C4.

SISTEMUL NAŢIONAL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Obiective:

După studierea acestui capitol veţi fi în măsură:

- să definiţi conceptul de sistem național de învățământ;
- să prezentați structura sistemului național de învățământ;
- sa enumerati nivelurile educationale din cadrul sistemului național de învățământ.

1. Conceptul de sistem de învăţământ

Sistemul de educaţie reprezintă ansamblul instituţiilor/organizaţiilor (economice, politice, culturale) şi

al comunităţilor umane dintr-o anumită societate, care în mod direct sau indirect realizează anumite funcţii şi
roluri pedagogice, influenţând procesul de formare-dezvoltare a personalităţii umane (Cristea S., 2002,
p.337).
Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de
diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de instruire şi educare (Legea învăţământului nr.
84/1995 actualizată). Sistemul de învăţământ este deci un susbsistem al sistemului de educaţie care vizează
educaţia formală şi nonformală. ,,Şcoala” este reprezentată de: grădiniţe, şcoli primare, şcoli generale, şcoli
profesionale, şcoli de arte şi meserii, licee, şcolile postliceale, şcolile de maiştrii, universităţi, şcolile
speciale, unităţi de învăţământ conexe (cabinete de asistenţă psihopedagogică a elevilor, profesorilor,
părinţilor, centre logopedice, etc), unităţi de instruire permanentă (recurentă, reciclare, perfecţionare).
Tot aici se încadrează, în sens larg, instituţiile specializate în instruire non-formală, complementare cu
şcoala: casele şi cluburile elevilor, taberele pentru elevi, centrele de formare profesională, centrele de vacanţă,
presa/radio/tv şcolare, reţelele de informatizare şcolare, etc. De asemenea, pot fi cuprinse organismele
instituţionale ale comunităţilor educative care sprijină şcoala în mod direct în urma unor relaţii contractuale
(familia, comunitatea părinţilor, biserica, agenţi economici, politici, culturali).
In sens restrâns, sistemul de învăţământ este definit ca sistem şcolar şi include ,,reţeaua organizaţiilor
şcolare” derterminată în plan pedagogic şi juridic la nivelul unor ,,servicii publice” deschise, perfectibile,
autoperfectibile (Cristea S., 2002, p.339).
Legendă: 1- Procesul de învăţământ (activităţile didactice, educative), 2- Sistemul şcolar (ed.formală), 3-
Sistemul de învăţământ (ed. Formală şi non-formală), 4- Sistemul de educaţie (ed. Formală, nonformală,
informală), 5- Societatea (câmpul de influenţe sociale).

1
3
3
4
5

2. Principiile de organizare şi funcţionare a sistemului de învăţământ

Principiile sistemului de învăţământ reprezintă ansamblul normelor sau legităţilor educaţionale care asigură
orientarea, organizarea şi funcţionarea eficientă a instituţiilor de învăţământ. Câteva exemple:
Principiul învăţământului general şi obligatoriu. În România, începând cu anul şcolar 2004-2005,
legea asigură un învăţământ obligatoriu de 10 ani, care cuprinde învăţământ primar (clasele I-IV) şi
învăţământul secundar inferior (clasele V-X). Trecerea într-o clasa superioară se face în urma atingerii
standardelor minime de promovare.
Principiul accesului larg şi democratic în învăţământ. Pentru primii 10 ani, învăţământul este general
şi obligatoriu. La celelalte niveluri, fiecare tânăr are accesul şi dreptul de a concura pe un număr de locuri.
Principiul învăţământului bazat pe libertatea conştiinţei. Învăţământul asigură atât pregătirea tinerilor
în pas cu noile cuceriri ale ştiinţei, tehnicii şi culturii, cât şi educaţia lor religioasă, bazându-se pe libertatea
de alegere şi dreptul de exprimare a opiniilor elevilor sau a tutorilor acestora.
Principiul unităţii şi diversităţii învăţământului
Pentru a asigura şanse egale de pregătire şi competenţă toate instituţiile de învăţământ de acelaşi grad,
profil, formă de organizare funcţionează după o concepţie educaţională unitară. Tipurile, profilele şi
specializările oferă de asemenea şansa alegerii şcolii şi a profesiei în concordanţă cu capacităţile, aptitudinile
şi cu aspiraţiile fiecăruia.
Principiul conducerii şi autonomiei
Învăţământul preuniversitar de stat este coordonat de MEN, prin Inspectoratele Şcolare Judeţene (ISJ), în
colaborare cu alte ministere, organisme beneficiare şi organele puterii locale, în condiţiile descentralizării
şcolare. Învăţământul superior dispune de autonomie universitară. Drepturile autonomiei universitare sunt
stabilite în Carta universitară, elaborată de fiecare instituţie de învăţământ superior, conform legii.

2. Structura sistemului naţional de învăţământ: ( www.edu.ro)

Vârsta Clasa ISCED Niveluri Nivel de calificare Tip
Grupa 2007 educaţionale
6 Învăţământ Învăţământ universitar şi 5
postuniversitar postuniversitar
5 Învăţământ 4
19 universitar
4 Educaţie terţiară Învăţământ postliceal 3+ Post
non-universitară Obligatoriu
18 XIII Ciclul superior al Învăţământ secundar superior 3
17 XII 3 liceului
16 XI An de completare 2
15 X Ciclul inferior al 1 Obligatoriu
14 IX liceului/ Şcoala de Învăţământ
2 Arte şi Meserii Secundar inferior
13 VIII Ciclul gimnazial
12 VII
11 VI
10 V
9 IV 1 Ciclul primar Învăţământ primar
8 III
7 II
6 I
5 Mare Învăţământ preşcolar
4 Mijlocie 0 Ciclul preşcolar
3 Mică
Nivelurile de instruire, în conformitate cu Clasificarea Internationala Standard a Educatiei (International
Standard Classification of Education) - ISCED 1997, sunt 5:
• Nivel 1 – nivel de calificare – muncitor - căruia i se asociază competenţe profesionale asociate unei
activităţi caracterizate prin rutină şi sarcini de lucru previzibile;
• Nivel 2 - nivel de calificare – muncitor calificat - căruia i se asociază competenţe profesionale care
care sunt asociate unor sarcini de lucru nerutiniere, care presupun responsabilitate şi munca în echipă;
• Nivel 3 - nivel de calificare – tehnician / maistru - căruia i se asociază competenţe profesionale care
implică aplicarea cunoştinţelor într-o arie extinsă a activităţii profesionale, cu sarcini de lucru
diverse şi complexe, care exclud rutina. Sarcinile de lucru presupun luarea unor decizii,
responsabilitate şi, uneori, munca în echipă cu atribuţii de coordonare;
 • Nivel 4 - nivel de calificare căruia i se asociază competenţe profesionale asociate unor sarcini de
lucru diverse şi complexe, caracterizate printr-un grad semnificativ al responsabilităţilor personale,
al coordonării activităţii şi alocării resurselor necesare desfăşurării eficiente a respectivelor activităţi
profesionale;
• Nivel 5 - nivel de calificare căruia i se asociază competenţe profesionale care implică folosirea
cunoştinţelor în contexte ale activităţii profesionale deosebit de diverse, complexe şi neprevizibile,
caracterizate prin: decizii independente şi responsabilitate personală ridicată, sarcini de coordonare a
activităţii personalului şi alocarea de resurse în activităţi de analiză, diagnosticare, proiectare,
planificare, execuţie şi control.

Învăţământul prescolar (0), primar (1), secundar inferior (2), secundar superior (3) şi postliceal (4) constituie
învăţământul preuniversitar. Învăţământul primar şi secundar inferior constituie învăţământul obligatoriu.
Formele de organizare a învăţământului sunt: învăţământ de zi, seral, cu frecventa redusa, la distanţă, comasat
şi pentru copiii cu nevoi educative speciale, nedeplasabili, cu şcolarizare la domiciliu.
La acestea se adaugă următoarele forme de instruire în cadrul sistemului de învăţământ:
Educaţia permanentă este o formă de instruire pusă la dispoziţia adulţilor de MEN în colaborare cu alte
ministere, cu mass-media şi cu alte organisme interesate, pentru a facilita accesul la ştiinţă şi cultură a tuturor
cetăţenilor, indiferent de vârstă. Dacă programele cursurilor sunt avizate de MEN la finalizarea lor se acordă
certificate de calificare profesională.
Învăţământul deschis (la distanţă) este o formă de instruire a adulţilor care utilizează tehnologii moderne
de comunicare şi de transmitere a informaţiei. Instituţiile şi reţelele de învăţământ de acest tip pot fi
organizate cu aprobarea MEN, iar cheltuielile sunt suportate de instituţiile respective şi de beneficiari.
Alternativa particulară în domeniul educaţiei este cel mai bine reprezentată la nivelul învăţământului
superior, unde predomină domeniile: juridic, economic, universitar-pedagogic.
Învăţământul pentru minorităţi este organizat pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale care au
dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă la toate nivelurile şi formele de învăţământ. În
învăţământul de stat profesional, liceal şi postliceal, pregătirea de specialitate se face în limba română
asigurându-se, în funcţie de posibilităţi, însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba maternă. În
învăţământul universitar de stat se pot organiza grupe şi secţii cu predare în limba maternă. În învăţământul
de toate gradele, concursurile de admitere şi examenele de absolvire se susţin în limba română, cu excepţia
şcolilor, claselor şi specializărilor la care predarea se face în limba maternă.
Învăţământul pentru copii şi tineri cu cerinţe educative speciale. Învăţământul special se organizează de
MEN, pentru preşcolarii şi elevii cu deficienţe mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socioafective şi de
comportament sau cu deficienţe asociate, în scopul instruirii şi educării, al recuperării şi integrării lor sociale.
Integrarea şcolară a copiilor cu cerinţe educative speciale se realizează prin unităţi de învăţământ special, în
grupe şi clase speciale din unităţi preşcolare şi şcolare obişnuite, sau în unităţi de învăţământ obişnuite.
Unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar. La nivelul învăţământului preuniversitar pe lângă unele
unităţi de învăţământ reprezentative în zona respectivă se organizeaza centre logopedice interşcolare,
coordonate de inspectoratele şcolare, ca structuri de învăţământ special integrat, centre de consiliere şcolară.
 Invăţământul preuniversitar
Interval Denumire Caracteristici Acte de studii dobândite prin Trecerea la intervalul următor
promovare
Grupe Preşcolar Comprehensiv. Învăţământul preşcolar cuprinde: grupa mică, grupa mijlocie, - -
grupa mare, pregătitoare pentru şcoală; Copiii cu vârstele cuprinse între 3-6/7 ani
se pot înscrie în grădiniţele cu program normal (5h/zi), prelungit (10h/zi) sau
săptămânal (5 zile/saptămână).

I-IV Primar Comprehensiv. Învăţământul primar (clasele I-IV) cuprinde clasele I-IV; -
funcţionează numai ca învăţământ de zi. Pentru persoanele care, din diferite
motive, nu au absolvit învăţământul primar până la vârsta de 14 ani MECTS
poate aproba organizarea de cursuri de pregătire.
V-VIII Inv.secundar Învăţământul secundar inferior cuprinde: gimnaziu, clasele V-VIII şi ciclul Evaluare locală pe parcurs pe baza
inferior inferior al liceului sau şcoala de arte şi meserii, clasele IX-X; Învăţământul standardelor naţionale de evaluare
secundar inferior (gimnaziu), (clasele V-VIII) funcţionează, în general, ca (VII, VIII) a competenţelor de
Gimnazial învăţământ de zi; în mod excepţional, se organizează cursuri serale sau fără bază;
frecvenţă, pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 2 ani vârsta Fişa personală de orientare şcolară
corespunzătoare clasei. şi profesională.
IX-X Inv. Secundar Comprehensiv 80%, curriculum diferenţiat 15%, curriculum la decizia şcolii 5%. Certificat de absolvire Evaluare locală pe parcurs pe baza
inferior Învăţământul liceal functioneaza, de regula, cu urmatoarele filiere si profiluri (Art Portofoliu personal pentru standardelor naţionale de evaluare
Ciclul inferior al 24.): educaţie permanentă (IX, X,) a competenţelor de bază;
liceului a) filiera teoretica, cu profilurile umanist si real; Fişa personală de orientare şcolară
b) filiera tehnologica, cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor şi profesională.
naturale si protectia mediului;
c) filiera vocationala cu profilurile, sportiv, artistic, teologic,militar si pedagogic.
In cadrul acestor profiluri se pot organiza, cu aprobarea MEN, clase cu
specializari mai restranse si clase speciale pentru elevi cu aptitudini si
performante exceptionale. Liceele organizează cursuri de zi, cu durata de 4 ani
(clasele IX-XII) şi cursuri serale sau fără frecvenţă, cu durata de 5 ani (clasele X-
XIII).
IX-X Scoala de Arte şi Calificare. Studiile profesionale organizează cursuri de zi şi serale cu durata de Certificat de absolvire Evaluare locală pe parcurs pe baza
Meserii 2-4 ani, în funcţie de profilul şi complexitatea pregătirii. Şcolile de ucenici Portofoliu personal pentru standardelor naţionale de evaluare
funcţionează în cadrul şcolilor profesionale. Durata studiilor (preponderent educaţie permanentă (IX, X,) a competenţelor de bază;
practice) este de 1-3 ani, în funcţie de complexitatea meseriei. Admiterea se face Certificat de calificare Fişa personală de orientare şcolară
prin testări specifice meseriei. Se pot înscrie absolvenţi de gimnaziu, cu sau fără profesională ISCED nivel 1 şi profesională.
certificat de capacitate. Cursanţii şi absolvenţii şcolilor profesionale pot frecventa (examen) Examen de certificare a
învăţământul liceal, după susţinerea concursului de admitere pentru acest nivel de competenţelor profesionale
studii, după anul de completare.
XI An de completare Completarea studiilor pentru continuare în ciclul superior al liceului şi Certificat de absolvire Evaluare locală pe parcurs pe baza
dobândirea unui nivel superior de calificare. Portofoliu personal pentru standardelor naţionale de evaluare
educaţie permanentă ( XI) a competenţelor de bază;
Certificat de calificare Fişa personală de orientare şcolară
profesională ISCED nivel 2 şi profesională.
(examen) Examen de certificare a
competenţelor profesionale
XI-XII Inv. secundar Invăţământul secundar superior cuprinde: ciclul superior al liceului, clasele Diploma de bacalaureat Examenul de bacalaureat este
superior XI – XII/XIII, precedat, după caz, de anul de completare. Inscrierea in ciclul Portofoliu personal pentru necesar pentru accesul în
 superior al liceului, cursuri de zi, se poate face in primii 2 ani de la absolvirea educaţie permanentă învăţământul universitar.
Ciclul superior al ciclului inferior, respectiv a anului de completare, daca la data începerii anului Certificat de calificare Eliberarea certificatului de
liceului scolar elevul nu a depasit varsta de 18 ani (Art. 25). profesională ISCED nivel 3 competente profesionale nu este
(examen) conditionata de promovarea
Certificat de atestare a examenului de bacalaureat
competenţelor profesionale
(examen)
Absolventii care au promovat
toate clasele liceale cu medii
generale de minimum 9,50, iar la
bacalaureat au obtinut media 10,
primesc diploma de merit.
Invăţământul Învăţământul post-liceal (Nivel ISCED 4) este organizat de MECI, din proprie Promovarea examenului de Examen de certificare a
postliceal iniţiativă sau la cererea agenţilor economici. Durata pregătirii este de 1-3 ani, în absolvire da dreptul la obţinerea competenţelor profesionale
funcţie de complexitatea profesiei. Nomenclatorul specializărilor se stabileşte de unui certificat de competente
MEN împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Fac excepţie şcolile profesionale, nivel 4 ISCED.
sanitare post-liceale de stat, care sunt finanţate de MEN. Şcolile de maiştri sunt
şcoli post-liceale. Admiterea în învăţământul post-liceal se face prin concurs. Au
dreptul să se înscrie absolvenţi de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat,
aceasta fiind solicitată, însă, în cazul şcolilor sanitare post-liceale.

Sistemul naţional de învăţământ superior este structurat pe 3 niveluri de studii universitare: Incă din 2005 organizarea studiilor universitare s-a
făcut pe trei cicluri, respectiv studii universitare de licenţă, studii universitare de masterat şi studii universitare de doctorat.

 La învăţământul de zi, durata normală a studiilor universitare de licenţă este de 3-4 ani şi corespunde unui număr de 60 de credite de
studiu transferabile pentru un an de studiu. Durata studiilor de licenţă pentru învăţământul tehnic este de 4 ani. Incepând cu 2005-2006 pe
lângă diploma de licenţă se eliberează şi suplimentul la diplomă, conform normelor europene in vigoare. Studiile universitare de
masterat corespund unui număr de credite de studiu transferabile cuprins, de regulă, între 90 şi 120. Prin excepţie, în funcţie de durata
studiilor universitare de licenţă, limita inferioară poate fi de 60 de credite de studiu transferabile.
 Admiterea în ciclul de studii universitare de masterat este condiţionată de obţinerea diplomei acordate după finalizarea studiilor
universitare de licenţă. Legea prevede că cei care acumulează 300 de credite in perioada studiilor de licenţă, au recunoscut şi masterul.
Absolvenţii cu diplomă de masterat pot ocupa posturi didactice în învăţământul liceal sau universitar, cu condiţia realizării unei pregătiri
psihopedagogice care să corespundă unui număr de minimum 60 de credite de studiu transferabile obţinute în cadrul Nivelurilor I şi II.
 Studiile universitare de doctorat au, de regulă, o durată de 3 ani. În situaţii speciale, când tematica abordată necesită o perioadă mai mare
de studiu sau experimentare, durata poate fi prelungită cu 1-2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducătorului de
doctorat.
 4. Tendinţe de evoluţie a sistemului de învăţământ românesc

Dinamica vieţii sociale, economice, politice, culturale impune cu necesitate schimbări în sistemul educaţional. Reforma învăţământului în România a
apărut după schimbările din 1989. Pe parcursul acestor ani schimbările promovate de reformă nu s-au realizat cu acelaşi ritm şi intensitate. Mulţi
specialişti susţin că adevărata reformă a început din 1997. Între anii 1998-2001 şi până în prezent se derulează reforma avansată a educaţiei.
Principalele direcţii în reforma sistemului de învăţământ din România sunt:
 reforma curriculară şi compatibilitatea europeană a competenţelor;
 accentuarea caracterului formativ al învăţământului;
 crearea unor relaţii de colaborare mai eficiente între şcoli, licee şi universităţi;
 crearea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare dintre instituţiile de învăţământ şi unele instituţii productive, culturale etc.;
 îmbunătăţirea infrastructurii şi informatizarea sistemului de învăţământ;
 reforma managementului şcolar şi academic prin descentralizarea şi crearea autonomiei instituţionale a unităţilor de învăţământ;
 extinderea colaborărilor internaţionale.
România a semnat Declarația de la Bologna în 1999, angajându-se astfel să includă obiectivele stabilite în prioritatile învăţământului
superior românesc.
 Asigurarea calităţii;
 Adoptarea unui sistem bazat pe două cicluri;
 Promovarea mobilităţii - Mobilitatea studenţilor, a personalului academic şi administrativ;
 Implementarea sistemului de credite - Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS);
 Recunoaşterea diplomelor: Adoptarea unui sistem de diplome comparabile şi bine definite;
 Promovarea dimensiunii europene în învatamântul superior;
 Promovarea caracterului atractiv al Spaţiului European al Învăţământului Superior (SEIS);
 Dimensiunea socială. În 2004 în România au fost continuate măsurile de sprijin pentru studenţi, prin Legea burselor private.
 Învăţarea pe tot parcursul vieţii;
 Necesitatea de a promova legături mai strânse între Spatiul European al Învatamântului Superior si Spatiul European al Cercetarii -
doi piloni ai societăţii bazate pe cunoaştere.

Reforma învăţământului obligatoriu în România (2003), http://www.gov.ro/upload/articles/100030/030418-reforma-invat.pdf

Filiere, profiluri şi specializări pentru liceu:

Conform ultimelor reglementări ale planului-cadru, liceul este structurat pe filiere, profiluri şi specializări, după cum urmează (Consiliul Naţional pentru
Curriculum): OM 3312/2.03.09

Filieră Profil
Specializare
Teoretic Filologie
Ştiinţe sociale
Matematică-informatică
Ştiinţe ale naturii
Tehnologic Tehnic Electronică şi automatizări
Electrotehnic
Telecomunicaţii
Mecanic
Lucrări publice-construcţii
Textile-pielărie
Resurse naturale şi protecţia Chimie industrială
mediului
Protecţia mediului
Silvic şi prelucrarea lemnului
Veterinar
Agricol şi agromontan
Industrie alimentară
Servicii Turism şi alimentaţie publică
Economic, administrativ
Poştă
Vocaţional Sportiv
Arte vizuale Arte plastice
Arhitectură
Artistic Muzică
Teatru
Coregrafie
Militar (MApN) Matematică-informatică
Muzici militare
Militar (MI) Matematică-informatică
Ştiinţe sociale
Teologic Ortodox
Catolic
Adventist
Musulman
Penticostal
Baptist
Unitarian
Reformat
Pedagogic Bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi
extraşcolare, pedagog şcolar