PROIECTAREA CALCULUL SISTEMULUI DE FRÂNARE

CALCULUL SISTEMULUI DE FRÂNARE

Să se prezinte, să se calculeze și să se verifice elementele unui sistem de frânare

aparținând
unui autoturism dotat cu motor..... cu ..... cilindrii, cu puterea maximă de............kW și un
cuplu maxim.......Nm.
1. Dimensiunile principale ale autoturismului
2. Analiza constructivă și funcțională a sistemului de frânare
3. Determinarea caracteristicilor masice
4. Stabilirea momentelor de frânare la punțile autovehiculului
5. Calculul frânei propriu-zise
6. Calculul transmisiei sistemului de frânare
7. Verificarea elementelor sistemului de frânare
8. Desen de execuție disc de frână.
Sistemului de frânare cu servomecanism vacuumatic cu cilindru principal în tandem
Motor: m.a.c
Putere maximă: 66 kW
 Cuplu maxim: 186Nm
Viteză maximă de 190 km/h.
Sistemul de frânare este hidraulic, cu două circuite independente, un circuit actionând
asupra
frânelor roţilor din faţă, iar al doilea asupra roţilor din spate;
Discuri ventilate pentru roţile din faţă şi cu discuri solide pentru rotile din spate cu
diametrul de
230 mm, cu etrieri flotanţi cu un singur cilindru de lucru .
Valorile parametrilor dimensionali şi masici ai autovehiculului
Ecartament
Masa Masa Masa
Parametru Lungime Latime Inaltime Ampatament Fata Spate proprie totatală utila
dimensional [mm] [mm] [mm] [mm]
[mm] [mm] [kg] [kg] [kg]

Valoare
3958 1700 1430 2540 1429 1415 1150 1650 500

Elemente cunoscute pentru calcul:

G1 – incarcarea pe puntea fata la sarcina maxima; G1 = 727,65 daN
G2 – incarcarea pe puntea spate la sarcina maxima; G2 = 889,35 daN
Portiunea din ampatament de la centrul rotilor din fata pana la centrul de masa, pentru incarcarea
la sarcina maxima; a = 1397 mm
Portiunea din ampatamentul de la centrul rotilor din spate pana la centrul de masa, pentru
incarcarea la sarcina maxima, b = 1143 mm
Coordonatele centrului de greutate : CG2(1397; 659).
Ga - greutatea autovehiculului: Ga = 1617 daN;
rr - raza de rulare: rr = 0.186 m;
 - coeficientul de frecare dintre disc si garnitura,  = 0.36;
’ - coeficientul de frecare dintre bac si corpul cilindrului de actionare, ’= 0.08;
nf - numarul de perechi de suprafete de frecare de la frana spate: nf = 4;
rm - raza medie a suprafetei de frecare pentru discul de frana spate: rm = 91,63 mm;
h - randamentul transmisiei hidraulice, h = 0,95;
ip - raportul de transmitere al pedalei, ip = 5,2;
ih2 - raportul de transmitere hidraulic in cazul franei fata, ih1 = 5,89
ih1 - raportul de transmitere hidraulic in cazul franei spate, ih2= 2,32

1.1 Stabilirea momentelor de franare la puntile autovehiculului

Pentru dispozitivele de franare uzuale, o problema importanta este alegerea

corespunzatoare a raportului dintre momentul de franare, respectiv forta de franare ce revine
fiecarei punti.
 Dimensionarea dispozitivului de franare se face din punctul de vedere al momentului
realizat de frana principala.
Stabilirea momentelor de franare la puntile automobilului se pot adopta două ipoteze:
 rotile celor doua punti ajung simultan la limita de blocare, la o valoare dorita a
coeficientului de aderenta Φ0
 automobilul sa realizeze o anumita deceleratie maxima.

Fig.1 Fortele care actioneaza asupra automobilului la franare

Reactiunile dinamice la punti – se neglijează efectele aerodinamice, cuplurile de inertie ale

rotilor si rezistenta la rulare,

si (1)

Repartitia statica a greutatii automobilului pe punti :

G1 = 1Ga si G2 = 2Ga.
Considerand ca franarea are loc pana la limita de aderenta :
Fi = Φ0Ga = Ff = Ff1 + Ff2 ,
Reactiunilor normale dinamice:

(2)

(3)

Ga = 1617 daN, , si , Φ0 = 1 (ipoteza franării ideale)

Fortele de franare la limita de blocare a rotilor:

şi (4)

şi
Raportul fortelor de franare la punti :
 (5)

Adică:
Repartitia fortelor de franare pe puntile autovehiculului:

şi (6)

Relaţii între raportul fortelor de franare la punti si coeficientii de repartitie:

şi (7)

Calculul momentului de franare total al automobilului:

(8)
Momentele de franare ale puntilor:

(9)
Momentele de franare ale puntilor autovehiculului:

Momentul de franare total al autovehiculului:

1.2 Calculul franei cu disc de tip deschis

Fig. 2 Schema de calcul a franei cu disc de tip deschis

Momentul de franare:

(10)
  - coeficientul de frecare dintre disc si garnitura ( de regula, = 0.35...0.4 );
N - forta normala;

raza medie a discului ( de regula, ri/re=0,55...0,65);se adoptă  = 0.36

nf - numarul de suprafete aflate in frecare, nf = 4.

Razei interioară a discurilor de frână:
Atat pentru pentru puntea fata, cat si pentru puntea spate, discurile de frana au raza
exterioara re = 115 mm si alegand raportul ri/re = 0.55 se obtine valoarea razei interioare:

Razele medii ale discurilor de la frana puntii fata si respectiv frana puntii spate:

Fortele normale corespunzatoare franelor de la puntea fata, respectiv puntea spate:

(11)

Fig. 3 Fortele care actioneaza asupra garniturilor de frictiune

Forta de actionare a pistonului:

(12)
,unde ’ - coeficientul de frecare dintre bac si corpul cilindrului de actionare (de regula,
’=0.05...0.1), se adoptă ’=0.09,
Fortelor de actionare a pistoanelor corespunzatoare franelor de la cele doua punti:

Coeficientii de eficacitate ai frânelor:

(13)

Diametrul cilindrului de lucru dc pentru presiunea din conductele de legatura ale sistemului de
franare considerm 80 daN/cm2 :
 (14)

unde: p - presiunea lichidului;

S - forta de actionare a bacurilor.
, se va adopta valoarea pentru frana rotilor puntii fata,
se va adopta valoarea pentru frana rotilor puntii spate.
1.3 Calculul mecanismului de acţionare al sistemului de frânare

Forta la pedala Fp :

(15)

in care: S - forta de actionare a bacurilor;

ip - raportul de transmitere al pedalei (de regula, ip = 4...6);
ih = (dc/dp)2 - raportul de transmitere hidraulic;
h - randamentul transmisiei hidraulice (de regula, h = 0.90...0.95).
Obtinand valorile rapoartelor de transmitere hidraulica i h1=7,44 si ih2=3,30 şi alegand
valoarea raportului de transmitere al pedalei ip=5.2 si valoarea randamentului transmisiei
hidraulice h=0.95
Fortele la pedala pentru franele celor doua punti:

Forta maxima admisibila la pedala de frana este de aproximativ 50daN pentru autoturisme.
Servomecanismul vacuumatic reduce aceasta forta cu 400N.
Diametrul membranei servomecanismului vacuumatic
Se considera presiunea atmosferica 1daN/cm 2 si depresiunea din colectorul de admisie al
motorului pdepresiune admisie=0.84 daN/cm2 , servomecanismul va trebui sa realizeze aceasta reducere
astfel:

Cursa maxima a pedalei de frana trebuie sa fie de 150 mm din motive de usurinta in actionare.
Pentru calculul acesteia, se va tine cont de volumul de lichid necesar curselor pistoanelor
receptoare, cat si de volumul de lichid necesar la preluarea jocurilor. Se vor neglija deformatiile
conductelor.
 (16)
unde: ip - raportul de transmitere al pedalei;
dc1, dc2 - diametrele cilindrilor de lucru;
dp - diametrul cilindrului principal (considerat 19,8 mm);
s1 si s2 - cursele pistoanelor cilindrilor de lucru;
jp -jocul dintre pistonul cilindrului principal si tija de actionare (j p=1.5...2.0 mm);
Δ -distanta dintre marginea garniturii primare a pistonului cilindrului principal si marginea
opusa a orificiului de compensare (de regula, pentru un cilindru principal in tandem este
aproximativ 3).
Se considera cursele pistoanelor cilindrilor de lucru s 1=s2=0.5 mm, jocul dintre pistonul
cilindrului principal si tija de actionare jp=1.9 mm si Δ=2,8.

1.4Verificarea la solicitari mecanice

Pentru aprecierea solicitarilor mecanice, cei mai utilizati parametri sunt urmatorii:
 lucrul mecanic specific de frecare;
 presiunea pe suprafata garniturilor de frictiune;
 puterea specifica;
 incarcarea specifica.

a. Presiunea pe suprafata garniturilor de frictiune

Presiunea dintre garnitura si disc este un factor determinant pentru aprecierea durabilitatii
garniturilor de frictiune.
La autoturisme, presiunea medie admisibila trebuie sa fie de cel mult 70 daN/cm 2.

Presiunea medie pe suprafaţa garniturilor de frecare- se considera presiunea pe disc ca fiind

uniforma:

(17)

unde:  - unghiul la centru al garniturii de frictiune (considerat 50).

, pentru puntea fata
, pentru puntea spate.

b. Lucrul mecanic specific de frecare la franarea rotilor

 Lucrului mecanic specific de frecare la franarea:
(18)
unde: Lf - lucrul mecanic al fortelor de franare;
A - suprafata garniturilor de frictiune de la toate franele.
Din egalitatea lucrului mecanic al fortelor de franare cu variatia energiei cinetice in timpul
franarii, se poate scrie relatia:

(19)

unde: V - viteza autovehiculului la inceputul franarii, in km/h.

[daNm/cm2] (20)

Lucrului mecanic specific de franare pentru: Vmax = 190 km/h:

Suprafata garniturilor de frictiune A = 600 cm2,
,

c.Puterea specifica de franare

Puterea necesara de franare pana la oprire a unui autovehicul:

(21)

unde: afmax - deceleratia maxima;

Puterea specifica are urmatoarea formula:

(22)
unde: A - suprafata garniturilor de frictiune de la toate franele.
Pentru fiecare punte in parte, puterea specifica se calculeaza cu urmatoarele formule:

(23)

(24)

unde: A1 si A2 - suprafetele garniturilor de frictiune ale franelor celor doua punti

(A1 = 300 cm2, A2 =300cm2);
1 si 2 - coeficientii repartitiei fortelor de franare (1=0.72, 2=0.28).
Puterea specifică de franare in cazul celor doua punti considerand deceleratia maxima a fmax
= 10.8 m/s2 si vmax = 52,77 m/s:
d. Incarcarea specifica a garniturii de frictiune

Incarcarea specifica a garniturii de frictiune este definita de relatia:

[daN/cm2] (25)