Capitolul 3 Studiul solutiilor constructive posibile pentru schimbatorul de viteze si alegerea justficata a unei solutii

3.1. Scurta justificare a prezentei schimbatorului de viteze:

A. Destinatia schimbatorului de viteze : Schimbatorul de viteze face parte din transmisia automobilului avand drept scop: - permite modificarea fortei de tractiune in functie de variatia rezistentelor la inaintare ; - permite deplasarea autovehiculului cu viteze reduse ce nu pot fi asigurate de catre motorul cu ardere interna , care are turatia minima stabila relativ mare; - permite mersul inapoi al automobilului fara a inversa sensul de rotatie al motorului; - sa realizeze intreruperea indelungata a legaturii dintre motor si restul transmisiei in cazul in care automobilul sta pe loc , cu motorul in functiune. Dupa cum este cunoscut motoarele cu ardere interna cu piston prezinta particularitatea ca puterea pe care o dezvolta nu poate fi folosita practic decat intre doua turatii extreme , mai mult sau mai putin apropiate , insa bine determinate pentru fiecare caz in parte . Ar fi avantajos ca motorul sa functioneze in permanenta la un regim apropiat de cel al puterii maxime , la care si consumul de combustibil este redus. In cazul unei asemenea functionari momentul motor ar fi constant. In schimb momentul rezistent care se opune inaintarii automobilului variaza continuu , avand valori mari la pornirea din loc si la urcarea rampelor si valori scazute la deplasarea pe drumuri orizontale bune cu viteze constante, la coborarea pantelor etc. B. Conditiile impuse schimbatorului de viteze: Schimbatorul de viteze trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditi: sa asigure automobilului cele mai bune calitati dinamice si economice la o caracteristica exterioara data a motorului ; actionare simpla si comoda ; functionare silentioansa ; constructie simpla ; randament ridicat ; siguranta in functionare ; fiabilitate ridicata ; greutate mica; gabarit redus ; intretinere usoara.

Calitatile dinamice si economice ale automobilului depind de alegerea corecta a numarului de trepte si a rapoartelor de transmitere ale schimbatorului de viteze. Marirea numarului de terpte da posibilitatea motorului sa lucreze in regimuri mai apropiate de cele optime ca putere si economicitate. Trebuie subliniat insa ca odata cu cresterea numarului de trepte se complica si constructia schimbatorului , se ingreuneaza actionarea, greutatea se mareste iar gabaritul creste. In afara de acestea , cu cresterea numarului de trepte la majoritatea schimbatoarelor de viteze se mareste timpul in decursul caruia are loc intreruperea fluxului de putere la rotile motoare , ceea ce intr-o serie de cazuri , in locul ridicarii calitatilor dinamice si economice, acestea se inrautatesc. In prezent cele mai raspandite schimbatoare sunt cele cu patru si cinci trepte. La autocamioanele cu sarcina utila mare si foarte mare si la automobilele cu capacitate mare de trecere se utilizeaza schimbatoare de viteze cu un numar de 6-14 trepte. Actionarea simpla si comoda este legata de schema constructiva a schimbatorului , modul de schimbare a treptelor si constructia mecanismului de actionare. Functionarea silentioasa a schimbatorului de viteze depinde in mare masura de tipul angrenajelor ce se utilizeaza. Fiabilitatea ridicata se asigura printr-o dimensionare corecta a pieselor componente ale schimbatorului de viteze si prin alegerea materialului si a tratamentului termic corespunzator. 3.2. Prezentarea tipurilor de schimbatoare de viteze asemanatoare celui ce se proiecteaza: 3.2.1.Organizarea generala a mecanismului reductor : 3.2.1.1. Organizarea generala a mecanismului reductor cu 2 arbori: In cazul schimbatoarelor de viteze cu doi arbori momentul motor se transmite in toate treptele prin intermediul unui singur angrenaj de roti dintate . De aceea randamentul schimabtorului de viteze cu doi arbori este mai mare decat al celui cu trei arbori , pentru toate treptele in afara de priza directa . Din aceasta cauza la automobilele cu rezerva mica de putere intrebuintarea schimbatoarelor de viteza cu doi arbori poate sa fie uneori mai indicata decat a celor cu trei arbori. In figura 3.4 se prezinta schema cinematica a unui schimbator de viteze cu doi arbori si patru trepte.

Figura 3.4. Schema cinematica a unui s.v. cu 2 arbori si 4 trepte

In tabelul de mai jos se prezinta modul de cuplare al rotilor pentru realizarea treptelor de viteze pentru schimbatorul din figura 3.4.

Tabel 3.1. Modul de cuplare al treptelor pentru obtinerea treptelor schimbatorului de viteze din fig 3.4.

Datorita faptului ca momentul motor in schimbatorul de viteze se transmite numai printro pereche de pinioane , gama rapoartelor de transmitere este relativ mai redusa in comparatie cu schimbatorul de viteze cu trei arbori pentru aceeasi distanta intre arbori. Schimbatorul din figura 3.4. cuprinde arborele primar 1 si arborele secundar 14 , pe care sunt dispuse rotile dintate . Cuplarile diverselor trepte se realizeaza cu ajutorul sincronizatoarelor 7 si 10 , precum si roata culisanta 11. In continuarea vor fi prezentate 3 cutii de viteze cu 2 arbori ce echipeaza modele Fiat, respectiv Peugeot

a)Cutie de Viteze Grande Punto

b) Cutie de viteze Fiat Punto

c) Cutie de viteze transversala cu doi arbori Peugeot

3.2.2.Constructia partilor componente ale schimbatorului de viteze 3.2.2.1.Arborele primar Arborle primar , de obicei ,face corp comun cu pinionul angrenajului permanent si serveste drept reazem pentru arborele secundar. Arborele primar (ca si ceilalti arbori ) fiind montat pe rulmenti se cer respectate urmatoarele conditii : pentru a permite variatii de lungime ale arborelui (sub influenta temperaturii ), fara a duce la intepenirea axiala a lui , numai un rulment preia fortele axiale , celalalt avand posibilitatea sa se deplaseze axial ; inelul montat pe organul in rotatie se monteaza presat , iar celalalt inel se introduce in organul fix(carcasa) printr-o presare usoara. Solutii constructive pentu lagarul din fata al arborelui primar sunt prezentate in figura 3.5. , iar pentru lagarul din spate in figura 3.6. Figura 3.5. Solutii constructive pentru lagarul din fata al arborelui primar

Figura 3.6 Solutii constructive pentru lagarul din spate al arborelui primar

3.2.2.2.Arborele secundar Arborele secundar al schimbatorului de viteze se spijina cu paretea anterioara pe arborele primar , iar cu partea posterioara in carterul schimbatorului de viteze . Fortele axiale ce apar sunt preluate de catre lagarul posterior . Lagarul anterior al arborelui secundar in majoritatea cazurilor este un lagar cu rulmenti cu role-ace fara inel exterior si interior(fig 3.7 b,d,e). In prezent este foarte raspandita solutia la care jocul periferic dintre rolele-ace este redus pentru ca la demontarea arborelui secundar rolele sa ramana dispuse periferic in locasul din arborele primar. Pentru usurinta montajului , deplasarea axiala a rolelor-ace este limitata de un inel elastic. In figura 3.7. sunt prezentate solutii constructive pentru arborele secundar. Arborele secundar este prevazut cu caneluri pe care se monteaza mufele de cuplare , necesare obtinerii treptelor prin roti dintate permanent angrenate. Rotile dintate de pe arborele secundar care se afla in angrenare permanenta cu rotile de pe arborele intermediar sau principal , se pot monta pe lagare de alunecare sau de rostogolire , cum este prezentat in fig . 3.8.

Figura 3.7. Solutii constructive pentru arborele secundar

Figura 3.8 Solutii constructive pentru fixarea rotilor libere pe arborele secundar

3.2.2.3. Carterul schimbatoarelor de viteze: Carterul schimbatoarelor de viteze se compune din carterul propriu-zis si din capacele : superior ,anterioare , posterioare si laterale. Carterul terbuie sa aibe o rigiditate suficient de mare si o greutate cat mai redusa. Pentru a satisface aceste cerinte nervurile carterului (necesare pentru racire) sunt dispuse astfel incat sa se obtina o constructie asemanatoare cu o grinda cu zabrele. Peretii se toarna la grosimea tehnologica minima. Capacul superior al carterului serveste la montarea mecanismului de actionare al schimbatorului de viteze , la sistemul de actionare directa.

Capacul anterior serveste pentru fixarea lagarului posterior al arborelui primar . In general capacul anterior serveste si la ghidarea mansonului rulmentului de presiune al ambreiajului. Centrarea capacului fata de arbore se face pe inelul exterior al rulmentului. Capacul posterior serveste la fixarea lagarului posterior al arborelui secundar . Tot in capacul posterior se gasesc montate elementele de etansare. In tabelul 3.2 se gasesc sestemele de etansare utilizate la schimbatoarele de viteze si domeniile de utilizare. Capacele laterale ale carterului servesc la inchiderea feresterlor de contro ale prizei de forta , sau la unele schimbatoare la montarea mecanismului de actionare. Tabelul 3.2. Sisteme de etansare utilizate la S.V.

3.2.2.4 Sistemul de actionare al schimbatorului de viteze Sistemul de actionare al schimbatorului de viteze serveste la cuplarea si decuplarea treptelor de viteze. Alegerea treptei de viteze ,respectiv a raportului de transmitere. pentru diferite conditii de deplasare se poate face normal , de catre conducatorul auto , semiautomat sau automat. Sistemul de acitonare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : simplitate constructiva , siguranta in functionare , pret de cost cat mai scazut , efort minim din partea conducatorului si intretinere usoara. Sistemul de actionare al schimbatorului de viteze in trepte cu arbori cu axele fixe , in majoritatea cazurilor , este mecanic.Se intalnesc insa mai rar si siteme de actionare hidraulice , pneumatice sau electrice. Sistemul de actionare nemecanice se utilizeaza pentru amicsora efortul conducatorului sau pentru automatizarea partiala sau completa a schimbarii treptelor. A. Sistemul de actionare directa al schimbatoarelor de viteza Sistemul de actionare directa al schimbatoarelor de viteza se compune din : mecanismul de actionare propriu-zis ; dispozitivul de fixare a treptelor ; dispozitivul de blocare a treptelor. -Mecanismul de actionare propriu-zis Sistemul de actionare directa al schimbatorului de viteze este folosit la automobilele organizate dupa solutia clasica si totul fata.La acest sistem maneta de actionare este dispusa pe capacul schimbatorului de viteze.Solutia este cea mai simpla si mai ieftina. La schimbatoarele de viteze cu un numar mare de trepte problema selectivitatii rapide a acestora este destul de dificila.Pentru imbunatatirea selectivitatii , treptele utilizate mai rar se separa de treptele folosite in mod curent. Sistemul de actionare directa poate fi utlizat in cazul in care schimbatorul de viteze se afla in apropierea locului conducatorului auto.Solutia nu este recomandata in cazul autobuzelor si autocamioanelor mari , deoarece efortul necesar actionarii este prea mare, ducand la obosirea coducatorului si in final la scaderea sigurantei circulatiei.

Figura 3.8. Sistem de actionare directa al S.V.

-Dispozitivul de fixare a treptelor Dispozitivul de fixare a treptelor are rolul de a mentine schimbatorul de viteze intr-o anumita treapta , sau la punctul mort , atata timp cat nu intervine conducatorul auto.Rezulta deci ca acest dispozitiv elimina posibilitatea decuplarii sau decuplarii de la sine a treptelor. Figura 3.9. Dispozitiv de fixare

-Dispozitivul de blocare a treptelor Dispozitivul de blocare a treptelor schimbatorului de viteze indeplineste urmatoarele functiuni : nu permite cuplarea simultana a doua sau mai multe trepte; nu permite cuplarea unei alte trepte cand schimbatorul de viteza se afla intr-o treapta oarecare. Pentru satisfacerea acestor conditii , la trecerea de la o treapta la alta , maneta de actionare trebuie sa treaca prin pozitia neutra. In figura 3.10. se prezinta dispozitivul de blocare a treptelor la un schimbator de viteze prevazut cu doua tije culisante 1.Fiecare tija are la partea interioara un locas lateral in care patrunde boltul 2. In figura 3.11. se prezinta dispozitivul de blocare a treptelor la un schimbator de viteze prevazut cu trei tije culisante. Figura 3.10.Dispozitiv de blocare la un S.V. cu doua tije culisante

Figura 3.11. Schema de functionare a unui sistem de blocare pentru un S.V. cu trei tije culisante in acelasi plan

B. Sistemul de actionare directa cu servomecanism In cazul autobuzelor mari si a autocamioanelor de mare capacitate , efortul necesar schimbarii treptelor este destul de mare, ducand la obosirea conducatorului , respectiv la scaderea sigurantei circulatiei.Pentru a inlatura acest neajuns se utilizeaza diferite servomecanisme , in special pneumatice care utilizeaza chiar reteaua de aer comprimat a sistemului de franare.In figura 3.12 se [prezinta constructia unui servomecanism pneumatic , utilizat la unele autocamioane cu capacitate mare , pentru actionarea schimbatoruluid de viteze. Figura 3. 12. Servomecanism pneumatic pentru actionarea S.V.

3.2.3 Solutii constructive de cuplare a treptelor: Cuplarea treptelor la schimbatoarele de viteze se poate obtine : prin roti dintate cu deplasare axiala , prin roti dintate cu angrenare permanenta si mufe de cuplare.Cuplarea treptelor cu roti dintate cu angrenare permanenta si mufe de cuplare poate fi : cu mufe de cuplare simple , cu mufe de cuplare cu dispozitiv de sincronizare (sincronizatoare); cu mufe de cuplare cu dispozitiv tip roata libera. 3.2.3.1 Cuplarea treptelor rin roti dintate cu deplasare axiala Figura 3.13.

In figura 3.13 este prezentata cuplarea treptelor prin roti dintate cu deplasare axiala.Roata dintata 1 este fixata prin pana de arborele 3 , iar roata dintata 2 se poate deplasa axial pe arborele 4 , de care este antrenata prin intermediul unor caneluri.Roata 2 este prevazuta cu un guler in care intra o furca care serveste la deplasare axiala a rotii pe arborele canelat 4.Cuplarea treptei are loc prin deplasarea rotii 2 pana va angrena roata 1. Cuplarea treptelor prin roti dintate cu deplasare axiala prezinta , din cauza vitezelor tangentiale diferite ale rotilor care urmeaza sa angreneze , urmatoarele dezavantaje: uzura rapida a dintilor rotilor dintate pe partea frontala si degradarea prematura a lor , zgomot si socuri la cuplare , dificultati pt conducator la schimbarea treptelor.

3.2.3.2 Cuplarea treptelor prin roti dintate cu angrenare permanenta si mufe de ecuplare simple Cuplarea treptelor prin roti dintate cu angrenare permanenta si mufe de cuplare simple poate fi :cu mufa de cuplare cu dantura periferica , cu mufa de cuplare cu dantura frontala. Figura 3.14.

In figura 3.14 a se prezinta schema de principiu a cuplarii treptelor prin roti dintate permanent angrenate si mufa de cuplare cu dantura periferica. Roata 1 este fixata pe arborele 5 prin intermediul unei pene , iar roata 2 se roteste liber pe arborele 4.Ambele roti sunt angrenate permanent.Prin cuplarea danturii d1 a mufei 3 cu dantura d2 a rotii dintate 2 , aceasta se solidarizeaza cu arborele 4. In practica se intalnesc doua solutii constructive pentru danturile d1 si d2 ale mufei 3 si rotii 2, si anume : dantura d1 exterioara si dantura d2 interioara (fig 3.14a);dantura d1 interioara si dantura d2 exterioara. In figura 3.14b se prezinta cuplarea prin roti dintate cuplate permanent angrenate si mufa de cuplare cu dantura frontala.Prin deplasarea spre dreapta a mufei 3 dantura frontala d1 se cupleaza cu dantura frontala d2 a rotii 2 permitand transmiterea miscarii de la arborele 5 la arborele 4 sau invers. Cuplarea treptelor prin roti dintate cu angrenare permanenta si mufe de cuplare simple se utilizeaza , de obicei , la treptele superioare ale schimbatorului de viteze care functioneaza cea mai mare parte din timpul de miscare al automobilului.Sunt si unele schimbatoare de viteze la care toate treptele se obtin prin roti dintate permanent angrenate, cu exceptia treptei de mers inapoi.

Nici la aceasta solutie socurile nu au fost eliminate , ci numai deplasate de la dantura rotilor dintate la dantura mufei.Datorita faptului ca toti dintii mufei vin in contact in acelasi timp ,uzura va fi mai mica , deoarece sarcina preluata de un dinte este mult mai redusa. 3.2.3.3 Cuplarea treptelor cu sincronizatoare Sincronizatoarele sunt mecanisme speciale care realizeaza egalarea vitezelor unghiulare ale arborelui si rotii dintate inainte de solidarizarea in rotatie a lor. Utilizarea sincronizatoarelor este cea mai importanta perfectionare a schimbatorului de viteze cu trepte cu arbori cu axe fixe.Sincronizatoarele permit sa se realizeze o schimbare rapida si fara soc a treptelor independent de indemanarea conducatorui. Clasificarea sincronizatoarelor se face dupa forma suprafetelor de frecare si dupa principiul de functionare. Dupa principiul de functionare sincronizatoarele pot fi : sincronizatoare cu conuri ; sincronizatoare cu discuri. Dupa principiul de functionare, sincronizatoarele pot fi : cu presiune constanta sau simple;sincronizatoare cu inertie sau sincronizatoare cu blocare. Figura 3.15. Sincronizator conic cu inertie cu inele de blocare si dispozitiv de fixare cu bile

3.3. Alegerea justificata a solutiei constructive pentru schimbatorul de viteze ce urmeaza a fi proiectat Se alege pentru echiparea autovehiculului de proiectat un schimbator de viteze cu 2 arbori, cu 5 trepte de mers inainte. Rotile dintate vor fi cu dinti oblici , in oglinda (pentru perechea pinion-roata dintata), angrenate permanent , deoarece angrenajele oblice prezinta un zgomot de functionare scazut , si o acoperire mai buna (peste 1)decat cele cu dinti drepti . Pentru sincronizare se vor folosi sincronizatoare conice cu inertie cu inele de blocare si dispozitiv de fixare cu bile, deoarece reprezinta compromisul optim intre o schimbare rapida si fara socuri sau zgomote si complexitatea de fabricatie . Se alege totodata un mecanism de actionare directa , cu parghii si tije culisante , mecanism de fixare cu bolt conic si arcuri si un mecanism de blocare cu tije si bile . Alegerea schimbatorului de viteze cu 2 arbori este justificata de dispunerea pe puntea fata a motorului.Pentru a nu mari dimensiunea consolei fata s-a decis anterior (proiectul Auto I) ca motorul sa fie amplasat longitudinal.Urmand aceeasi linie s-a decis ca si schimbatorul de viteze sa fie plasat in continuarea motorului.Stiind ca la acelasi numar de trepte si aceleasi rapoarte de transmitere schimbatorul de viteze cu 2 arbori are o lungime mai mica decat cel cu 3 arbori s-a decis in favoarea primei variante. Un alt argument in favoarea alegerii schimbatorului cu 2 arbori este acela ca majoritatea autovehiculele din aceasta clasa au adoptat solutii similare de organizare generala:motor longitudinal in partea din fata si cutie de viteze cu 2 arbori .