Scopul lucrării: studierea metodicii de calcul şi construire a graficilor

caracteristicii exterioare de turaţii a motorului.

Durata lucrării: conform planului de învățământ.
Utilajul: calculatorul centrului de calcul al departamentului și literatura
informativă de specialitate.
Metodica efectuării lucrării de laborator: lucrarea de laborator prevede
determinarea puterii efective a automobilului conform datelor inițiale (anexa 1) și
trasarea caracteristicii exterioare de turații a motorului cu utilizarea calculatorului.

Selectarea datelor iniţiale:

Tonajul sau capacitatea de încărcare (mt ), kg -1500
Numărul de pasageri (n), pasageri -2
Viteza maximă (V max ), m/s -40
Coeficientul de rezistenţă la rulare ( f 0) -0,022
Formula roţilor -4*2
Clasa automobilului -Mica
Masa vehiculului echipat (m0), kg -2520
Ampatamentul (L), mm -3300
Turațiile motorului la puterea maximală (❑ p),
rot/min-2800

1.2.Determinarea masei totale a automobilului

Masa totală a automobilului se determină prin relaţia:

ma=m0 + mt + mp , kg (1.1)
 ma = 2520 + 1500 +225 = 4245 , kg

unde: m0 – masa vehiculului echipat, kg, se indică în datele iniţiale (anexa 1);
mt – tonajul sau capacitatea de încărcare a automobilului, kg, se indică în
datele iniţiale (anexa 1);
m p – masa pasagerilor împreună cu conducătorul, kg.
Masa pasagerilor împreună cu conducătorul se determină prin relaţia:
m p = 75 ⋅ (n +1) , kg (1.2)
m p = 75 ⋅ (2 +1) =225 , kg
unde: n – numărul de pasageri, se indică în datele iniţiale (anexa 1).
Pentru autocamioane n = 2.

Tonajul pentru autoturisme şi autobuze poate fi luat din considerentele:

mt = 50...70 kg – pentru autoturisme;
mt = 10·n – pentru autobuze suburbane şi interurbane, kg.
La autobuzul urban tonajul nu se ia în consideraţie.

1.3 Determinarea sarcinii pe axele automobilului

Greutatea totală a automobilului se determină prin relaţia:

Ga = ma ⋅ g , N (1.3)

Ga = 4245 ⋅ 9.807 = 41630.715 , N

unde: g – acceleraţia căderii libere, g = 9,807 m/s2.

Sarcina pe puntea din faţă şi pe puntea din spate a automobilului se determină prin
relaţiile:

Ga∗b
G 1= , N (1.4)
L

41630.715∗1155
G 1= =14570.750
3300

Ga∗a
G 2= , N (1.5)
L

41630.715∗2145
G 2= =27059.965
3300
unde: a – distanţa de la centrul de greutate până la axa punții din faţă a
automobilului, mm;
b – distanţa de la centrul de greutate până la axa punții din spate a
automobilului, mm;
L – ampatamentul automobilului, mm, se indică în datele iniţiale (anexa 1).

1.4.Determinarea coordonatelor centrului de greutate a automobilului

Coordonatele centrului de greutate a automobilului se determină în funcție de

valoarea ampatamentului.
Pentru camioanele cu cabina amplasată deasupra motorului şi cu roţi singulare la
puntea din spate:
a = (0,55...0,60)·L, mm (1.6, a)

Pentru camioanele cu cabina amplasată deasupra motorului şi cu roţi duble la

puntea din spate:
a = (0,65...0,70)·L, mm
a = 0,65*3300=2145, mm (1.6, b)
Pentru camioanele cu cabina amplasată în spatele motorului şi cu roţi duble la
puntea din spate:
a = (0,70...0,75)·L, mm (1.6, c)

Pentru autoturisme cu puntea din spate conducătoare:

a = (0,50...0,55)·L, mm (1.6, d)

Pentru autobuze cu puntea din spate conducătoare:

a = (0,60...0,65)·L, mm (1.6, e)

Distanţa de la centrul de greutate a automobilului până la axa punții din spate se

determină prin relaţia:
b = L − a , mm
b = 3300 – 2145= 1155 , mm (1.7)

Înălţimea centrului de greutate se determină din condiţia:

hcg = 0,7...0,8 m – pentru autoturisme;
hcg = 0,9...1,1 m – pentru camioane şi autobuze.
hcg = 0,9- avem camion mic.
Pe o coală de hârtie formatul A4 se desenează automobilul şi se indică la scară
amplasarea centrului de greutate.

1.5 Alegerea pneurilor şi determinarea razei de rulare a roţii

Pneurile automobilului se aleg, reieşind din sarcina care revine pe roţile celei
mai solicitate punţi şi sarcina admisibilă a pneului, care este indicată în
caracteristica tehnică a tuturor pneurilor de diferite tipuri şi dimensiuni (anexele 2
și 3), precum și viteza maximă indicată (anexa 4). Constructiv, pneurile se împart
în două grupe: diagonale şi radiale. Pneurile diagonale se marchează cu două cifre
corespunzător B – d (B – lăţimea profilului pneului, d – diametrul jantei roţii).
Pneurile radiale se marchează cu trei cifre şi litera R. În acest caz, prima cifră
indică lăţimea profilului pneului B, a doua cifră – raportul dintre înălţimea
profilului pneului H la lăţimea B în %, litera R – arată că pneul este radial, a treia
cifră – diametrul jantei roţii d (figura 1.1). Valoarea dimensiunilor B şi d poate fi
dată atât în mm, cât şi în ţoli.
Figura 1.1. Dimensiunile anvelopei
Raza de rulare a roţii se determină prin relaţia:
r m = 0,0127·d + 0,00085·B, m
r m = 0,0127·17.5 + 0,00085·245=0.4305, m (1.8)

unde: d – diametrul jantei roţii, ţoli, se ia din datele tehnice ale automobilului
prototip;
B – lăţimea profilului pneului, mm, se ia din datele tehnice ale automobilului
prototip.

1.6 Determinarea randamentului mecanic al transmisiei automobilului

Randamentul mecanic al transmisiei automobilului depinde de numărul şi

proprietăţile perechilor cinematice care transmit mişcarea de la arborele cotit al
motorului la roţile motoare. Valoarea randamentului mecanic se alege conform
condiţiei din tabelul 1.1.

Tabelul 1.1. Randamentul mecanic al transmisiei automobilului

Tipul automobilului Formula Randamentul

roţilor transmisiei, ηt
Autocamioanele şi 4x2 0,90...0,92
autobuzele cu transmisia
principală simplă
Autocamioanele şi 4x2 0,86...0,88
autobuzele cu transmisia
principală dublă
Autocamioanele şi 4x4 0,82...0,84
autobuzele cu transmisia
principală dublă
Autocamioanele şi 6x4 0,82...0,84
autobuzele cu transmisia
principală dublă
Autocamioanele şi 6x6 0,78...0,80
autobuzele cu transmisia
principală dublă
 Autoturismele, microbuzele 4x2 0,92...0,94
ɳ t =0,87
1.7 Determinarea factorului aerodinamic al automobilului

Factorul aerodinamic caracterizează rezistenţa aerodinamică specifică a

automobilului. Cu cât factorul aerodinamic este mai mic cu atât sunt mai mici
pierderile de putere la învingerea rezistenţei aerului. Factorul aerodinamic poate fi
ales orientativ conform condiţiei din tabelul 1.2.

Tabelul 1.2. Factorul aerodinamic al automobilului

Tipul automobilului Factorul aerodinamic

kF, N·s2/m2
Autoturismele de clasa: micro 0,50...0,60
mică 0,60...0,70
medie 0,75...0,78
mare 0,85...0,95
Autocamioanel cu capacitatea de
e
încărcare, t: < 1,0 1,2...1,5
1,0...2,5 1,6...2,0
2,5...4,0 2,1...2,8
> 4,0 2,9...3,5
Autobuzele de clasa medie şi mare 2,9...3,6

1.8 Determinarea puterii efective şi trasarea caracteristicii exterioare de turaţii a

motorului

Pentru determinarea puterii efective necesare a motorului se folosește ecuaţia

bilanţului de putere a automobilului.
Puterea efectivă a motorului se determină prin relaţia:

( Ga∗f v∗V max + kF∗V 2max )

Pe = , kW (1.9)
1000∗ηt

( 41630.715∗0.0449∗40+1.8∗40 3)
Pe = =218.355
1000∗0.87

unde: V max – viteza maximă a automobilului, m/s, se indică în datele iniţiale (anexa
1);
f v – coeficientul de rezistenţă la rulare la mişcarea cu viteză maximă.
Dacă viteza maximă este mai mică de 20 m/s, valoarea coeficientului f v =
0,025...0,035 pentru a învinge suprasarcinile de scurtă durată la mişcarea
automobilului pe treapta directă.

La viteze maxime mai mari de cele menţionate coeficientul de rezistenţă la rulare

se determină prin relaţia:

( ) (1.10)
2
13∗Vmax
f v =f 0 1+
20000

f =0.022 (1+
20000 )
2
13∗40
v =0.0449

unde: f 0– coeficientul de rezistenţă la rulare la mişcarea cu viteză maximă mai

mică de 20 m/s, se indică în datele iniţiale (anexa 1).
Turaţia motorului la putere maximă se selectează conform prototipului, ținând
seama de tipul motorului sau este indicată în sarcina de calcul (anexa 1) conform
limitelor din tabelul 1.3.
Folosind relaţia (1.14), se determină puterea maximă a motorului prin relaţia:
Pe
Pmax = , kW

[ ( ) ( ) ( )]
2 3
ω ω ω (1.11)
a∗ max +b max −c max
ωp ωp ωp
218,355
Pmax = =218,355

[ ( )293,215 2
( ) ( )]
3
293,215 293,215
0.87∗ +1.13 ¿ −1∗
293,215 293,215 293,215

unde: ω p – frecvenţa rotaţiei arborelui cotit al motorului la putere maximă,

rad/s. În calcule ω p se determină având ca punct de reper motorul automobilului
prototip. În literatura de specialitate, de regulă, se indică Pemax a motorului şi
turaţiile corespunzătoare ei ❑ p ale arborelui cotit;

Tabelul 1.3. Turaţia motoarelor pentru automobile la regimul puterii maxime

Tipul Turația motorului

motorului Tipul automobilului la putere maximă
❑ p, rot/min
Autoturisme 4000...7000
MAS Automobile de curse 7500...12000
Autocamioane şi 3000...4500
autobuze
 MAC Autoturisme 2500...5000
Autocamioane 1800...4000

a, b, c – coeficienţi experimentali, se aleg conform condiţiei din tabelul 1.4.

Tabelul 1.4. Coeficienţi experimentali

Tipul motorului Coeficienţii

a b C
MAS 1,0 1,0 1,0
MAC 0,87 1,13 1,0

Frecvenţa rotaţiei arborelui cotit al motorului la putere maximă se determină prin

relaţia:
π∗❑ p
ω p= , rad/s (1.12)
30

3.1415∗2800
ω p= =293,215
30

unde: ❑ p– turaţia motorului la puterea maximă, rot/min.

Frecvenţa rotaţiei maximale a arborelui cotit se determină din condiţia:
ω max= (1,1...1,2)·ω p – pentru MAS, rad/s (1.13, a)
❑max= (0,9...1,0)·ω p – pentru MAC, rad/s (1.13, b)
ω max = 1·293,215=293,215

Pentru trasarea caracteristicii exterioare de turaţii ale motorului trebuie determinate

8...9 valori curente ale puterii efective Pe, momentului motor efectiv M e şi ale
consumului specific ge și orar Gc de combustibil în diapazonul de modificare a
turaţiilor arborelui cotit al motorului de la ω min la ❑max.

Frecvenţa rotaţiei minimale a arborelui cotit se determină din condiţia:

ω min = 70...80 – pentru MAS, rad/s

ω min = 45...50 – pentru MAC, rad/s
ω min = 45, rad/s

Caracteristica exterioară de turaţii a motorului reprezintă variaţia puterii efective Pe

, momentului motor efectiv M e, consumului orar Gc şi a consumului specific de
combustibil ge în funcţie de variaţia vitezei unghiulare a arborelui cotit al
motorului ω e la deschiderea totală a clapetei de acceleraţie sau la acţionarea totală a
cremalierei pompei de injecţie.
Aceşti parametri se determină prin relaţiile:

[ ( ) ( ) ( )]ω 2 3
ωe ω
Pe =Pmax∗ a∗ + b∗ e −c∗ e , kW (1.14)
ωp ωp ωp

[ ( ) ( ) ( ) ]=34.177
2 3
45 45 45
Pe =218,355∗ 0,87∗ +1,13∗ −1∗
293,215 293,215 293,215

1000∗Pe
M e= , N m (1.15)
❑e
1000∗34.177
M e= =4852,30
45

[ ( ) ( ) ] , g/kWh (1.16)
2
❑e ω
ge =g p a1−b1 +c 1 e
ωp ωp

[ ( ) ( ) ]=293.848
2
45 45
ge =220 1,55−1,55 +1
293,215 293,215

G c =Pe∗g e∗10 , kg/ h (1.17)

−3

Gc =34.177∗293.848∗10 =10.043
−3

unde: ω e – valorile curente ale vitezei unghiulare ale arborelui cotit, rad/s;

g p– consumul specific de combustibil la puterea maximă, g/kWh, ce se alege din

condiţia:
g p = 330...360 g/kWh – pentru MAS;
g p = 220...240 g/kWh – pentru MAC.
a, b, c, a 1 , b1 , c 1– coeficienţi experimentali, care se aleg conform datelor din tabelul
1.4 și 1.5.

Tabelul 1.5. Coeficienţi experimentali Tipul motorului

Tipul motorului Coeficienţii

a1 b1 c1
MAS 1,2 1,0 0,8
MAC 1,55 1,55 1,0

Printre valorile ω e selectate se recomandă ca unul dintre punctele de calcul să fie ω p

, ce corespunde Pmax . Rezultatele calculelor se înscriu în tabelul 1.6

Tabelul 1.6. Valorile curente ale parametrilor caracteristicii exterioare de turaţii:

Parametri ❑min ❑1 ❑2 ❑3 ❑4 ❑5 ❑6 ❑7 ❑ p=❑max

i
ω e, rad/s 45 76,0 107,05 138,08 169,10 200,13 231,16 262, 293,
27 4 1 8 5 2 189 216
ω e/ M ω ,
mm
Pe , kW 34.17 62.0 93.081 124.10 155.13 186.16 217.18 248. 279.
7 54 8 5 2 9 216 246
Pe / M p ,
mm
M e, N·m 759.4 816. 855.85 879.01 885.50 875.31 848.48 804. 744.
89 008 0 6 4 6 5 909 690
M e /M M ,
mm
ge , 293,8 267. 245.82 229.20 217.51 210.74 208.90 211. 220.
g/kW·h 48 374 6 5 0 3 1 988 000
ge / M g ,
mm
Gc , kg/h 10.04 16.5 22.523 27.820 32.571 36.918 40.968 44.7 48.0
3 87 38 38
G c / M G,
mm

Pasul pentru valorile curente ale ω e se determină prin relaţia:

ω max−ωmin
y= , rad/s – pentru MAS; (1.18, a)
7

ω max−ωmin
y= , rad/s – pentru MAC. (1.18, b)
8
293,215−45
y= =31,027 rad / s
8

Coeficienții de scară M ω , M p , M M și M G se selectează pentru fiecare parametru

separat, astfel ca graficele caracteristicii exterioare de turații construite să fie
asemănătoare celor din figura 1.2. Caracteristica exterioară de turaţii a arborelui
cotit al motorului se trasează pe o coală de hârtie formatul A4 şi se anexează la
lucrarea de laborator (figura 1.2).
Concluzii: : După elaborarea lucrării de laborator m-am familiarizat cu metodica
de calcul a caracteristicilor de turaţii a motorului şi mi-am aprofundat cunoştinţele
în elaborarea graficelor de moment şi putere.
 250.000

885.504
875.316 Pe, kW
879.016 211.038
855.850 848.485

200.000
816.008 196.112 804.909

Me, N·m
744.690
175.181

149.746 150.000

121.375

100.000

91.622

267.374
293.848
ge, g/kW·h
62.039 245.826
229.205
217.510 210.743 211.988 50.000
208.901

34.177

40.968 44.738 Ge, kg/h

32.571 36.918
22.523 27.820
10.043 16.587
ωe, s-1
0.000
31.027 62.054 93.081 124.108 155.135 186.162 217.189 248.216 279.243

Mod. Coala № document Semnat Data

Elaborat Pruteanu O. Litera Coala Coli
Verificat Plămădeală V.
Consultant
N. control UTM FIMIT IMT-201
Aprob