionare, destinatia functionala a dispozitivelor instade alimentare a motoarelor Diesel si metodele de evacuare a aerului in magistrala de admisie a combustibilului pompa de injectie. Mersul lucrarii 1. Rezervoarele de combustibil, filtrele de combustibil, pompele de combustibil si aparatura instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel. Destinatia, constructia, schemele constructive si principiul de functionare. 2. Pompa de injectie, sectia de refulare. Constructia, principiul de functionare, schemele sectiei de refulare in regimurile de pompare minimala, maximala si zero a combustibilului. 3. Defectele principale a instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel, simptoamele si metodele de depistare a lor.

UTM. FIMT. TOT-111. 18. 03

Mod. Coala A efectuat A verificat Consultant T contr. Aprobat N.Document Semnat Data Litera Coala Coli

Instalatia de alimentare a motoarelor diesel.

12

U.T.M. F.I.M.T. gr. TOT-111

Raspunsuri 1. Rezervoarele de combustibil, filtrele de combustibil, pompele de combustibil si aparatura instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel. Destinatia, constructia, schemele constructive si principiul de functionare. Rezervorul de combustibil 1 (fig.1.1) foloseste la inagazinarea unei cantitati de combustibil (motorina), asigurind un parcurs de 300-600 km. Capacitatea este de 40-60 l pentru autotorisme 150200 l pentru autocamioane (pentru motorina 500-800 l). Se confectioneza din tabla de otel, avind pereti despartitori 2 pentru amortizarea socurilor provocate de combustibil la viraje si la denivelarile .

Figura 1.1. Rezervor de combustibil. 1-corprezervorului; 2-peretii despartitori; 3-conducta de alimentare; 4-buson; 5-traductor de nivel; 6-racord de legatura cu pompa de alimentare; 7-buson de golire; 8-racord de retur al surplusului de combustibil.

Uneori in conducta de alimentare 3, se gaseste i sita de fil. Conducta este astupata de un buson special 4 prevazut o supapa (dubla de aer) care pune rezervorul in legatura cu atmosfera (de vapori) impotriva suprapresiunii. De asemenea, rezervorul este prevazut cu racordul 6 legatura cu pompa de alimentare si cu un racord de retur 8 al surplusului de combustibil. In interior este amplasat traductorul de nivel 5, iar in partea inferioara un buson de golire 7. Rezervorul 1 poate avea diverse forme geometrice, de obicei paralelipipedic, dupa posibilitatea de amplasare in automobil-lateral sau sub scaunul conducatorului auto. Filtrele de cobustibil (fig. 1.2,a,b) retin impuritatile din combustibil. Filtrul de motorina folosit la MAC (fig. 1.2 a, b) este sub forma unei baterii de doua filtre inserate, de aceiasi constructie, diferind doar cupa, care la primul filtru este din sticl i are rol de pahar decantor, iar la al doilea filtru este din tabla: primul filtru are rol de filtrare brut, dei are aceiai tip de element filtrant, n timp ce al doilea are rol de filtrare fin. Motorina trimis de la pompa de alimentare intr prin racordul capacului filtrului 1, trece prin elementul filtrant 2 din exterior spre interior, apoi prin tubul perforat central i capac este condus spre filtrul fin, impuritile grosiere i apa decantndu-se n cupa de sticl 3. Elementele sunt asamblate ntre ele prin suruburi de prindere 4. In filtrul fin, circuitul este acelai, dar sunt reinute impuritile ce au trecut de primul filtru, iar de aici motorina este trimis la pompa de injecie. Bateria de filtre de tipul acesta este folosit la motorul D 797-05.
Coala

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Mod Coala N. Document Semnat Data

La unele motoare se poate utiliza fie o baterie cu dou filtre, descrise mai sus, fie combinaie dintr-un filtru de tipul filtrului grosier (fig. 1.2.a) i un filtru cu elementul filtrant 2 din psl, nchis ntr-un corp metalic (fig. 1.2. b). Fixarea filtrelor pe motor se face prin suportul 6, iar purjarea prin supapa 5. La unele MAC, de pe autocamioane se poate utiliza o baterie de dou filtre de tipul prezentat n (fig. 1.2. b) (MAN. D.AF, IVECO).

Figura 1.2.Fitru de combustibil. a-pentru motorina (cu element de hirtie poroasa); c-pentru motorina(cu pisla); d cu pompa de aierisire.

Filtrul de motorin poate fi prevazut cu pampa de amorsare 7 (fig.1.2.c) cu membrane, cind pompa de injective rotativa este de tip BOSCH (BMW, Mercedes s.a.). Pompele de combustibil (fig. 1.3) au rolul de a absorbi combustibilul din rezervor si de al transmite pe canductele de legatura cu rarburatorul (MAS) sau la a de filtrare in cazul nostrum pentru MAC. Unele automobile folosesc pompe electrice de tip submersibil, montate in rezorvor, sau nesubmersibile, montate pe conducta dintre rezervor si filtru in special pentru motoarele cu benzina, iar altele, pompe antrenate pneumatic. Pompa cu piston (fig.1.3)este folosita numai la Mac, pentru alimentarea instalatiei cu motorina. Ea se montyeaza pe pompa de injectie si este actionata de un excentric de pe arborele ei cu came, sau blocul motor. Functionare: la actionarea pistonului 7 de catre excentricul de pe arborele cu came al pompei de injectie, prin intermediul tachetului 3 si tijei 4, au loc doua procese: cursa intermediara (fig.1.3.c): combustibilul asprirat in cursa anterioara este refulat in camera de compresie 5(in spatele pistonului) ,prin supapa de refulare 12.; cursa de refulare-aspiratie (fig.1.3.d): la revenirepistonului, sub actiunea arcului tachetului (dupa trecerea excentricului), combustibilul din camera de compresie 5 este refulat spre filtru si supapa 12 se in chide ; in camera de aspiratie( in spatele pistonului) se aspira o noua cantitate de combustibil , prin supapa de admisie 10, ce se deschide datorita depresiunii. Filtrarea se face prin filtrul 9. Presiunea de lucru este de 1,5-2 bar.
Coala

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Mod Coala N. Document Semnat Data

6-

Figura 1.3. Pompa cu piston de tip FP/KS. a,b-compunere; c-cursa intermediara; d-cursa de alimentare cu aspiratie;1arbore cu came; 2-excentric; 3-tachet cu galet; 4-tija; 5-camera de compresie; canade retur; 7-piston; 8-camera de aspiratie; 9-prefiltru; 10-supapa de aspiratie; 11-arcul pistonului; 12-supapa de refulare; 13-arcuri supape; 14corpul pompei; 15-pompa amorsare; 16-miner.

Pompa cu diafragma (membrana) (fig.1.4) este de tip aspire-respingatoare si se compune din corpul 1cu diafragma 3, arcul de actionare 4, tija 5 si de mecanismul de comanda(pirghia 6, arcul de readuce7 si pirghia d amorsare manuala 8) si capacul 2, care contine camera de combustibil pentru amorsarea pompei, sita de filtrare si supapde aspiratie 9 si de evecuare 10. Pompa este pusa in functiune de excentricul 11 de pe arborele cu came.

Figura 1.4. Pomapa de alimentare cu diafragma a-schema ; b- sectiune.

Coala

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Mod Coala N. Document Semnat Data

Functionare: cind excentricul 11 ataca pirghia 6, tija 5 trage membrane 3 in jos, creind depresiune in camera de combustibil 2si se deschide supapa de aspiratie 9, absorbind combustibil din rezervor; dup ace excentricul sa rotit, arcul 4 reamebrana si pirghia 6 in pozitia initiala, refulind combustibil prin supapa de refulare in circuit prin conducta de legatura la carburetor (MAS) sau la filtrele de combustibil (MAC). Arcul membrane este trla o presiune de refulare de 1,2-1,5 bar. Aparatura instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel. Deoarece formarea amestecului carburant are loc n interiorul cilindrului, elementele componente difer de cele pentru
motoarele cu aprindere prin scnteie; avnd circuitele separate pentru aer i pentru combustibil. Prile componente ale instalaiei de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie siint n principiu, aceleai cu deosebiri constructive ntre ele.

Din figura 1.5 se evidentiaza urmatoarele circuite pentru :

-

aer: filtru se aer 1, colectorul de admisie 2,

supapele de admisie n interiorul cilindrilor;

de unde se distribuie ntr-o anumit ordine prin

combustibil: rezervorul 3, conductele de joas surplus

presiune 4. pompa de alimentare 5, bateria de filtre 6 (brut i fin), pompa de injecie 7, conductele de nalt presiune 8, injectoarele 9; de combustibil: de la injectoare, surplusul de.combustibil colecat de conducta 10 mpreun eu cel de la pompa de injecie este trimis pe conducta 11 la rezervoarele termoinjectorului 12. iar de aici fie retur n rezervorul instalaiei 3 sau in cazul pornirii motorului, la termoinjectorul 12 (termoventil) montat pe galeria de admisie cu scopul de a favoriza pornirea pe timp rece.

Figura 1.5. Schema instalatiei de alimentare a motorului D-797-05. 1-filtru de aer; 2-colector de admisie; 3-rezervor combustibil; 4-conducta de presiune joasa; 5-pompa de alimentare; 6baterie de filtrare; 7-pompa de injective; 8-conducta de inalta presiune; 9-injectoare; 10-conducta de colectat suplusul de combustibil la injectoare;11-conducta de surplus spre rezervorul termoinjrctorului; 12-rezorvor termoinjector; 13-termoinjector.

Instalaiile mai noi dispun de un sistem pentru uurarea pornirii cu spray de lichid uor volatil, n locul celei cu termostarter, exemplu in figura 1.6. Funcionarea instalaiei de alimentare. Aerul din atmosfer este absorbit prin filtrul de aer 1, purificat de impuriti, trecut prin conducta de legtur n colectorul de admisie 5, n timpul depresiunii create prin deplasarea pistoanelor, unde este distribuit la cilindri i comprimat. Cu avans fa de PMI se pilverizeaz motorina, se formeaz amestecul carburant care se autoaprinde i arde, dezvoltnd presiunea neceasr pentru realizarea destinderii - timpul util al ciciului motor.
Coala

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Mod Coala N. Document Semnat Data

Combustibilul pulverizat de injectoare este absorbit de rezervorul 4 de ctre pompa de alimentare 6 (cu membran la D 797-0.5 i cu piston la D 2156 HMN 9) prin conducta de joas presiune 5 i trimis cu presiune la bateria de filtrare 7 (brut i fin) unde sunt deinute impuritile, apoi trece la pompa de injecie 8 (rotativ la D 797-05 sau liniar la D 2156 HMN 8), de unde cu presiune mare este debitat la injsfctoarele 10, prin conductele de nalt presiune 9.

Figura 1.6. Schema instalatiei de alimentare a motorului D 2156 HMN 8. 1-filtru de aer; 2-racord filtru de aer; 3-colector de admisie; 4-ezervor de combustibil; 5-conducta de joasa presiune; 6pompa de alimentare; 7-bateria de filtrare; 8-de injectie in linie; 9-conducta de inalta presiune; 10-injectoare; 11conducta de surplus de la injectoare; 12-conducta de surplus spre rezervoarele termoinjectoarelor; 13-rezervoare termoinjectoare; 14-termoinjectoare.

Surplusul de combustibil de la injectoare est colectat de conducta 11 i mpreun cu surplusul pompei de injecie este trimis pe conducta 12, la rezervorul termoinjectorului i de aici fie retur la rezervorul 4, fie la termoinjectorul 14 ,montat n colectorul de admisie pentru uurarea pornirii motorului. La instalaiile noi surplusul este dirijat direct de rezervor, pentru c pornirea se face cu sistem de injecie cu lichid uor volatil n galeria de admisie. Instalaia de alimentare este format din rezervor, pomp de alimentare cu membran, antrenat de un arbore cu cam special, de la comanda mecanismului de distribuie, filtre de combustibil brut i fin, dar plasate n spate sau n faa ;pompa de injecie este de tip rotativ, iar injectoarele de tip nchis cu in jecia direct. Ordinea de funcionare este 1-2-4-3. Surplusul de motorin de la injectoare i pompa de injecie est colectat de 6 conduct flexibil armat i condus la rezervorul termoinjectorului de unde merge la termoinjector pentru uurarea pornirii sau retur n rezervorul de combustibil. Aerul, este filtrat de un filtru combinat i condus spre colectorul de admisie de unde prin supapele de adinisie est aspirat n cilindru. 2. Pompa de injectie, sectia de refulare. Constructia, principiul de functionare, schemele sectiei de refulare in regimurile de pompare minimala, maximala si zero a combustibilului. Pompa de injectie are rolul de a debita combustibilul sub inalta presiune , in cantitti bine determinate si intr-o anumita oddine la injectoare, in functie de sarcina motorului. Cele mai utilizate sunt pompele cu injectie cu distribuitor rotativ si cele cu piston sertar.

Coala

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Mod Coala N. Document Semnat Data

Pompa de injectie cu distribuitor rotativ (fig.2.1).Pompa de injectie, rotativa utilizate la instalatii cu MAC, distribuie motorina la injectoare prin intermediul unui rotor distribuitor comun pentru toti cilindrii, care descopera scuccesiv orificiile corespunzatoare spre racordurile conductelor de inalta presiune.

Figura 2.1. Pompa rotativa

Functionarea : motorina este admisa prin racordul de intrare 1 si preluata de pompa de transfer 3, presiunea reglind-o supapa de reglare 2, de unde trece prin canalizatia din capul hidraulic 7 la supapa de dozaj 4, care determina cantitativ motorina ce se va injecta; este transmisa apoi prin canalul special al rotorului distribuitor 5. Cind arborele de antrenare 12 primeste miscarea de la comanda mecanismului de distributie si o transmite la rotor, cele doua pistoane 6 ale elementului de injectie sunt atacate de inelul cu came 8 prin rolele galetilor 9, astfel incit motorina este trensmisa prin canalul de refulare la unul din racordurile de debitare spre injectoarele 10, care prin conducata de inalta presiune ajunge la injectorul respectiv ce o pulverizeaza in cilindru. O parte din motorina asigura ungerea si racirea pompei, dupa care iese prin racordul pentru teava de retur 11. Regulatorul de turatie 13 asigura automat prin bratul 14, tija cu arc 15 si arcul 16, pozitionarea supapei de dozaj 4 si deci cantitatea de motorina ce se va injecta, corespunzatoare sarcunii motorului la o anumita pozitie a pedalei de acceleratie. Prin acionarea pedalei de acceleraie i deci a prghiei 17 (cu limitatorul de curs 21), arcului 16, braului 14 i tijei cu arc 15, se modific poziia supapei de dozaj, pentru un debit de injecie comandat. Dispozitivul de avans automat 19 cu acionare hidraulic,prin motorina debitat de pompa de transfer, rotete cu un anumit unghi inelul cu came pentru a obine o variaie a avansului de injeciecorespunztor turaiei motorului. Oprirea motorului se face prin prghia 18, care rotete, n

Coala

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Mod Coala N. Document Semnat Data

poziia de debitare nul, supapa de dozaj. Toate componentele sunt montate n corpul pompei de injecie 20. Cursa pistoanelor rotorului-distribuitor, deci debitul de motorin se regleaz prin poziionarea fantelor excentrice de la plcile de reglaj ce se fixeaz pe butucul de antrenare (care face legtura ntre arborele de antrenare 12 i rotorul distribuitor 5). Regulatorul de turaie este de tipul cu colivie i greuti nearticulate, care basculeaz i manonul glisant de la arborele de anfrenare 12; acesta acioneaz prin intermediul braului asupra supapei de dozaj. Regulatorul asigur funcionarea automat a pompei de injecie la orice turaie a motorului. Racordurile pentru conductele de nalt presiune sunt prevzute cu supape de refulare. Pompele de injecie rotative actuale echipeaz autoturisme cu motoare Diesel de diferite mrci. Acestea au o construcie simplificat incluznd n acelai corp i alte componente. Cea mai rspndit este pompa V.E. Bosch (fig. 2.2) format dintr-o pomp de alimentare cu palete, pompa de injecie propriu-zis cu distribuitor a crui piston are o micare combinat (de rotaie i axial fig. 2.3), regulator de turaie hidromecanic sau vacuumatic i electrovalva distribuitorului (care asigur i ntreruperea alimentrii cu motorin la oprirea motorului).

Figura 2.2. Pompa de injective rotativa de tip V.E.Busch 1-roata dintata de antrenare;2-capacul pompei;3-cap hidraulic;4-capsula vacuumatica; 5-conducta de alimentare a pompei; 6-conducta colectare surplus de motorina; 7-pirghie comanda acceleratie; 8electrovalva pentru intreruperea alimentarii pompei; 9corpul pompei; 10-dispozitiv de avans automat.

Figura 2.3. Distribuitorul pompei de injectie cu piston cu miscare combinata 1-limitator de cursa a pistonului; 2- corpul distribuitorului; 3-piston cu miscare combinata; 4spatiu de lucru a pistonului; 5-supapa de refulare; 6flansa.

Funcionare: motorina este aspirat din filtru de ctre pompa de alimentare i trimis prin canal interior la distribuitor, care realizeaz presiunea de injecie, n cantitatea reglat de limitatorul de cursa a pistonului: acesta este deplasat fie automat de ctre regulatorul de turaie, fie de ctre prghia comandat de pedala de acceleraie. Pentru aerisirea instalaiei, filtrul de motorin este prevzut cu o pomp de aerisire de tip cu membran. Unele pompe rotative Bosch au o capsul vacuumatic care
Coala

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Mod Coala N. Document Semnat Data

acioneaz cnd iese din funciune turbina de supraalimentare cu aer (limitator de fum la motoarele turbo). La alte pompe, se mai gsete un termostat care regleaz poziia de ralanti mrit, la rece. Pompa de injecie n linie (cu piston-sertar). Pompa cu piston-sertar (fig. 2.4) folosit la motorul D 2156 HMN 8 are ase elemeni de injecie i este antrenat de la comanda mecanismului de distribuie printr-un arbore intermediar. Pe corpul pompei de injecie se monteaz pompa de alimentare cu piston, antrenat de excentricul de pe arborele cu came al acesteia. Exist pompe cu patru, opt sau mai muli elemeni de injecie, n funcie de numrul de cilindri ai motorului.

Figura 2.4. Pompa de injective in linie cu piston sertar a - seciune; b - vedere; 1 - coipul pompei; 2 - corpul regulatorului de turaie; 3 - prghie acceleraie; 4 - prghie oprire; 5 pomp alimentare; 6 - pomp amorsare; 7 - pahar decantor; 8 - cuplaj pomp; 9 - conduct alimentare pomp; 10 capac; 11 - conduct de nalt presiune; 12 - urub fixare buc element pompare; 13 - arbore cu came; 14 - corp pomp; 15 - tija pistonului pompei de alimentare; 16 - tachet cu rol; 17 - urub reglaj moment nceput injecie; 18 - arcul elementului de pompare; 19 cremaliera;20 - buca (cilindrul) elementului de pompare; 21 - pistonaul elementului de pompare; 22 - buc; 23 - supape de refulare; 24 - loca arc supap derefulare; 25 - racordul conductei de nalt presiune; 26 - camer comun alimentare elemente de pompare; 27-corpul pompei de injectie.

Funcionarea: motorina venit prin conducta de alimentare 9 intr n camera longitudinal 26, de unde, prin orificiul de aamisie, intr n cilindrul 20; pistonul 21 este acionat de arborele cu came 13, prin intermediul tachetului cu rol 16; n cursa sa ascendent, pistonul refuleaz motorina cu presiune prin supapa de refulare 23 i racordul 25, care este trimis prin conducta de nalt presiune 11 la injec- tor; dup ce cama nu mai atac tachetul, arcul readuce pistonul n poziia iniial. Reglarea debitului pompei de injecie se face prin rotirea pistonului cu ajutorul cremalierei 19, care angreneaz cu sectorul dinat 22. Acesta este fixat pe manonul regulator, prevzut cu o degajare n care intr un pinten al pistonului. Rotirea face ca muchia elicoidal a pistonului s fie poziionat fa de orificiul de refulare al cilindrului i s regleze debitul elementului, returnnd o parte din motorin n camera longitudinal 26.
Coala

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Mod Coala N. Document Semnat Data

Arborele cu came primete micarea de la comanda mecanismului de distribuie prin intermediul cuplajului 8, iar calarea (punerea la punct) a pompei se face cu ajutorul dispozitivului 8a. Regulatorul de turaie 2 limiteaz turaia minim i maxim a motorului, fiind de tip centrifugal cu contragreuti i arcuri. Surplusul de motorin de la pompa de injecie merge la rezervoarele trmoinjectoarelor. In partea inferioar a corpului pompei de injecie 7 i a regulatorului se gsete ulei, care asigur ungerea tacheilor, a arborelui cu came i a pieselor regulatorului de turaie. Unele pompe de injecie au regulator pneumatic sau vacuumatic pentru toate regimurile, a crui comand este asigurat de depresiunea de la colectorul de admisie, asigurnd o funcionare mai precis. Exist i pompe cu regulator hidraulic. Variaia cantitii de combustibil se face n mod automat de ctre regulatorul de turaie centrifugal 2, la o poziie constant a pedalei de acceleraie, de la care se comand cremaliera 19 pentru mrirea sau micorarea turaiei motorului n funcie de sarcin. La unele motoare se utilizeaza pompe de injective individuale, numite pompe injector. 3. Defectele principale a instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel, simptoamele si metodele de depistare a lor. La motoarele cu aprindere prin compresie , defectsunt multiple din cauze diferite, dar in special datorita inaltei presiuni la care lucreaza unele componente. Rezervorul poate fi fisurat sau perforat datorita indeosebi si apei de condes din combstibil. Remedierea pina la atelier consta in lipirea cu o pinza impermeabila cu acaret sau prenadez, iar in lipsa lor cu sapun sau cu miez de piine imuiat. La atelier se cositoreste sau se sudeaza cu mare atentie. Rezarvoarele puternic corodate se vor inlocui. Conductele pot fi inundate si deteriorate. Infundarea se datoreaza scamelor, impuritatilor, sau chiar dopurilor de gheata. Remedirea consta in suflarea cu aer comprimat , apoi la statia de intretinere, se vor curata rezervorul si conductele de impuritati cu apa. Conductele inghetate se vor incalzi. In acest caz, ca si la lipsa de combustibil in rezervor, patrunde aer in instalatie, care trebuie eliminat pentru a asigura presiunea necesara de debitare. Sepompeaza manul la pompa de alimentare, desfacind capacul conductelor, pe rind, pina iese motorina fara bule de aer apoi se desfac, p[e rind, cite putin, racordurile filtrelor pompei de injectie si conductelor de inalta presiune, pompind contiunuu, pina se elimina aerul complet din instalatie. Conductele deteriorate se intreapta sau se inlocuiesc, iar in cazurile de fisurare se sudeaza. Fitrele de combustibil pot fi infundate total sau partial. Daca este infundat elementul de filtarare brut, se depisteaza cind se actioneaza pompa manuala caci nu opune nici o rezistenta. Motorul nu se poate porni din lipsa de combustibil. Remedierea consta in spalarea filtrului, daca este textil sau inlocuirea elementului daca este din hirtie. Infundarea filtrului fin se constata prin pornirea si oprirea motorului imediat, pentru ca motorina nu ajunge la pompa de injectie. Se va proceda la inlocuirea elementului filtrant. Pompa de alimentare (v.fig.1.4) daca este de tip membrana , poate avea aceleasi defectiuni ca si la cea de benzina. Daca este cu piston (v.fig.1.3) defectiunile cele mai fregvente sunt: griparea sau uzura pistonului 7, ruperea arcculuipistonului 11, griparea sau uzura tachetului cu galet 3, griparea pistonului pompei de amorsare, infundarea prefitrului pompei, deteriorarea supapelor de admisie 10 si de refulare 12 sau a arcurilor lor.
Coala

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Mod Coala N. Document Semnat Data

Remedirea consta in inlocuirea pieselor defecte sau chiar a pompei .Dupa remediere se scoate aerul din instalatie. Daca nu este posibila inlocuirea se va remorca automobilul pina la atelier. Pompa de injectie, fiind organul cel mai important in caz de defectare, nu se remidiaza pe drum ceea ce impune remorcarea autovehicolului pina la atelier. Defectiunile cele mai importante sunt: - ntepenirea cu interminenta a pistoanelor elementelor pompei de injectie datorita uzurii prin patrunderea impuritatilor in instalatie. Motorul functioneaza nerehulat, iar pedala de acceleratie si respectiv camaliera se depleseaza sacadat. Remedierea se face in atelier pin inlocuirea elementului defectat. - griparea unui element al pompei de injectie datorita jocurilor prea mici de montaj sau patrunderii impuritatilor si deci ancrasarii. Motorul se ambaleaza excesiv, datorita faptului ca regulatorul n mai poate deplasa camaliera. Remedierea consta in demontarea, spalarea si eventual slefuirea pistonului cu cilindrul; in caz ca defectiunea nu se poate remedia, aceasta se va face la atelierul specializat. - patrunderea aerului in pompa de injectie, duce la injectarea necorespunzatoare de motorina in camerele de ardere, la functionarea neregulata a motorului; daca motorul este oprit, nu se mai poate poni. Pompa de injectie elimina normal aerul prin conducta de retur spre rezervor. Cind cantitatea de aer este prea mare, cauzata de obicei de demontari repetate sau la golirea campleta a rezervorului de motorina, se prjeaza pompa de injectie. - uzura regulatorului de turatie, care duce la functionarea neregulata a motorului, ceea ce impune repararea prin inlocuirea pieselor defecte, dr mai ales a arcului tarat. Dupa reparare, pompa de injectie se centicubeaza in mod obligatoriu pe n stand special. Injectoarele pot prezenta o serie de defectiuni, cauzate de conditiile de lucru, care pot fi: - intepenirea arcului injectorului datorita: calaminei acumulate din pulverizarea defectuoasa a motorinei, presiunii unilaterale asupra arcului sau asezarii lui incorecte pe scaun, care poate fi urmata uneori de supraincalzirea motorului. In acest caz motorul functioneaza neregulat, scaote fum negru, se aud bataii si scade puterea; daca este oprit, motorul porneste foarte greu, iar cind defectiunile exista la doua injectoare, nu mai porneste. Depistarea injectorului defectat se face prin demontarea injectoarelor si scoaterea lor afara; actionind motorul cu demarorul se urmareste pulverizarea ; cel care nu debiteaza motorina sub forma de ceata sau nu are un zgomot sec este defect. Injectorul defecta se demonteaza, se curata acul si corpul pulverizatorului cu sculele trusei speciale sau cu un betisor de brad, apoi se spala co motorina; acul trebuie sa alunce usor, singur, in corpul pulverizatorului. - infundarea orificiilorpulverizatorului, are loc ca urmare a unei slabe pulverizari si deci, a cocsarii. Motorul bate si scoate fum negru. Remedirea consta in demontarea si desfundarea orificiilor cu acu din trusa speciala, apoi se spala bine pulverizatorul in motorina si se remonteaza; - neentasitatea aculi pulverizatorului, umare a depunerilor de calamina, intepenirii arcului, uzuriiacului si corpului pulverizatorului, sau ascaunului acului. Motorul functioneaza cu intereruperi, puterea scade, iar dupa aprire motorul nu mai poate fi pornit daca sunt doua injectoare defectate. Se depisteaza defectiunea, dupa cum sa aratat mai sus si la nevoie se inlocuieste pulverizatorul; - uzarea injectorului si in special a pulverizatorului, care nu mai asigura o pulverizare buna a motorinei, motorul nu dezvolta intreaga putere. Daca uzura este pronuntata, injectorul se inlocuieste. Filtrul de aer poate sa se inunde din cauza prafului. Motorul porneste foarte greu sau nu mai poate fi pornit. In acest caz se domonteaza filtrul , se sufla cu aer comprimat elementul filtrant, iar daca este de tip cominat se inlocuieste si uleiul.
Coala

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Mod Coala N. Document Semnat Data

-Catalizatorul infundat poate provoca functionaea neregulata a motorului, iar emanarea de noxe si fum negru este puternica; se face verificarea functionarii lui cu ajutorul fumetrului si daca nu corespunde se inlocuieste. -La instalatia turbo neetansarile racordurilor duc la functionarea incorecta a motorului; remedierea consta in inlocuirea rcordurilor. Zgomotele provocate de uzura rulmentilor impune inlocuirea lor.Vada sunt provocate de turbine, aceasta se vor echilibra dinamic, pe stant special in atelier. Scaparile de aer la racitor, sau ineficitatea lui se remediaza prin inlatrarea impritatilor sau cositorirea partilor deteriorate. Dupa orice interventie se face aierisirea circuitului de motorina.

Coala

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Mod Coala N. Document Semnat Data