Sunteți pe pagina 1din 10

Îndrumar de proiectare

Calculul și Construcția Sistemelor de Transmisie

CUTIA DE VITEZE MANUALĂ.


PROIECTARE ŞI MODELARE

Autori:

Iaşi - 2016
Tema de proiectare

Să se proiecteze cutia de viteze mecanică cu două trepte economice ( 6 trepte de mers înainte
și una de mers înapoi, treapta 5 și 6 fiind trepte economice) destinată echipării transmisiei unui
autovehicul RENAULT KADJAR Energy dCi 130, dotat cu motor cu aprindere prin comprimare.

2
Capitolul 1 - Calculul tracțiunii autovehiculului

1. Parametrii de bază ai automobilelor

Având ca punct de plecare parametrii de bază, încă din faza de proiectare se adoptă și se
dimensionează si se dimensionează sistemul de propulsive al automobilului, în special motorul de
tracțiune. De aici importanța cunoașterii, studierii și adoptării acestor parametri.

Atât automobilele cât și tractoarele sunt caracterizate, în principal, prin trei categorii de
parametric și anume:

• parametri constructivi;
• parametri dinamici;
• parametri economici.

1.1. Parametrii constructivi

Parametrii constructivi ai automobilelor sunt următorii:

• dimensiunile principale;
• masa;
• capacitatea de trecere;
• capacitatea de încărcare.

1.1.1. Dimensiunile principale


- dimensiunile de gabarit, adică lungimea totală, lățimea totală și înălțimea;
- ampatamentul, este definit ca distanța dintre axe; la automobilele cu trei punți ampatamentul
se consideră dinstanța între axa geometrică a punții din față și jumătatea distanței dintre cele
două punți din spate, caz în care se indică suplimentar și distanța dintre cele două punți din
spate;
- ecartamentul în față și în spate este definit ca distanța dintre planurile mediane ale roților
punții respective a automobilelor;
- garda la sol, reprezintă distanța dintre punctual cel mai coborât al automobilului și sol;
- consolele din față și spate, reprezintă distanțele dintre axele de simetrie ale punților din față,
respectiv spate a automobilului;
- raza longitudinală de trecere, reprezintă raza cilindrului convențional tangent la roți și la
punctul cel mai de jos al șasiului, situat între punți.
În afara dimensiunilor enumerate, trebuiesc menționate și raza transversal de trecere ,
vizibilă doar într-o secțiune transversal, definită ca raza cilindrului tangent celor două roți de pe
aceeași punte și punctual de pe automobile situate cel mai jos, între roți, precum și unghiurile de
trecere din față și din spate. Ele reprezintă unghiurile determinate de sol și tangentele duse la roți
prin punctele extreme inferioare din față, respective din spate.

3
Fig. 1. Dimensiunile principale ale automobilului ales
(RENAULT KADJAR Energy dCi 130)
1.1.2. Masa automobilelor
În funcție de starea în care se află automobilul, deosebim următoarele noțiuni relative la masa
acestora:

• Masa în stare nealimentată, care reprezintă masa automobilului fără plinurile de


combustibil, ulei, lichid de răcire, fără scule și roți de rezervă, adică așa numita masă
constructivă, determinată de cantitatea de metal și materiale ce intră în componența
automobilului
• Masa proprie, constituie masa automobilului alimentat cu combustibil, lubrifianți, lichid
de răcire, prevăzut cu roată de rezervă și trusă de scule. În cazul acestui model, masa
proprie este de 1492 [kg].
• Masa totală este masa proprie a automobilului la care se adaugă masa maximă utilă și
masa conducătorului. În cazul acestui model, masa totală este de 1972 [kg].

4
Greutatea autovehicolului reprezintă suma tuturor greutăţilor mecanismelor şi agregatelor din
construcţia lui, la care se adaugă şi greutatea încărcăturii.
Greutatea totală a autovehicolului se calculează cu relaţia următoare:
𝐺𝑎 = 𝐺0 + 𝑁𝑝 ∙ (𝐺𝑝 + 𝐺𝑏 ) = 19296,27[𝑁] (1)
unde:
• G0 – greutatea proprie, 𝐺0 = 1492 ∙ 9.81 = 1463.52[𝑁] (2)
• Gp – greutatea unui pasager, 𝐺𝑝 = 75 ∙ 9.81 = 735.75[𝑁] (3)
• Gb – greutatea unui bagaj, 𝐺𝑏 = 20 ∙ 9.81 = 196.2[𝑁] (4)

1.1.3. Capacitatea de trecere


Reprezintă calitatea automobilului de a se deplasa pe drumuri sau terenuri accidentate și de a
trece peste obstacole.
Din acest punct de vedere deosebim automobile obișnuite și automobile cu capacitate mare de
trecere, care au toate roțile motoare.
Capacitatea de trecere poate fi caracterizată prin următorii parametric enumerați în continuare:

a. presiunea pe sol, notată ps, reprezintă raportul dintre forța totală de greutate a
automobilului și suprafața de contact dintre pneuri și sol; în mod evident, cu cât presiunea este
mai mică, cu atât automobilul se poate deplasa mai ușor pe terenuri moi.
b. garda la sol, definește obstacolele peste care poate trece automobilul, fără să le
atingă; cu cât această valoare este mai mare, cu atât automobilul se poate deplasa mai ușor pe
terenuri accidentate afectându-se însă stabilitatea sa prin ridicarea poziției centrului de greutate al
automobilului.
c. raza longitudinală și raza teansversală de trecere; cu cât valorile lor sunt mai mici, cu
atât capacitatea de trecere a automobilului este mai mare.
d. raza minimă de viraj a automobilului; ea se definește ca distanța de la polul virajului
până la jumătatea punții din spate, la un unghi de bracare maxim al roților automobilului; cu cât
raza de viraj este mai mică, cu atât capacitatea de trecere este mai bună.
e. raza roților automobilului influențează la rândul ei capacitatea de trecere în raport cu
obstacolele orizontale sau vertical; se apreciază ca la automobilele cu o singură punte motoare
înălțimea obstacolelor vertical peste care se poate trece reprezintă 2/3 din raza roții, pe când cele
cu mai multe punți motoare ea este aproximativ egală cu raza roții .
f. numărul roților motoare este un factor care îmbunătățește net capacitatea de trecere
a automobilelor
În plus, tot în această categorie de parametric constructive se include și următorii: gama și
numărul treptelor de viteză, tipul prizei de putere, acolo unde este cazul, precum și tipul și
parametrii sistemului de rulare.

2. Determinarea puterii la viteză maximă


Puterea la viteză maximă Pvmax se obţine pe cale analitică se obţine pe o cale derulare
orizontală, panta α = 0°, pe care rezistenţa la înaintare datorită drumului estecaracterizată numai
de coeficientul de rezistenţă la rulare f, la care se va adăuga şirezistenţa datorită aerului.

5
Coeficientul de rezistenţă la rulare, pentru viteze mai mari de 30 km/h, se poatecalcula cu
relaţia:
1 𝑣 2
𝑚𝑎𝑥
𝑓 = 0,005 + 𝑝 ∙ (0,01 + 0,0095 ∙ ( 100 ) ) = 0,0243 (5)
Puterea la viteză maximă se calculează cu relația:
(𝑘∙𝐴∙𝑣𝑚𝑎𝑥 )3
(𝐺𝑎 ∙𝑓∙𝑣𝑚𝑎𝑥 + )
13
𝑃𝑣𝑚𝑎𝑥 = = 95.0543[𝑘𝑤] (6)
3600∙𝜂𝑡
unde:
• k – coeficient aerodinamic, 𝑘 = 0.5 ∙ 𝑐𝑥 ∙ 𝜌𝑎𝑒𝑟 = 0.5 ∙ 0.3 ∙ 1.226 = 0.18 (7)
• A – aria secțiunii transversale a autovehiculului, 𝐴 = 𝐻 ∙ 𝐸 ∙ 0,98 = 2,4505[𝑚2 ] (8)
• p – presiunea din pneu, p=2.3 [bar]
• ηt – randamentul transmisiei, ηt=0.94

3. Determinarea puterii maxime necesare

Turația la viteză maximă se determină astfel:


𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 = 0.9 ∙ 𝑛𝑝 = 3600[𝑟𝑝𝑚] (9)
unde: - np – turația la putere maximă, np=4000 [rpm]
Coeficientul de elasticitate al motorului se determină astfel:
𝑛
𝐶𝑒 = 𝑛𝑀 = 0.4375 (10)
𝑝
Coeficienții de corecție se calculează cu relațiile:
3−4∙𝐶𝑒
𝛼1 = )
= 1.1111 (11)
2∙(1−𝐶𝑒
𝐶𝑒
𝛼2 = 2 ∙ 2∙(1−𝐶 ) = 0.7778 (12)
𝑒
−1
𝛼3 = 2∙(1−𝐶 ) = −0.8889 (13)
𝑒
2 3
𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥
𝑓( ) = 𝛼1 ∙ + 𝛼2 ∙ ( ) + 𝛼3 ∙ ( ) = 0.982 (14)
𝑛𝑝 𝑛𝑝 𝑛𝑝 𝑛𝑝
Astfel, puterea maximă necesară se calculează cu relația:
𝑃
𝑃𝑚𝑎𝑥 = 𝑛𝑣𝑚𝑎𝑥
𝑣𝑚𝑎𝑥
= 96.797[𝑘𝑤] (15)
𝑓( 𝑛 )
𝑝

4. Trasarea caracteristicii externe a motorului

Caracteristica externă a motorului reprezintă funcţia de dependenţă a puterii şi amomentului


motor faţă de turaţia arborelui motor.Caracteristica externă este definită de punctele
caracteristice:
1.Turaţia minimă de funcţionare nmin la care se dezvoltă momentul M0 şiputerea P0.
2.Turaţia de moment maxim nM la care se dezvoltă cuplul maxim Mmax şiputerea
corespunzătoare cuplului maxim PM.
3.Turaţia de putere maximă np la care se dezvoltă puterea maximă Pmax şimomentul
corespunzător puterii maxime MP.
4.Turaţia maximă de funcţionare nmax la care se dezvoltă momentul Mm şiputerea Pm.

Zona de funcţionare a motorului [nm , nmax] şi [nm , np] se numeşte zonă destabilitate,
deoarece, odată cu creşterea sarcinii şi scăderea turaţiei, momentulmotor creşte şi echilibrează
momentele rezultante suplimentare.
𝑛𝑚𝑖𝑛 = 0.15 ∙ 𝑛𝑝 = 600 [𝑟𝑝𝑚] (16)

6
Ecuațiile care definesc caracteristica externă a motorului sunt următoarele:
2 3
𝑛 𝑛 𝑛
𝑃𝑒 = 𝑃𝑚𝑎𝑥 ∙ [𝛼1 ∙ 𝑛 + 𝛼2 ∙ (𝑛 ) + 𝛼3 ∙ (𝑛 ) ] [𝑘𝑤] (17)
𝑝 𝑝 𝑝
𝑃𝑒
𝑀𝑒 = 9.55 ∙ 103 ∙ [𝑁 ∙ 𝑚] (18)
𝑛
𝑀𝑚𝑎𝑥 𝑔
𝑐𝑒 = 𝑐𝑚𝑖𝑛 ∙ [ ] (19)
𝑀𝑒 𝑘𝑤ℎ
𝑃𝑒 𝑘𝑔
𝐶ℎ = 𝑐𝑒 ∙ 103 [ ℎ ] (20)
unde: - cmin – consumul minim de combustibil, cmin=250 [g/kwh]

Tabelul 1. Valorile puterii, momentului, consumului orar și efectiv


n Pe Me Ch ce
600 17,53627 279,11902 5,026178 286,6161
700 20,66603 281,94371 5,863874 283,7446
800 23,83343 284,51163 6,701571 281,1836
900 27,03042 286,82276 7,539267 278,9179
1000 30,24891 288,8771 8,376963 276,9344
1100 33,48085 290,67466 9,21466 275,2218
1200 36,71817 292,21544 10,05236 273,7706
1300 39,9528 293,49943 10,89005 272,5729
1400 43,17668 294,52664 11,72775 271,6223
1500 46,38174 295,29707 12,56545 270,9136
1600 49,55991 295,81071 13,40314 270,4432
1700 52,70313 296,06756 14,24084 270,2086
1800 55,80332 296,06764 15,07853 270,2085
1900 58,85244 295,81092 15,91623 270,443
2000 61,84239 295,29743 16,75393 270,9133
2100 64,76513 294,52715 17,59162 271,6218
2200 67,61258 293,50008 18,42932 272,5723
2300 70,37668 292,21624 19,26702 273,7699
2400 73,04937 290,6756 20,10471 275,2209
2500 75,62256 288,87819 20,94241 276,9333
2600 78,08821 286,82398 21,7801 278,9167
2700 80,43823 284,513 22,6178 281,1822
2800 82,66457 281,94523 23,4555 283,7431
2900 84,75916 279,12068 24,29319 286,6144
3000 86,71393 276,03934 25,13089 289,8138
3100 88,52081 272,70122 25,96859 293,3614
3200 90,17175 269,10631 26,80628 297,2803
3300 91,65867 265,25462 27,64398 301,597
3400 92,9735 261,14615 28,48168 306,3419
3500 94,10818 256,78089 29,31937 311,5497
3600 95,05464 252,15885 30,15707 317,2603
3700 95,80483 247,28002 30,99476 323,5199
3800 96,35066 242,14441 31,83246 330,3814
3900 96,68407 236,75202 32,67016 337,9063
4000 96,797 231,10284 33,50785 346,1662
7
Pmax

Mmax

Pe
Me
Ch
ce

nmin nM nvmax

Fig. 2. Caracteristica externă a motorului

De asemenea, pentru autovehicolul luat în considerare se impune și valoarea maximă a pantei


care trebuie urcată în treapta de priză directă. În cazul nostru, această pantă are valoarea α=1,7°.
În continuare, trebuie verificat dacă curba rezistențelor, în acest caz, intersectează
caracteristica exterioară. În caz contrar, performanțele cerute pentru acest autovehicul nu pot fi
satisfăcute.
Pentru a construi graficul PΨdmax, se dau diferite valori vitezei V în relația:
𝐾∙𝐴∙𝑉3
𝐺𝑎 ∙𝑉∙𝛹𝑑𝑚𝑎𝑥 + 13
𝑃𝛹𝑑𝑚𝑎𝑥 = (21)
270∙𝜂𝑡
unde: 𝛹𝑑𝑚𝑎𝑥 = 𝑓 ∙ cos 𝛼 + sin 𝛼 = 0.087041 (22)
180
160
140
120
100
P
80
PΨdmax
60
40
20
0
0 1000 2000 3000 4000 5000

Fig. 3. Intersecția dintre curba de putere necesară învingerii rezistențelor la înaintare și


caracteristica exterioară

8
Tabelul 2. Valorile turației vitezei și puterii necesare învingerii rezistențelor
n V PΨdmax
[rpm] [km/h] [kw]
0 0 0
100 5,258616 2,611437
200 10,51723 5,231621
300 15,77585 7,869303
400 21,03446 10,53323
500 26,29308 13,23215
600 31,55169 15,97481
700 36,81031 18,76996
800 42,06893 21,62634
900 47,32754 24,55271
1000 52,58616 27,55782
1100 57,84477 30,65041
1200 63,10339 33,83923
1300 68,362 37,13302
1400 73,62062 40,54055
1500 78,87924 44,07054
1600 84,13785 47,73177
1700 89,39647 51,53296
1800 94,65508 55,48287
1900 99,9137 59,59025
2000 105,1723 63,86385
2100 110,4309 68,31241
2200 115,6895 72,94468
2300 120,9482 77,76941
2400 126,2068 82,79535
2500 131,4654 88,03125
2600 136,724 93,48586
2700 141,9826 99,16792
2800 147,2412 105,0862
2900 152,4999 111,2494
3000 157,7585 117,6663
3100 163,0171 124,3456
3200 168,2757 131,2962
3300 173,5343 138,5267
3400 178,7929 146,0459
3500 184,0516 153,8625
3600 189,3102 161,9853
3700 194,5688 170,423
3800 199,8274 179,1845
3900 205,086 188,2783
4000 210,3446 197,7134

9
10