Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din

Iasi
-Facultatea de Mecanica-

CALCULUL SI CONSTRUCȚIA
SISTEMELOR DE TRANSMISIE
-PROIECT-

Coordonator: conf.univ.dr.ing. Viorel Paleu

Student: Avăcăriței Cosmin

Iasi – 2018
 Tema de proiectare

Să se proiecteze cutia de viteze mecanică cu o treptă economică ( 5 trepte de mers înainte și

una de mers înapoi, treapta 5 fiind treptă economică) destinată echipării transmisiei unui
autovehicul RENAULT CLIO 1.5 dCi (75CP), dotat cu motor cu aprindere prin comprimare.

2
 ETAPA 1

Capitolul 1 - Calculul tracțiunii autovehiculului

1. Parametrii de bază ai automobilelor

Având ca punct de plecare parametrii de bază, încă din faza de proiectare se adoptă și se
dimensionează si se dimensionează sistemul de propulsive al automobilului, în special motorul de
tracțiune. De aici importanța cunoașterii, studierii și adoptării acestor parametri.

Atât automobilele cât și tractoarele sunt caracterizate, în principal, prin trei categorii de
parametric și anume:

 parametri constructivi;
 parametri dinamici;
 parametri economici.

1.1. Parametrii constructivi

Parametrii constructivi ai automobilelor sunt următorii:

 dimensiunile principale;
 masa;
 capacitatea de trecere;
 capacitatea de încărcare.

1.1.1. Dimensiunile principale

- dimensiunile de gabarit, adică lungimea totală, lățimea totală și înălțimea;
- ampatamentul, este definit ca distanța dintre axe; la automobilele cu trei punți ampatamentul
se consideră dinstanța între axa geometrică a punții din față și jumătatea distanței dintre cele
două punți din spate, caz în care se indică suplimentar și distanța dintre cele două punți din
spate;
- ecartamentul în față și în spate este definit ca distanța dintre planurile mediane ale roților
punții respective a automobilelor;
- garda la sol, reprezintă distanța dintre punctual cel mai coborât al automobilului și sol;
- consolele din față și spate, reprezintă distanțele dintre axele de simetrie ale punților din față,
respectiv spate a automobilului;
- raza longitudinală de trecere, reprezintă raza cilindrului convențional tangent la roți și la
punctul cel mai de jos al șasiului, situat între punți.

3
 În afara dimensiunilor enumerate, trebuiesc menționate și raza transversal de trecere ,
vizibilă doar într-o secțiune transversal, definită ca raza cilindrului tangent celor două roți de pe
aceeași punte și punctual de pe automobile situate cel mai jos, între roți, precum și unghiurile de
trecere din față și din spate. Ele reprezintă unghiurile determinate de sol și tangentele duse la roți
prin punctele extreme inferioare din față, respective din spate.

Fig. 1. Dimensiunile principale ale automobilului ales

(RENAULT CLIO 1.5 dCi (75CP))

4
 1.1.2. Masa automobilelor
În funcție de starea în care se află automobilul, deosebim următoarele noțiuni relative la masa
acestora:

 Masa în stare nealimentată, care reprezintă masa automobilului fără plinurile de

combustibil, ulei, lichid de răcire, fără scule și roți de rezervă, adică așa numita masă
constructivă, determinată de cantitatea de metal și materiale ce intră în componența
automobilului
 Masa proprie, constituie masa automobilului alimentat cu combustibil, lubrifianți, lichid
de răcire, prevăzut cu roată de rezervă și trusă de scule. În cazul acestui model, masa
proprie este de 1090 [kg].
 Masa totală este masa proprie a automobilului la care se adaugă masa maximă utilă și
masa conducătorului. În cazul acestui model, masa totală este de 1695 [kg].

Greutatea autovehicolului reprezintă suma tuturor greutăţilor mecanismelor şi agregatelor din

construcţia lui, la care se adaugă şi greutatea încărcăturii.
Greutatea totală a autovehicolului se calculează cu relaţia următoare:
𝐺𝑎 = 𝐺0 + 𝑁𝑝 ∙ (𝐺𝑝 + 𝐺𝑏 ) = 15352,65[𝑁] (1)
unde:
 G0 – greutatea proprie, 𝐺0 = 1090 ∙ 9.81 = 10692.9[𝑁] (2)
 Gp – greutatea unui pasager, 𝐺𝑝 = 75 ∙ 9.81 = 735.75[𝑁] (3)
 Gb – greutatea unui bagaj, 𝐺𝑏 = 20 ∙ 9.81 = 196.2[𝑁]
 Np –numărul de pasageri, 𝑁𝑝 = 5 (4)

1.1.3. Capacitatea de trecere

Reprezintă calitatea automobilului de a se deplasa pe drumuri sau terenuri accidentate și de a
trece peste obstacole.
Din acest punct de vedere deosebim automobile obișnuite și automobile cu capacitate mare de
trecere, care au toate roțile motoare.
Capacitatea de trecere poate fi caracterizată prin următorii parametric enumerați în continuare:

a. presiunea pe sol, notată ps, reprezintă raportul dintre forța totală de greutate a
automobilului și suprafața de contact dintre pneuri și sol; în mod evident, cu cât presiunea este
mai mică, cu atât automobilul se poate deplasa mai ușor pe terenuri moi.

5
 b. garda la sol, definește obstacolele peste care poate trece automobilul, fără să le
atingă; cu cât această valoare este mai mare, cu atât automobilul se poate deplasa mai ușor pe
terenuri accidentate afectându-se însă stabilitatea sa prin ridicarea poziției centrului de greutate al
automobilului.
c. raza longitudinală și raza transversală de trecere; cu cât valorile lor sunt mai mici, cu
atât capacitatea de trecere a automobilului este mai mare.
d. raza minimă de viraj a automobilului; ea se definește ca distanța de la polul virajului
până la jumătatea punții din spate, la un unghi de bracare maxim al roților automobilului; cu cât
raza de viraj este mai mică, cu atât capacitatea de trecere este mai bună.
e. raza roților automobilului influențează la rândul ei capacitatea de trecere în raport cu
obstacolele orizontale sau vertical; se apreciază ca la automobilele cu o singură punte motoare
înălțimea obstacolelor vertical peste care se poate trece reprezintă 2/3 din raza roții, pe când cele
cu mai multe punți motoare ea este aproximativ egală cu raza roții .
f. numărul roților motoare este un factor care îmbunătățește net capacitatea de trecere
a automobilelor
În plus, tot în această categorie de parametric constructive se include și următorii: gama și
numărul treptelor de viteză, tipul prizei de putere, acolo unde este cazul, precum și tipul și
parametrii sistemului de rulare.

2. Determinarea puterii la viteză maximă

Puterea la viteză maximă Pvmax se obţine pe cale analitică se obţine pe o cale derulare
orizontală, panta α = 0°, pe care rezistenţa la înaintare datorită drumului estecaracterizată numai
de coeficientul de rezistenţă la rulare f, la care se va adăuga şirezistenţa datorită aerului.

Coeficientul de rezistenţă la rulare, pentru viteze mai mari de 30 km/h, se poatecalcula cu

relaţia:
1 𝑣 2
𝑚𝑎𝑥
𝑓 = 0,005 + 𝑝 ∙ (0,01 + 0,0095 ∙ ( 100 ) ) = 0,015 (5)
Puterea la viteză maximă se calculează cu relația:
(𝑘∙𝐴∙𝑣𝑚𝑎𝑥 )3
(𝐺𝑎 ∙𝑓∙𝑣𝑚𝑎𝑥 + )
13
𝑃𝑣𝑚𝑎𝑥 = = 55.05[𝑘𝑤] (6)
3600∙𝜂𝑡
unde:
 k – coeficient aerodinamic, 𝑘 = 0.5 ∙ 𝑐𝑥 ∙ 𝜌𝑎𝑒𝑟 = 0.5 ∙ 0.3 ∙ 1.226 = 0.19 (7)
 A – aria secțiunii transversale a autovehiculului, 𝐴 = 𝐻 ∙ 𝐸 ∙ 0,98 = 2,13[𝑚2 ] (8)
 p – presiunea din pneu, p=2.3 [bar]
 ηt – randamentul transmisiei, ηt=0.94

3. Determinarea puterii maxime necesare

Turația la viteză maximă se determină astfel:

𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 = 0.9 ∙ 𝑛𝑝 = 3600[𝑟𝑝𝑚] (9)
unde: - np – turația la putere maximă, np=4000 [rpm]
Coeficientul de elasticitate al motorului se determină astfel:
𝑛
𝐶𝑒 = 𝑛𝑀 = 0.4375 (10)
𝑝
Coeficienții de corecție se calculează cu relațiile:
6
 3−4∙𝐶
𝛼1 = 2∙(1−𝐶𝑒) = 1.11 (11)
𝑒
𝑒 𝐶
𝛼2 = 2 ∙ 2∙(1−𝐶 )
= 0.77 (12)
𝑒
−1
𝛼3 = 2∙(1−𝐶 ) = −0.88 (13)
𝑒
2 3
𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥
𝑓( ) = 𝛼1 ∙ + 𝛼2 ∙ ( ) + 𝛼3 ∙ ( ) = 0.98 (14)
𝑛𝑝 𝑛𝑝 𝑛𝑝 𝑛𝑝
Astfel, puterea maximă necesară se calculează cu relația:
𝑃
𝑃𝑚𝑎𝑥 = 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥𝑣𝑚𝑎𝑥
= 56.17[𝑘𝑤] (15)
𝑓( )
𝑛𝑝

4. Trasarea caracteristicii externe a motorului

Caracteristica externă a motorului reprezintă funcţia de dependenţă a puterii şi amomentului

motor faţă de turaţia arborelui motor.Caracteristica externă este definită de punctele
caracteristice:
1.Turaţia minimă de funcţionare nmin la care se dezvoltă momentul M0 şiputerea P0.
2.Turaţia de moment maxim nM la care se dezvoltă cuplul maxim Mmax şiputerea
corespunzătoare cuplului maxim PM.
3.Turaţia de putere maximă np la care se dezvoltă puterea maximă Pmax şimomentul
corespunzător puterii maxime MP.
4.Turaţia maximă de funcţionare nmax la care se dezvoltă momentul Mm şiputerea Pm.

Zona de funcţionare a motorului [nm , nmax] şi [nm , np] se numeşte zonă destabilitate,
deoarece, odată cu creşterea sarcinii şi scăderea turaţiei, momentul motor creşte şi echilibrează
momentele rezultante suplimentare.
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 0.2 ∙ 𝑛𝑝 = 800 [𝑟𝑝𝑚] (16)

Ecuațiile care definesc caracteristica externă a motorului sunt următoarele:

2 3
𝑛 𝑛 𝑛
𝑃𝑒 = 𝑃𝑚𝑎𝑥 ∙ [𝛼1 ∙ 𝑛 + 𝛼2 ∙ (𝑛 ) + 𝛼3 ∙ (𝑛 ) ] [𝑘𝑤] (17)
𝑝 𝑝 𝑝
𝑃𝑒
𝑀𝑒 = 9.55 ∙ 103 ∙ [𝑁 ∙ 𝑚] (18)
𝑛
𝑀𝑚𝑎𝑥 𝑔
𝑐𝑒 = 𝑐𝑚𝑖𝑛 ∙ [ ] (19)
𝑀𝑒 𝑘𝑤ℎ
𝑃𝑒 𝑘𝑔
𝐶ℎ = 𝑐𝑒 ∙ 103 [ ℎ ] (20)
unde: - cmin – consumul minim de combustibil, cmin=250 [g/kwh]

Tabelul 1. Valorile puterii, momentului, consumului orar și efectiv

n Pe Me Ce Ch
[rot/min] kW Nm [g/kWh] [kg/h]
800 13,82771 165,0682 302,905 4,188482
900 15,68243 166,408 300,4664 4,712042
1000 17,54961 167,5988 298,3315 5,235602
1100 19,4246 168,6408 296,4881 5,759162
1200 21,3027 169,534 294,9262 6,282723
1300 23,17924 170,2783 293,637 6,806283
1400 25,04955 170,8737 292,6138 7,329843
1500 26,90894 171,3203 291,8511 7,853403
7
1600 28,75275 171,618 291,3448 8,376963
1700 30,57629 171,7668 291,0923 8,900524
1800 32,3749 171,7668 291,0923 9,424084
1900 34,14389 171,618 291,3448 9,947644
2000 35,87859 171,3203 291,8511 10,4712
2100 37,57432 170,8737 292,6138 10,99476
2200 39,2264 170,2783 293,637 11,51832
2300 40,83017 169,534 294,9262 12,04188
2400 42,38094 168,6408 296,4881 12,56545
2500 43,87404 167,5988 298,3315 13,08901
2600 45,30478 166,408 300,4664 13,61257
2700 46,66851 165,0682 302,905 14,13613
2800 47,96053 163,5797 305,6615 14,65969
2900 49,17618 161,9422 308,7521 15,18325
3000 50,31077 160,1559 312,1957 15,70681
3100 51,35963 158,2208 316,0141 16,23037
3200 52,31809 156,1368 320,232 16,75393
3300 53,18146 153,9039 324,878 17,27749
3400 53,94508 151,5222 329,9846 17,80105
3500 54,60426 148,9916 335,5893 18,32461
3600 55,15433 146,3122 341,735 18,84817
3700 55,59062 143,4839 348,4712 19,37173
3800 55,90844 140,5067 355,8548 19,89529
3900 56,10313 137,3807 363,952 20,41885
4000 56,17 134,1059 372,8397 20,94241

Pmax

Mmax

Pe[kW]
Me[Nm}
Ce[g/kWh]
Ch[kg/h]

8
 Fig. 2. Caracteristica externă a motorului

De asemenea, pentru autovehicolul luat în considerare se impune și valoarea maximă a pantei

care trebuie urcată în treapta de priză directă. În cazul nostru, această pantă are valoarea α=1,7°.
În continuare, trebuie verificat dacă curba rezistențelor, în acest caz, intersectează
caracteristica exterioară. În caz contrar, performanțele cerute pentru acest autovehicul nu pot fi
satisfăcute.
Pentru a construi graficul PΨdmax, se dau diferite valori vitezei V în relația:
𝐾∙𝐴∙𝑉3
𝐺𝑎 ∙𝑉∙𝛹𝑑𝑚𝑎𝑥 +
13
𝑃𝛹𝑑𝑚𝑎𝑥 = (21)
270∙𝜂𝑡
unde: 𝛹𝑑𝑚𝑎𝑥 = 𝑓 ∙ cos 𝛼 + sin 𝛼 = 0.0445 (22)
80

70

60

50

40 Pᴪdmax
P
30

20

10

0
0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500 4000

Fig. 3. Intersecția dintre curba de putere necesară învingerii rezistențelor la înaintare și

caracteristica exterioară

Tabelul 2. Valorile turației vitezei și puterii necesare învingerii rezistențelor

n V Pᴪdmax
[rpm] [km/h] -
100 4.206885 0.859552
200 8.41377 1.723214
300 12.62066 2.595095
400 16.82754 3.479305
500 21.03443 4.379953
600 25.24131 5.301148
700 29.4482 6.247001
800 33.65508 7.22162
900 37.86197 8.229116
1000 42.06885 9.273598
1100 46.27574 10.35917
1200 50.48262 11.48996
9
1300 54.68951 12.67005
1400 58.89639 13.90357
1500 63.10328 15.19463
1600 67.31016 16.54732
1700 71.51705 17.96577
1800 75.72393 19.45408
1900 79.93082 21.01637
2000 84.1377 22.65673
2100 88.34459 24.37929
2200 92.55148 26.18814
2300 96.75836 28.08741
2400 100.9652 30.08119
2500 105.1721 32.1736
2600 109.379 34.36875
2700 113.5859 36.67075
2800 117.7928 39.08371
2900 121.9997 41.61174
3000 126.2066 44.25894
3100 130.4134 47.02942
3200 134.6203 49.9273
3300 138.8272 52.95669
3400 143.0341 56.12169
3500 147.241 59.42642
3600 151.4479 62.87498
3700 155.6548 66.47148
3800 159.8616 70.22004

10
 ETAPA 2

5. Determinarea raportului transmisiei principale

Raportul transmisiei principale, i0, se determină din condiția de viteză maximă a autovehiculului
în treapta de viteză cu raport de transmitere unitar (priză direct).
Raportul transmisiei principale se definește ca raportul dintre viteza unghiulară a arborelui
motor și viteza unghiulară a roții motoare.
𝜔𝑚
𝑖0 = (23)
𝜔𝑟
𝜋∙𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥
𝜔𝑚 = (24)
30
𝑣𝑚𝑎𝑥
𝜔𝑟 = (25)
𝑟𝑟
Din relațiile (23), (24), (25), rezultă:
𝜋∙𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 ∙𝑟𝑟
𝑖0 = = 2.44 (26)
30∙𝑣𝑚𝑎𝑥
unde:
 ωm – viteza unghiulară a arborelui motor
 ωr – viteza unghiulară a roților motoare
 vmax – viteza maximă a autovehiculului, vmax= 46,66 [m/s]
Pneurile utilizate, 16”:195/55, au urmatoarele caracteristici:
 B= 0.195 [m]
 H= 0.6∙B= 0.117 [m]
𝑑
 𝑟𝑟 = 2 + 𝐻 ∙ 0.6 = 0.273 [𝑚] (27)

6. Etajarea cutiei de viteze

Raportul de transmitere în treapta I se determină din condiția de pantă maximă impus,

αmax=17°.
Forța de tracțiune maximă se determină astfel:
𝐹𝑡𝑚𝑎𝑥 = 𝐺𝑎 ∙ (sin 𝛼𝑚𝑎𝑥 + 𝑓 ∙ cos 𝛼𝑚𝑎𝑥 ) = 4697.91[𝑁]
(28)
În continuare, trebuie să verificăm daca această forță maximă nu depașește forța aderentă.
Pentru aceasta, trebuie să determinăm greutatea repartizată pe puntea față (autovehiculul având
tracțiune doar pe față).

11
Fig. 4. Sarcinile ce intervin la deplasarea autovehiculului în plan înclinat, precum și poziția centrului
de greutate

Se adoptă din Tabelul 3.14 [ “Calculul și construcția automobilelor” – Gheorghe Frațilă]

coordonatele centrului de greutate:
 a=0.475∙L=1.229 [m] (29)
 b=L-a=1.36 [m] (30)
 hg=0.65[m]
𝐺𝑎 ∙𝑏 0.048∙𝑐𝑥 ∙𝐴∙𝑣𝑚𝑎𝑥 2 ∙ℎ𝑔 +𝑓∙𝑟𝑟 ∙𝐺𝑎
𝐺1 = − = 7823.12[𝑁] (31)
𝐿 𝐿
Coeficientul de încărcare dinamică a punții din față se determină astfel:
𝐿∙cos 𝛼𝑚𝑎𝑥
𝑚1 = = 0.796 (32)
𝐿+𝜑∙ℎ𝑔
unde: - ϕ – coefficient de aderență, iar pentru contactul uscat dintre roată și asfalt are valoarea
ϕ=0,8
Greutatea aderentă se deduce din relația:
𝐺𝑎𝑑 = 𝑚1 ∙ 𝐺1 = 6227.20 [𝑁] (33)
În consecință, forța aderentă se calculează astfel:
𝐹𝑎𝑑 = 𝜑 ∙ 𝐺𝑎𝑑 = 4981.76[𝑁] (34)
Făcând comparație între cele două valori, se observă ca forța maximă de tracțiune nu o
depășește pe cea aderentă, prin urmare nu există pericolul rotirii în gol a roții.
În continuare, pentru a determina raportul de transmitere în prima treaptă, calculăm care este
viteza critic în treapta I:
3600∙𝜂𝑡 ∙𝑃𝑀 𝑘𝑚
𝑉𝑐𝑟 = 𝐹𝑡𝑚𝑎𝑥
= 22.44[ ℎ
] (35)
Prin urmare, raportul de transmitere în treapta I va fi:
𝑟 ∙𝑛
𝑖𝐶𝑉𝐼 = 0.377 ∙ 𝑖 𝑟∙𝑉𝑀 = 3.28 (36)
0 𝑐1
Pentru a afla numărul minim de trepte de viteză astfel încât etajarea să se facă cu acoperire mai
mare decât zero, se consider rația maximă:
𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥
𝑞𝑚𝑎𝑥 = = 2.057 (37)
𝑛𝑀
Numărul minim de trepte de viteze se calculează cu relația:
ln 𝑖𝐶𝑉𝐼
𝑘𝑚𝑖𝑛 = (1 + ) + 1 = 3.64 => 𝑘𝑚𝑖𝑛 = 4 (38)
ln 𝑞𝑖
Prin urmare, rația de etajare a cutiei de viteze este:
𝑘−1
𝑞= √𝑖𝐶𝑉𝐼 = 1.485 (39)
12
 Astfel, rapoarte de transmitere ale cutiei de viteze sunt următoarele:
𝑖𝐶𝑉𝐼 = 3.28
𝑖
𝑖𝐶𝑉𝐼𝐼 = 𝑞𝐶𝑉𝐼
2−1 = 2.208 (40)
𝑖
𝑖𝐶𝑉𝐼𝐼𝐼 = 𝑞𝐶𝑉𝐼
3−1
= 1.487 (41)
𝑖
𝑖𝐶𝑉𝐼𝑉 = 𝑞𝐶𝑉𝐼
4−1 = 1 (42)
𝑖𝐶𝑉𝑉 = 0.72 (43)

Etajarea cu rație geometrică s-a realizat considerându-se că timpul de schimbare a vitezelor

este nul. În realitate trecerea de la o treaptă la alta durează un anumit timp, care depinde de
construcția cutiei de viteze, de tipul motorului, precum și de îndemânarea conducătorului.
În timpul schimbării treptelor, motorul este decuplat de transmisie iar viteza automobilului se
micșorează datorita rezistențelor la înaintare. Astfel rapoartele de transmitere ale treptelor se
abat de la progresia geometrică iar pe măsură ce se trece la treptele superioare saltul de etajare
devine din ce in ce mai mic. Raportul de transmitere al penultimei trepte se micșorează in general
cu 10-15% față de valoarea calculată după metoda etajării in progresie geometrica.
Verificarea etajării cutiei de viteze se realizează prin construirea diagramelor fierăstrău, sau
graficul de schimbare a treptelor, care reprezintă variația vitezelor în funcție de turația arborelui
cotit, pentru fiecare din treptele schimbătorului de viteze.

Tabelul 3. Valorile rapoartelor de transmitere

iCVI iCVII iCVIII iCVIV

fără acoperiri 3,28 2,20 1,48 1
cu acoperiri 3,28 2,35 1,62 1

Influența numărului de trepte ale cutiei de viteze asupra performanțelor autovehiculului se

evaluează cu ajutorul graficului următor:

13
 Diagrama fierăstrău
160
140
120

Viteza[KM/h]
100
80 V
60
40
20
0
0 1000 2000 3000 4000
n[rpm]

Fig.5. Diagrama fierăstrău a cutiei de viteze etajată cu rație geometrică

Diagrama fierăstrău
160
140
120
Viteza[KM/h]

100
80 V
60
40
20
0
0 1000 2000 3000 4000
n[rpm]

Fig. 6. Diagrama fierăstrău a cutiei de viteze etajată cu rație progresivă

14
 ETAPA 3

Capitolul 2 - Calculul cutiei de viteze

1. Date inițiale

1.1. Puterea nominală de transmis și momentul maxim

Pn=56.17 [kw]
Mmax=200 [N∙m]
1.2. Turația arborelui motor
np= 4000 [rpm]
nm=1750 [rpm]
1.3. Rapoartele de transmitere
Tabelul 3. Rapoartele de transmitere pe fiecarea treaptă
Treapta I II III IV V Mî
iCV 3,28 2,35 1,62 1 0,72 3

2. Alegerea schemei de organizare a cutiei de viteze

2.1. Alegerea tipului de sincronizator

Pentru cuplarea treptelor de viteze se utilizează un sincronizator conic cu inerție cu inele de
blocare.

Fig. 6. Schema cinematică a mecanismului sincronizator

Modul de lucru: Manşonul de cuplare 10 este acţionat prin gulerul 5 către stânga, odată cu el
este împins spre stânga şi inelul de blocare 2, manşonul rămâne blocat datorită tensiunii arcului 9
şi a bilei 8. Suprafaţa tronconică 7, a inelului de blocare 2, se apropie de suprafaţa tronconică 1, a
roţii dinţate 4, şi începe să se transmită mişcarea între cele două suprafeţe (1 şi 7), prin frecare. În
momentul în care se egalizează vitezele unghiulare a suprafeţelor 1 şi 7 se poate acţiona cu o forţă
suficientă pentru a învinge rezistenţa bilei 8 şi a arcului 9, moment în care manşonul de cuplare 10
15
este acţionat către stânga, dantura interioară a manşonului de cuplare 11 angrenând cu dantura
exterioară a inelului de blocare 2 şi dantura de cuplare 3 a roţii 4.

Fig. 7. Vedere explodată a sincronizatorului modelat 3D în Catia V5

2.2. Schema cinematică a cutiei de viteze

Schema cinematică a cutiei de viteze cu 2 arbori, 5 trepte de mers înainte și una de mers
înapoi, este prezentată în figura următoare:

Fig. 8. Schema cinematică a cutiei de viteze

16
 Fluxul de putere se transmite de la motor, prin intermediul ambreiajului, la arborele primar al
cutiei de viteze, iar de la acesta, prin una din perechile de roţi dinţate, la arborele secundar. Cuplarea
diferitelor trepte de viteze se realizează cu ajutorul sincronizatoarelor conice cu inerţie cu inele de
blocare. De la arborele secundar mişcarea se transmite către puntea motoare prin intermediul
transmisiei principale conice cu dinţi curbi şi a diferenţialului.

3. Predimensionarea treptelor

Constă în determinarea distanței minime între axe și a modulului normal minim din condițiile
de rezistență la solicitarea de oboseală de contact, respectiv încovoiere a dinților.

3.1. Date inițiale

- Puterea transmisă de pinionul cilindric:
𝑃1 = 31 [𝐾𝑤]
- Turația pinionului:
𝑛1 = 1750 [𝑟𝑝𝑚]
- Viteza unghiulară a pinionului:
𝜋∙𝑛1𝑐
𝜔1𝑐 = = 183,26 [𝑟𝑎𝑑/𝑠] (45)
30
- Momentul de torsiune al pinionului:
𝑃
𝑇1 = 𝜔1 ∙ 106 = 169158,5 [𝑁 ∙ 𝑚𝑚] (46)
1
- Raportul numerelor de dinți:
𝑧𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑧
𝑢𝑐 = = 𝑧2𝑐 = 𝑖𝑐 (47)
𝑧𝑚𝑖𝑐 1𝑐
- Turația roții cilindrice condusă:
𝑛1
𝑛2 = (48)
𝑖𝑐
n2=717[rpm];
- Condițiile de funcționare: specificate în tema de proiectare.

3.2. Date adoptate

- Tipul angrenajului: cilindric exterior cu dinți înclinați.
- Materialul și tratamentul termic: 18MnCr4 – cementare și călire
- Clasa de precizie : se doptă clasa mijlocie: 7.
- Roata plană de referință STAS 6844-80:
αn = 20°, han* = 1, cn*=0.2.
- Unghiul mediu de înclinare a danturii:
βm = 10°
- Coeficientul diametral al lățimii danturii se preia din Tabelul 1.7. (Proiectarea angrenajelor,
Crețu S., ș.a., 1992), în funcție de duritate, așezarea pinionului față de reazeme și treapta de
precizie.
Ψd=0.7
- Factorul de utilizare se preia din Tabelul 1.5. și Tabelul 1.6. (Proiectarea angrenajelor, Crețu S.,
ș.a., 1992), în funcție de tipul mașinii motoare și a mașinii de lucru (antrenată).
𝐾𝐴 = 𝐾𝐴𝑚 ∙ 𝐾𝐴𝑙 = 1.25 (49)
- Factorul dinamic: KV = 1.035
17
- Factorul repartiției sarcinii pe lățimea danturii cu relațiile din Tabelul 1.8. (Proiectarea
angrenajelor, Crețu S., ș.a., 1992):
𝐾𝐻𝛽 = 𝐾𝐹𝛽 = 0.5 ∙ 𝛹𝑑 + 1 = 1.159 (50)
- Factorul influenței lungimii minime de contact: Zε = 0.817
- Factorul repartiției frontale a sarcinii la solicitarea de contact:
1
𝐾𝐻𝛼 = 𝑍 2 = 1.186 (51)
𝜀
- Factorul influenței formei flancurilor dinților:
2∙cos(𝛽 )
𝑍𝐻 = √sin(𝛼 )∙cos𝑏(𝛼 ) = 2.463 (52)
𝑡 𝑡

unde: - unghiul de înclinare pe cercul de bază: 𝛽𝑏 = arcsin(sin(𝛽) ∙ cos(𝛼𝑛 )) = 9.391 [°] (53)

𝑛 𝑡𝑔(𝛼 )
-unghiul de presiune de referință frontal: 𝛼𝑡 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ( cos(𝛽) ) = 20.284 [°] (54)

- Factorul de material se preia din Tabelul 1.9. (Proiectarea angrenajelor, Crețu S., ș.a., 1992):
ZE = 189.812
- Factorul influenței înclinării danturii: 𝑍𝛽 = √cos(𝛽) = 0.992 (55)
2
- Coeficientul axial al lățimii danturii: 𝛹𝑎 = 𝛹𝑑 ∙ 𝑢 = 0.316 (56)
𝑐 +1

- Rezistența limită de bază la oboseala de contact se calculează cu relațiile din Tabelul 1.11.
(Proiectarea angrenajelor, Crețu S., ș.a., 1992)
𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚𝑏 = 1500 [𝑀𝑃𝑎]
- Factorul de siguranță admisibil pentru solicitarea de contact se preia din Tabelul 1.10.
(Proiectarea angrenajelor, Crețu S., ș.a., 1992)
𝑆𝐻𝑃 = 1.03
- Factorul influenței duratei de funcționare asupra solicitării de contact și încovoiere se preiau
din Tabelul 1.12. în funcție de materialul, tratamentul termic al danturii și numărul de cicluri
de solicitare la contact, respective încovoiere.
𝑍𝑁 = 1 𝑌𝑁 = 1
- Factorul influenței ungerii: 𝑍𝐿 = 1
- Factorul influenței rugozității flancurilor dinților: 𝑍𝑅 = 1
- Factorul influenței vitezei periferice: 𝑍𝑉 = 1
- Factorul de dimensiune: 𝑍𝑋 = 1
- Factorul influenței raportului durităților flancurilor dinților celor două roți: 𝑍𝑤 = 1
- Factorul repartiției între dinți a sarcinii pentru solicitarea de încovoiere: 𝐾𝐹𝛼 = 1
- Factorul de formă a dintelui: 𝑌𝐹𝑎 = 2.5
- Factorul concentratorului de tensiune la piciorului dintelui: 𝑌𝑆𝑎 = 2
- Factorul înclinării dinților: 𝑌𝛽 = 0.9
- Factorul gradului de acoperire: 𝑌𝜀 = 1
- Rezistența limită de bază la solicitarea de încovoiere se preia din Tabelul 1.14. (Proiectarea
angrenajelor, Crețu S., ș.a., 1992).
𝜎0𝑙𝑖𝑚 = 900 [𝑀𝑃𝑎]

18
- Factorul de siguranță admisibil pentru solicitarea de încovoiere se preia din Tabelul 1.10.
(Proiectarea angrenajelor, Crețu S., ș.a., 1992) : 𝑆𝐹𝑃 = 1.25

- Factorul sensibilității materialului solicitat la oboseală la concentratorul de tensiune:𝑌𝛿 = 1.1

- Factorul de rugozitate: 𝑌𝑅 = 1
- Factorul de dimensiune: 𝑌𝑥 = 1

3.3. Elemente geometrice calculate

- Distanța minimă între axe:

2
3 𝑇1𝑐 ∙ 𝐾𝐴 ∙ 𝐾𝑉 ∙ 𝐾𝐻𝛽 ∙ 𝐾𝐻𝛼 𝑍𝐻 ∙ 𝑍𝜀 ∙ 𝑍𝐸 ∙ 𝑍𝛽
𝑎𝑚𝑖𝑛 = (𝑢𝑐 + 1) ∙ √ ∙( ) [𝑚𝑚]
𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚𝑏 2 𝑍𝑁 ∙ 𝑍𝐿 ∙ 𝑍𝑅 ∙ 𝑍𝑉 ∙ 𝑍𝑋 ∙ 𝑍𝑊
2 ∙ 𝛹𝑎 ∙ 𝑢𝑐 ∙ ( )
𝑆𝐻𝑃

(57)
amin=81.13[mm] rezultă amin=82[mm]
- Distanța între axe, aw, se adoptă.
- Modulul normal minim necesar:
(𝑢𝑐 + 1) ∙ 𝑇1𝑐 ∙ 𝐾𝐴 ∙ 𝐾𝑉 ∙ 𝐾𝐹𝛽 ∙ 𝐾𝐹𝛼 ∙ 𝑌𝐹𝑎 ∙ 𝑌𝑆𝑎 ∙ 𝑌𝛽 ∙ 𝑌𝜀
𝑚𝑛𝑚𝑖𝑛 = 𝜎 [𝑚𝑚]
𝛹𝑎 ∙ 𝑎𝑤 2 ∙ 𝑆0𝑙𝑖𝑚 ∙ 𝑌𝑁 ∙ 𝑌𝛿 ∙ 𝑌𝑅 ∙ 𝑌𝑋
𝐹𝑃
(58)
mnmin=0.93[mm] rezultă mn=2[mm]

- Numărul maxim de dinți pentru pinion:

2∙(𝑎𝑤 −𝑚𝑛 )∙cos(𝛽)
𝑧1𝑐 𝑚𝑎𝑥 = (𝑢𝑐 +1)∙𝑚𝑛
(59)
- Numărul de dinți pentru roata cilindrică condusă: 𝑧2𝑐 = 𝑢𝑐 ∙ 𝑧1𝑐 (60)
𝑢𝑑𝑎𝑡 = 𝑢𝑐 (61)
𝑧
𝑢𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 = 𝑧2𝑐 (62)
1𝑐
𝑢𝑑𝑎𝑡 −𝑢𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡
∆𝑢 = | | ∙ 100 ≤ ∆𝑢𝑎 = 3% (63)
𝑢𝑑𝑎𝑡
- Modulul normal recalculat:
2∙𝑎𝑤 ∙cos(𝛽)
𝑚𝑛 = 𝑧 [𝑚𝑚] (64)
1𝑐 ∙(𝑢+1)+2∙cos(𝛽)
- Distanța de referință dintre axe:
1 𝑧 +𝑧
2
𝑎 = 𝑚𝑛 ∙ 2∙cos [𝑚𝑚] (65)
(𝛽)
- Unghiul de angrenare frontal:
𝑎
𝛼𝑡𝑤 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 (𝑎 ∙ cos(𝛼𝑡 )) [°] (66)
𝑤
- Coeficientul deplasării de profil:
1 𝑧 +𝑧
2
𝑥𝑛𝑠 = 𝑥𝑛1 + 𝑥𝑛2 = 2∙𝑡𝑔(𝛼 )
∙ (𝑖𝑛𝑣𝛼𝑡𝑤 − 𝑖𝑛𝑣𝛼𝑡 ) (67)
𝑛
- Coeficienții deplasărilor de profil, xn1 și xn2 se iau din nomogramă.

19
 În urma predimensionării obținem următoarele rezultate:

Treapta aw mn zi zi+1 idat ireali Δu αtw xn xn1 xn2

I 82 2 16 53 3.28 3.3125 0.990854 36.73035 0.509 0.326 0.183
II 82 2 20 47 2.35 2.35 0 38.90136 1.017 0.494 0.577
III 82 2 29 47 1.62 1.62069 0.042571 28.02211 1.67 0.754 0.916
IV 82 2 37 37 1 1 0 32.15456 0.017 0.004 0.013
V 82 2 50 36 0.72 0.72 0 10.28068 1.856 0.931 0.925
Mi I 54 3.5 12 18 1.5 1.5 0 24.19881 0.603 0.351 0.252
Mi II 94 3.5 18 36 2 2 0 19.29178 0.603 0.351 0.252

4. Calculul angrenajelor cilindrice

4.1. Calculul geometric pentru angrenajul cilindric
Tabelul 5. Calculul geometric pentru angrenajul cilindric
Nr. Simbol
Crt. Denumirea elementului și Relația de calcul. Indicații de adoptare
U.M.
I. Date inițiale privind definirea geometrică a danturii angrenajului
1. Numărul de dinți z1,2 S-au stabilit la predimensionare
2. Modulul normal mn
Adoptat conform STAS 822-82
[mm]
3. Unghiul de înclinare de β
divizare [°]
4. Unghiul de presiune normal αn
Conform STAS 821-82
de referință [°]
5. Coeficientul normal al han*
Conform STAS 821-82
capului de referință [mm]
6. Coeficientul normal al
jocului de referință la capul cn* Conform STAS 821-82
dintelui
7. Distanța dintre axe aw cos(𝛼𝑡 )
𝑎𝑤 = 𝑎 ∙
[mm] cos(𝛼𝑡𝑤 )
8. Coeficientul normal al
xn1,2 S-au stabilit la predimensionare
deplasărilor de profil
9. Coeficientul frontal al 𝑥𝑡1 = 𝑥𝑛1 ∙ cos(𝛽)
xt1,2
deplasărilor de profil 𝑥𝑡2 = 𝑥𝑛2 ∙ cos(𝛽)
10. Lățimea danturii b1,2 𝑏2 = 𝛹𝑎 ∙ 𝑎𝑤
[mm] 𝑏1 = 𝑏2 + 1 ∙ 𝑚𝑛
II. Elementele geometrice generale ale angrenajului
1. Distanța de referință dintre a (𝑧1 + 𝑧2 ) ∙ 𝑚𝑛
𝑎=
axe [mm] 2 ∙ cos(𝛽)
2. Unghiul de presiune de
αt 𝑡𝑔(𝛼𝑛 )
referință 𝛼𝑡 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ( )
[°] 𝑐𝑜𝑠(𝛽)

20
 3. Unghiul de angrenare αtw 𝑎
frontal 𝛼𝑡𝑤 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 ( ∙ 𝑐𝑜𝑠(𝛼𝑡 ))
[°] 𝑎𝑤
4. Modulul frontal mt 𝑚𝑛
𝑚𝑡 =
[mm] 𝑐𝑜𝑠(𝛽)
5. Diametrul de divizare d1,2 𝑑1 = 𝑧1 ∙ 𝑚𝑡
[mm] 𝑑2 = 𝑧2 ∙ 𝑚𝑡
6. Raportul de transmitere i12 𝑧2
𝑖12 =
𝑧1
7. Diametrul de rostogolire dw1,2 2 ∙ 𝑎𝑤
𝑑𝑤1 =
[mm] 𝑖12 + 1
2 ∙ 𝑎𝑤 ∙ 𝑖12
𝑑𝑤2 =
𝑖12 + 1
8. Coeficientul normal de yn 𝑎𝑤 − 𝑎
𝑦𝑛 =
modificare a distanței 𝑚𝑛
dintre axe
9. Coeficientul normal de Δyn ∆𝑦𝑛 = 𝑥𝑛𝑠 − 𝑦𝑛
micșorare a jocului de
referință la cap
10. Diametrul de picior df1,2 𝑑𝑓1 = 𝑑1 − 2 ∙ (ℎ𝑎𝑛 ∗ + 𝑐𝑛 ∗ − 𝑥𝑛1 ) ∙ 𝑚𝑛
[mm] 𝑑𝑓2 = 𝑑2 − 2 ∙ (ℎ𝑎𝑛 ∗ + 𝑐𝑛 ∗ − 𝑥𝑛2 ) ∙ 𝑚𝑛
11. Înălțimea de referință a h ℎ = (2 ∙ ℎ𝑎𝑛 ∗ + 𝑐𝑛 ∗ ) ∙ 𝑚𝑛
dintelui (nescurtat) [mm]
12. Înălțimea dintelui scurtat hsc ℎ𝑠𝑐 = ℎ − ∆𝑦𝑛 ∙ 𝑚𝑛
[mm]
13. Diametrul de cap de da1,2 𝑑𝑎1 = 𝑑𝑓1 + 2 ∙ ℎ
referință [mm] 𝑑𝑎2 = 𝑑𝑓2 + 2 ∙ ℎ
14. Diametrul de cap scurtat dasc1,2 𝑑𝑎𝑠𝑐1 = 𝑑𝑓1 + 2 ∙ ℎ𝑠𝑐
[mm] 𝑑𝑎𝑠𝑐2 = 𝑑𝑓2 + 2 ∙ ℎ𝑠𝑐
15. Diametrul de bază db1,2 𝑑𝑏1 = 𝑑1 ∙ 𝑐𝑜𝑠(𝛼𝑡 )
[mm] 𝑑𝑏2 = 𝑑2 ∙ 𝑐𝑜𝑠(𝛼𝑡 )
16. Unghiul de înclinare pe βb 𝛽𝑏 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(𝑡𝑔(𝛽) ∙ 𝑐𝑜𝑠(𝛼𝑡 ))
cilindrul de bază [°]
17. Unghiul de înclinare pe βa1,2 𝑑𝑎1 ∙ 𝑡𝑔(𝛽)
cilindrul de cap [°] 𝛽𝑎1 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ( )
𝑑1
𝑑𝑎2 ∙ 𝑡𝑔(𝛽)
𝛽𝑎2 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ( )
𝑑2
18. Pasul normal (de divizare) pn 𝑝𝑛 = 𝜋 ∙ 𝑚𝑛
[mm]
19. Pasul frontal pt 𝑝𝑡 = 𝜋 ∙ 𝑚𝑡
[mm]
20. Pasul de bază frontal pbt 𝑝𝑏𝑡 = 𝑝𝑡 ∙ 𝑐𝑜𝑠(𝛼𝑡 )
[mm]
21. Pasul de bază normal pbn 𝑝𝑏𝑛 = 𝑝𝑏𝑡 ∙ 𝑐𝑜𝑠(𝛽𝑏 )
[mm]
22. Pasul axial px 𝑚𝑛
𝑝𝑥 = 𝜋 ∙
[mm] 𝑠𝑖𝑛(𝛽)

21
23. Pasul de rostogolire pw 𝜋 ∙ 𝑑𝑤1
𝑝𝑤 =
[mm] 𝑧1
24. Arcul de divizare frontal al st1,2 𝜋
dintelui [mm] 𝑠𝑡1 = ( + 2 ∙ 𝑥𝑡1 ∙ 𝑡𝑔(𝛼𝑡 )) ∙ 𝑚𝑡
2
𝜋
𝑠𝑡2 = ( + 2 ∙ 𝑥𝑡2 ∙ 𝑡𝑔(𝛼𝑡 )) ∙ 𝑚𝑡
2
25. Arcul de divizare normal al sn1,2 𝜋
dintelui [mm] 𝑠𝑛1 = ( + 2 ∙ 𝑥𝑛1 ∙ 𝑡𝑔(𝛼𝑛 )) ∙ 𝑚𝑛
2
𝜋
𝑠𝑛2 = ( + 2 ∙ 𝑥𝑛2 ∙ 𝑡𝑔(𝛼𝑛 )) ∙ 𝑚𝑛
2
26. Unghiul de presiune frontal αta1,2 𝑧1 ∙ 𝑚𝑡 ∙ 𝑐𝑜𝑠(𝛼𝑡 )
la capul dintelui [°] 𝛼𝑡𝑎1 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 ( )
𝑑𝑎1
𝑧2 ∙ 𝑚𝑡 ∙ 𝑐𝑜𝑠(𝛼𝑡 )
𝛼𝑡𝑎2 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 ( )
𝑑𝑎2
27. Arcul de cap frontal al sat1,2 𝑠𝑡1
𝑠𝑎𝑡1 = 𝑑𝑎1 ∙ ( + 𝑖𝑛𝑣𝛼𝑡 − 𝑖𝑛𝑣𝛼𝑡𝑎1 )
dintelui [mm] 𝑑1
𝑠𝑡2
𝑠𝑎𝑡2 = 𝑑𝑎2 ∙ ( + 𝑖𝑛𝑣𝛼𝑡 − 𝑖𝑛𝑣𝛼𝑡𝑎2 )
𝑑2
28. Arcul de cap normal al san1,2 𝑠𝑎𝑛1 = 𝑠𝑎𝑡1 ∙ 𝑐𝑜𝑠(𝛽𝑎1 )
dintelui [mm] 𝑠𝑎𝑛2 = 𝑠𝑎𝑡2 ∙ 𝑐𝑜𝑠(𝛽𝑎2 )
29. Raza de curbură a profilului ρa1,2 𝜌𝑎1 = 0.5 ∙ 𝑑𝑏1 ∙ 𝑡𝑔(𝛼𝑡𝑎1 )
frontal la capul dintelui 𝜌𝑎2 = 0.5 ∙ 𝑑𝑏2 ∙ 𝑡𝑔(𝛼𝑡𝑎2 )
30. Unghiu de presiune frontal αtwn1,2 𝑧1 ∙ 𝑐𝑜𝑠(𝛼𝑡 )
[°] 𝛼𝑡𝑤𝑛1 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 ( )
𝑧1 + 2 ∙ 𝑥𝑡1
𝑧2 ∙ 𝑐𝑜𝑠(𝛼𝑡 )
𝛼𝑡𝑤𝑛2 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 ( )
𝑧2 + 2 ∙ 𝑥𝑡2

Pentru treapta întâi:

1.Calculul angrenajelor cilindrice

Date initiale
z1= 15
z2= 50
mn= 2 [mm]
β= 10 [°]
αn= 20 [°]
han*= 1 [mm]
cn*= 0.2
aw= 82 [mm]
Xn1= 0.326
Xn2= 0.183
Xt1 0.321047327
Xt2 0.180219819
b1= 25.912 [mm]
b2= 27.912 [mm]
22
 2.Elementele geometrice generale ale
angrenajului
a= 66.00272977 [mm]
αt= 20.28355945 [°]
αtw= 40.97484553 [°]
mt= 2.030853224 [mm]
d1= 30.46279836 [mm]
d2= 101.5426612 [mm]
i12= 3.333333333
dw1= 37.84615385 [mm]
dw2= 126.1538462 [mm]
yn= 7.998635114
Δyn= -7.48963511
df1= 26.96679836 [mm]
df2= 97.47466119 [mm]
h= 4.4 [mm]
hsc= 19.37927023 [mm]
da1= 35.76679836 [mm]
da2= 106.2746612 [mm]
dasc1= 65.72533881 [mm]
dasc2= 136.2332016 [mm]
db1= 28.5737529 [mm]
db2= 95.245843 [mm]
βb= 9.391285802 [°]
βa1= 10.98948453 [°]
βa2= 9.820592818 [°]
pn 6.283185307 [mm]
pt 6.380113568 [mm]
pbt 5.984472813 [mm]
pbn 5.904262868 [mm]
px 0 [mm]
pw= 7.926479926 [mm]
st1= 3.670378482 [mm]
st2= 3.458975827 [mm]
sn1= 3.614617185 [mm]
sn2= 3.406426211 [mm]
αta1= 36.8372376 [°]
αta2= 26.33398754 [°]
sat1= 1.068668025 [mm]
sat2= 1.517615408 [mm]
san1= 1.04907099 [mm]
san2= 1.495377272 [mm]
ρa1= 10.70243796
ρa2= 23.57187414
αtwn1= 25.90956847 [°]
αtwn2= 21.36554344 [°]

23
 Pentru treapta a doua:

1.Calculul angrenajelor cilindrice

Date initiale
z1= 20
z2= 47
mn= 2 [mm]
β= 10 [°]
αn= 20 [°]
han*= 1 [mm]
cn*= 0.2
aw= 82 [mm]
Xn1= 0.326
Xn2= 0.183
Xt1 0.321047327
Xt2 0.180219819
b1= 25.912 [mm]
b2= 27.912 [mm]

2.Elementele geometrice generale ale

angrenajului
a= 68.033583 [mm]
αt= 20.28355945 [°]
αtw= 38.90136121 [°]
mt= 2.030853224 [mm]
d1= 40.61706448 [mm]
d2= 95.45010152 [mm]
i12= 2.35
dw1= 48.95522388 [mm]
dw2= 115.0447761 [mm]
yn= 6.983208502
Δyn= -6.4742085
df1= 37.12106448 [mm]
df2= 91.38210152 [mm]
h= 4.4 [mm]
hsc= 17.348417 [mm]
da1= 45.92106448 [mm]
da2= 100.1821015 [mm]
dasc1= 71.81789848 [mm]
dasc2= 126.0789355 [mm]
db1= 38.0983372 [mm]
db2= 89.53109242 [mm]
βb= 9.391285802 [°]
βa1= 10.59145504 [°]
βa2= 9.847958145 [°]
pn 6.283185307 [mm]

24
 pt 6.380113568 [mm]
pbt 5.984472813 [mm]
pbn 5.904262868 [mm]
px 0 [mm]
pw= 7.689868585 [mm]
st1= 3.670378482 [mm]
st2= 3.458975827 [mm]
sn1= 3.614617185 [mm]
sn2= 3.406426211 [mm]
αta1= 33.78235714 [°]
αta2= 26.6601713 [°]
sat1= 1.21934829 [mm]
sat2= 1.506697259 [mm]
san1= 1.198573975 [mm]
san2= 1.484496201 [mm]
ρa1= 12.74381416
ρa2= 22.47574779
αtwn1= 24.65840426 [°]
αtwn2= 21.43232293 [°]

Pentru treapta a treia:

1.Calculul angrenajelor cilindrice

Date initiale
z1= 29
z2= 47
mn= 2 [mm]
β= 10 [°]
αn= 20 [°]
han*= 1 [mm]
cn*= 0.2
aw= 82 [mm]
Xn1= 0.326
Xn2= 0.183
Xt1 0.321047327
Xt2 0.180219819
b1= 25.912 [mm]
b2= 27.912 [mm]

2.Elementele geometrice generale ale

angrenajului
a= 77.1724225 [mm]
αt= 20.28355945 [°]
αtw= 28.02211145 [°]
mt= 2.030853224 [mm]

25
 d1= 58.89474349 [mm]
d2= 95.45010152 [mm]
i12= 1.620689655
dw1= 62.57894737 [mm]
dw2= 101.4210526 [mm]
yn= 2.413788748
Δyn= -1.90478875
df1= 55.39874349 [mm]
df2= 91.38210152 [mm]
h= 4.4 [mm]
hsc= 8.209577497 [mm]
da1= 64.19874349 [mm]
da2= 100.1821015 [mm]
dasc1= 71.81789848 [mm]
dasc2= 107.8012565 [mm]
db1= 55.24258894 [mm]
db2= 89.53109242 [mm]
βb= 9.391285802 [°]
βa1= 10.21994317 [°]
βa2= 9.847958145 [°]
pn 6.283185307 [mm]
pt 6.380113568 [mm]
pbt 5.984472813 [mm]
pbn 5.904262868 [mm]
px 0 [mm]
pw= 6.779226252 [mm]
st1= 3.670378482 [mm]
st2= 3.458975827 [mm]
sn1= 3.614617185 [mm]
sn2= 3.406426211 [mm]
αta1= 30.45170261 [°]
αta2= 26.6601713 [°]
sat1= 1.377928105 [mm]
sat2= 1.506697259 [mm]
san1= 1.356065773 [mm]
san2= 1.484496201 [mm]
ρa1= 16.23883938
ρa2= 22.47574779
αtwn1= 23.41218662 [°]
αtwn2= 21.43232293 [°]

26
 Pentru treapta a patra:

1.Calculul angrenajelor cilindrice

Date initiale
z1= 37
z2= 37
mn= 2 [mm]
β= 10 [°]
αn= 20 [°]
han*= 1 [mm]
cn*= 0.2
aw= 82 [mm]
Xn1= 0.326
Xn2= 0.183
Xt1 0.321047327
Xt2 0.180219819
b1= 25.912 [mm]
b2= 27.912 [mm]

2.Elementele geometrice generale ale

angrenajului
a= 75.14156928 [mm]
αt= 20.28355945 [°]
αtw= 30.73551367 [°]
mt= 2.030853224 [mm]
d1= 75.14156928 [mm]
d2= 75.14156928 [mm]
i12= 1
dw1= 82 [mm]
dw2= 82 [mm]
yn= 3.42921536
Δyn= -2.92021536
df1= 71.64556928 [mm]
df2= 71.07356928 [mm]
h= 4.4 [mm]
hsc= 10.24043072 [mm]
da1= 80.44556928 [mm]
da2= 79.87356928 [mm]
dasc1= 92.12643072 [mm]
dasc2= 91.55443072 [mm]
db1= 70.48192382 [mm]
db2= 70.48192382 [mm]
βb= 9.391285802 [°]
βa1= 10.04112757 [°]
βa2= 9.971168972 [°]

27
 pn 6.283185307 [mm]
pt 6.380113568 [mm]
pbt 5.984472813 [mm]
pbn 5.904262868 [mm]
px 0 [mm]
pw= 6.962448584 [mm]
st1= 3.670378482 [mm]
st2= 3.458975827 [mm]
sn1= 3.614617185 [mm]
sn2= 3.406426211 [mm]
αta1= 28.62953824 [°]
αta2= 28.06449072 [°]
sat1= 1.464863266 [mm]
sat2= 1.45902083 [mm]
san1= 1.44242574 [mm]
san2= 1.436982332 [mm]
ρa1= 19.23757161
ρa2= 18.78886295
αtwn1= 22.78148268 [°]
αtwn2= 21.72996331 [°]

Pentru treapta a cincea:

1.Calculul angrenajelor cilindrice

Date initiale
z1= 50
z2= 36
mn= 2 [mm]
β= 10 [°]
αn= 20 [°]
han*= 1 [mm]
cn*= 0.2
aw= 82 [mm]
Xn1= 0.326
Xn2= 0.183
Xt1 0.321047327
Xt2 0.180219819
b1= 25.912 [mm]
b2= 27.912 [mm]

2.Elementele geometrice generale ale

angrenajului
a= 87.32668862 [mm]
αt= 20.28355945 [°]
αtw= 2.663332778 [°]
mt= 2.030853224 [mm]

28
 d1= 101.5426612 [mm]
d2= 73.11071606 [mm]
i12= 0.72
dw1= 95.34883721 [mm]
dw2= 68.65116279 [mm]
yn= -2.66334431
Δyn= 3.172344311
df1= 98.04666119 [mm]
df2= 69.04271606 [mm]
h= 4.4 [mm]
hsc= -1.94468862 [mm]
da1= 106.8466612 [mm]
da2= 77.84271606 [mm]
dasc1= 94.15728394 [mm]
dasc2= 65.15333881 [mm]
db1= 95.245843 [mm]
db2= 68.57700696 [mm]
βb= 9.391285802 [°]
βa1= 9.872412693 [°]
βa2= 9.987247982 [°]
pn 6.283185307 [mm]
pt 6.380113568 [mm]
pbt 5.984472813 [mm]
pbn 5.904262868 [mm]
px 0 [mm]
pw= 5.99094413 [mm]
st1= 3.670378482 [mm]
st2= 3.458975827 [mm]
sn1= 3.614617185 [mm]
sn2= 3.406426211 [mm]
αta1= 26.74157469 [°]
αta2= 28.24054473 [°]
sat1= 1.558653785 [mm]
sat2= 1.45296528 [mm]
san1= 1.535573231 [mm]
san2= 1.430947591 [mm]
ρa1= 23.9951471
ρa2= 18.416586
αtwn1= 22.16584992 [°]
αtwn2= 21.7684465 [°]

29
 Pentru treapta de mers înapoi:

1.Calculul angrenajelor cilindrice

Date initiale
z1= 12
z2= 18
mn= 3.5 [mm]
β= 10 [°]
αn= 20 [°]
han*= 1 [mm]
cn*= 0.2
aw= 82 [mm]
Xn1= 0.326
Xn2= 0.183
Xt1 0.321047327
Xt2 0.180219819
b1= 25.912 [mm]
b2= 29.412 [mm]

2.Elementele geometrice generale ale

angrenajului
a= 53.30989712 [mm]
αt= 20.28355945 [°]
αtw= 52.42454471 [°]
mt= 3.553993142 [mm]
d1= 42.6479177 [mm]
d2= 63.97187655 [mm]
i12= 1.5
dw1= 65.6 [mm]
dw2= 98.4 [mm]
yn= 8.19717225
Δyn= -7.68817225
df1= 36.5299177 [mm]
df2= 56.85287655 [mm]
h= 7.7 [mm]
hsc= 34.60860288 [mm]
da1= 51.9299177 [mm]
da2= 72.25287655 [mm]
dasc1= 105.7471235 [mm]
dasc2= 126.0700823 [mm]
db1= 40.00325406 [mm]
db2= 60.00488109 [mm]
βb= 9.391285802 [°]
βa1= 11.38644302 [°]
βa2= 10.58103499 [°]

30
 pn 10.99557429 [mm]
pt 11.16519874 [mm]
pbt 10.47282742 [mm]
pbn 10.33246002 [mm]
px 0 [mm]
pw= 17.17403984 [mm]
st1= 6.423162343 [mm]
st2= 6.053207696 [mm]
sn1= 3.614617185 [mm]
sn2= 3.406426211 [mm]
αta1= 39.49040256 [°]
αta2= 33.85147838 [°]
sat1= 1.628608978 [mm]
sat2= 2.187045288 [mm]
san1= 1.596554559 [mm]
san2= 2.149857172 [mm]
ρa1= 16.48244259
ρa2= 20.12394354
αtwn1= 27.08301424 [°]
αtwn2= 23.13604472 [°]

Determinarea forțelor nominale din angrenaje

Forțe tangențiale:

2 ∙ 𝑇1,2
𝐹𝑡1,2 = [𝑁]
𝑑𝑤1,2

Treapta I: Ft=8939,27 N

Treapta II: Ft=6910,74 N

Treapta III: Ft=5406,24 N

Treapta IV: Ft=4125,81 N

Treapta V: Ft=3548,2 N

Treapta de mers înapoi: Ft=5157,27 N

31
 Forțe axiale:

𝐹𝑎1,2 = 𝐹𝑡1,2 ∙ 𝑡𝑔(𝛽)[𝑁]

Treapta I: Fa=1573,31 N

Treapta II: Fa=1216,29 n

Treapta III: Fa=951,49 N

Treapta IV: Fa=726,14 N

Treapta V: Fa=624,4 N

Treapta de mers înapoi: Fa=907,67 N

Forțe radiale:

𝐹𝑟1,2 = 𝐹𝑡1,2 ∙ 𝑡𝑔(𝛼𝑡𝑤 )[𝑁]

Treapta I: Fr=7500,04 N

Treapta II: Fr=5798,11 N

Treapta III: Fr=4535,83 N

Treapta IV: Fr= 3461,55 N

Treapta V: Fr=2976,93 N

Treapta de mers înapoi: Fr=4326,94 N

Forțe normale:

𝐹𝑡1,2
𝐹𝑛1,2 = [𝑁]
𝑐𝑜𝑠(𝛼𝑡𝑤 ) ∙ 𝑐𝑜𝑠(𝛽)

Treapta I: Ft=13924,09 N

Treapta II: Ft=10764,39 N

Treapta III: Ft=8420,93 N

Treapta IV: Ft=6416,5 N

Treapta V: Ft=5526,79 N

Treapta de mers înapoi: Ft=8033,13 N

32
 Capitolul 3 – Proiectarea arborilor

Arborii pe care se fixează roțile sunt solicitați la:

o torsiune de momentele TI,II – considerate constante pe fiecare arbore între
tronsoanele pe care se comtează elementele active (roți dințate);
o încovoiere determinată de acțiunea forțelor, considerate concentrate, din angrenaje (
componentele tangențiale Ft, radiale Fr, axiale Fa ), momentele de încovoiere Mi având
variație liniară descrescătoare către reazeme.

Dimensiunile (diametrele tronsoanelor) arborilor rezultă pe baza unui calcul de rezistență la

solicitarea compusă încovoiere-torsiune, după care se efectuează calculul de verificare.

Calculul arborilor se efectuează în următoarea succesiune:

- predimensionarea;
- alegerea rulmenților pentru rezemare;
- stabilirea dimensiunilor tronsoanelor pe fiecare arbore;
- alegerea asamblărilor arbore – butuc.

1. Predimensionarea arborilor

Această etapă constă în determinarea prin calcul a diametrelor tronsoanelor cu rol funcțional
sau constructive pentru fiecare arbore al transmisiei pe baza diagramei de moment de încovoiere
echivalent.

1.1. Calculul diametrului preliminar

Se stabilește diametrul preliminar al arborelui din condiția de rezistență la torsiune:

3 16∙𝑇
𝑑𝑝𝐼 = √𝜋∙𝜏 1 = 35,06 [𝑚𝑚] (68)
𝑎𝑡

3 16∙𝑇
𝑑𝑝𝐼𝐼 = √ 2 = 46,25 [𝑚𝑚] (69)
𝜋∙𝜏 𝑎𝑡

ω2=(π*n2)/30=75.04 [rad/s]

P2=P1*ηtr=29.14 [kW]

T2=(P2/ω2)*106=388326.2 [Nm]

În care: 𝜏𝑎𝑡 = 20 [𝑀𝑃𝑎] - rezistența admisibilă la torsiune pentru materialul arborelui (oțel).

33
 1.2. Alegerea materialului

Pentru cei doi arbori analizați s-a adoptat drept material 18CrMo4 ce prezintă următoarele
caracteristici:
 Duritate 60 HRC
 Rezistența la rupere, Rm = 1100 [Mpa]
 Limita de curgere, Rp = 775 [Mpa]
 Modulul de elasticitate longitudinal, E= 206000 [Mpa]

1.3. Lungimile tronsoanelor

 L1 – lungimea tronsonului canelat pentru montarea flanșei de antrenare a arborelui pinionului

de atac se determină prin calculul asamblării prin caneluri dreptunghiulare.

Lungimea necesară a canelurilor:

𝑆′
𝐿1 ≥ = 36.77 [𝑚𝑚] (70)
𝑠′

în care:

- S’ – suprafața portantă necesară pentru transmiterea momentului de torsiune nominal la

intrarea în transmisia principală
𝑇𝑖
𝑆′ = 𝑟 = 845.79 [𝑚𝑚2 ] (71)
𝑚 ∙𝜎𝑎𝑠

- s’ – suprafața portantă a flancurilor canelurii pe unitatea de lungime

𝐷−𝑑
𝑠 ′ = 0.75 ∙ 𝑧 ∙ − 2 ∙ 𝑐 = 23 (72)
2

cu: d=dpI (adoptat la predimensionare) rotunjit la valoare standard pentru caneluri

dreptunghiulare seria mijlocie (Tabelul 2.2.4. “Arbori drepți, îndrumar de proiectare’, Crețu. S.),
funcție de care se aleg dimensiunile canelurilor: D=54 [mm]; z=8; c=0.5.

- rm – raza medie a profilului canelurii

𝑑+𝐷
𝑟𝑚 = = 25 [𝑚𝑚] (73)
4
- σas – tensiunea admisibilă la strivire a flacurilor canelurilor: σas = 8 [Mpa].

 L2 – lățimea tronsonului pentru montarea rulmenților

𝐿2 = 1 ∙ 𝑑𝑃𝐼 = 35.06[𝑚𝑚] (74)
 L3 – jocul dintre roată și carcasă, L3=4 [mm]
 B1 – lațimea primei roți, B1=25.9 [mm]
 L4 – distanța dintre treapta 1 și 2
𝐿4 = 2 ∙ 𝑗𝑠 + 𝑙𝑠 = 41.06[𝑚𝑚] (75)
unde:
- js – jocul dintre roți și sincronizator, js=3 [mm]
- ls – lungimea sincronizatorului, ls=dpI=35.06 [mm]
34
 B2 – lățimea roții 2, B2=27.9 [mm]
 L5 – jocul dintre două trepte fără sincronizator, L5 = 6 [mm]
 B3 – lățimea roții 3, B3=25.9 [mm]
 L6 – distanța dintre treapta 3 și treapta de mers înapoi
𝑙𝑠
𝐿6 = 𝑗𝑠 + = 20.53[𝑚𝑚] (76)
2
 B4 – lățimea roții 4, B4=27.9 [mm]
 L7 – distanța dintre treapta 4 și treapta de mers înapoi
𝑙𝑠
𝐿7 = 𝑗𝑠 + = 20.53[𝑚𝑚] (77)
2

 B5 – lățimea roții 5, B5=25.9 [mm]

 L8 – jocul dintre roata 5 și carcasă, L8=3 [mm]
 L9 – lățimea tronsonului pentru montarea rulmenților
𝐿9 = 1 ∙ 𝑑𝑃𝐼 = 35.06[𝑚𝑚] (78)
 L10 – jocul dintre carcasă și roata 6, L10=3 [mm]
 B6 – lățimea roții 6, B6=27.9 [mm]
 L11 – distanța dintre treapta 6 și 7
𝐿11 = 2 ∙ 𝑗𝑠 + 𝑙𝑠 = 41.06[𝑚𝑚] (79)
 B7 – lățimea roții 7, B7= 25.9 [mm]
 L12 – jocul dintre roata 7 și carcasă, L12 = 3[mm]
 L13 – lățimea tronsonului pentru montarea rulmenților
𝐿9 = 1 ∙ 𝑑𝑃𝐼 = 35.06[𝑚𝑚] (80)

𝐿1 𝐿2
𝑙0 = + = 35.915[𝑚𝑚] (81)
2 2
𝐿2 𝐵1
𝑙1 = + 𝐿3 + = 34.48[𝑚𝑚] (82)
2 2
𝐵1 𝐵2
𝑙2 = + 𝐿4 + = 67.96[𝑚𝑚] (83)
2 2
𝐵2 𝐵3
𝑙3 = + 𝐿5 + = 32.90[𝑚𝑚] (84)
2 2
𝐵3 𝐵4
𝑙4 = + 𝐿6 + = 47.43[𝑚𝑚] (85)
2 2
𝐵4 𝐵5
𝑙5 = + 𝐿7 + = 47.43[𝑚𝑚] (86)
2 2
𝐵5 𝐵6
𝑙6 = + 𝐿8 + = 29.90[𝑚𝑚] (87)
2 2
𝐿9 𝐵6
𝑙7 = + 𝐿10 + = 34.48[𝑚𝑚] (88)
2 2
𝐵6 𝐵7
𝑙8 = + 𝐿11 + = 67.96[𝑚𝑚] (89)
2 2
𝐵7 13
𝑙9 = + 𝐿12 + = 22.45[𝑚𝑚] (90)
2 2

35
Fig. 9. Lungimile tronsoanelor

36