Sunteți pe pagina 1din 199
10.10. CINEMATICA MECANISMELOR PUN ILOR 1 Prof.dr.ing. Ciobotaru Ticușor
10.10. CINEMATICA
MECANISMELOR
PUN ILOR
1
Prof.dr.ing. Ciobotaru Ticușor
1. INTRODUCERE
1. INTRODUCERE
1. INTRODUCERE
1. INTRODUCERE

Cinematica pun ii se adopt în func ie de:

solu ia constructiv adoptat pentru punte i pentru suspensie;

organizarea general am nun it a automobilului;

organizarea automobilului în zona pun ii care se proiectează;

solu ia constructiv adoptat pentru structura portant i pentru

caroseria automobilului;

solu ia constructivă adoptata pentru sistemul de direc ie;

organizarea postului de conducere.

ă

ă

Obiectivul stabilirii schemei cinematice constă în :

Pozi iile articula iilor Pozi iile barelor Lungimile barelor

1. INTRODUCERE
1. INTRODUCERE
1. INTRODUCERE
1. INTRODUCERE

Calculul cinematicii urmărește modificarea elementelor definitorii ale pun ii datorit :

Modific rii sarcinii verticale care ac ioneaz asupra ro ii rii sarcinii verticale care ac ioneaz asupra ro ii

For elor transversale care ac ioneaz asupra ro ii elor transversale care ac ioneaz asupra ro ii

Bracarea ro ilor ilor

care ac ioneaz asupra ro ii Bracarea ro ilor Deplasarea ro ii din fa la VW-Pasat

Deplasarea ro ii din fa la VW-Pasat datorita for ei de trac iune cu 14 mm, respectiv a for ei de frânare cu 12 mm

3

2. CARACTERISTICILE GEOMETRICE PRINCIPALE 2.1 Ampatamentul
2. CARACTERISTICILE GEOMETRICE PRINCIPALE
2.1 Ampatamentul

Ampatamentul – distan a dintre pun i LUNG

Ampatament SCURT
Ampatament
SCURT
– distan a dintre pun i LUNG Ampatament SCURT Spa iu mai generos pentru pasageri Se
– distan a dintre pun i LUNG Ampatament SCURT Spa iu mai generos pentru pasageri Se
– distan a dintre pun i LUNG Ampatament SCURT Spa iu mai generos pentru pasageri Se

Spa iu mai generos pentru pasageri Se reduce influenta încărcăturii asupra sarcinii pe punte Micșorarea tangajului

asupra sarcinii pe punte Micșorarea tangajului Raze de viraj mai reduse k L ampatament L L

Raze de viraj mai reduse

k

L

ampatament

L L

a lungime

k

L

Raze de viraj mai reduse k L ampatament L L a lungime k L Limuzine 0,56

Limuzine

0,56

0,67

reduse k L ampatament L L a lungime k L Limuzine 0,56 0,67 Autoturisme clasa compact

Autoturisme clasa compact

Valoarea ampatamentului la autoturisme: 2160…3040 mm

2. CARACTERISTICILE GEOMETRICE PRINCIPALE 2.2 Ecartamentul
2. CARACTERISTICILE GEOMETRICE PRINCIPALE
2.2 Ecartamentul

Ecartamentul – distan a dintre planele de simetrie ale ro ilor aceleia i pun i

k

E

ecartament

E l

a lătime

k

E

0,84

0,87

Valoarea ecartamentului fa la autoturisme: 1210 1602 mm Pentru punte McPherson: 1430…1520 mm Influen eaz bracarea ro ilor

Valoarea ecartamentului spate la autoturisme depinde de organizarea

p r ii posterioare

Varia ia ecartamentului influen eaz stabilitatea mersului rectiliniu și în viraj.

2. CARACTERISTICILE GEOMETRICE PRINCIPALE 2.2 Ecartamentul
2. CARACTERISTICILE GEOMETRICE PRINCIPALE
2.2 Ecartamentul
2. CARACTERISTICILE GEOMETRICE PRINCIPALE 2.2 Ecartamentul Influen a dimensiunilor anvelopelor asupra valorii

Influen a dimensiunilor anvelopelor asupra valorii ecartamentului la VW Golf

3. CINEMATICA MECANISMELOR PUN II 3.1 Calculul general al cinematicii
3. CINEMATICA MECANISMELOR PUN II
3.1 Calculul general al cinematicii

ETAPE DE MODELARE- SIMULARE

1. Realizarea modelului 3D al pun ii: pozi iile articula iilor, barele, elementele suspensiei, elementele mecanismului de direc ie, roata

2. Simularea deplas rii verticale a ro ii corespunz tor mersului rectiliniu

3. Simularea brac rii ro ilor

4. Simularea deplas rii verticale a ro ii pentru diferite unghiuri de bracare

Rezultate:

1. Varia ia ecartamentului i a unghiurilor ro ii

2. Varia ia pozi iei petei de contact

3. Reac iunile în articula ii datorate sarcinii dinamice verticale.

3. CINEMATICA MECANISMELOR PUN II 3.1 Calculul general al cinematicii
3. CINEMATICA MECANISMELOR PUN II
3.1 Calculul general al cinematicii
3. CINEMATICA MECANISMELOR PUN II 3.2 Varia ia ecartamentului
3. CINEMATICA MECANISMELOR PUN II
3.2 Varia ia ecartamentului

Implică determinarea traiectoriei centrului petei de contact dintre roata și cale, atunci când roata se deplasează în sus (arcul suspensiei se comprimă), respectiv atunci când roata se deplasează în jos (arcul suspensiei se destinde). Se poate realiza:

Asistat de calculator cu software Multi-Body Manual, cu ajutorul unor șabloane

ablonul pentru pun ile cu mecanism patrulater

șabloane ablonul pentru pun ile cu mecanism patrulater 1 – articulatia cu bratul superior; 2 –

1 – articulatia cu bratul superior;

2 – articulatia cu bratul inferior;

U – articulatia cu bieleta mecanismului de directie;

N – centrul petei de contact roata-cale.

9

3. CINEMATICA MECANISMELOR PUN II 3.2 Varia ia ecartamentului
3. CINEMATICA MECANISMELOR PUN II
3.2 Varia ia ecartamentului

Utilizarea ablonului pentru pun ile cu mecanism patrulater cu bra e neegale

ablonului pentru pun ile cu mecanism patrulater cu bra e neegale Deplasarea centrului petei de contact
ablonului pentru pun ile cu mecanism patrulater cu bra e neegale Deplasarea centrului petei de contact
ablonului pentru pun ile cu mecanism patrulater cu bra e neegale Deplasarea centrului petei de contact

Deplasarea centrului petei de contact

3. CINEMATICA MECANISMELOR PUN II 3.2 Varia ia ecartamentului
3. CINEMATICA MECANISMELOR PUN II
3.2 Varia ia ecartamentului

Traiectoria centrului petei de contact roata-cale

11
11
4. CENTRUL DE RULIU și AXA DE RULIU 4.1 Defini ii
4. CENTRUL DE RULIU și AXA DE RULIU
4.1 Defini ii

Mișcarea de ruliu este rota ia transversală a masei suspendate în jurul unei axe con inute în planul longitudinal de simetrie, numită axă de ruliu.

Axa de ruliu este definit de centrele de ruliu ale pun ilor, aflate la în l imile h 1r și h 2r fa de cale.

Centrul de ruliu al unei pun i reprezintă centrul instantaneu de

rota ie al masei suspendate în mi carea de ruliu fa de cale i

ă

apar ine planului transversal ce con ine axa pun ii. El este punctul care apartine masei suspendate si nu se roteste fa de sol în

mișcarea de ruliu a automobilului.

ș

4. CENTRUL DE RULIU și AXA DE RULIU 4.2 Centrul de ruliu
4. CENTRUL DE RULIU și AXA DE RULIU
4.2 Centrul de ruliu

Schema pentru determinarea analitică a înăl imii centrului de ruliu al unei pun i

a înăl imii centrului de ruliu al unei pun i OrAO asemenea cu OCB h r

OrAO asemenea cu OCB

h

r

E

E

2

s

h

r

E

E

s

2

Creșterea ecartamentului

ș

determin cre terea în l imii

centrului de ruliu

4. CENTRUL DE RULIU și AXA DE RULIU 4.2 Centrul de ruliu
4. CENTRUL DE RULIU și AXA DE RULIU
4.2 Centrul de ruliu

Pozi ia centrului de ruliu pentru puntea frac ionat cu mecanism patrulater transversal cu bra e neegale

ionat cu mecanism patrulater transversal cu bra e neegale Bra e convergente spre exteriorul automobilului 14

Bra e convergente spre exteriorul automobilului

4. CENTRUL DE RULIU și AXA DE RULIU 4.2 Centrul de ruliu
4. CENTRUL DE RULIU și AXA DE RULIU
4.2 Centrul de ruliu

Pozi ia centrului de ruliu pentru puntea frac ionat cu mecanism patrulater transversal cu bra e neegale

ionat cu mecanism patrulater transversal cu bra e neegale Bra e divergente spre exteriorul automobilului 15

Bra e divergente spre exteriorul automobilului

4. CENTRUL DE RULIU și AXA DE RULIU 4.2 Centrul de ruliu
4. CENTRUL DE RULIU și AXA DE RULIU
4.2 Centrul de ruliu

Pozi ia centrului de ruliu pentru puntea frac ionat cu mecanism patrulater transversal cu bra e neegale

de ruliu pentru puntea frac ionat cu mecanism patrulater transversal cu bra e neegale Bra e

Bra e paralele

4. CENTRUL DE RULIU și AXA DE RULIU 4.2 Centrul de ruliu
4. CENTRUL DE RULIU și AXA DE RULIU
4.2 Centrul de ruliu

Pozi ia centrului de ruliu pentru puntea McPherson axa pivo ilor coincide cu axa amortizorului

puntea McPherson axa pivo ilor coincide cu axa amortizorului axa pivo ilor este diferită de axa

axa pivo ilor este diferită de axa amortizorului

puntea McPherson axa pivo ilor coincide cu axa amortizorului axa pivo ilor este diferită de axa

17

4. CENTRUL DE RULIU și AXA DE RULIU 4.3 Axa de ruliu
4. CENTRUL DE RULIU și AXA DE RULIU
4.3 Axa de ruliu

Axa de

ruliu a autovehiculului

în l imea centrului de mas al masei suspendate fa de axa de ruliu. centrele
în l imea centrului de mas al masei
suspendate fa de axa de ruliu.
centrele de ruliu ale pun ilor

în l imile centrelor de ruliu ale pun ilor fa de cale

o anumită inclinare fa de cale
o anumită
inclinare fa
de cale

Caracteristici ale axei de ruliu

18

5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ
5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ
5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ
5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ

Tangajul reprezintă mișcarea de rota ie a masei suspendate în jurul unei axe transversale, adică în planul longitudinal.

Tangajul se poate datora:

For elor de iner ie la demarare For elor de iner ie la frânare Travers rii denivel rilor urmat de oscila ii ale masei suspendate

5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ
5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ

Unghiul de tangaj

 

s

1

f

s

2

f

Z

k

1

k

2

 
 

L

L

 

s

– săgeata suspensiei

 

k

– rigiditatea suspensiei

   
 

F

h

k

1

k

2

 

tg

x

 
 

L

 

tg

Momentul de rotire al masei suspendate este echilibrat de momentul reactiv al suspensiei:

a

x

g

F

x

G

s

h

Z

L

Z

h

k

1

k

2

L

F

x

h

L

5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ
5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ
5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ
5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ

a

tg g

x

G

s

h

k

1

k

2

L

Rezultă că unghiul de tangaj se micșorează dacă:

1. Se mărește ș valoarea ampatamentului;

2. Se mărește ș rigiditatea suspensiilor, îndeosebi

a celei din fa , cu dezavantajul afect rii

confortului

ă

ă

Centrul de tangaj al pun ii centrul instantaneu de rota ie în mișcare de tangaj a masei suspendate.

5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ
5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ
5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ
5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ

Prin deplasarea spre spate a centrului de tangaj al pun ii din fa și prin deplasarea spre fa a centrului de tangaj al pun ii din spate se ob ine micșorarea tangajului.

Această condi ie este îndeplinită dacă se folosește

pentru puntea din fa : mecanismul cu bra longitudinal împins, pentru puntea din spate: mecanismul cu bra longitudinal tras.

fa : mecanismul cu bra longitudinal împins, • pentru puntea din spate: mecanismul cu bra longitudinal
fa : mecanismul cu bra longitudinal împins, • pentru puntea din spate: mecanismul cu bra longitudinal
5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ
5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ
Înclinare axa
Înclinare axa
de rotire
de rotire
CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ Înclinare axa de rotire Centrul de tangaj la puntea

Centrul de tangaj la puntea cu mecanism patrulater transversal cu bra e orizontale

Centrul de tangaj al puntii fa cu bra e

transversale suprapuse și inclinate spre

spate în sens invers

ș

Centrul de tangaj al puntii fa cu bra e transversale suprapuse și inclinate spre spate în
5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ
5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ
5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ
5. CENTRUL DE TANGAJ și AXA DE TANGAJ

Pentru puntea cu patrulater transversal și puntea McPherson, pozi ia centrului de tangaj fa de sistemul de referin al caroseriei este diferit , în func ie de starea de înc rcare.

de tangaj fa de sistemul de referin al caroseriei este diferit , în func ie de
6. VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE 6.1. Introducere
6. VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE
6.1. Introducere

Unghiul de c dere determin apari ia unei componente axiale a reac iunii Z:

F

Z sin

Z a Z a
Z
a
Z
a
6. VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE 6.2. Varia ia în func ie de deplasarea
6. VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE
6.2. Varia ia în func ie de deplasarea vertical a masei
suspendate
Arc în pozi ia static Arc comprimat
Arc în pozi ia static
Arc comprimat
26
26
6. VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE 6.2. Varia ia în func ie de deplasarea
6. VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE
6.2. Varia ia în func ie de deplasarea vertical a masei
suspendate
Varia ia în func ie de deplasarea vertical a masei suspendate Puntea motoare fractionata din fata

Puntea motoare fractionata din fata Honda Accord

27
27
6. VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE 6.2. Varia ia în func ie de deplasarea
6. VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE
6.2. Varia ia în func ie de deplasarea vertical a masei
suspendate
ia în func ie de deplasarea vertical a masei suspendate 1- mecanism de ac ionare pinion

1-mecanism de ac ionare pinion- cremaliera servoasistat; 2-arcuri elicoidale; 3-bieleta barei stabilizatoare; 4-bra triunghiular inferior nesimetric;

i

l

i

ă

ili

ndr d i c e l ast i c

5-art cu a e c

posterioară; 6-bara stabilizatoare;

7-traversa suport.

6. VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE 6.2. Varia ia în func ie de deplasarea
6. VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE
6.2. Varia ia în func ie de deplasarea vertical a masei
suspendate

Puntea nemotoare frac ionată din fa Mercedes E Klasse

29
29
6. VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE 6.2. Varia ia datorit for elor în viraj
6. VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE
6.2. Varia ia datorit for elor în viraj

În timpul virajului ro ile se înclin în sensuri diferite fa de masa suspendată, astfel că roata interioară virajului are cădere negativă, iar cea exterioară virajului are cădere pozitivă. Datorit for ei centrifuge, masa suspendat se rote te fa de axa de ruliu cu unghiul de ruliu µ.

Datorit for ei centrifuge, masa suspendat se rote te fa de axa de ruliu cu unghiul

30

6. VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE 6.2. Varia ia datorit for elor în viraj
6. VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE
6.2. Varia ia datorit for elor în viraj

Variatia unghiului de cădere în timpul virajului pentru diferite solu ii constructive de pun i din spate

31
31
6. VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE 6.2. Varia ia datorit for elor în viraj
6. VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE
6.2. Varia ia datorit for elor în viraj

Factorul unghiului de cădere și de ruliu

k

d

d

1

d

d

2

s

1

ext

s

2

int

rad

E 1,2

Valori medii ale factorului unghiului de cădere și de ruliu

Tipul pun ii

k

cu bra e longitudinale trase și grindă transversală dispusă în planul axelor ro ilor (Audi)

1,05

McPherson

0,85

cu mecanism patrulater cu bra e neegale

0,80

cu grindă trasă în forma de H

0,55

rigidă

0,00

32

6 VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE 6.2. Varia ia datorit for elor în viraj
6 VARIA IA UNGHIULUI DE C DERE
6.2. Varia ia datorit for elor în viraj
DE C DERE 6.2. Varia ia datorit for elor în viraj Variatia unghiului de cadere pentru

Variatia unghiului de cadere pentru puntea din spate datorata varia iei for ei transversale

Opel – grinda trasa in forma de H;

Fiat – grindă ă trasă ă in forma de H;

Lancia – punte McPherson;

Toyota – punte McPherson;

Renault – bra e longitudinale trase în forma de L.

7 VARIA IA UNGHIULUI DE FUG
7 VARIA IA UNGHIULUI DE FUG
7 VARIA IA UNGHIULUI DE FUG
7 VARIA IA UNGHIULUI DE FUG
viteza Distanta AB se numeste distan a de fugă longitudinală sau deport longitudinal. Unghiul de
viteza
Distanta AB se numeste distan a de
fugă longitudinală sau deport
longitudinal.
Unghiul de fugă ă stabilizează ă ro ile
de direc ie prin momentele pe care
le crează ă for ele laterale și ș
longitudinale din pata de contact
fa de axa de bracare.
B
A
a
r d
7 VARIA IA UNGHIULUI DE FUG
7 VARIA IA UNGHIULUI DE FUG
7 VARIA IA UNGHIULUI DE FUG
7 VARIA IA UNGHIULUI DE FUG

Convergen a axelor de rota ie a bra elor la patrulaterul transversal i așezarea amortizorului sub un unghi diferit de 90˚ între axa amortizorului și axa bra ului la mecanismul McPherson realizează o pozi ionare favorabilă a centrului de tangaj al pun ii, dar i o varia ie a unghiului de fugă.

al pun ii, dar i o varia ie a unghiului de fugă. Mecanism McPherson cu amortizor

Mecanism McPherson cu amortizor înclinat fa de bra

Mecanism McPherson cu amortizor înclinat fa de bra Mecanism patrulater cu bra ul inferior transversal și

Mecanism patrulater cu bra ul inferior transversal și bra ul superior longitudinal

35

inferior transversal și bra ul superior longitudinal 35 Mecanism cu patrulater transversal i bra e

Mecanism cu patrulater transversal i bra e convergente.

7 VARIA IA UNGHIULUI DE FUG 36
7 VARIA IA UNGHIULUI DE FUG
36
7 VARIA IA UNGHIULUI DE FUG
7 VARIA IA UNGHIULUI DE FUG
7 VARIA IA UNGHIULUI DE FUG
7 VARIA IA UNGHIULUI DE FUG

Varia ia unghiului de fugă trebuie studiată cinematic deoarece:

valori mari pozitive provoacă apari ia unor for e mari în sistemul de direc ie la mers rectiliniu și o ia unor for e mari în sistemul de direc ie la mers rectiliniu și o modificare mare la deplasarea în viraj a unghiului de cadere,

valori negative mari conduc la instabilitatea automobilului.mare la deplasarea în viraj a unghiului de cadere, 37 O solu ie constructiv simpl ,

37
37

O solu ie constructiv simpl , se poate realiza prin pozi ionarea înspre fa a centrului ro ii relativ la axa de bracare.

simpl , se poate realiza prin pozi ionarea înspre fa a centrului ro ii relativ la
simpl , se poate realiza prin pozi ionarea înspre fa a centrului ro ii relativ la
7 VARIA IA UNGHIULUI DE FUG
7 VARIA IA UNGHIULUI DE FUG

Punte McPherson cu dispunerea înclinat a amortizorului fa de bra si deplasarea spre fa a centrului ro ii (BMW)

1111 ELEMENTE DE CALCUL AL PUN ILOR 1 Prof.dr.ing. Ciobotaru Ticușor
1111
ELEMENTE DE
CALCUL AL
PUN ILOR
1
Prof.dr.ing. Ciobotaru Ticușor
1. DATE DE INTRARE 1.1 Date ini iale
1. DATE DE INTRARE
1.1 Date ini iale

Calculul pun ilor necesit urm toarele date ini iale:

1.

Mărimi caracteristice ale automobilului: parametrii dimensionali,

ă

parametrii masici, pozi ia centrului de mas pentru automobil i pentru masa suspendat , masa nesuspendat care revine pun ii, momentul motor, rapoartele de transmitere pentru transmisia principal i din treapta întâi a SV, valoarea maxim a for ei de frânare;

2. Definirea cinematicii pun ii.

3. Stabilirea regimurilor de calcul pentru punte.

1. DATE DE INTRARE 1.2 Regimuri de calcul
1. DATE DE INTRARE
1.2 Regimuri de calcul

1. Regimul de trac iune, ex: regimul de demarare, regimul de sarcină ă maximă ă

2. Regimul de frânare, ex. la o decelera ie de 0,8 g

3. Regimul de derapare, ex la o accelera ie lateral de 0,4 g

4. Regimul de trecere peste obstacole, ex. accelera ie vertical de 3 g.

2. PUNTEA MOTOARE RIGIDĂ SPATE 2.1 Calculul for elor
2. PUNTEA MOTOARE RIGIDĂ SPATE
2.1 Calculul for elor

2

2. PUNTEA MOTOARE RIGIDĂ SPATE 2.1 Calculul for elor 2 R ( f ) s Z

R

(

f

)

s

Z

2

R

(

f

)

d

M i i M SV 1 0 2 Rd r 1 d 2
M
i
i
M
SV 1
0
2
Rd
r
1
d
2

2 fs(d )

G

2

m

2

R

(

f

)

2

X

2 Rs

X

Z

Reac iunile verticale

Reac iunile tangen iale în regim de trac iune

sau, pentru mai multe pun i motoare

X

X Z

2 Rd

X

2 fs

2 Rs

X Z

2 fd

Reac iunile tangen iale în regim de frânare

2. PUNTEA MOTOARE RIGIDĂ SPATE 2.2 Calculul momentelor
2. PUNTEA MOTOARE RIGIDĂ SPATE
2.2 Calculul momentelor

Momentul de încovoiere în plan vertical M

X r tR( f ) 2 R( f ) d ech 2 2 2 M
X
r
tR( f )
2 R( f )
d
ech
2
2
2
M
M
M
ivR
(
f
)
ihR
(
f
)
tR
(
f
)

Momentul de torsiune

M

Momentul echivalent

M

Momentul de încovoiere în plan orizontal

Z

l

ivR( f )

M

2 R( f )

X

l

ihR( f )

2 R( f )

Sec iunea periculoas

5
5
2. PUNTEA MOTOARE RIGIDĂ SPATE 2.3 Calculul for elor în regimul derapării Ecua ia de
2. PUNTEA MOTOARE RIGIDĂ SPATE 2.3 Calculul for elor în regimul derapării
2. PUNTEA MOTOARE RIGIDĂ SPATE
2.3 Calculul
for elor în regimul
derapării

Ecua ia de echilibru a momentelor fa de punctele de contact roată ă - cale

Z Rs

G

2

2

F

y

h

g

E

2

Z

Rd

G

2

2

F

y

h

g

E

2

Reac iunile transversale la derapare

Echilibrul for elor pe direc ie transversală

Echilibrul for elor pe direc ie transversală Z Rs m 2 Y Rs Z Rs Y

Z

Rs

m

2

Y

Rs

Z

Rs

Y Z

Rd

Rd

g

F

y

Y Y Z Z m g

Rs

Rd

Rs

Rd

2

1

2

h

g

E

2

Z

Rs

m

2

g

1

2

h

g

E

2

6

2. PUNTEA MOTOARE RIGIDĂ SPATE 2.3 Calculul momentelor de încovoiere în regim de derapare
2. PUNTEA MOTOARE RIGIDĂ SPATE
2.3 Calculul momentelor de încovoiere în regim de derapare
2. PUNTEA MOTOARE RIGIDĂ SPATE 2.3 Calculul momentelor de încovoiere în regim de derapare Sec iunea

Sec iunea periculoasă

2. PUNTEA MOTOARE RIGIDĂ SPATE 2.4 Regimul traversării obstacolelor
2. PUNTEA MOTOARE RIGIDĂ SPATE
2.4 Regimul traversării obstacolelor

Z

Rs

Z

Rd

coeficientul k

k

d

d

m

2

g

2

obstacolelor Z Rs Z Rd coeficientul k k d d m 2 g 2 2,5 pentru

2,5 pentru autocamioane și autoturisme de teren

1,75 pentru autoturisme și autobuze

3. PUNTEA NEMOTOARE RIGID FA 3.1 Calculul for elor în regimul frânării
3. PUNTEA NEMOTOARE RIGID FA
3.1 Calculul
for elor în regimul
frânării

Reac iunile normale

Z

fs

Z

fd

G

1

m

1 f

2

Reac iunile tangen iale la limita de aderen

X

fs

X

fd

Z

fs

Z

fd

3. PUNTEA NEMOTOARE RIGID FA 3.1 Calculul momentelor în regimul frânării
3. PUNTEA NEMOTOARE RIGID FA
3.1 Calculul momentelor în regimul frânării
M v M h M t
M
v
M
h
M
t

Z

l

2

fs

Z l

fs

2

Z r

fd

d

3. PUNTEA NEMOTOARE RIGID FA 3.2 Calculul for elor în regimul derapării
3. PUNTEA NEMOTOARE RIGID FA
3.2 Calculul
for elor în regimul
derapării

Reac iunile normale

Z

Rs

Reac iunile tangen iale

G 1 2 h

1

g

Z

2

E 1

2

Rd

G

1

2

G

1

2

h
1

E 1

Y Rs

g

h
1

E 1

2

Y Rd

g

G

1

2

2 h

1

g

E

1

3. PUNTEA NEMOTOARE RIGID FA 3.2 Calculul momentelor în regimul derapării
3. PUNTEA NEMOTOARE RIGID FA
3.2 Calculul momentelor în regimul derapării
M v M vs M
M
v
M
vs
M

vd

Z

Rs

Y

Rs

Y

Rd

l

2

l

2

l

2

4. PUNTEA FRAC IONAT
4. PUNTEA FRAC IONAT
4. PUNTEA FRAC IONAT
4. PUNTEA FRAC IONAT
4. PUNTEA FRAC IONAT ValoriValori recomandaterecomandate F 1 P G r G s Greutatea ro ii
ValoriValori recomandaterecomandate
ValoriValori recomandaterecomandate

F

1

P

G

r

G

s

Greutatea ro ii

Greutatea suspensiei

Q Z

1s

G

r

G

s

F

2

Q

Z G a G b

1 s

r

s

1

t

2

3

1

2

3

0,4

0,6

0,9

1,2

Barele / bra ele suspensiei independente se

calculează la: Întindere / compresiune Flambaj

5. CALCULUL FUZETEI 5.1 Calculul în regim de frânare For ele de calcul Reac iunea
5. CALCULUL FUZETEI
5.1 Calculul în regim de frânare
For ele de calcul
Reac iunea normal
Frânare
Momentul de încovoiere a fuzetei
2
2
M
c
Z
X
î
1
s
1
fs
G
2
m
c
1
1
1 f
2
Efortul unitar de încovoiere a
fuzetei
M
M
î
î
î
3
W
0,1
d
î
G
2
m
c
1
1
1 f
3
0,2 d
5. CALCULUL FUZETEI 5.2 Calculul în regim de derapare în viraj
5. CALCULUL FUZETEI
5.2 Calculul în regim de derapare în viraj
FUZETEI 5.2 Calculul în regim de derapare în viraj Calculul se execută separat pentru cele dou

Calculul se execută separat pentru cele dou ro i

Momentul de încovoiere a fuzetei

M

Z

G 1 2 h

Y

1

s

c

r

d

îs

1

s

1

g

2

Z

1

d

Y

1

B

d

r

d

G 1 2 h

M

c

îd

1

g

îd

2

M

îd

B

M

îd

W

î

0,1

d

3

c

c

r

d

r

d

G 1 2 h

1

g

0,2 d

3

B

c

r

d

5. CALCULUL FUZETEI 5.3 Calculul în regim de trecere peste denivelări
5. CALCULUL FUZETEI
5.3 Calculul în regim de trecere peste denivelări
Calculul se execută la momentul de încovoiere dat de reac iunile normale G Z Z
Calculul se execută la momentul de
încovoiere dat de reac iunile normale
G
Z
Z m
1
1
s
1
d
d
2
Momentul de încovoiere a fuzetei
G
M
Z
c Z
c m c
1
îd
1
s
1
d
d
2
Efortul unitar de încovoiere a
fuzetei
M
M
G
î
î
m
c
1
î
3
d
3
W
0,1
d
0,2
d
î
ValoriValori admisibileadmisibile
ValoriValori admisibileadmisibile

O el 41Cr10 sau 41MoCr11: 450 600 MPa

6. CALCULUL PIVOTULUI FUZETEI 6.1 Calculul for elor i momentelor
6. CALCULUL PIVOTULUI FUZETEI
6.1 Calculul for elor i momentelor

1.For ele transversale generate de reac iunile normale

1.For ele transversale generate de reac iunile normale L c Z a 1 s a c

L c Z

a

1s

1.For ele transversale generate de reac iunile normale L c Z a 1 s a c

a

c

a

L

1

L

2

Z

1s

G

1

m

1 f

2

c

6. CALCULUL PIVOTULUI FUZETEI 6.1 Calculul for elor i momentelor 2. For ele longitudinale generate
6. CALCULUL PIVOTULUI FUZETEI 6.1 Calculul for elor i momentelor
6. CALCULUL PIVOTULUI FUZETEI
6.1 Calculul for elor i momentelor

2. For ele longitudinale generate de for a de frânare

X

1

X

f

1

f

f

c

e

c

m

1

m

1

f

f

 

G

1

f

 

2

c

G

1

e

 

2

c

3. For ele longitudinale generate de momentul de frânare

N

1

N

2

m 1 f

1

r

d

c

r

d

X

1 f

G

2

c

2 c 3. For ele longitudinale generate de momentul de frânare N 1 N 2 m

F

1

F

2

6. CALCULUL PIVOTULUI FUZETEI 6.1 Calculul for elor i momentelor
6. CALCULUL PIVOTULUI FUZETEI
6.1 Calculul for elor i momentelor
For ele transversale generate de reac iunea sistemului de direc ie Q l X a
For ele transversale generate de
reac iunea sistemului de direc ie
Q l X
a
1 f
a
Q
X
1 f
l
G
a
m
1
1
f
2
l
n
Q
Q
1
c
G
a
n
m
1
1 f
2
c
l
k
Q
Q
2
c
G
a
k
m
1
1 f
2
c
l
6. CALCULUL PIVOTULUI FUZETEI 6.1 Calculul for elor i momentelor
6. CALCULUL PIVOTULUI FUZETEI
6.1 Calculul for elor i momentelor
PIVOTULUI FUZETEI 6.1 Calculul for elor i momentelor R 1 2 R m 1 f m
PIVOTULUI FUZETEI 6.1 Calculul for elor i momentelor R 1 2 R m 1 f m

R

1

2

R

m

1 f

m

1 f

G

1

2 c

G

1

2 c

Calculul reac iunilor

R 1

R 2

L 1 Q 1 2 N 1 F 1 2  

L

1

Q

1

2

N

1

F

1

2

 
L 2 Q 2 2 N 2 F 2 2

L

2

Q

2

2

N

2

F

2

2

2 n 2 2 a a r f d l
2
n
2
2
a
a
r
f
d
l
2 k 2 2 a a r e d l
2
k
2
2
a
a
r
e
d
l
6. CALCULUL PIVOTULUI FUZETEI 6.2 Calculul pivotului la încovoiere M R h î1 1 1
6. CALCULUL PIVOTULUI FUZETEI
6.2 Calculul pivotului la încovoiere
M
R h
î1
1
1
M
R
h
î2
2
2
M
R h
î 1
1
1
î 1
3 3
W
0,1
d
î
M
R
h
î 2
2
2
î 2
3
W
0,1
d
î
ValoriValori admisibileadmisibile
O el 41Cr10 sau 20MoCr12:
500…600 MPa
6. CALCULUL PIVOTULUI FUZETEI 6.3 Calculul pivotului la forfecare
6. CALCULUL PIVOTULUI FUZETEI
6.3 Calculul pivotului la forfecare
PIVOTULUI FUZETEI 6.3 Calculul pivotului la forfecare 1 R 1 A 4 R 1 d 2

1

R

1

A

4

R

1

d

2

2

R

2

A

4

R

2

d

2

ValoriValori admisibileadmisibile
ValoriValori admisibileadmisibile

O el 41Cr10 sau 20MoCr12:

50 MPa

6. CALCULUL PIVOTULUI FUZETEI 6.4 Calculul pivotului la tensiuni de contact (presiune)
6. CALCULUL PIVOTULUI FUZETEI
6.4 Calculul pivotului la tensiuni de contact (presiune)
6.4 Calculul pivotului la tensiuni de contact (presiune) p p 1 2 R 1 A 1

p

p

1

2

R

1

A

1

R

2

A

2

R

1

t

1

d

R

1

t

2

d

ValoriValori admisibileadmisibile
ValoriValori admisibileadmisibile

Bucșe din bronz:

30 MPa

1122 CONSTRUC IA SUSPENSIEI 1 Prof.dr.ing. Ciobotaru Ticușor
1122 CONSTRUC IA
SUSPENSIEI
1
Prof.dr.ing. Ciobotaru Ticușor
1. Rol, condi ii impuse, clasific ri 1.1 Rol func ional
1. Rol, condi ii impuse, clasific ri
1.1 Rol func ional

Suspensia realizează legătura vâsco-elastică între pun ile automobilului (masa nesuspendată) și cadru / caroserie (masa suspendată), având ca roluri principale:

Micșorarea sarcinilor dinamice./ caroserie (masa suspendată), având ca roluri principale: Amortizarea vibratiilor rezultate în urma ș int n

Amortizarea vibratiilor rezultate în urmaca roluri principale: Micșorarea sarcinilor dinamice. ș int n erac r un i nii dintr n

ș

int n erac r un

i nii dintr

n re ro r

i și ș

ca l ea

d

e ru r l are. r

Suspensia cuprinde elemente cu caracteristică:

Conservativă – arcurin re ro r i și ș ca l ea d e ru r l are.

Disipativă - amortizoaren re ro r i și ș ca l ea d e ru r l are.

1. Rol, condi ii impuse, clasific ri 1.2 Condi ii impuse
1. Rol, condi ii impuse, clasific ri
1.2 Condi ii impuse

Amplitudine redus a oscila iilor masei suspendate – impune a oscila iilor masei suspendate – impune

reducerea masei nesuspendate (avantaj oferit de pun ile frac ionate)

Frecven a oscila iilor s fie de 1 2 Hz a oscila iilor s fie de 1 2 Hz

Rigiditate mai redus pentru suspensia fa – reducerea amplitudinii pentru suspensia fa – reducerea amplitudinii

tangajului

P strarea caracteristicilor func ionale la schimbarea masei strarea caracteristicilor func ionale la schimbarea masei

suspendate (încărcătura ă ă utilă) ă – impune caracteristică ă elastică ă

progresivă ă

Asigurarea unei reduceri a amplitudinii de 3…8 după ă prima perioadă ăă – impune caracteristică ă elastică ă progresivă ă Reducerea amplitudinii sarcinilor dinamice transmise masei

Reducerea amplitudinii sarcinilor dinamice transmise maseireduceri a amplitudinii de 3…8 după ă prima perioadă ă suspendate P strarea în permanen a

suspendate

P strarea în permanen a contactului ro ii cu calea de rulare. strarea în permanen a contactului ro ii cu calea de rulare.

3

1. Rol, condi ii impuse, clasific ri 1.3 Compunere
1. Rol, condi ii impuse, clasific ri
1.3 Compunere
SUSPENSIASUSPENSIA
SUSPENSIASUSPENSIA
ii impuse, clasific ri 1.3 Compunere SUSPENSIASUSPENSIA 4 MecanismulMecanismul dede acac ionareionare
ii impuse, clasific ri 1.3 Compunere SUSPENSIASUSPENSIA 4 MecanismulMecanismul dede acac ionareionare

4

MecanismulMecanismul dede acac ionareionare (parte(parte componentăcomponentă ăă aa punpun ii)ii)
MecanismulMecanismul dede
acac ionareionare
(parte(parte componentăcomponentă ăă
aa punpun ii)ii)
ARCULARCUL (element conservativ)
ARCULARCUL
(element conservativ)
AMORTIZORULAMORTIZORUL (element disipativ)
AMORTIZORULAMORTIZORUL
(element disipativ)
1. Rol, condi ii impuse, clasific ri 1.3 Clasificări
1. Rol, condi ii impuse, clasific ri
1.3 Clasificări

A. Tipul pun ii pe care este montată suspensia:

suspensii dependente pun i rigide; pun i rigide;

suspensii independente pun i frac ionate. pun i frac ionate.

-

-

B. Tipul elementului elastic folosit:

sus ensii cu elemente elastice metalice; ;i frac ionate. - - B. Tipul elementului elastic folosit: - p suspensii cu elemente elastice

-

p

suspensii cu elemente elastice pneumatice;folosit: sus ensii cu elemente elastice metalice; ; - p suspensii cu elemente elastice hidropneumetice; suspensii

suspensii cu elemente elastice hidropneumetice;metalice; ; - p suspensii cu elemente elastice pneumatice; suspensii cu elemente elastice din cauciuc; suspensii

suspensii cu elemente elastice din cauciuc;elastice pneumatice; suspensii cu elemente elastice hidropneumetice; suspensii cu elemente elastice mixte. - - - -

suspensii cu elemente elastice mixte.elastice pneumatice; suspensii cu elemente elastice hidropneumetice; suspensii cu elemente elastice din cauciuc; - - -

-

-

-

-

1. Rol, condi ii impuse, clasific ri 1.3 Clasificări F
1. Rol, condi ii impuse, clasific ri
1.3 Clasificări
F

C. După caracteristica elastică a suspensiei:

F C. După caracteristica elastică a suspensiei: - suspensii cu caracteristică elastică ă ă liniară; ă

-

suspensii cu caracteristică elastică

ă

ă

liniară;

ă

α
α

f

cu caracteristică elastică ă ă liniară; ă α f - ă suspensii cu caracteristică elastică ă

-

ă

suspensii cu caracteristică elastică

ă

frântă;

ă

F α α 2 α 1 f
F
α
α 2
α 1
f
elastică ă frântă; ă F α α 2 α 1 f - ă suspensii cu caracteristică

-

ă

suspensii cu caracteristică elastică

ă

progresiva.

F 6 f
F
6 f
1. Rol, condi ii impuse, clasific ri 1.3 Clasificări
1. Rol, condi ii impuse, clasific ri
1.3 Clasificări

D. Dup principiul de func ionare:

- suspensii pasive

-

suspensii pasive

- suspensii pasive
suspensii reactive

suspensii reactive

suspensii reactive
- suspensii semi-active

- suspensii semi-active

- suspensii active.

- suspensii active.

- suspensii active.

Elementele componente reac ioneaz la excita ii conform unor legi fizice

Oscila iile pun ii fa se transmit la puntea spate pentru compensarea mișcărilor de tangaj

la puntea spate pentru compensarea mișcărilor de tangaj Oscila iile pun ii fa se transmit la

Oscila iile pun ii fa se transmit la un sistem de control al caracteristicilor func ionale

Sistemul de control determină profilul căii și modific caracteristicile func ionale pentru a diminua oscila iile masei suspendate

2 . Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare 2.1 Caracteristici constructive i func ionale Avantaje
2 . Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare 2.1 Caracteristici constructive i func ionale Avantaje
2 . Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare 2.1 Caracteristici constructive i func ionale Avantaje

2. Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare 2.1 Caracteristici constructive i func ionale Avantaje:

Caracteristici constructive i func ionale Avantaje : îndeplinesc singure func iile de element elastic al

îndeplinesc singure func iile de element elastic al suspensiei,

element de amortizare (frecare uscată) ș și dispozitiv de ghidare al pun ii sau al ro ii, complet sau numai par ial (este dublat de o bară de reac ie);

sau numai par ial (este dublat de o bară de reac ie); ă ă au o

ă

ă

au o construc ie simpl i ieftin ;

au o construc ie simpl i ieftin ;

se pot repara cu u urin .

se pot repara cu u urin .

Dezvantaje:

masă proprie mare (este cel mai greu element elastic);ieftin ; se pot repara cu u urin . Dezvantaje : durabilitate redusă (s- a demonstrat

durabilitate redusă (s-a demonstrat experimental c rezisten a la oboseală a arcului din foi este de 4 a demonstrat experimental c rezisten a la oboseală a arcului din foi este de 4 ori mai mică decât a barei de torsiune echivalente; la automobilele obișnuite, exploatate în condi ii bune, durata de func ionare este de 100 – 150 mii de km)

2. Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare 2.2 Tipuri constructive
2. Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare
2.2 Tipuri constructive

Arc lamelar cu un ochi

Suportul articula iei arcului

Suport de alunecare

Ochiul Curbura arcului arcului Bridă intermediară Arcuri lamelare Bol central
Ochiul
Curbura arcului
arcului
Bridă intermediară
Arcuri lamelare
Bol central

Bol articula ie arc

2. Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare 2.2 Tipuri constructive
2. Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare
2.2 Tipuri constructive

Arc lamelar cu 2 ochiuri

Suportul articula iei arcului

Ochiul Curbura arcului arcului Suport posterior Eclise Arcuri lamelare Bol central Bridă intermediară
Ochiul
Curbura arcului
arcului
Suport
posterior
Eclise
Arcuri lamelare
Bol central
Bridă intermediară

Bol articula ie arc cu bucșă cauciuc

Bol articula ie

2. Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare 2.2 Tipuri constructive
2. Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare
2.2 Tipuri constructive

Arc lamelar cu 2 ochiuri

Ochiul Bridă intermediară arcului Arcuri lamelare Eclise
Ochiul
Bridă intermediară
arcului
Arcuri lamelare
Eclise

Bol articula ie

2. Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare 2.2 Tipuri constructive Arc lamelar cu sprijin la
2. Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare
2.2 Tipuri constructive
Arc lamelar cu sprijin la
ambele capete
Suspensie de tip balansier
pentru pun i spate tandem
12
2. Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare 2.2 Tipuri constructive Arc lamelar conven ional Grosime
2. Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare 2.2 Tipuri constructive Arc lamelar conven ional Grosime
2. Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare
2.2 Tipuri constructive
Arc lamelar conven ional
Grosime pachet: 140 mm
Greutate: 122 kg

Arc lamelar îmbun t it

Grosime pachet: 127 mm Greutate: 94 kg

Arc lamelar parabolic

Grosime pachet: 64 mm Greutate: 61 kg

Arcul cu foi parabolic are grosimea foilor variabilă (scade de la mijloc spre capete), numarul foilor este mult mai mic, iar lungimea lor este egală. Foile nu sunt în contact direct (între ele, atât la capete cât și la mijloc se montează garnituri speciale din materiale plastice), iar frecarea dintre lamele este eliminata.

2. Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare 2.2 Tipuri constructive Ob inerea caracteristicii progresive
2. Construc ia suspensiilor cu arcuri lamelare
2.2 Tipuri constructive
Ob inerea caracteristicii progresive

Utilizarea unui arc suplimentare

Arc

suplimentar

Limitatori arc

unui arc suplimentare Arc suplimentar Limitatori arc secundar Șasiu Suport Eclisă Arc principal Bar reac

secundar

Șasiu Suport Eclisă Arc principal
Șasiu
Suport
Eclisă
Arc
principal

Bar reac iune longitudinală

secundar Șasiu Suport Eclisă Arc principal Bar reac iune longitudinală Micșorarea deschiderii arcului 14

Micșorarea deschiderii arcului

14

3 . Construc ia suspensiilor cu arcuri elicoidale 3.1 Caracteristici func ionale Avantaje : durabilitate
3 . Construc ia suspensiilor cu arcuri elicoidale 3.1 Caracteristici func ionale Avantaje : durabilitate
3 . Construc ia suspensiilor cu arcuri elicoidale 3.1 Caracteristici func ionale Avantaje : durabilitate

3. Construc ia suspensiilor cu arcuri elicoidale 3.1 Caracteristici func ionale Avantaje:

durabilitate mare;elicoidale 3.1 Caracteristici func ionale Avantaje : masă proprie redusă; nu necesit între inere; execu

masă proprie redusă;Caracteristici func ionale Avantaje : durabilitate mare; nu necesit între inere; execu ie mai simpl .

nu necesit între inere; între inere;

execu ie mai simpl . ie mai simpl .

Dezvantaje:

nu au frecări internenecesit între inere; execu ie mai simpl . Dezvantaje : nu preiau for e longitudinale sau

nu preiau for e longitudinale sau transversale e longitudinale sau transversale

3. Construc ia suspensiilor cu arcuri elicoidale 3.2 Tipuri constructive
3. Construc ia suspensiilor cu arcuri elicoidale
3.2 Tipuri constructive

Cilindrice

cu arcuri elicoidale 3.2 Tipuri constructive Cilindrice Cilindrice cu diametre micșorate la spirele terminale B u

Cilindrice cu diametre micșorate la spirele terminale

Butoi

elicoidale 3.2 Tipuri constructive Cilindrice Cilindrice cu diametre micșorate la spirele terminale B u t o
elicoidale 3.2 Tipuri constructive Cilindrice Cilindrice cu diametre micșorate la spirele terminale B u t o

16

3. Construc ia suspensiilor cu arcuri elicoidale 3.2 Tipuri constructive
3. Construc ia suspensiilor cu arcuri elicoidale
3.2 Tipuri constructive
Bra superior Arc Bară stabilizare Amortizor Pivot Bra inferior Furcă fixare amortizor
Bra superior
Arc
Bară stabilizare
Amortizor
Pivot
Bra inferior
Furcă fixare amortizor

Piuli

Bară longitudinală

Protec ie arbore planetar

Lagăr sprijin

Protec ie pivot

3. Construc ia suspensiilor cu bare de torsiune 3.1 Caracteristici func ionale Avantaje : durabilitate
3. Construc ia suspensiilor cu bare de torsiune
3. Construc ia suspensiilor cu bare de torsiune

3.1 Caracteristici func ionale Avantaje:

durabilitate ridicată;de torsiune 3.1 Caracteristici func ionale Avantaje : valoarea cea mai redusă pentru masa nesuspendată; ă

valoarea cea mai redusă pentru masa nesuspendată; ăfunc ionale Avantaje : durabilitate ridicată; realizeaz o distribu ie avantajoas pe cadru a

realizeaz o distribu ie avantajoas pe cadru a sarcinilor; o distribu ie avantajoas pe cadru a sarcinilor;

frecarea internă ă lipsește ș complet;o distribu ie avantajoas pe cadru a sarcinilor; prezintă posibilit i de reglare a pun ii.

prezintă posibilit i de reglare a pun ii. i de reglare a pun ii.

ă

ă

Dezvantaje:

ă

tehnologie de execu ie mai complicat fa de arcurile elicoidale; dispunere pe automobil mai incomodă și legături mai complicate cu puntea; necesită lungimi mari de lucru pentru a realiza un confort cât mai bun; în cazul ruperii barei unice, func iile suspensiei sunt anulate brusc și total.

realiza un confort cât mai bun; în cazul ruperii barei unice, func iile suspensiei sunt anulate
realiza un confort cât mai bun; în cazul ruperii barei unice, func iile suspensiei sunt anulate
realiza un confort cât mai bun; în cazul ruperii barei unice, func iile suspensiei sunt anulate
realiza un confort cât mai bun; în cazul ruperii barei unice, func iile suspensiei sunt anulate
4. Construc ia suspensiilor cu bare de torsiune 4.2 Solu ii constructive
4. Construc ia suspensiilor cu bare de torsiune
4.2 Solu ii constructive

Hummer H2 – suspensia fa cu bare de torsiune dispuse longitudinal

Bara de torsiune Șasiu Bra inferior - balansier
Bara de torsiune
Șasiu
Bra inferior - balansier
H2 – suspensia fa cu bare de torsiune dispuse longitudinal Bara de torsiune Șasiu Bra inferior

19

4. Construc ia suspensiilor cu bare de torsiune 4.2 Solu ii constructive
4. Construc ia suspensiilor cu bare de torsiune
4.2 Solu ii constructive
Filtru aer Arbori planetari Motor Gur de ventila ie Transmisie Bra e balansier
Filtru aer
Arbori planetari
Motor
Gur de ventila ie
Transmisie
Bra e balansier

Suspensie MacPherson

Bare de torsiune dispuse longitudinal

Roata de rezervă

Bare de torsiune dispuse transversal în prelungire

4. Construc ia suspensiilor cu bare de torsiune 4.2 Solu ii constructive
4. Construc ia suspensiilor cu bare de torsiune
4.2 Solu ii constructive

Renault 16TS – suspensia cu bare de torsiune decalate longitudinal

21

4. Construc ia suspensiilor cu bare de torsiune 4.2 Solu ii constructive
4. Construc ia suspensiilor cu bare de torsiune
4.2 Solu ii constructive
suspensiilor cu bare de torsiune 4.2 Solu ii constructive Renault 16TS – suspensia cu bare de

Renault 16TS – suspensia cu bare de torsiune decalate longitudinal cu cca. 65 mm

5. Construc ia suspensiilor pneumatice 5.1 Caracteristici func ionale Avantaje : caracteristica elastica neliniară
5. Construc ia suspensiilor pneumatice
5. Construc ia suspensiilor pneumatice

5.1 Caracteristici func ionale Avantaje:

caracteristica elastica neliniară (progresivă); permite reglarea automat a nivelului caroseriei fa de sol; asigură, într-o mică măsură, stabilizarea caroseriei în viraje; func ioneaz f r zgomot deoarece nu sunt leg turi metalice între ro i i masa suspendat ; în anumite condi ii constructive, asigură și amortizarea.

anumite condi ii constructive, asigură și amortizarea. Dezvantaje : prin defectarea unui element elastic sau a
anumite condi ii constructive, asigură și amortizarea. Dezvantaje : prin defectarea unui element elastic sau a
anumite condi ii constructive, asigură și amortizarea. Dezvantaje : prin defectarea unui element elastic sau a
anumite condi ii constructive, asigură și amortizarea. Dezvantaje : prin defectarea unui element elastic sau a
anumite condi ii constructive, asigură și amortizarea. Dezvantaje : prin defectarea unui element elastic sau a

Dezvantaje:

prin defectarea unui element elastic sau a sursei de aer comprimat suspensia iese din func iune; comprimat suspensia iese din func iune;

costul construc iei i cheltuielile de mentenan sunt mari. iei i cheltuielile de mentenan sunt mari.

5. Construc ia suspensiilor pneumatice 5.2 Solu ii constructive Rezervor aer comprimat Suspensie Compresor
5. Construc ia suspensiilor pneumatice
5.2 Solu ii constructive
Rezervor aer comprimat
Suspensie
Compresor
pneumatică
Unitate de control
electronic
Supapă suprapresiune
Filtru
Supape
electromagnetice
24
5. Construc ia suspensiilor pneumatice 5.2 Solu ii constructive Suspensie cu bra e balansier
5. Construc ia suspensiilor pneumatice
5.2 Solu ii constructive
Suspensie cu bra e balansier
5. Construc ia suspensiilor pneumatice 5.2 Solu ii constructive Suspensie cu bra e balansier 25
5. Construc ia suspensiilor pneumatice 5.2 Solu ii constructive
5. Construc ia suspensiilor pneumatice
5.2 Solu ii constructive

Suspensie independentă punte directoare nemotoare

5. Construc ia suspensiilor pneumatice 5.2 Solu ii constructive Suspensie independentă punte directoare nemotoare 26
5. Construc ia suspensiilor pneumatice 5.2 Solu ii constructive Dispunerea suspensiilor pneumatice pentru autobuze
5. Construc ia suspensiilor pneumatice
5.2 Solu ii constructive
Dispunerea suspensiilor pneumatice
pentru autobuze (Continental)
Suspensie pneumatică
pentru camionete
27
5. Construc ia suspensiilor pneumatice 5.2 Solu ii constructive
5. Construc ia suspensiilor pneumatice
5.2 Solu ii constructive

Suspensii pentru cabină

5. Construc ia suspensiilor pneumatice 5.2 Solu ii constructive Suspensii pentru cabină Suspensie pentru scaun 28
5. Construc ia suspensiilor pneumatice 5.2 Solu ii constructive Suspensii pentru cabină Suspensie pentru scaun 28

Suspensie pentru scaun

28

6. Construc ia amortizoarelor 6.1 Rol func ional
6. Construc ia amortizoarelor
6.1 Rol func ional

disipează rapid energia oscila iilor verticale ale masei suspendate (caroseriei, șasiului etc.) rezultate în urma deforma iei elementului elastic iilor verticale ale masei suspendate (caroseriei, șasiului etc.) rezultate în urma deforma iei elementului elastic al suspensiei;

diminuarea rapid a oscila iilor maselor nesuspendate (ro i, pun i etc.) pentru asigurarea continu a contactului a oscila iilor maselor nesuspendate (ro i, pun i etc.) pentru asigurarea continu a contactului ro ilor cu calea de rulare.

Ele se impart in trei categorii:

amortizoare pur hidraulice;ilor cu calea de rulare. Ele se impart in trei categorii: amortizoare cu gaz de înaltă

amortizoare cu gaz de înaltă presiune;cu calea de rulare. Ele se impart in trei categorii: amortizoare pur hidraulice; amortizoare cu gaz

amortizoare cu gaz de joasă presiune.calea de rulare. Ele se impart in trei categorii: amortizoare pur hidraulice; amortizoare cu gaz de

6. Construc ia amortizoarelor 6.2 Caracteristici func ionale
6. Construc ia amortizoarelor
6.2 Caracteristici func ionale

Caracteristica de amortizare varia ia for ei de amortizare în func ie de viteza tijei

F c v

a

de amortizare în func ie de viteza tijei F c v a i p Exponentul vitezei

i

p

amortizare în func ie de viteza tijei F c v a i p Exponentul vitezei 1

Exponentul vitezei

1 i 2

Coeficientul de amortizare

p Exponentul vitezei 1 i 2 Coeficientul de amortizare Viteza pistonului la care supapele de descărcare

Viteza pistonului la care supapele de descărcare se deschid se numește viteză critică

v cr

0,15

0,50

m/s

Coeficientul mediu de rezisten al amortizorului este:

c

d

2

5

c

c

c

c

c

c

d

2

6. Construc ia amortizoarelor 6.2 Caracteristici func ionale
6. Construc ia amortizoarelor
6.2 Caracteristici func ionale

Caracteristica for –deplasare (diagrama de lucru)varia ia for ei de amortizare în func ie de deplasare tijei

Aria curbei închise reprezintă ă lucrul mecanic disipat sub formă ă de căldură ă ă pe un ciclu complet

tijei Aria curbei închise reprezintă ă lucrul mecanic disipat sub formă ă de căldură ă ă
6. Construc ia amortizoarelor 6.3 Construc ie i func ionare
6. Construc ia amortizoarelor
6.3 Construc ie i func ionare

Amortizorul bitubular hidraulic

Articula ie superioar

Tub protec ie Tijă

Ulei Destindere
Ulei