PROIECT

CALCULUL SISTEMULUI DE FRÂNARE

Să se calculeze şi să se verifice elementele sistemului de franare cu servomecanism

vacuumatic cu cilindru principal în tandem aparținând unui autovehicul de clasă medie, cu
destinație urbană, dotat cu m.a.s cu patru cilindrii, cu putere maxima de 143 kW la 4500 rot/min
și un cuplu maxim de 275Nm la 2000 rot/min, care poate atinge o viteză maximă de 225 km/h. Se
precizează că:
 sistemul de frânare este hidraulic, cu două circuite independente, un circuit
acționând asupra frânelor roților din față, iar al doilea asupra roților din spate;
 discuri ventilate pentru roțile din față şi cu discuri solide pentru roțile din spate cu
diametrul de 360 mm, cu etriere flotante cu un singur cilindru de lucru .

Valorile parametrilor dimensionali și masici ai autovehiculului

Ecartament
Parametru Lungime Lățime Înălțime Ampatament Masa Masa Masa
dimensional [mm] [mm] [mm] [mm] Față Spate proprie utila totală
[mm] [mm] [kg] [kg] [kg]

Valoare 4963 1868 1483 2975 1604 1631 1385 540 1925
adoptată

Tip anvelopă Diametru roată[mm] Diametru disc[mm]

225/60 R18 727 360
 Elemente cunoscute pentru calcul:
G1 – încărcarea pe puntea față la sarcina maximă; G1=962,8 daN ;
G2 – încărcarea pe puntea spate la sarcina maximă; G2=925,0 daN ;
Porțiunea din ampatament de la centrul roților din față până la centrul de masă, pentru încărcarea la
sarcina maximă a = 1458 mm;
Porțiunea din ampatamentul de la centrul roților din spate până la centrul de masă, pentru încărcarea
la sarcina maximă, b = 1517 mm;
Ga - greutatea autovehiculului: Ga = 1887,78 daN;
rr - raza de rulare: rr = 0,3635 m;
 - coeficientul de frecare dintre disc și garnitura,  = 0,37;
’ - coeficientul de frecare dintre bac și corpul cilindrului de acționare, ’= 0,06;
nf - numărul de perechi de suprafețe de frecare de la frână spate: nf = 4;
rm - raza medie a suprafeței de frecare pentru discul de frână spate: rm = 147 mm;
h - randamentul transmisiei hidraulice, h = 0,93;
ip - raportul de transmitere al pedalei, ip = 5,0.

1.1 Stabilirea momentelor de frânare la punțile autovehiculului

Pentru dispozitivele de frânare uzuale, o problemă importantă este alegerea corespunzatoare

a raportului dintre momentul de frânare, respectiv forța de frânare ce revine fiecărei punți.
Dimensionarea dispozitivului de franare se face din punctul de vedere al momentului
realizat de frâna principală.
Stabilirea momentelor de frânare la punțile automobilului se pot adopta două ipoteze:
 roțile celor două punți ajung simultan la limita de blocare, la o valoare dorită a
coeficientului de aderență Φ0
 automobilul să realizeze o anumită decelerație maximă.

Fig.1 Forțele care acționează asupra automobilului la frânare

Reacțiunile dinamice la punți – se neglijează efectele aerodinamice, cuplurile de inerție ale

roților și rezistența la rulare,
Ga b  Fi hg
Z 1 si Z 2  Ga a - Fi hg (1)
L L
 Repartiția statică a greutății automobilului pe punți :
Considerând că frânarea are loc până la limita de aderență :
Fi = Φ0Ga = Ff = Ff1 + Ff2 ,
Reacțiunilor normale dinamice:

b hg
Z 1 = G a+ ∅ 0 G a (2)
L L

a hg
Z2 = G a+ ∅ 0 G a (3)
L L

Ga = 1887,78 daN, hg b a
 0,19 ,  0,49 ,  0,51 si Φ0 = 1 (ipoteza frânării ideale)
L L L
Z1  0,511887,78 11887,78  0,19  1321,45 daN
Z2  0,491887,78 -11887,78  0,19  566,33 daN
Forțele de frânare la limita de blocare a roților:
F f 1  0 Z 1 Ff   Z0 2 (4)
2
şi
Ff 1  1321,45daN şi Ff 2  566,33daN

Raportul forțelor de frânare la punți :

b hg
Ff + ∅0
L L
λ= = 1

Ff a hg
2
−∅ 0
L L
1321,45
Adică: λ= =2,33
566,33

Repartiția forțelor de frânare pe punțile autovehiculului:

Ff Ff
ν1 = =0,70 și 1
ν 2= =0,30 2
(6)
Ff Ff

Relaţii între raportul forțelor de frânare la punți și coeficienții de repartiție:

λ 1
v1 = și v 2= (7)
1+ λ 1+ λ

2,33 1
v1 = și v 2=
1+2,33 1+2,33

Calculul momentului de frânare total al automobilului:

M f =M f + M f =ϕ 0 Ga r r
1 2
(8)
Momentele de frânare ale punților:
M f =F f r r=ϕ 0 Z 1 r r
1 1
(9)
M f =F f r r=ϕ 0 Z 2 r r
2 2

Momentele de frânare ale punților autovehiculului:

 M f 1  1321,45 0,3635  480,35 daNm
Mf 2  566,33 0,3635 205,86 daNm
Momentul de frânare total al autovehiculului:
M f  480,35 205,86  686,208 daNm

1.2 Calculul frânei cu disc de tip deschis

Fig. 2 Schema de calcul a frânei cu disc de tip deschis

Momentul de frânare:

3 3
2 r −r
M f = μ Nn f e2 i2 =μN r m nf 
3 r e −r i
 - coeficientul de frecare dintre disc și garnitura ( de regula, = 0.35.. 0.4 );
N - forța normală;
2 r e −rraza medie a discului ( de regulă, ri/re=0,55...0,65); se adoptă μ = 0.37
3 3
r m = 2 i2
3 r e −r i
nf - numărul de suprafețe aflate în frecare, nf = 4.

Raza interioară a discurilor de frână:

Atât pentru puntea față, cât și pentru puntea spate, discurile de frâna au raza exterioară re =
180 mm și alegând raportul ri/re = 0.60 se obține valoarea razei interioare:
ri  re  0.60  18  0.60  10,8cm
Razele medii ale discurilor de la frâna punții față si respectiv frâna punții spate:
3 3
2 180 −108
rm = =147 mm
3 180 2−1082

Forțele normale corespunzătoare frânelor de la puntea față, respectiv puntea spate:

Mf
N 1= 1
=2042,29 daN
μ r m nf

Mf
N 2= 2
=875,3 daN
μ r m nf
 Fig. 3. Forțele care acționează asupra garniturilor de
fricțiune

(12)
Forța de acționare a pistonului:
S N  (1  )
'

unde ’ - coeficientul de frecare dintre bac și corpul cilindrului de acționare (de regulă, ’=0.05.
..0.1), se adoptă ’=0.06,
Forțele de acționare a pistoanelor corespunzatoare frânelor de la cele două punți:
S1=2042,29 ∙ ( 1+ 0,06 ∙0,37 )=2107,639089 daN
S2=875,3∙ ( 1+0,06 ∙ 0,37 )=903,3 daN

Coeficienții de eficacitate ai frânelor

Mf
E= (13)
S re
480,35
E1= =1,266
2107,63 ∙ 0,180

205,86
E2= =1,266
903,3 ∙ 0,180

Diametrul cilindrului de lucru dc pentru presiunea din conductele de legatură ale sistemului de
frânare considerăm 75 daN/cm2 :

d c=
√ 4S
πp
(14)

unde: p - presiunea lichidului;

S - forța de acționare a bacurilor.

dc =
1
√
4 ∙ 2107,63
π ∙75
=5,98 cm, se va adopta valoarea d c =60 mm pentru frâna roților punții față,
1

dc =
2
√
4 ∙ 903,3
π ∙75
=3,92 cm, se va adopta valoarea d c =40 mm pentru frâna roților punții spate.
2

1.3. Calculul mecanismului de acţionare al sistemului de frânare

Forța la pedală Fp :

S 1
F p= (15)
i p i h ηk

în care: S - forța de acționare a bacurilor;

ip - raportul de transmitere al pedalei (de regula, ip = 4...6);
ih = (dc/dp)2 - raportul de transmitere hidraulic;
h - randamentul transmisiei hidraulice (de regula, h = 0.90.. 0.95).
Obținând valorile rapoartelor de transmitere hidraulică ih1=9,41 si ih2=4,03 și alegând
valoarea raportului de transmitere al pedalei ip=5 și valoarea randamentului transmisiei hidraulice
h=0.93 rezultă
Forțele la pedală pentru frânele celor două punți:

2107,63 1
Fp = ∙ =48,17 daN
1
5∙ 9,41 0,93

903,3 1
Fp = ∙ =48,17 daN
2
5 ∙ 4,03 0,93

Forța maximă admisibilă la pedala de frână este de aproximativ 50daN pentru autoturisme.
Servomecanismul vacuumatic reduce această forță cu 400N.
Diametrul membranei servomecanismului vacuumatic
Se consideră presiunea atmosferică 1daN/cm2 și depresiunea din colectorul de admisie al
motorului pdepresiune admisie=0.9 daN/cm2 , servomecanismul va trebui să realizeze această reducere
astfel:

√
2
D 4 ∙ 400
400=( patm − pdepresiune colector ) ∙ π ∙ =¿ D= =¿
4 ( p atm− p depresiune admisie)∙ π

D=
√ 4 ∙ 400
(10−9)∙ π
=22,5 cm=225 mm

Cursa maximă a pedalei de frână trebuie sa fie de 150 mm din motive de ușurință în acționare.
Pentru calculul acesteia, se va ține cont de volumul de lichid necesar curselor pistoanelor
receptoare, cât și de volumul de lichid necesar la preluarea jocurilor. Se vor neglija deformațiile
conductelor.

[ ( ) ( ) ]
2 2
dc dc
S p=i p 4 s 1 1
+ 4 s2 2
+ j p +∆ (16)
dp dp

unde: ip - raportul de transmitere al pedalei;

dc1, dc2 - diametrele cilindrilor de lucru;
dp - diametrul cilindrului principal (considerat 19.5 mm);
s1 și s2 - cursele pistoanelor cilindrilor de lucru;
jp -jocul dintre pistonul cilindrului principal și tija de acționare (jp=1.5.. 2.0 mm);

Δ - distanța dintre marginea garniturii primare a pistonului cilindrului principal și marginea

opusă a orificiului de compensare (de regulă, pentru un cilindru principal în tandem este
aproximativ 3).
Se consideră cursele pistoanelor cilindrilor de lucru s 1=s2=0.5 mm, jocul dintre pistonul
 cilindrului principal și tija de acționare jp=1.6 mm și Δ=3.

[ ( ) ( ) ]
2 2
60 40
S p=4,9 4 ∙0,5 ∙ + 4 ∙ 0,5∙ +1,6+3 =133,77 mm
19,5 19,5

1.3Verificarea la solicitări mecanice

Pentru aprecierea solicitărilor mecanice, cei mai utilizați parametrii sunt următorii:
 lucrul mecanic specific de frecare;
 presiunea pe suprafața garniturilor de fricțiune;
 puterea specifică;
 încărcarea specifică.

a. Presiunea pe suprafața garniturilor de fricțiune

Presiunea dintre garnitură și disc este un factor determinant pentru aprecierea durabilității
garniturilor de fricțiune.
La autoturisme, presiunea medie admisibilă trebuie sa fie de cel mult 70 daN/cm2.

Presiunea medie pe suprafaţa garniturilor de frecare- se consideră presiunea pe disc ca fiind

uniformă:
2N
pmed = (17)
α (r 2e −r 2i )

unde:  - unghiul la centru al garniturii de fricțiune (considerat 50).

2 ∙ 2042,29 2
pme d = 2 2
=22,57 daN / c m , pentru puntea față
0,87 ∙(18 −10,8 )
1

2 ∙ 875,3 2
pme d = 2 2
=9,67 daN /c m , pentru puntea spate
0,87 ∙(18 −10,8 )
2

b. Lucrul mecanic specific de frecare la frânarea roților

Lucrul mecanic specific de frecare la frânare:

Ls =Lf / Σ A (18)
unde: Lf - lucrul mecanic al forțelor de frânare;
A - suprafața garniturilor de fricțiune de la toate frânele.
Din egalitatea lucrului mecanic al forțelor de frânare cu variația energiei cinetice în timpul
frânării, se poate scrie relația:
1 Ga 2
Lf = V (19)
26 g
unde: V - viteza autovehiculului la începutul frânării, în km/h.
 1 Ga V 2
Ls = [daNcm] (20)
26 g Σ A
Lucrul mecanic specific de frânare pentru: V = 50 km/h si Vmax = 225 km/h:
Suprafața garniturilor de fricțiune A = 140 cm2,
2
1 1887,78 50
Ls = =132,2[daNcm ], pentru V = 50 km/h
1
26 9,81 140
2
1 1887,78 225
Ls = =2677,28[daNcm ], pentru V = 125 km/h
2
26 9,81 140

c. Puterea specifică de frânare

Puterea necesară de frânare până la oprire a unui autovehicul:

Ga
P= a v (21)
g f maxmax

unde: a f max
- decelerația maximă;
Puterea specifică are următoarea formulă:

P v max ∙ Ga ∙ a f
Ps = = max
(22)
ΣA g∙ Σ A
unde: A - suprafața garniturilor de fricțiune de la toate frânele.
Pentru fiecare punte în parte, puterea specifică se calculează cu următoarele relații:

Ga
Ps =v 1 a V max (23)
1
g ∙ A1 f max

Ga
Ps =v 2 a V max (24)
2
g ∙ A2 f max

unde: A1 și A2 - suprafețele garniturilor de fricțiune ale frânelor celor două punți

(A1 = 70 cm2, A2 =70cm2);
1 si 2 - coeficienții repartiției forțelor de frânare (1=0,70, 2=0,30).
Puterea specifică de frânare în cazul celor două punți considerând decelerația maximă a fmax=9,8m/s2 și
vmax = 62,50 m/s:

1887,78 1
Ps =0,70 9,8∙ 62,50 ∙ =1,180 kW /c m 2 (23)
1
9,81∙ 70 1000

1887,78 1 2
Ps =0,30 9,8∙ 62,50 ∙ =0,506 kW /c m (24)
2
9,81∙ 70 1000

d. Incarcarea specifica a garniturii de frictiune

Incarcarea specifica a garniturii de frictiune este definita de relatia:

 Ga
q s= [ daN / c m2 ] (25)
g∑ A
1887,78 2
q s= =1,925 daN /c m
9,80665 ∙140
Aceasta valoare a incarcarii specifice a garniturii de frictiune se incadreaza in limitele
acceptate, de regula avand valori cuprinse in intervalul 3...8 daN/cm2.