PROIECT

CALCULUL ŞI CONSTRUCŢIA
AUTOVEHICULELOR RUTIERE 2
 CALCULUL SISTEMULUI DE FRÂNARE

Să se calculeze şi să se verifice elementele sistemului de franare cu servomecanism

vacuumatic cu cilindru principal în tandem aparținând unui autovehicul de clasă medie, cu
destinație urbană, dotat cu m.a.s cu patru cilindrii, cu putere maxima de 47 kW la 4500 rot/min
și un cuplu maxim de 118Nm la 2250 rot/min, care poate atinge o viteză maximă de 161 km/h. Se
precizează că:
 sistemul de frânare este hidraulic, cu două circuite independente, un circuit
acționând asupra frânelor roților din față, iar al doilea asupra roților din spate;
 discuri ventilate pentru roțile din față şi cu discuri solide pentru roțile din spate cu
diametrul de 265 mm, cu etriere flotante cu un singur cilindru de lucru .

Valorile parametrilor dimensionali și masici ai autovehiculului

Ecartament
Parametru Lungime Lățime Înălțime Ampatament Masa Masa Masa
dimensional [mm] [mm] [mm] [mm] Față Spate proprie utilă totală
[mm] [mm] [kg] [kg] [kg]

Valoare 3986 1860 1496 2575 1472 1470 925 435 1360
adoptată

Tip anvelopa Diametru roata Diametru disc

185 /70 R14 614 265
 Elemente cunoscute pentru calcul:
G1 – încărcarea pe puntea față la sarcina maximă; G1=680.2 daN ;
G2 – încărcarea pe puntea spate la sarcina maximă; G2=653.5 daN ;
Porțiunea din ampatament de la centrul roților din față până la centrul de masă, pentru încărcarea la
sarcina maximă a = 1262 mm;
Porțiunea din ampatamentul de la centrul roților din spate până la centrul de masă, pentru încărcarea
la sarcina maximă, b = 1313 mm;
Ga - greutatea autovehiculului: Ga = 1333.70 daN;
rr - raza de rulare: rr = 0,307 m;
 - coeficientul de frecare dintre disc și garnitura,  = 0,37;
’ - coeficientul de frecare dintre bac și corpul cilindrului de acționare, ’= 0,06;
nf - numărul de perechi de suprafețe de frecare de la frână spate: nf = 4;
rm - raza medie a suprafeței de frecare pentru discul de frână spate: rm = 108 mm;
h - randamentul transmisiei hidraulice, h = 0,93;
ip - raportul de transmitere al pedalei, ip = 5,0.

1.1 Stabilirea momentelor de frânare la punțile autovehiculului

Pentru dispozitivele de frânare uzuale, o problemă importantă este alegerea corespunzătoare

a raportului dintre momentul de frânare, respectiv forța de frânare ce revine fiecărei punți.
Dimensionarea dispozitivului de franare se face din punctul de vedere al momentului
realizat de frâna principală.
Stabilirea momentelor de frânare la punțile automobilului se pot adopta două ipoteze:
 roțile celor două punți ajung simultan la limita de blocare, la o valoare dorită a
coeficientului de aderență Φ0
 automobilul să realizeze o anumită decelerație maximă.

Fig.1 Forțele care acționează asupra automobilului la frânare

Reacțiunile dinamice la punți – se neglijează efectele aerodinamice, cuplurile de inerție ale

roților și rezistența la rulare,
Ga b  Fi hg
Z 1 si Z 2  Ga a - Fi hg (1)
L L
 Repartiția statică a greutății automobilului pe punți :
Considerând că frânarea are loc până la limita de aderență :
Fi = Φ0Ga = Ff = Ff1 + Ff2 ,
Reacțiunilor normale dinamice:

b hg
Z 1 = G a+ ∅ 0 G a (2)
L L

a hg
Z2 = G a+ ∅ 0 G a (3)
L L

Ga = 1333.70 daN, hg b a
 0,19 ,  0,51 si  0,49 , Φ0 = 1 (ipoteza frânării ideale)
L L L
Z1  0,511333.7011333.70 0,19  933.59daN

Z2  0,491333.70-11333.70 0,19  400.11daN

Forțele de frânare la limita de blocare a roților:
F f 1  0 Z 1 (4)
2  Z
Ff  0 2
şi
Ff 1  933.59daN şi Ff 2  400.11daN

Raportul forțelor de frânare la punți :

b hg
Ff + ∅0
L L
λ= = 1

Ff a h
2
−∅ 0 g
L L
933.59
Adică: λ= =2,33
400.11

Repartiția forțelor de frânare pe punțile autovehiculului:

Ff Ff
ν1 = =0,70 și 1
ν 2= =0,30 2
(6)
Ff Ff

Relaţii între raportul forțelor de frânare la punți și coeficienții de repartiție:

λ 1
v1 = și v 2= (7)
1+ λ 1+ λ

2,33 1
v1 = și v 2=
1+2,33 1+2,33

Calculul momentului de frânare total al automobilului:

M f =M f + M f =ϕ 0 Ga r r
1 2
(8)
Momentele de frânare ale punților:
M f =F f r r=ϕ 0 Z 1 r r
1 1
(9)
M f =F f r r=ϕ 0 Z 2 r r
2 2

Momentele de frânare ale punților autovehiculului:

M f 1  933.59 0,307  286.61daNm
 Mf 2  400.11 0,307 122.83daNm
Momentul de frânare total al autovehiculului:
M f  286.61122.83 409.44daNm

1.2 Calculul frânei cu disc de tip deschis

Fig. 2 Schema de calcul a frânei cu disc de tip deschis

Momentul de frânare:

3 3
2 r e −r i
M f = μ Nn f 2 2 =μN r m nf 
3 r e −r i
 - coeficientul de frecare dintre disc și garnitura ( de regula, = 0.35.. 0.4 );
N - forța normală;
2 r e −rraza medie a discului ( de regulă, ri/re=0,55...0,65); se adoptă μ = 0.37
3 3
i
rm = 2 2
3 r e −r i
nf - numărul de suprafețe aflate în frecare, nf = 4.

Raza interioară a discurilor de frână:

Atât pentru puntea față, cât și pentru puntea spate, discurile de frâna au raza exterioară re =
132,5 mm și alegând raportul ri/re = 0.60 se obține valoarea razei interioare:
ri  re  0.60  13,25  0,60  8,0cm
Razele medii ale discurilor de la frâna punții față si respectiv frâna punții spate:
3 3
2 132,5 −80
rm = =108 mm
3 132,5 2−802

Forțele normale corespunzătoare frânelor de la puntea față, respectiv puntea spate:

Mf
N 1= 1
=1655.45 daN
μ r m nf

Mf
N 2= 2
=709.5 daN
μ r m nf
 Fig. 3. Forțele care acționează asupra garniturilor de
fricțiune

(12)
Forța de acționare a pistonului:
S N  (1  )
'

unde ’ - coeficientul de frecare dintre bac și corpul cilindrului de acționare (de regulă, ’=0.05.
..0.1), se adoptă ’=0.06,
Forțele de acționare a pistoanelor corespunzătoare frânelor de la cele două punți:
S1=1655.45 ∙ ( 1+ 0,06 ∙0,37 )=1708.42 daN
S2=709.5 ∙ ( 1+ 0,06 ∙0,37 )=732.2 daN

Coeficienții de eficacitate ai frânelor

Mf
E= (13)
S re
286.61
E1= =1,266
1708.42 ∙0.1325

122.83
E2= =1,266
732.2 ∙0.1325

Diametrul cilindrului de lucru dc pentru presiunea din conductele de legătură ale sistemului de
frânare considerăm 75 daN/cm2 :

d c=
√ 4S
πp
(14)

unde: p - presiunea lichidului;

S - forța de acționare a bacurilor.

dc =
1
√
4 ∙ 1708.42
π ∙ 75
=5.39 cm, se va adopta valoarea d c =54 mm pentru frâna roților punții față,
1

dc =
2
√
4 ∙ 732.2
π ∙75
=3.53 cm, se va adopta valoarea d c =36 mm pentru frâna roților punții spate.
2

1.3. Calculul mecanismului de acționare al sistemului de frânare

Forța la pedală Fp :

S 1
F p= (15)
i p i h ηk

în care: S - forța de acționare a bacurilor;

ip - raportul de transmitere al pedalei (de regula, ip = 4...6);
ih = (dc/dp)2 - raportul de transmitere hidraulic;
h - randamentul transmisiei hidraulice (de regula, h = 0.90.. 0.95).
Obținând valorile rapoartelor de transmitere hidraulică ih1=7.63si ih2=3.27și alegând
valoarea raportului de transmitere al pedalei ip=5 și valoarea randamentului transmisiei hidraulice
h=0.93 rezultă
Forțele la pedală pentru frânele celor două punți:

1708.42 1
Fp = ∙ =48,17 daN
1
5∙ 7.63 0,93

732.2 1
Fp = ∙ =48,17 daN
2
5 ∙ 3.27 0,93

Forța maximă admisibilă la pedala de frână este de aproximativ 50daN pentru autoturisme.
Servomecanismul vacuumatic reduce această forță cu 400N.
Diametrul membranei servomecanismului vacuumatic
Se consideră presiunea atmosferică 1daN/cm2 și depresiunea din colectorul de admisie al
motorului pdepresiune admisie=0.9 daN/cm2 , servomecanismul va trebui să realizeze această reducere
astfel:

√
2
D 4 ∙ 400
400=( patm − pdepresiune colector ) ∙ π ∙ =¿ D= =¿
4 ( p atm− p depresiune admisie)∙ π

D=
√ 4 ∙ 400
(10−9)∙ π
=22,5 cm=225 mm

Cursa maximă a pedalei de frână trebuie sa fie de 150 mm din motive de ușurință în acționare.
Pentru calculul acesteia, se va ține cont de volumul de lichid necesar curselor pistoanelor
receptoare, cât și de volumul de lichid necesar la preluarea jocurilor. Se vor neglija deformațiile
conductelor.

[ ( ) ( ) ]
2 2
dc dc
S p=i p 4 s 1 1
+ 4 s2 2
+ j p +∆ (16)
dp dp

unde: ip - raportul de transmitere al pedalei;

dc1, dc2 - diametrele cilindrilor de lucru;
dp - diametrul cilindrului principal (considerat 19.5 mm);
s1 și s2 - cursele pistoanelor cilindrilor de lucru;
jp -jocul dintre pistonul cilindrului principal și tija de acționare (jp=1.5.. 2.0 mm);

Δ - distanța dintre marginea garniturii primare a pistonului cilindrului principal și marginea

opusă a orificiului de compensare (de regulă, pentru un cilindru principal în tandem este
aproximativ 3).
Se consideră cursele pistoanelor cilindrilor de lucru s 1=s2=0.5 mm, jocul dintre pistonul
 cilindrului principal și tija de acționare jp=1.6 mm și Δ=3.

[ ( ) ( ) ]
2 2
54 36
S p=4,9 4 ∙0,5 ∙ + 4 ∙ 0,5∙ +1,6+3 =133,77 mm
19,5 19,5

1.3Verificarea la solicitări mecanice

Pentru aprecierea solicitărilor mecanice, cei mai utilizați parametrii sunt următorii:
 lucrul mecanic specific de frecare;
 presiunea pe suprafața garniturilor de fricțiune;
 puterea specifică;
 încărcarea specifică.

a. Presiunea pe suprafața garniturilor de fricțiune

Presiunea dintre garnitură și disc este un factor determinant pentru aprecierea durabilității
garniturilor de fricțiune.
La autoturisme, presiunea medie admisibilă trebuie sa fie de cel mult 70 daN/cm2.

Presiunea medie pe suprafața garniturilor de frecare- se consideră presiunea pe disc ca fiind

uniformă:
2N
pmed = (17)
α (r 2e −r 2i )

unde:  - unghiul la centru al garniturii de fricțiune (considerat 50).

2 ∙ 1655.45 2
pme d = 2 2
=33.77 daN / c m , pentru puntea față
0,87 ∙(13.25 −8.0 )
1

2 ∙ 709.5 2
pme d = 2 2
=14.47 daN /c m , pentru puntea spate
0,87 ∙(13.25 −8.0 )
2

b. Lucrul mecanic specific de frecare la frânarea roților

Lucrul mecanic specific de frecare la frânare:

Ls =Lf / Σ A (18)
unde: Lf - lucrul mecanic al forțelor de frânare;
A - suprafața garniturilor de fricțiune de la toate frânele.
Din egalitatea lucrului mecanic al forțelor de frânare cu variația energiei cinetice în timpul
frânării, se poate scrie relația:
1 Ga 2
Lf = V (19)
26 g
unde: V - viteza autovehiculului la începutul frânării, în km/h.
 1 Ga V 2
Ls = [daNcm] (20)
26 g Σ A
Lucrul mecanic specific de frânare pentru: V = 50 km/h si Vmax = 161 km/h:
Suprafața garniturilor de fricțiune A = 140 cm2,
2
1 1333.70 50
Ls = =93.4 [ daNcm], pentru V = 50 km/h
1
26 9,81 140
2
1 1333.70 161
Ls = =968.47 [daNcm ], pentru V = 161 km/h
2
26 9,81 140

c. Puterea specifică de frânare

Puterea necesară de frânare până la oprire a unui autovehicul:

Ga
P= a v (21)
g f max
max

unde: a f max
- decelerația maximă;
Puterea specifică are următoarea formulă:

P v max ∙ Ga ∙ a f
Ps = = max
(22)
ΣA g∙ Σ A
unde: A - suprafața garniturilor de fricțiune de la toate frânele.
Pentru fiecare punte în parte, puterea specifică se calculează cu următoarele relații:

Ga
Ps =v 1 a V max (23)
1
g ∙ A1 f max

Ga
Ps =v 2 a V max (24)
2
g ∙ A2 f max

unde: A1 și A2 - suprafețele garniturilor de fricțiune ale frânelor celor două punți

(A1 = 70 cm2, A2 =70cm2);
1 si 2 - coeficienții repartiției forțelor de frânare (1=0,70, 2=0,30).
Puterea specifică de frânare în cazul celor două punți considerând decelerația maximă a fmax=9,8m/s2 și
vmax = 44.72 m/s:

1333.70 1
Ps =0,70 9,8∙ 44.72 ∙ =0.597 kW /c m2 (23)
1
9,81∙ 70 1000

1333.70 1 2
Ps =0,30 9,8∙ 44.72 ∙ =0.256 kW /c m (24)
2
9,81∙ 70 1000