Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Transporturi
TEMA NR. 8
c 2e −c a∗(2 c e −1)
α= 2
=0.631
( c e −1)
2 ce∗(c a−1)
β= 2
=¿ 1.768163
(c e−1)
c a−1
γ= =1.399796
(c e −1)2
2 c2e −3 c e +c a
α’ = =0.68551
(c e−1)2
3−2 c a−c2e
β’ = 2
=1.62898
( c e −1 )
−(c ¿ ¿ e+ c a)
γ’ = 2 =1.31449 ¿
( ce −1)2
n ∈[nmin ÷ nmax ]
n ∈[440 ÷ 2640]
Moment [Nm]
1200
1000
800
600
400
200
0
800 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200 2400 2600
Putere [kW]
250
200
150
100
50
0
800 1000 1200 1400 1600 1800 2000 2200 2400 2600
n P Mm
800 81 969
1000 106 1009
1100 118 1024
1200 130 1034
1300 142 1040
1400 153 1042
1500 163 1040
1600 173 1034
1700 182 1024
1800 190 1009
1900 197 991
2000 203 969
2100 207 942
2200 210 912
2300 211 877
2400 211 838
2500 208 796
i0∗i SN
Din relatia rezulta:
r r∗nV
i 0 =0.377* max
pred
i SN∗V max
nV =0.95*2200=2090 rot/min
max
r 0 =478.25 [mm]
0.4524∗0.98∗2200
i 0 predet =0.377 ∙ =3.686
0.95∗100
Raportul de transmitere predeterminat având o valoare mai mică decât 7, putem afirma că
transmisia principală este simplă, cu o singură pereche de roți dințate aflate în angrenare.
Zc
În cazul transmisiei principale simple i0=
Zp
Z c2=¿ 49 de dinti
Z c3=¿ 47 de dinti
Astfel,
Z c 1 48
i 01= = =3.69
Z p 13
Z c 2 49
i 02= = =3.76
Z p 13
Z c 2 47
i 03= = =3.61
Z p 13
Verificare
2.2.1 Eroarea relativă a valorii efective față de cea predeterminată
2.2.2 Calculul vitezei maxime și compararea valorilor cu cea prestabilită în tema de proiect
nVmax ∙ r r 2090∗0.4524
V max 1=0.377 ∙ =0.377 ∙ =101.68[km/h]
i 01 ∙ i SVn 3.69∗0.95
nVmax ∙ r r 2090∙ 0.4524
V max 2=0.377 ∙ =0.377 ∙ =98 .79[km/h]
i02 ∙i SVn 3.76 ∙0.95
nVmax ∙ r r 2090∙ 0.4524
V max 3=0.377 ∙ =0.377∙ =100.93[km/h]
i03 ∙i SVn 3.61∗0.95
Viteza cea mai apropiată de cea prevăzută în tema de proiect este cea corespunzătoare lui
i 03=3.61
f ∙G a ∙ V 0.01∗186390∗100
Prul = = = 543.63 [KW]
360 360
V ∙k ∙ A 100∗0.025725∗7.84
P a= ∙V 2= ∗100 2=49.88 [KW]
13 ∙ 360 x 4680
V ∙ i0 ∙ i SVn 100∗3.61∗0.95
n= = = 2111.33[rot/min]
0.377 ∙ r r 0.377∗0.4524
ηt =¿ 0.9
n n 2 ΄ n 3
P= ηt ∙ Pmax ∙[ α ΄ ∙
np ( ) ( )
+ β΄ ∙
np
+γ ∙
np
¿
3.Determinarea raportului de transmitere maxim al
schimbatorului de viteze.
Urcarea rampei maxime, se face cu viteză constantă, neglijând rezistenţa aerului,ca urmare a
vitezei reduse de deplasare, şi cu motorul funcţionând la regimul de cuplu maxim. Din
bilanţul de tracţiune rezultă:
Ψ ∗G a∗r r
Isv1=
M max∗i 0∗ηt 1
Viteza minima in palier se adopta in functie de categoria automobilului, intre 3-10 km/h,
valorile mai mici fiind pentru vehiculele comerciale, iar cele mai mari pentru autoturisme.
Pentru aceasta se folosește relația:
r r∗nmin
Isv1=0.377*
i 0∗v min
1.Volant
2.Parte conducatoare (Placa de presiune)
3.Parte condusa – Disc ambreiaj
4.Manson cuplare
5.Furca
6.Dispozitiv extern de comanda
Pentru transmiterea de catre ambreiaj a momentului motor maxim fara patinare, pe toata
durata de functionare este necesar ca momentul de frecare al ambreiajului, Mc, sa fie mai mare
decat momentul maxim al motorului. In acest scop se introduce in calcul un coeficient de
siguranta β. Ca urmare, momentul de calcul al ambreiajului este dat de urmatoarea relatie:
Mc=β*Mmax
Unde β este coeficientul de siguranta al ambreiajului.
Pentru a evita patinarea ambreiajului, trebuie ca si dupa uzura garniturilor de frecare,
coeficientul de siguranta sa indeplineasca conditia β ≥ 1.
Tinandu-se cont de aceste conditii, s-au adoptat urmatoarele valori ale coeficientului β:
- β= 1,3 - 1,75 pentru autoturisme cu capacitate normala de trecere;
- β= 2,0 - 2,5 pentru autoturisme cu capacitate marita de trecere;
- β= 3,0 - 4,0 pentru autoturisme de competitii sportive;
- β= 1,6 - 2,0 pentru autocamioane si autobuze obisnuite;
- β= 2,0 - 3,0 pentru autocamioane cu remorca sau autobuze urbane.
Valorile spre limita superioara se recomanda in cazul ambreiajelor cu arcuri elicoidale
periferice, iar valorile spre limita inferioara in cazul ambreiajelor cu arc central diafragma.
Mc=2.8*1042=3136 Nm
Diametrul discului
Diametrul garniturii de frecare a ambreiajului este dat de formula :
3135 3600000
D=2 Re =2.5 ∙ 3
unde:
√ π ⋅ p 0 ⋅ μ ⋅i √
=2.5 ∙
3
π ⋅ 0.16 ⋅0.35 ⋅2
=393.85 mm
De 150 160 180 200 225 250 280 300 305 310 325 350
Di 100 110 125 130 150 155 165 175 185 195
g 2,5…3,5 3,5 3,5; 4,0
Se
standardizeaza : De= 400 [mm]; Re=200 [mm]
Di=220 [mm]; Ri=110 [mm]
3 3
2 R e −Ri 2 2003−110 3
Se calculează raza medie: Rm = ⋅ 2 = ⋅ =159.35 mm
3 R e −R2i 3 2002−110 2
Mc 3136000
F= = =32666.66 [N]
R m∗i∗μ 160∗2∗0.3
n0
∗I
180 p
L= M
M
1− m ∗I p
Mc ( )
(
1− p +
Mc Im )
r 2r
Ip=ma+ 2
it
ma=16000 kg
it=i0*isv1
it=3.61*5.88=21.22
0.45242
Ip=16000* =0.086
21.222
nm
no=1500+
3
1200
no=1500 + =1900
3
Momentul de inertie al maselor mobile ale motorului si ale partii conducatoare a
ambreiajului reduse la axa arborelui cotit
π∗n p
ωm=
30
ωm=230.26
ψ m∗M max
Im=
ω2m
Unde : ψmϵ(200÷300)
Aleg: ψm=250
Im=4.48
Momentul rezistent la roata redus la arborele ambreiajului:
ψ∗G a∗r r
Mp=
ηt∗i t
Mp=4415.27
19002
∗0.086
180
L= 1 0 42
4415.27
1−
360 ( ∗0.086 )
1− ( 360
+ ) 0.38
L=150420.11
L
Ls=
A∗i
π 2 2
A= ∗( De −Di )
4
A=87606
Ls=0.96
γ∗L
Δt=
m ca∗c
π∗n0
ω 0=
30
ω 0=198.86
ta=3.3
Mc
D=
√ 3
0.2∗τ at
k∗2∗M c
σ s=
D m∗h∗z∗l
în care: k este coeficientul de repartizare a sarcinii pe caneluri ( k=1/0,5 pentru caneluri
triunghiulare); Dm este diametrul mediu al canelurilor, h este înălțimea portantă a canelurii; z este
numărul de caneluri; L este lungimea de îmbinare cu butucul discului condus.
2∗2∗3136000
σ s= =2.94≤ σ as =30Mpa
72.5∗21∗35∗40
Totodata canelurile sunt solicitate pe flancul lor si la forfecare, dupa cum urmeaza:
4∗M c 4∗3136000
τf= = =12.35≤ σ as =20Mpa
D m∗b∗z∗l 72.5∗10∗35∗40
r id =R i−( 3 … 5 )=110−3.5=106.5 [ mm ]
L∗α 150420∗0.5
h d= = =17.8 [ mm ]
c∗π∗ρ∗ ᴧt∗( r ed −r id ) 499.84∗3.14∗7200∗50.14∗( 2032−106.52 )
2 2
h d=20 [mm]
-Pentru forfecare:
Ma 4∗M c 4∗3136000
τ f= = = =136.99 [ MPa ]
z∗A f ∗R z∗d ∗π∗R 3∗3 4∗3.14∗120
4
2
π∗d
,unde A s=d∗g este aria de strivire; A f = este aria de forfecare; d este
4
diametrul nitului; g este grosimea bridei; R este raza medie de dispunere a bridelor, iar z este
numărul bridelor.
Parametrii constructivi ai elementelor de legătura, precum dimensiunile și numărul
bridelor au fost alese în conformitate cu cele prezente la modelul similar de autovehicul, și
anume Mercedes Citaro.
Elementele geometrice ale unui arc diafragmă sunt prezentate în figura 4.3.1. Forțele
care solicită arcul diafragmă în cele două situații de rezemare care apar în timpul funcționării
ambreiajului sunt prezentate în figura 4.3.2. Se consideră că arcul diafragmă prezintă două
elemente funcționale reunite într-o singură piesă: partea tronconică plină, care este de fapt
un arc disc cu rolul de arc de presiune și lamelele, care sunt de fapt pârghii încastrate în
pânza arcului disc, cu rolul de pârghii de debreiere.
Fig. 4.3.1 Construcția arcului diafragmă
Coeficienții de formă:
2
1 d
k 1=
π ( )
∗ 1− 2
d1
=8.295
d 1 +d 2 2
−
d 1−d 2 d
ln 1
d2
d1
( )
−1
6 d2
k 2= ∗ −1 =0.381
d1 d1
π∗ln ln
d2 d2
3 d1
k 3=
π∗ln
d1
∗ ( )
d2
−1 =0.432
d2
4∗E∗f
σt =
max 2
( 1−μ )∗k 1∗d 1
2 [ ( 2f )+ k ∗s ]=3811.32 [MPa]
∗ k 2∗ h− 3
E = 2.1 * 105 ; μ = 3.
Pentru calculul deformaţiilor ȋn timpul debreierii se folosesc următoarele relaţii:
q = q 1+ q2, unde:
f ∗d 2−d 3 1∗250−80
q 1= = =1.21[mm]
d 1−d 2 390−250
b∗s 3 10∗33 4
-momentul de inerţie al secţiunii lamelei I = = =7.5[mm ]
12 12
Atunci deformaţia ȋn timpul debreierii este: q = q 1+ q2=2+2.21=4.21[mm]
4∗E∗S∗f
F= 2
( 1−μ )∗k 1∗d 1
2 [ ( f2 )+ s ]= 53.40
∗ ( h−f )∗ h− 2
F 2 Dc 2
= =i
F 1 D p2 h
,unde i h este raportul de transmitere al părții hidraulice. Se obține astfel:
Fm
F p=
im∗i h∗η a
,unde ηa = 0.98.
unde:
Rezultă sm =3∗0.7∗1.5∗2=6.3[mm]
c
Se poate calcula cursa cilindrului receptor: s2=6.3∗2=12.6[mm],unde =2.
d
Cunoscând cursa cilindrului receptor se poate determina volumul de lichid activ ȋn
cilindrul receptor:
s2∗π∗d 22
V 2=
4
Se adoptă un diametru al cilindrului receptor ca fiind d 2=30 [mm].
12.6∗π∗302 3
Atunci rezultă: V 2= =8907 [mm ].
4
Deoarece presiunea de lucru este redusă şi conductele de legătură dintre cilindri au
lungime redusă, se poate considera că volumul de lichid refulat din cilindrul pompei centrale
se poate considera egal cu volumul de lichid genrat de pistonul pompei receptoare, V 1=V 2 .
5. Schimbătorul de viteze
Schimbătorul (cutia) de viteze realizează, prin valori diferite ale rapoartelor de
transmitere, numite trepte de viteză, acordarea posibilităților energetice ale motorului la
cerințele energetice ale automobilului în mișcare, cu asigurarea unor performanțe dinamice,
de consum de combustibil și de poluare cât mai bune. Aceast subansamblu, a cărei
necesitate este determinată de incapacitatea motorului de a satisface diversitatea condițiilor
de autopropulsare, îndeplinește următoarele funții:
-schimbarea raportului de transmitere;
-inversarea sensului de mers al automobilului;
-decuplarea motorului termic de roțile motoare (realizarea punctului mort).
În scopul asigurării unei bune adaptabilități a automobilului la condițiile concrete de
deplasarea, cutia de viteze trebuie să răspunde unei serii de cerințe, cum ar fi:
-să aibă posibilitatea realizării unui număr cât mai mare de rapoarte de transmitere
de mărimi corespunzătoare asigurării unei utilizări raționale a puterii motorului, în condițiile
unor performanțe dinamice, economice și de poluare optime;
-construcția să fie simplă, robustă, ușoară, cu un randament mecanic cât mai mare;
-să fie sigură în exploatare, ușor de întreținut, cu manevrare simplă, precisă și ușoară;
-să prezinte o
gamă largă de utilizare.
Soluția de
organizare a automobilului
din tema de proiect fiind
cea totul față și anume
puntea față este cea
motoarea, iar motorul
este dispus longitudinal,
amplasat deasupra punții
din față, schimbătorul de
viteze adecvat acestei
soluții este cel cu trei
arbori, dispus longitudinal.
1)Etajarea în progresie geometrică (criteriul aceluiași interval de turații pentru fiecare treaptă)
Acest criteriu are ca avantaj faptul ca fiecare treaptă prezintă aceeași apropiere față de hiperbola de
tracțiune, permite o putere specifică redusă (avantajos pentru vehicule comerciale), funcționează cu
un consum redus de combustibil.
Dezavantajul principal este că puterea motorului scade în treptele superioare, deci implică o
capacitate de tracțiune scăzută
2)Etajarea în progresie armonică (criteriul aceluiași interval de viteze pentru fiecare treaptă)
Un avantaj al acestui criteriu este că oferă o rezervă de putere mai mare decât în cazul criteriului
anterior.
Dezavantajul principal este acela că pentru a crește viteza automobilului, în treptele superioare,
motorul trebuie să funcționeze la turații apropiate de cea maximă în majoritatea timpului, fapt ce
implică un consum ridicat de combustibil și uzură a pieselor motorului.
is 1 5.88
ln ln
i sn 1
N=1+ =1+ =4.72[trepte]
nV 2090
ln max
ln
nM 1200
Raportul de transmitere al ultimei trepte, cea de supraviteză se determină din condiția atingerii
vitezei maxime, și anume:
r r∗nvmax
isv5= 0.377*
i sv∗v max
0.4524∗2090
isv5= 0.377* =0.85
100∗3.61
Determinare vitezei inferioare si superioare in fiecare treapta de viteza
Viteza inferioara in treapta j se determina cu relatia:
’
r r∗n'j
V =0.377*
j
i0∗i SVj
Viteza superioara in treapta j se determina cu relatia:
’’
r r∗n'j'
V =0.377*
j
i0∗i SVj
Astfel,pentru rapoartele de transmitere calculate anterior rezulta:
0.4524∗2090 0.4524∗2500
V1’=0.377* V1’’=0.377*
3.61∗5.88 3.61∗5.88
0.4524∗2090 0.4524∗2500
V2’=0.377* V2’’=0.377*
3. .61∗3.79 3.61∗3.79
0.4524∗2090 0.4524∗2500
V3’=0.377* V3’’=0.377*
3.61∗2.45 3.61∗2.45
0.4524∗2090 0.3373∗25 00
V4’=0.377* V4’’=0.377*
3.61∗1 3.61∗1
0.4524∗2090 0.4524∗2500
V5’=0.377* V5’’=0.377*
3.61∗0.85 3.61∗0.85
Fig 1 . Diagrama etajării în progresie geometrică
i p=√ i CV =√ 5.88=2.42
1
In cazul in care toate rotile dintate au acelasi modul,se va determina unghiul inclinarii
danturii si numerele de dinti ale rotilor folosind relatia:
z 1+ z2 z 3+ z 4 z 5 + z 6 z 7 + z 8 z 9 + z 10 2C 150
= = = = = =C1 => C1= 3 =50
cos γ 1,2 cos γ 3,4 cos γ 5,6 cos γ 7,8 cos γ 9,10 m
z1=17,rezulta z2=29
17+29
=50,rezulta cos γ 1,2=0.92,rezulta γ1,2=23.07
cos γ 1,2
Cunoscând distanţa dintre axe şi modulul normal al roţilor dinţate se determină numerele
de dinţi ai roţilor dinţate pentru fiecare treaptă a schimbătorului de viteze, utilizând formulele :
Determinarea numarului de dinti pentru rotile dintate:
Treapta I
is1= 5.88
z1=11; z2= 66
Raportul de transmitere devine:
66 ¿
isv1= = 6; ε=¿ 5.88−6∨ 5.88 ¿ *100= 2.04 [%]
11
Treapta II
is2= 3.79
z1=11; z2= 42
Raportul de transmitere devine:
42 ¿
isv1= = 3.81; ε=¿ 3.79−3.81∨ 3.79 ¿*100= 0.52 [%]
11
Treapta III
is3= 2.45
z1=13; z2= 32
Raportul de transmitere devine:
32 ¿
isv1= = 2.46; ε=¿ 2.45−2.46∨ 2.45 ¿ *100= 0.4 [%]
13
Treapta IV
Aceasta este treapta de priza directa, prin urmare nu vom realiza un calcul pentru
determinarea numarului de dinti ai rotilor angrenajului
is4=1
Treapta V
is5=0.85
z1=21; z2= 18
Raportul de transmitere devine:
18 ¿
isv1= = 0.857; ε=¿ 0.85−0.857∨ 0.85 ¿*100= 0.82 [%]
21
zi zi is
is ε
Nr treptei adoptat adoptat definitiva
intial [%]
[dinti] [dinti] t
1 11 66 5.88 6 2.04
2 11 42 3.79 3.81 0.52
3 13 32 2.45 2.46 0.4
4 - - 1 1 -
5 21 18 0.85 0.857 0.82
rezistenta la uzare
Pentru rotile dintate se folosesc in general oteluri inalt aliate pentru a reduce pe cat posibil
dimensiunile si masa angrenajelor.
m ( z p 1 + z p 2)
a 012=
2 cos β
4 ( 17+ 29 )
Rezulta a 012= =100mm
2cos (23.07)
h oa=m∗h¿oa
h of =m∗h¿of
c o =m∗c ¿o
po =m∗π
so∗p o
e o=
2
α o=20 ° unghiul profilului de referinta
Rezulta:
h oa=4∗1=4mm
h of =4∗1.25 =5mm
c o =4∗0.25 =1mm
po =4∗π =12.56mm
12.56
e o=s o= =6.28 mm
2
Calculul coeficintilor deplasarilor specifice ale danturii:
-Unghiul profilului danturii in plan frontal
tg α n
α t=arctg( )
cos β
Rezulta α t=¿20.78o
Rezulta α wt =¿22.24o
-Diametrele de divizare
m∗z 1,2
d 1,2= =m t∗z 1,2
cos β
Rezulta:
d1=70.55mm
d2=120.35mm
-Diametrele de baza
d b 1 , b 2=d 1,2∗cos α t
Rezulta:
db1=65.95mm
db2=112.50mm
-Diametrele de rostogolire
d w 1 , w2=d 1,2 cos α t /cos α wt
Rezulta:
dw1=71.25mm
dw2=121.56mm
-Diametrele de picior
d f 1 ,f 2 =d 1,2−2 m∗(h¿0 a +c ¿0 )
Rezulta:
df1=60.54mm
df2=110.35mm
-Diametrele de cap
α at 2=28.75o
b 1=b2 + ( 1 … 2 ) m n
Rezulta:
b1=37.29mm
b2=35.29mm
Ψ d =0.5
Calculul fortelor din angrenaj:
-Fortele tangentiale
2∗M m
F t 1=F t 2=¿
d1
Rezulta:
2∗700∗1.3∗1000
Ft1=Ft2= =25782.69N
70.59
-Fortele radiale
F r 1=F r 2=F t 1∗tg α t
Rezulta:
Fr1=Fr2=25782.69*0.38=9797.42N
-Fortele axiale
F a 1=F a2 =F t 1∗tg β
Rezulta:
Fa1=Fa2=25782.69*0.282=7270.72N
-Forta normala pe flancul dintelui
F n=√ F2t 1+ F 2r 1 + F 2a 1
Rezulta:
Fn=28523.67N
Calculul danturii la incovoiere:
1.15 4.5
y=0.172- + 2 =0.134
z z
1.15 4.5
y=0.172- + 2 =0.1508
z z
In tabel sunt prezentate relatiile pentru calculul coeficientilor kd,kc si kε:
ω∗m∗z∗10−3
v= = 12.52 k d=0.48
2
ω∗m∗z∗10−3
v= = 24.08 k d=0.33
2
π∗n
ω= =240.855
30
unde n=np=2300rpm.
unde:
N-numarul de cicluri pentru roata dintata care se calculeaza;N=250000
kd-coeficient de dinamicitate;kd=1.2
k1-coeficient care tine seama de concentrarea sarcinii pe lungimea dintelui;k1=1.1
k2-coeficient care tine seama de siguranta necesara in functionare;k2=1.15
k3-coeficient care tine seama de precizia metodelor de calcul;k3=1.3
σ −1
β0=
σr
c1=1
c2=1.1
c=k1*k2*k3*c1*c2
Rezulta prin calcul σN=2940Mpa
Pentru o durabilitate corespunzatoare a rotii dintate care se calculeaza,trebuie indeplinita
conditia:
σN
σa≤
k'
k’=c*kd
Rezulta:
c=1.80,si k’=2.17.
2940
930≤ <1354MPa (conditie indeplinita)
2.17
Soluţia pentru treapta de mers înapoi se alege în funcţie de posibilităţile constructive ale
schimbătorului de viteze precum şi de raportul de transmitere necesar obţinerii unei forţe de
tracţiune suficient de mare şi a unei viteze reduse de deplasare a automobilului.
În cazul roţilor de mers înapoi vom alege roţi cu dinţi drepţi pentru a putea folosi
mecanismul de cuplare cu roată baladoare. Deşi apar şocuri şi zgomote în angrenare,
folosirea limitată a acestora permite folosirea acestei soluţii.
Raportul de transmitere în cazul mersului înapoi se consideră aproximativ egal cu cel al
primei trepte, din condiţia de pantă maximă, ce trebuie urcată în ambele sensuri.
Deoarece trebuie introdusă o a treia roată în angrenare, pentru a schimba sensul de rotaţie,
între roţiile de pe arborele primar, respectiv secundar, trebuie să existe un spaţiu. Existenta
lui nu permite obţinerea unui raport de transmitere identic cu cel al primei trepte, ci cu puţin
mai mic.
Cum raportul din prima treaptă de viteză este isv1=6 iar numerele de dinţi sunt
Z1 =11 din ţ i şi Z2 =66 dinţ i , vom alege pentru treapta de mers înapoi un raport de
transmitere imî=5.84 iar pentru pinion alegem Z1 m î =13 din ţ i şi roata dinţată Z2 m î =76 din ţ i
.
Facem o verificare a distanţei dintre roţi cu formula:
(z ¿ ¿ 1 mî + z 2 m î )∙ m n
≤ C−2∙ m n ¿
2
(4.15)
(13+76)⋅5
≤ 125−2 ⋅5 ⟹112.5 ≤115
2
Deoarece roata baladoare poate avea orice numar de dinţi, ea neinfluentând raportul de
transmitere al cuplului, vom alege pentru aceasta zbl=21.
Pentru ca roata baladoare să poata fi permanent în angrenare cu celelalte două roţi,
trebuie să îi găsim cotele de poziţionare. Aici trebuie să ţinem cont de disţanta dintre axul
roţii baladoare şi axele de rotaţie a celorlalte roţi, pentru ca acestea să poata fi mereu în
angrenare completă.
( z ¿ ¿ 1 mî + z bl )⋅m n (13+ 21 ) ⋅5
D 1= = =85 mm¿
2 2
( z ¿ ¿ 2 mî + z bl )∙ m n ( 46+21 ) ⋅5
D 2= = =167.5 mm¿
2 2
Pentru poziţionarea roţii de mers înapoi trebuie găsite cotele X şi Y ,aşa cum observăm în
figura urmatoare:
C+ D 1+ D 2 125+85+167.5
p= = =377.5 mm
2 2
d=2.28*√3 M max
Arborele secundar
F t∗l 5
RCH = => RCH =11458.97 N
L2
F t=¿ 25782.69 N
F t∗l 4
R DH = => R DH =14323.72 N
L2
F r∗l 4 + F a∗r d
R DV = =¿ R DV =5683.17 N
L2
R DA=F a=> R DA=7270.72 N
16∗M t
d=
√
3
π∗τ at
=> dmin=53.42 mm
Mt=Mm*iI=240000*2.619=628560Nmm
Diametrul maxim, în zona treptei a III-a se adoptă 55 mm.
Arborele primar
unde r d 1=26.4 mm
RCH ∗L1−Ft∗l 2
R AH = =¿ R AH =217.83 N
l1
F tp =2844 N ; F ap=996.12 ; F rp =1035.13 N
16∗M t
d=
√
3
π∗τ at
=> dmin=48.01 mm
Mt=Mm*iI=240000*1.9=456000Nmm
Se adopta constructiv( de la calcul ambreiaj) d= 48mm
Se adoptă în zona rulmenților un diametru de(mai mare) 50mm;
Dmax se alege d=53 mm
Arborele intermediar
l 6=l 2 +l 3=66 mm
l 8=l 5=280 mm
l 7=L3−l6 −l 8=350 mm
16∗M t
d=
√
3
π∗τ at
dmin=60 mm
Mt=Mm*ip =240000*1=240000Nmm
Se adoptă în zona rulmenților un diametru de 61mm
Diametrul maxim, în zona treptei a V-a se adoptă 90mm
5.6 Calculul arborilor la înconvoiere și torsiune
Arborele secundar
M iH =RCH ∗l 4 ¿> M iH =793548 Nmm
C=Q∗ √p D
Unde:
C-capacitatea de incarcare dinamica necesara a rulmentului
D-durabilitatea necesara a rulmentului,in milioane de rotatii
Q-forta echivalenta medie
p-exponent ce tine cont de tipul rulmentului(p=3 pentru rulmenti cu bile;p=10/3 pentru
rulmenti cu role).
Relatia este valabila pentru rulmentii care lucreaza la sarcina si turatie constanta.
Durabilitatea D,in milioane de rotatii se poate exprima cu relatia:
60∗nec h∗D h
D=
106
Unde:
Dh-durata de functionare in ore
nech-turatia echivalenta [rot/min]
Pentru schimbatoarele de viteze in 6 trepte , coeficientii α au urmatoarele valori :
. α1=1; α2=2; α3=4; α4=8; α5=18
Dh=16000 ore
α 1∗i 1+ α 2∗i2+α 3∗i3+ α 3∗i4 +α 5∗i5
Isv med= α 1+ α 2+α 3+ α 4 +. α 5
=1.167
Unde:
i= sunt rapoartele de transmitere in diferite trepte ale schimbatorului de viteze;
αi = este timpul relativ de utilizare a fiecarei trepte, exprimat in procente din timpul total de
exploatare.
Sarcinile echivalente Qi pentru rulmentii radiali si radiali-axiali se determina cu relația:
Qi = [XVRi+Y(Ai+S`i)]fd,
Unde:
Vmed∗103
nech=2.66* *isvmed*i0=1261.29[rot/min]
rr
1.Arborele primar
Se adoptă rulment radiali cu bile caruia i se calculează capacitatea de încarcare:
X=0.54 Y=0,56 V=1 fd=1.2 p=3
Durabilitatea :
60∗nec h∗D h
D= =1210.84 [milioane de rotatii]
106
Qprimar= [XVRB+Y(RBA)]fd => Q=1.862*104[N]
Capacitatea de încărcare pentru rulmentul arborelui primar va fi:
C=1.862*104*∛ 1210.84 =198461.04[N]
2.Arborele secundar
Se adoptă rulmenți cu bile cărora li se calculează capacitatea de încărcare:
X=0.54 Y=0,56 V=1 fd=1.2 p=3
Durabilitatea :
60∗ns∗D h
D= =421.44 [milioane de rotatii]
10 6
z 1∗z 7
ns=nech* =439.005rot/min]
z 2∗z 8
Rulment in D
Qsecundar= [XVRD+Y(RDA)]fd => Q=1.192*104[N]
Capacitatea de încărcare pentru rulmentul arborelui secundar va fi:
Rulment in C
Qsecundar= XVRC => Q=5.159*103[N]
Capacitatea de încărcare pentru rulmentul arborelui secundar va fi:
Roata dințată 7 este monatată liber pe arborele primar și este în angrenare permanentă cu
roata dințată 18 a arborelui secundar.Pinionul 1 și roata dințată 7 sunt executate dintr-o singură
bucată cu coroanele dințate 2, respectiv 6 și sunt prevăzute cu suprafețele tronconice 13 și
14.Între pinionul 1 și roata dințată 7, pe partea canelată a arborelui se află manșonul 11 al
sincronizatorului, prevăzut la exterior cu o dantură cu dinți drepți ce prezintă trei crestături
longitudinale 15 în care intră piedicile 3, având în mijloc un orificiu.Pe dantura exterioară a
manșonului se găsește dispusă coroana culisantă 10, prevăzută cu dantură interioară.Coroana 10 este
prevăzută la exterior cu un guler în care intră furca de acționare 4, iar pe suprafața dințată
interioară prezintă un șanț inelar semicircular 8, în care intră bilele 5 ale dispozitivului de
fixare.Aceste bile sunt tensionate de arcurile 17, dispuse în orificile radiale ale coroanei
manșonului.
De ambele părți ale manșonului, pe suprafețele conice 13 și 14, se găsesc dispuse inele de blocare
din bronz 9, prevăzute cu coroane dințate 12, având același pas ca și coroanele dințate 2 și
6.Părțile frontale ale dinților inelelor de blocare și ai coroanelor roților dințate, la partea
dinspre manșon, sunt teșite sub același unghi ca și dinții ineriori ai coroanei 10, acest lucru
facilitând cuplarea.În fiecare inel de blocare, la partea frontală dinspre manșon, sunt executate
trei ferestre 16 în care intră capetele pastilelor 3.Datorită faptului că partea centrală a pastilelor
este așezată în crestăturile 15, iar părțile laterale în ferestrele inelelor de blocare, manșonul si
inelele se rotesc impreună.Lățimea ferestrelor 16 din inelele de blocare ete mai mare decât
lațimea pastilelor 3 cu un joc puțin mai mare decât jumătate din grosimea dinților.Din acest
motiv, inelele de blocare au posibilitatea deplasării unghiulare în raport cu manșonul.
Funcționarea sincronizatorului în vederea cuplării unei trepte cuprinde mai multe etape.În
continuare se prezintă funcționarea sincronizatorului la cuplarea unei trepte oarecare.
Sub acțiunea momentului de frecare, se produce egalizarea vitezelor unghiulare ale
arborelui pe care este montată toata dințată 7 si pinionul 1.Pentru aceasta coroana și manșonul,
solidarizate prin bilele 5, împreună cu pastilele 3, se deplasează spre stânga cu ajutorul furcii
4.Pastilele, spijinindu-se cu capetele de ferestrele inelului de blocare 9, apasă acest inel pe
suprafața conică 13.Datorită frecării care in națtere înte suprafețele conice în contact, inelul de
blocare se rotețte în raport cu manșonul, în sensul roții dințate 1, cât îi permite jocul dintre
pastilele 3 și feresterle 16 ale inelului.În urma rotației inelului de blocare, dinții inelului vin
parțial în dreptul dinților coroanei 10, împiedicând deplasarea coroanei spre pinionul 1, până
când vitezele unghiulare ale pinionului si roții 7 nu se egalează.După ce viteza de rotație a
arborelui primar și cea a inelului de blocare devin egale, componenta tangențială a forței de
apăsare dinte teșiturile dinților coroanei și ai inelului devine suficientă pentru a roti inelul de
blocare însens opus.La rotirea inelului de blocare dinții coroanei intră în angrenare cu dinții
inelului de blocare, interacțiunea dintre teșiturile dinților încetează.Astfel coroana 10 se poate
deplasa în lungul manșonului după învinderea forței arcurilor 17, prin impingerea bilelor în
lăcașul de plăcuțe, iar dantura ei va angrena cu dantura 2 a roții 1, cuplân treapta fără șoc și
zgomot.
Calculul mecanismelor de cuplare a cutiei de viteze se afectează diferenţial, în funcţie de
construcţia lor.
- coeficinetul de frecare;
În relaţia de mai sus,semnul plus corespunde schimbării treptei de viteză de la mare la mic,iar
semnul minus schimbarilor treptelor de viteză de la mic la mare.În concluzie ,regimul de lucru
defavorabil pentru sincronizator este schimbarea treptei de viteză de la mare la mic.
Întrucât:
Mi=Ired*ε= 2.43
Unde :
ε-este acceleraţia unghiulară
Ired- momentul de inerţie edus al arborelui primar şi al pieselor legate cinematic de el
Mb=k*ω2
Unde :
k-este coeficient constant cuprins între (0,15-0,18)
- viteză unghiulară a arborelui intermediar
Mj= R0+R*ω=667.82
Unde: R0=(0.05-0.08) Ma
R=(4.5 – 6.5)*10-5
Timpul de sincronizare depinde,deci,atât de mărimea maselor în rotaţie cît şi de calităţile
lubrifiantului din cutia de viteze şi de viteza la care se face schimbarea de treaptă.
Dacă se impune timpul de sincronizator t1=0.55 pentru schimbarea la coborîrea în
pantă din treapta K la treapta K-1 la o anumită viteză ω rezultă momentul de frecare din
sincronizator.
Forţa de apăsare pe discul sincronizatorului va fi:
240
M ik M ik ∗1.915
F=(1.05-1.08)* * =a1* * =1.06* 17.96 = 13.39
δ ip δ ip
2.025
dm
Unde:δ=μ* =17.96
2∗sin α
ik- raportul de transmitere din cutia de viteze la treapta K
ip- raportul de transmitere al angrenajului permanent
Din motive constructive,la care se are în vedere în special uzura,se aleg ca materiale
în fricţiune combinaţia bronz-oţel.Montarea sincronizatorului în interiorul cutiei condiţionează
o ungere abundentă şi din aceastăcauză suprafaţa de fricţiune conică se prevede cu un filet fin,care
rupe pelicula de ulei.Pentru eliminarea uleiului din peliculă se execută canaşe orientate după
generatoarea conului.Aceste canale evită totodată asa numiteşe „pene de ungere".