C0zy Transmisii Project

Facultatea de Transporturi
Departamentul Autovehicule Rutiere

An universitar 2023-2024
Nume prenume student: Militaru Cosmin

Grupă an IV: 8405A
TEMA DE PROIECT LA DISCIPLINA

TRANSMISII CONVENȚIONALE PENTRU AUTOVEHICULE - PROIECT
Să se proiecteze schimbătorul de viteză manual și ambreiajul pentru

automobilul cu următoarele caracteristici și performanțe :
- tipul automobilului: autoturism;

- caroseria: pick-up;
- număr de locuri;
- viteza maximă în palier: 155 km/h;
- panta maximă: 40%
- soluția de organizare generală ( amplasare motor și puntea motoare): solutie 4x4,

motor longitudinal;
- formula roților 4x4 ;
- tip motor: MAS, aspirat natural ;
- momentul maxim al motorului: Mmax= 226 Nm;
- turația de moment maxim nM= 4300 rot/min;
- puterea maximă a motorului: Pmax= 115 kW = 154 hp;
- turația de putere maximă: np= 5300 rot/min;
- parametrii dimensionali : L = 3945 mm ; E1/E2 = 1425/1425 mm ; la = 1700 mm; Ha

= 1975 mm;
- raza de rulare rr = 336.6 mm;
- parametrii masici : mt = 2600 kg ; m0 = 1895 kg ; mu = 705 kg.
Se confirmă tema, Ș. l. dr. ing. Cristian RENȚEA
1
Memoriul tehnic justificativ va cuprinde :
1. Caracteristica de turație la sarcină totală. Determinarea raportului de transmitere

al transmisiei principale și al primei trepte de viteză. Etajarea schimbătorului de
viteză geometrică.
2. Studiul performanțelor dinamice ale automobilului, pe baza caracteristicilor de
tracțiune, ale factorului dinamic și accelerațiilor. Determinarea caracteristicilor și a
performanțelor de demarare ale automobilului.
3. Studiul soluțiilor constructive pentru schimbătorul de viteză și alegerea variantei
de proiectare. Schema cinematică a schimbătorului de viteză care se va proiecta.
4. Calculul și proiectarea mecanismului reductor (roți dințate, verificare angrenaje,
arbori, alegere rulmenți).
5. Studiul soluțiilor constructive pentru ambreiaj și alegerea variantei de proiectare.
6. Calculul ambreiajului: determinarea momentului necesar al ambreiajului,
dimensionarea garniturilor de frecare, verificarea ambreiajului la încălzire, calculul
discului de presiune, calculul arborelui ambreiajului).
Materialul grafic va cuprinde :

1. Desen de ansamblu al schimbătorului de viteză (secțiune longitudinală și 2
secțiuni transversale printr-o treaptă des utilizată și treapta de mers înapoi ).
2. Desen de ansamblu al ambreiajului.
2
Cuprins
Capitolul 1
1.1. Caracteristica de turatie

1.2. Determinare raportului de transmitere al transmisiei principale
1.3. Etajarea schimbatorului de viteze
Capitolul 2
2.1. Studiul performantelor dinamice ale autovehiculului
2.2. Caracteristica si performanta de demarare a autovehiculului
2.3. Determinare timpul de demarare
Capitolul 3
3.1. Studiul solutiilor constructive pentru schimbatorul de viteze
3.2. Schema schimbator de viteza
Capitolul 4
4.1. Calculul distantei dintre axele arborilor
4.2. Determinare numar de dinti pentru rotile dintate
4.3. Calculul parametrilor rotilor dintate
3
4.4. Calculul fortelor din angrenaj
4.5. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric cu dintii

inclinati
4.6. Calculul arborilor schimbatorului de viteze
4.7. Alegerea rulmentilor pentru arborii schimbatorului de viteze
Capitolul 5
5.1. Prezentare solutii constructive de ambreiaje
Capitolul 6
6.1. Determinare diametru exterior pentru discul ambreiajului
6.2. Determinare lucru mecanic de patinare al ambreiajului
6.3. Determinarea cresterii de temperatura
6.4. Determinarea dimensiunii placii de presiune
6.5. Calculul arcului diafragma
Capitolul 7
7.1. Bibliografie
4
Capitolul 1
1.1Caracteristica de turatie la sarcina totala
Caracteristica de turatie exterioara se determina in mod analitic, aproximand curba

puterii cu parabola de ordin 3 si utilizand formula:
𝑛 𝑛 2 𝑛 3
P = Pmax ·[𝛼 ∙ 𝑛 + 𝛽 ∙ (𝑛 ) − 𝛾 ∙ (𝑛 ) ] (1.1)
𝑃 𝑃 𝑃
unde Pmax = putere maxima motor; np =turatia puterii maxime; α, β, γ = coeficienti de

forma adimensionali. Acesti coeficienti, la randul lor sunt calculate de urmatoarele relatii
de calcul:
𝐶𝑒 2 −𝐶𝑎 ∙(2∙𝐶𝑒 −1)

𝛼= (𝐶𝑒 −1)2
(1.2)
2∙𝐶𝑒 ∙(𝐶𝑎 −1)

𝛽= (𝐶𝑒 −1)2
(1.3)
𝐶𝑎 −1
𝛾 = (𝐶𝑒 −1)2
(1.4)
Definim Ce – coeficientul de elasticitate si coeficientul de adaptibilitate:
𝑛𝑀
𝐶𝑒 = (1.5)
𝑛𝑃
𝑀𝑚𝑎𝑥
𝐶𝑎 = (1.6)
𝑀𝑃
4300
Astfel avem 𝐶𝑒 = 5300 = 0.811.
Calculam momentul de putere maxima:
𝑃
𝑀𝑃 = 9554 ∙ 𝑛 (1.7)
𝑃
115 226
𝑀𝑃 = 9554 ∙ 5300 = 207.3 [Nm] si rezulta din formula (1.6) 𝐶𝑎 = 207.3 = 1.09 [-].
5
Calculam analitic alte doua valori, nefiind intalnite in datele tehnice:
nmin ≅ 0.15*np (1.8)
nmin ≅ 0.2*5300 ≅ 795 rpm si valoarea nmax ≅ 1.25*5300 ≅ 6625 rpm.
Conform formulelor (1.2), (1.3), (1.4), rezulta
0.811∗0.811−1.09∗(2∗0.811−1)
𝛼= = -0.567 [-];
(0.811−1)(0.811−1)
2∗0.811∗(1.09−1)
β= (0.811 −1)2
= 4.086 [-]
1.09−1
γ = (0.811 −1)2 = 2.519 [-]
Curba caracteristica a motorului am identificat-o in informatiile producatorului, iar

in tabelele urmatoare am introdus datele specific, respctiv: turatia, momentul afferent si
puterea aferenta.
Tabel 1 – caracteristica de turatie la sarcina totala din datele producatorului [1]
n [rpm] P [kW] M [Nm]

1000 11 105.3
1100 13.8 119.6
1200 16.5 131.6
1300 19.3 141.7
1400 22.1 150.4
1500 24.8 157.9
1600 27.6 164.5
1700 30.3 170.3
1800 33.1 175.4
1900 35.8 180.1
2000 38.6 184.2
2100 41.3 188
2200 44.1 191.4
2300 46.8 194.5
2400 49.6 197.4
2500 52.4 200
2600 55.1 202.4
2700 57.9 204.7
2800 60.6 206.8
6
2900 63.4 208.7
3000 66.1 210.5
3100 68.9 212.2
3200 71.6 213.8
3300 74.4 215.3
3400 77.2 216.7
3500 79.9 218
3600 82.7 219.3
3700 85.4 220.5
3800 88.2 221.6
3900 91 222.7
4000 93.7 223.7
4100 96.4 224.6
4200 99.2 225.6
4300 101.8 226
4400 104 225.6
4500 106 224.9
4600 107.9 223.9
4700 109.6 222.6
4800 111 220.9
4900 112.3 218.9
5000 113.4 216.5
5100 114.2 213.8
5200 114.8 210.8
5300 114.8 207
5400 113.9 201.5
5500 112.1 194.7
5600 109.4 186.5
5700 105.7 177.1
7
Se ataseaza si graficul caracteristicii motorului (informatii preluate de pe internet):
Fig. 1 – grafic caracteristica motor [1]
CARACTERISTICA DE TURATIE
250
200
150
100
50
0
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
Fig. 2 - caracteristica de turatie obtinuta in excel
8
Determinarea raportului transmisiei principale
Priza directa din schimbatorul de viteze al unui automobil, de regula, determina

cea mai mare viteza a automobilului sau aceasta este atinsa in treapta de viteza similara
treptei de priza directa. Treapta de priza directa de refera la faptul ca raportul de
transmitere al treptei respective este 1. Transmisia principala are rol de a schimba directia
miscarii de rotatie la un unghi de 900 si rol de a amplifica cuplul.
Raportul transmisiei principale i0 este determinat prin formula:
𝑟𝑟 ·𝜁·𝑛𝑃
𝑖0 = 0.377 ∙ 𝑖 (1.9)
𝑠𝑛 ∙𝑉𝑚𝑎𝑥
unde: rr=raza de rulare [m], np=turatia la putere maxima [rpm],

336.6∗0.001∗5300
0.377* = 4.132
1.05∗155
Tinand cont ca automobilul ruleaza pe sosea asfaltata intr-o stare buna, alegem
f=0.014. Asadar avem Ψmax = 0.014*cos0.4+sin0.4 = 0.384. Valoarea de 0.4 provine din
raportul procentului pantei si 100. Calculam valoarea raportului de transmitere in treapta
I:
𝝍 ∙𝑮 ∙𝒓
isv1 = 𝑴𝒎𝒂𝒙 ∙𝒊 𝒂∙𝜼 𝒓 (1.10)
𝒎𝒂𝒙 𝟎 𝒕𝟏
Randamentul transmisiei, ηt1 = 0.92 si greutatea autovehiculului, Ga = 25506.

0.384∗2600∗9.81∗336.6∗0.001
Rezulta isv1 = = 3.837 (isv1 calculat din conditia urcarii rampei
226∗4.132∗0.92
maxime).
Se calculeaza isv1 din conditia vitezei in paralel
𝑟 ·𝑛
𝑖𝑠𝑣1 = 0.377 ∙ 𝑖 𝑟∙𝑉 𝑚𝑖𝑛 (1.11)
0 𝑚𝑖𝑛
336.6∗0.001∗795
Rezulta, 0.377* = 4.325 (isv1 calculat din conditia vitezei minime in palier)
4.132∗7.1
9
In urma celor doua calcule se observa o diferenta intre cele 2, iar valoarea cea mai
apropiata de cea declarata de producator este cea calculate din conditia urcarii rampei
maxime. Valoarea declarata de producator pentru raportul treptei de viteza I este de
3.822.
In urma calculelor, se observa ca valoarea calculata in mod analitic este

aproximativ apropiata de cea a producatorului. Eroarea este de 0.39%.
Se calculeaza si rapoartele celorlalte trepte de viteza cu ajutorul progresiei

geometrice. Asadar, calculam ratia pentru determinarea celorlalte trepte de viteza:
𝑖
𝑙𝑛( 𝑠1 )
𝑖𝑠𝑁
𝑁 =1+ 𝑛 (1.12)
𝑙𝑛( 𝑃 )
𝑛𝑀
3.837
𝑙𝑛( )
1
N=1+ 5700 = 4.796 => alegem 5 trepte de viteza
𝑙𝑛( )
4000
𝑁−1 𝑖 4 1
Calculam ratia pentru etajarea schimbatorului de viteze: q = √ 𝑖𝑠𝑁 = √3.837 =
𝑠1
0.714;
Cu ajutorul ratiei geometrice, rezulta si celelalte rapoarte pentru treptele de viteza:
isv2 = isv1 * q = 3.837*0.714 = 2.739
isv3 = isv2*q = 2.739*0.714 = 1.955
isv4 = isv3*q = 1.955*0.714 = 1.11– treapta similara treptei de priza directa
Treapta urmatoare va fi de supraviteza, asadar alegem raport pentru treapta de

supraviteza:
isv5 = 0.830
In urma datelor introduse intr-un tabel cu turatia (din 100 in 100 rpm) si viteza in
fiecare treapta de viteza la turatiile respective, reiese diagrama fierastrau conforma
datelor introduse:
10
Tabel 2 – vitezele in fiecare treapta de viteza
date pentru diagrama ferastrau

n
[rpm] isv1 isv2 isv3 isv4 isv5
1000 8.003931 11.80741 17.41979 25.69965 37.91492
1100 8.804324 12.98816 19.16177 28.26962 41.70641
1200 9.604718 14.1689 20.90374 30.83958 45.4979
1300 10.40511 15.34964 22.64572 33.40955 49.28939
1400 11.2055 16.53038 24.3877 35.97951 53.08089
1500 12.0059 17.71112 26.12968 38.54948 56.87238
1600 12.80629 18.89186 27.87166 41.11944 60.66387
1700 13.60668 20.0726 29.61364 43.68941 64.45536
1800 14.40708 21.25335 31.35562 46.25937 68.24685
1900 15.20747 22.43409 33.0976 48.82934 72.03835
2000 16.00786 23.61483 34.83957 51.3993 75.82984
2100 16.80826 24.79557 36.58155 53.96927 79.62133
2200 17.60865 25.97631 38.32353 56.53923 83.41282
2300 18.40904 27.15705 40.06551 59.1092 87.20431
2400 19.20944 28.33779 41.80749 61.67916 90.99581
2500 20.00983 29.51854 43.54947 64.24913 94.7873
2600 20.81022 30.69928 45.29145 66.8191 98.57879
2700 21.61061 31.88002 47.03342 69.38906 102.3703
2800 22.41101 33.06076 48.7754 71.95903 106.1618
2900 23.2114 34.2415 50.51738 74.52899 109.9533
3000 24.01179 35.42224 52.25936 77.09896 113.7448
3100 24.81219 36.60298 54.00134 79.66892 117.5362
3200 25.61258 37.78373 55.74332 82.23889 121.3277
3300 26.41297 38.96447 57.4853 84.80885 125.1192
3400 27.21337 40.14521 59.22728 87.37882 128.9107
3500 28.01376 41.32595 60.96925 89.94878 132.7022
3600 28.81415 42.50669 62.71123 92.51875 136.4937
3700 29.61455 43.68743 64.45321 95.08871 140.2852
3800 30.41494 44.86817 66.19519 97.65868 144.0767
3900 31.21533 46.04892 67.93717 100.2286 147.8682
4000 32.01573 47.22966 69.67915 102.7986 151.6597
4100 32.81612 48.4104 71.42113 105.3686 155.4512
4200 33.61651 49.59114 73.1631 107.9385 159.2427
4300 34.4169 50.77188 74.90508 110.5085 163.0342
4400 35.2173 51.95262 76.64706 113.0785 166.8256
4500 36.01769 53.13336 78.38904 115.6484 170.6171
4600 36.81808 54.31411 80.13102 118.2184 174.4086
4700 37.61848 55.49485 81.873 120.7884 178.2001
4800 38.41887 56.67559 83.61498 123.3583 181.9916
11
4900 39.21926 57.85633 85.35696 125.9283 185.7831
5000 40.01966 59.03707 87.09893 128.4983 189.5746
5100 40.82005 60.21781 88.84091 131.0682 193.3661
5200 41.62044 61.39855 90.58289 133.6382 197.1576
5300 42.42084 62.5793 92.32487 136.2082 200.9491
5400 43.22123 63.76004 94.06685 138.7781 204.7406
5500 44.02162 64.94078 95.80883 141.3481 208.5321
5600 44.82202 66.12152 97.55081 143.9181 212.3235
5700 45.62241 67.30226 99.29279 146.488 216.115
diagrama fierastrau
250
200
viteza [km/h]
150
100
50
0
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
turatie [rpm]
Fig. 2 - diagrama fierastrau conforma rapoartelor calculate analitic
12
Capitol 2
Caracteristica de tractiune se refera la analiza performantelor maxime de tractiune

ale autovehiculului atunci cand motorul functioneaza la sarcina totala, iar
schimbatorul este cuplat in toate treptele de viteza. Astfel se obtine in urma
calculelor fortei de tractiune cu formula:
, unde Mr= momentul motor la roată [Nm], Rr= raza de

rulare a roții motoare [m], Mm(n)= momentul motor al motorului termic la turația n
[Nm]([rot/min]), ISK= raportul de transmitere în treapta k [-], I0= raportul de
transmitere al transmisiei principale [-], ηtotal= randamentul total al transmisiei [-] =
0,85
caracteristica de tractiune
12000 Ft tr1
10000 Ft tr2
8000 Ft tr3
Ft [N]
6000 Ft tr4
4000 Ft tr5
2000
0
0 50 100 150 200 250
viteza [km/h]
Figura 3 – caracteristica de tractiune
In urmatoarele randuri vom calcula si trasa diagrama caracteristicii dinamice. Pentru

aceasta este necesara determinarea rezistentei aerului in timpul miscarii autovehiculului.
13
Rezistenta aerodinamica se calculeaza cu formula: Ra=0,6125 * Cx* A * vx2 [N] unde: Ra=
rezistența aerodinamică [N]; Cx= 0,8 [-] (coeficientul aerodinamic); A= 5,6 [m2] (aria frontală a
autovehiculului); Vx= viteza de deplasare a autovehiculului [m/s]
Ra – urmeaza calculata; Cx = 0.8; A = (conform producatorului) 1.4*1.9 = 2.66 m2; Vx =

viteza autovehiculului (date luate din tabelul 2)
Tabel 3 – calcul caracteristica dinamica si rezistenta aerodinamica
rezistenta aerodinamica [N] caracteristica dinamica

tr1 tr2 tr3 tr4 tr5 tr1 tr2 tr3 tr4 tr5
41.75 90.86 197.76 430.43 936.85 0.177264 0.12 0.074447 0.04 0.001036
50.52 109.94 239.29 520.82 1133.58 0.201215 0.13 0.083981 0.04 -0.00155
60.12 130.83 284.77 619.82 1349.06 0.221226 0.15 0.091566 0.05 -0.00569
70.56 153.55 334.21 727.43 1583.27 0.237977 0.16 0.097512 0.05 -0.01125
81.83 178.08 387.61 843.64 1836.22 0.252316 0.17 0.10221 0.05 -0.01805
93.94 204.43 444.95 968.47 2107.90 0.264583 0.17 0.105816 0.05 -0.02601
106.88 232.59 506.26 1101.90 2398.32 0.275289 0.18 0.108565 0.04 -0.03503
120.66 262.58 571.52 1243.94 2707.48 0.284603 0.19 0.110534 0.04 -0.04507
135.27 294.38 640.73 1394.59 3035.38 0.292694 0.19 0.111801 0.04 -0.0561
150.72 327.99 713.91 1553.85 3382.01 0.300074 0.19 0.112601 0.03 -0.068
167.00 363.43 791.03 1721.72 3747.38 0.306401 0.20 0.112778 0.03 -0.08086
184.12 400.68 872.11 1898.19 4131.49 0.312186 0.20 0.112566 0.03 -0.09455
202.07 439.75 957.15 2083.28 4534.33 0.317259 0.20 0.111886 0.02 -0.10913
220.86 480.63 1046.14 2276.97 4955.91 0.321789 0.21 0.110817 0.01 -0.12455
240.48 523.34 1139.08 2479.27 5396.23 0.325947 0.21 0.109436 0.01 -0.14077
260.94 567.85 1235.99 2690.19 5855.28 0.329562 0.21 0.107667 0.00 -0.15783
282.23 614.19 1336.84 2909.70 6333.08 0.332805 0.21 0.105586 -0.01 -0.17571
304.36 662.35 1441.65 3137.83 6829.60 0.335845 0.21 0.103272 -0.01 -0.19435
327.32 712.32 1550.42 3374.57 7344.87 0.338512 0.21 0.100647 -0.02 -0.2138
351.12 764.11 1663.14 3619.91 7878.87 0.340807 0.21 0.097711 -0.03 -0.23405
375.75 817.71 1779.82 3873.87 8431.61 0.3429 0.21 0.094542 -0.04 -0.25508
401.22 873.13 1900.45 4136.43 9003.09 0.344789 0.21 0.091139 -0.05 -0.27687
427.52 930.37 2025.04 4407.60 9593.30 0.346476 0.21 0.087504 -0.06 -0.29944
454.66 989.43 2153.58 4687.38 10202.25 0.347961 0.21 0.083635 -0.07 -0.32278
482.63 1050.30 2286.08 4975.77 10829.93 0.349243 0.21 0.079533 -0.08 -0.34688
511.44 1113.00 2422.53 5272.76 11476.36 0.350322 0.21 0.075198 -0.09 -0.37176
541.08 1177.50 2562.94 5578.37 12141.52 0.351368 0.21 0.070708 -0.10 -0.39737
571.55 1243.83 2707.30 5892.58 12825.42 0.352212 0.21 0.065985 -0.11 -0.42376
14
602.87 1311.97 2855.62 6215.40 13528.05 0.352854 0.20 0.061028 -0.13 -0.45091
635.01 1381.93 3007.89 6546.84 14249.42 0.353462 0.20 0.055917 -0.14 -0.4788
668.00 1453.71 3164.12 6886.87 14989.53 0.353868 0.20 0.050572 -0.15 -0.50746
701.81 1527.30 3324.31 7235.52 15748.37 0.354071 0.20 0.044995 -0.16 -0.53688
736.47 1602.71 3488.45 7592.78 16525.95 0.354411 0.20 0.03934 -0.18 -0.56701
771.95 1679.94 3656.54 7958.64 17322.27 0.3537 0.19 0.033062 -0.19 -0.59809
808.28 1758.99 3828.59 8333.12 18137.33 0.351596 0.19 0.026004 -0.21 -0.63019
845.43 1839.85 4004.59 8716.20 18971.12 0.34895 0.19 0.018557 -0.22 -0.66313
883.43 1922.53 4184.55 9107.89 19823.65 0.345761 0.18 0.010721 -0.24 -0.69691
922.25 2007.03 4368.47 9508.19 20694.92 0.34203 0.18 0.002496 -0.25 -0.73154
961.92 2093.34 4556.34 9917.10 21584.92 0.337587 0.17 -0.0062 -0.27 -0.76704
1002.41 2181.47 4748.16 10334.62 22493.66 0.332602 0.17 -0.01528 -0.29 -0.80339
1043.75 2271.42 4943.94 10760.74 23421.14 0.326904 0.16 -0.02483 -0.31 -0.84061
1085.91 2363.18 5143.68 11195.48 24367.35 0.320663 0.15 -0.03477 -0.33 -0.87868
1128.91 2456.77 5347.37 11638.82 25332.30 0.31388 0.15 -0.0451 -0.34 -0.91759
1172.75 2552.17 5555.01 12090.77 26315.99 0.305706 0.14 -0.0562 -0.36 -0.95752
1217.42 2649.38 5766.61 12551.33 27318.42 0.29461 0.13 -0.06879 -0.39 -0.99879
1262.93 2748.42 5982.17 13020.50 28339.58 0.281273 0.12 -0.08255 -0.41 -1.04126
1309.27 2849.27 6201.68 13498.27 29379.48 0.265524 0.10 -0.09756 -0.43 -1.08498
1356.45 2951.94 6425.15 13984.66 30438.11 0.247704 0.09 -0.11366 -0.45 -1.12985
caracteristica dinamica
0.4
0.35
0.3
0.25
0.2
D
0.15
0.1
0.05
0
0 20 40 60 80 100 120 140
viteza
Fig. 4 – caracteristica dinamica in functie de viteza autovehicului
15
caract acceleratii
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
0 20 40 60 80 100 120 140
Fig. 5 – caracteristica acceleratiilor automobilului
2.4 Studiul de demarare dinamice conform diagramei

acceleratiei
Timpul demararii este definit prin timpul in care autovehiculul atinge viteza de
100 km/h. Determinam acest timp prin realizarea graficului in care realizam
inversele curbelor acceleratiilor pentru fiecare treapta de viteza pana la viteza de
100km/h.
0.05
0.04
0.03
0.02
0.01
0
0 20 40 60 80 100 120
tr1 tr2 tr3
Fig. 6 – grafic inversul acceleratiilor
16
In grafic sunt observabile treptele 1, 2, 3, deoarece in treapta a 3-a se atinge viteza
de 100km/h.
Tabel 4 – datele pentru graficul inverselor acceleratiilor
1/acceleratii
1/a1 1/a2 1/a3 1/a4 1/a5
0.026175 0.027803 0.03104 0.038886 0.082842
0.022745 0.024023 0.026604 0.03242 0.063659
0.020493 0.021554 0.023719 0.02859 0.05491
0.01892 0.019846 0.021769 0.026126 0.050654
0.017748 0.018586 0.020358 0.024425 0.048776
0.01685 0.017628 0.019308 0.023224 0.04861
0.016133 0.01687 0.018493 0.022349 0.049817
0.015553 0.016261 0.017855 0.021718 0.0525
0.015078 0.015767 0.017351 0.021278 0.057032
0.014666 0.015342 0.016929 0.020955 0.06388
0.014327 0.014995 0.016601 0.020773 0.075031
0.014026 0.014692 0.016324 0.020673 0.093671
0.01377 0.014435 0.016105 0.02067 0.130595
0.013545 0.014214 0.015928 0.020746 0.231847
0.013342 0.014017 0.015782 0.020887 1.462149
0.013166 0.01385 0.015675 0.021111 -0.30572
0.013009 0.013704 0.015595 0.021407 -0.13313
0.012863 0.013569 0.015531 0.02176 -0.08336
0.012734 0.013453 0.015494 0.022196 -0.05964
0.01262 0.013355 0.015482 0.022725 -0.04583
0.012515 0.013267 0.015486 0.023336 -0.03687
0.012418 0.013189 0.015505 0.024041 -0.03061
0.01233 0.01312 0.015541 0.024854 -0.026
0.012248 0.013059 0.015593 0.025794 -0.02248
0.012175 0.013008 0.015661 0.026883 -0.0197
0.012108 0.012965 0.015746 0.02815 -0.01745
0.012042 0.012923 0.015838 0.029598 -0.01562
0.011984 0.01289 0.015948 0.031305 -0.01409
0.011932 0.012865 0.016077 0.033337 -0.01279
0.01188 0.012842 0.016215 0.035732 -0.01168
0.011835 0.012826 0.016372 0.038653 -0.01072
0.011797 0.012819 0.01655 0.04228 -0.00988
0.011753 0.012806 0.016729 0.046709 -0.00915
0.011743 0.012834 0.016988 0.053025 -0.00849
0.011778 0.012918 0.01736 0.06281 -0.00788
17
0.011831 0.013024 0.017795 0.07814 -0.00734
0.011902 0.013155 0.018301 0.10539 -0.00685
0.011991 0.013311 0.01889 0.16683 -0.00641
0.012106 0.013502 0.019589 0.439823 -0.00601
0.012241 0.013723 0.020402 -0.61263 -0.00565
0.012404 0.013984 0.021372 -0.17348 -0.00531
0.012592 0.014282 0.022512 -0.09919 -0.00501
0.012805 0.01462 0.023864 -0.06857 -0.00473
0.013082 0.015049 0.025617 -0.05135 -0.00447
0.013495 0.015674 0.028203 -0.03981 -0.00422
0.014038 0.016497 0.031924 -0.03189 -0.00399
0.01475 0.017587 0.037595 -0.02616 -0.00377
0.015656 0.019008 0.046811 -0.024 -0.00356
2.5 Determinarea timpului de demarare
Timpul de demarare se determina prin calcularea ariei de sub grafic determinata

de valorile minime si maxime. Timpul de demarare, At, este proportional cu aria pe care
o vom calcula.
Fig. 7 – aria de sub grafic
18
Scarile graficului sunt calculate in urmatorul fel: masuram distanta in mm
de la valoarea de 1km/h pana la valoarea de 20ikm/h si impartim la 20. Analog pentru
valoarea de 0.01s2/m.
1km/h=1.1085mm, rezulta p=1.1085
0.01ss/m=35.57mm, rezulta q=35.57
At=1568.2851mm2;
Fig.8 – date preluate din autocad pentru aria de sub grafic
In urma datelor preluate si calculate cu ajutorul programului Autocad, rezulta

calcularea timpului de demarare cu ajutorul formulei:
𝐴𝑘 1568.2851
tk = = =11.04s
3.6∗ 𝑝∗ 𝑞 3.6∗1.1085∗35.57
Producatorul ne prezinta un timp de demarare de 12.6 [s]. Eroarea de 12.38%
Capitolul 3
3.1 prezentare solutii constructive pentru SV
Solutia pentru automobilul pe care il studiem este 4x4, dar nu permanent.

Cuplul este trasnmis permanent catre puntea spate, iar pentru conditii de off-road se
poate transmite si catre puntea fata, astfel devenind solutie 4x4. Acest lucru se realizeaza
prin cutia de trasnfer care are raportul de 2.14/1. SV folosit pe autovehicul este unul cu 4
trepte de viteza, o treapta de supraviteza.
19
Conform literatura de specialitate, SV pentru autovehicul este:
Fig. 9 – schimbator viteze al autovehiculului
Fig. 10 – schimbator viteze al autovehiculului
20
Pentru realizarea proiectului am propus 3 schite ale unor schimbatoare de
viteze (realizate in autocad), dintre care vom alege una pentru realizarea temei.
Fig. 11 – schema cinematica (1) SV
In figura este reprezentata schema cinematica a unui schimbator de viteze

cu 5+1 trepte, o treapta de supraviteaza. Avantajele acestui schimbator de viteza
sunt: faptul ca are treapta de supraviteza, este un SV compact, iar arborii nu au o
incarcare foarte mare.
21
Schema din figura 12 indica schema cinematica a unui SV cu 6+1 trepte de

viteza, 2 trepte de supraviteza. Angrenajul permanent al schimbatorului de viteza
este similar cu treapta de viteza numarul 6. Se observa ca treapta de mers inapoi
a acestui SV are angrenajul independent.
22
Figura 13 ne indica un SV cu 6+1 trepte de viteza dintre care treapta de

mers inapoi are angrenajul independent. Specific acestui SV este faptul ca treptele 1 si 2
sunt impreuna, legate de acelasi sincronizator, in perechea a 3-a de roti dintate.
Se va alege drept schema cinematica de proiectare schema din figura 11,

deoarece este cel mai apropiat cu cel al autovehicului pe care il studiem. Sunt
asemanatoare din punct de vedere al numarului de trepte de viteza, al numarului de arbori
pe care ii contine ( SV cu 3 arbori).
23
Capitolul 4
4.1. Calculul distantei dintre axele arborilor
Distanta dintre axe este importanta pentru proiectare, deoarece este direct
proportionala cu gabaritul schimbatorului de viteze. Aceasta distanta este reprezentata
de distanta dintre cele 2 axe ale rotilor dintate care realizeaza o treapta de viteza. De
regula, conform literaturii de specialitate, distanta pentru autoturisme (precum
autovehiculul pe care il avem exemplificat in proiect) este curpinsa intre 70-95mm.
Calculam distanta dintre axe cu ajutorul formulei:
a=11.483*(isv*M)0.271 (4.1)
Se alege isv1 si momentul motor maxim. Astfel, obtinem cu formula (4.1) a =

11.483*(3.837*400) = 83.84 [mm]. Se alege rotunjind a = 85 mm.
4.2. Determinarea numarului de dinti pentru rotile dintate
Avand un schimbator de viteze cu 3 arbori, este necesar sa determinam raportul

angrenajului permanent:
4
isv ap=zc/zg=√𝐼𝑠𝑣1 (4.2),
unde zc=numar dinti roata angrenaj permanent de pe arbore intermediar;
zg=numar dinti roata angrenaj permanent de pe arbore primar.
4
isvap=√3.837=1.399
Pentru numarul de dinti la rotile treptelor de viteza folosim distanta dintre arbori si
de raportul de transmitere in fiecare treapta.
24
𝑚∗z1∗(1+isv)
a12= (4.3),
2 cos 𝛽
unde: m – modulul normal al pinionului de pe arborele primar,
25.4
m= (4.4)
𝐷𝑝
m = 2.116
Dp – diametru pitch – 12;
β – unghiul de inclinare al dintilor pinionului de pe arborele primar - 40o;
isv j – raportul de transmitere in treapta j
Astfel, cu ajutorul formulei (4.3), scriem formula pentru numarul de dinti:
𝑎12∗2∗𝑐𝑜𝑠 β
Z= (4.5)
𝑚∗(1+𝑖𝑎𝑝)
-inital cu iap si apoi se imparte fiecare isv la iap
Calculam pentru angrenajul permanent. Rezulta zap1 = 25.65 (numar dinti ai rotii
de pe arbore principal). Alegem valoarea rotunjita de 26 dinti, zap1 = 26 dinti.
Z12 = isv1*z11 (4.6);
Pentru cea de a doua roata ne utilizam de formula (4.6), avand: z ap2 = 36.37 si
vom alege 37 de dinti. Asadar, zap2 = 37 dinti.
Verif. : zap2/zap1 = 1.423
Calculam pentru treapta 1. Rezulta, z11 = 16.14 (numarul de dinti pentru roata
treptei I de pe arborele principal). Alegem valoarea de 17 dinti. Cu formula (4.6), rezulta,
z12 = 46.29 si vom alege 46 dinti (numarul de dinti ai rotii de pe arborele intermediar al
treptei de viteza I).
Verif. : z12/z11 = 3.875/1.423=2.723
25
Calculam pentru treapta 2: z21 = conform formulei (4.5) = 20.44 si vom alege un
numar de 21 dinti. Numarul pentru cea de a doua roata il determinam conform formulei
(4.6): z22 = 39.68 -> si alegem z22 = 40 dinti.
Verif. : z22/z21 = 1.904 (fara amplificarea cu ap)
Calculam pentru treapta 3: z31 = conform (4.5) = 25.28 -> alegem pentru z31 = 26
dinti. Numarul pentru roata a doua este determinata cu formula (4.6): z 32 = 34.81 si vom
alege z32 = 35 dinti.
Verif. : z32/z31 = 1.346
Calculam pentru treapta 4: z41 = conform (4.5) = 25.65 -> alegem z41 = 26 dinti.
Numarul dintilor pentru a doua roata este calculata cu formula (4.6): z 42 = 36.37 si vom
alege 37 dinti.
Verif. : z42/z41 = 1
Calculam pentru treapta 5: z51 = conform (4.5) = 37.77 si vom alege z51 = 38 dinti.
Numarul de dinti pentru a doua roata a treptei a 5-a este data de formula (4.6): z52 = 22.45
si vom alege z52 = 23 dinti.
Verif. : z52/z51 = 0.605
Pentru treapta de mers inapoi a autovehiculului, avem urmatoarea forma de calcul,

utilizandu-ne de aceleasi formule ca la treptele de viteza pentru mersul inainte. Utilizand
(4.5), obtinem zr1 = 16.30 si alegem zr1 = 17 dinti. Cea de a doua roata pentru mers inapoi
se calculeaza cu (4.6) si avem: zr2 = 45.68 si alegem zr2 = 46 dinti.
Verif. : zr2/zr1 = 2.705
Pentru transmisia principala calculam pe baza formulelor anterioare, avand: ztp1 =

15.42 si alegem ztp1 = 16 dinti. A doua roata va avea numarul de dinti determinat cu
formula (4.6): ztp2 = 44.69 si vom alege ztp2 = 45 dinti.
Verif. : ztp2/ztp1 = 4.125
26
Tabel 5 – centralizare numar dinti
treapta viteza
transmisie angrenaj
1 2 3 4 5 r
principala permanent
nr. dinti arbore

17 21 27 26 38 17 16 26
principal
nr. dinti arbore

46 41 36 37 23 46 46 37
secundar
isv 3.875 2.762 1.960 1.000 0.842 3.824 4.125 1.423
4.3. Calculul parametrilor rotilor dintate
Tinand cont ca dantura rotilor se face cu o freza melc, avem urmatoarele date:
α 0 = 200 – unghiul profilului;
h0a* = 1 – coefficientul inaltimii capului de referinta
hof* = 1.25 - coeficientul inaltimii piciorului de referinta
c0* = 0.25 – jocul la picior
Inalimea capului dintelui este data de formula:
h0a = m*h0a* (4.7)
Astfel, h0a = 2.166*1 = 2.166 mm
Inaltimea piciorului dintelui este data de formula:
h0f = m*hof* (4.8)
Asadar, h0f = 2.166*1.25 = 2.707 mm
Inaltimea dintelui este data de formula:
h0 = m*( h0a* + hof*) (4.9)
Avem, h0 = 2.166*(1+1.25) = 4.87 mm
27
Pasul este dat de formula:
p0 = π * m (4.10)
Rezulta, p0 = 3.14*2.166 = 6.80 mm
Jocul la picior este dat de formula:
c0 = m*c0* (4.11)
Rezulta, c0 = 2.166*0.25 = 0.54 mm
Unghiul profilului danturii in plan frontal se calculeaza cu urmatoarea formula:
tg α
αt = arctg (cos β0 ) (4.12)
Rezulta, 𝛼𝑡 = 25.4130
Calculam modulul frontal cu formula:
m
mt = cosnβ (4.13)
Rezulta, mt = 2.166/cos400 = 2.827 mm
Calculam pentru treapta I:
m∗ z11
• diametrele de divizare: d1 = [mm] (4.14)
cos β
2.166∗17
d1 = = 48.0705 mm
cos 40
m∗z12
d2 = [mm]
cos β
2.166∗17
d2 = = 130.073mm
cos 40
• diametrele de baza: db1 = d1 ·cosαt [mm] (4.15)

db1 = 130.065*cos(25.413) = 43.41 mm
db2 = d2 ·cosαt [mm]
28
db2 = 48.067*cos(25.413) = 39.215 mm
m∗ (z11 +z21 )
• distanta de referinta dintre axe: a0 = (4.16)
2 ∙ cos β
2.166∗(46+17)
a0 = = 89.066
2∗cos 40
a
• unghiul de rostogolire frontal: αwt = arccos ( a0 ∙ cos αt ) = 27.012 (4.17)
d1 ∙ cosαt
• diametrele de rostogolire: dw1 = [mm] (4.18)
cos αwt
48.067∗cos 25.413
dw1 = = 45.865 mm
cos 27.012
d2 ∙ cosαt
dw2 = [mm]
cos αwt
130.065∗cos 25.413
dw2 = = 177.73 mm
cos 27.012
π
• functia involuta: inv αt = tg αt - αt 180° = 0.032 (4.19)
π
inv αwt = tg αwt – αwt 180° = 0.0383
• suma deplasarilor danturii rotilor in plan normal:

inv αwt −inv αt
xsn = (z11 + z21 ) ∙ (4.20)
2∙tg αn
0.0383−0.032
xsn = (17+46)* = 0.545
2∗tan 20
• deplasarile specifice ale danturii:

z11 z −z
xn = xsn · z +z + λ ∙ z21 + z11 (4.21)
11 21 11 21
17 46−17
xn = 0.545*17+46 + 0.7*46+17 = 0.469
si xnl = 0.545-0.469 = 0.076
• diametrele de picior: df1 = dI - 2·mn · (h0a* + c0* - xnI ) [mm] (4.22)

df1 = 48.067-2*2.166*(1+0.25-0.469) = 44.683
df2 = 130.065-2*2.166*(1+0.25-0.076) = 124.979
• diametrele de cap: daI1 = d11 + 2 * m * (h*0a + xn1 ) (4.23)

da1= 48.0705 +2 * 2.166*(1+0.469) = 52.43
29
da2 = 130.073 + 2*2.166*(1+0.076) = 123.76
• Latimea danturii rotilor: bI2 = dI1 ∙ ψd , ψd = 0,3 (4.24)

bI1 = bI2 + (1…2) · mn (4.25)
b12 = 130.073*0.225 = 29.26 mm
b11 = 29.26+1.5*2.166 = 32.509mm
• Inaltimea dintilor:
daI1 − dfI1
hI1 = (4.26)
2
daI2 − dfI2
hI2 = 2
h1 = 4.87 mm. Alegem inaltimea de 4.8mm
h2 = 4.87 mm. Alegem inaltimea de 4.8mm; se observa ca dinti au aceeasi

inaltime.
Calculam pentru treapta a doua:

21∗2.166
• Diametrele de divizare: d1 = = 59.377 mm ,conform (4.14)
cos 40
41∗2.166
d2 = = 115.927 mm
cos 40
• Diametrele de baza: db1 = 59.377*cos(25.413) = 53.631 mm, conform (4.15)

db2 = 115.927*cos(25.413) = 104.709 mm
2.166∗(41+21)
• Distanta de referinta dintre axe: a0 = = 87.652 m ,conform
2∗cos 40
(4.16)
• Unghiul de rostogolire frontal: αwt = 27.012 ,conform (4.17)
59.377∗cos 25.413
• Diametrul de rostogolire: dw1 = = 60.198 mm, conform (4.18)
cos 27.012
115.927∗cos 25.413
dw2 = = 117.530
cos 27.012
• Functia involuta: : inv αt = 0.032 , conform (4.19)

inv αwt = 0.0383
30
(41+21)∗(0.0383−0.032)
• Suma deplasarilor danturii in plan normal: xsn = = 0.536
2∗tan 20
mm, conform (4.20)
21 41−21
• Deplasarile specifice ale danturii: xn =0.536*21+41+0.7*41+21 = 0.407 mm,
xnl = 0.536-0.407 = 0.129, conform (4.21)
• Diametrele de picior: df1 = 59.377-2*2.166(1+0.25-0.407) = 55.725
df2 =115.927-2*2.166*(1+0.25-0.129) =111.070 ,

conform (4.22)
• Diametrele de cap: da1 = d11 + 2 * m * (h*0a + xn1 )= 59.377 +

2*2.166*(1+0.407) = 63.472 mm
, da2 = 115.927 + 2*2.166*(1+0.129) = 113.817 mm,
conform (4.23)
• Latimea danturii rotilor: b12 = 115.927*0.225 = 26.083 mm
b11 = 26.083+1.5*2.166 = 29.332mm, conform

(4.24)
65.472−55.725 120.817−111.070
• Inaltimea dintilor: h1 = = 4.873 mm, h2 = = 4.873
2 2
mm, conform (4.25)
Calcule pentru treapta a treia:

36∗2.166 27∗2.166
• Diametrele de divizare: d1 = = 101.79 mm, d2 = =
cos 40 cos 40
76.342mm, conform (4.14)
• Diametrele de baza: db1 = 101.79*cos(25.413) = 89.817 mm, db2 =

76.342*cos(25.413) = 68.954 mm, conform (4.15)
2.166∗(36+27)
• Distanta de referinta dintre axe: a0 = = 89.066 mm, conform
2∗cos 40
(4.16)
• Unghiul de rostogolire frontal: αwt = 27.012
31
99.44∗cos 25.413
• Diametul de rostogolire: dw1 = = 100.815 mm, dw2 =
cos 27.012
76.341∗cos 25.413
= 77.938 mm
cos 27.012
• Functria involuta: inv αt = 0.032, inv αwt = 0.0383
(36+27)∗(0.0383−0.032)
• Suma deplasarilor danturii in plan normal: xsn = = 0.545
2∗tan 20
17 46−17
Deplasarile specificve ale danturii: xn = 0.545*17+46 + 0.7*46+17 = 0.469
si xnl = 0.545-0.469 = 0.076 mm
• Diametrele de picior: df1= 101.79-2*2.166*(1+0.25-0.469) = 90.18 mm

, df2 = 76.342-2*2.166*(1.25-0.076) = 71.256 mm
• Diametrele de cap: da1 = 101.79+2*2.166*(1+0.469) = 98 mm, da2 =

76.342+2*2.166*(1+0.076) = 79 mm
• Latimea danturii rootilor: b12 = 101.79*0.225 = 22.90mm, b11 =

22.9+1.5*2.166 = 26.149mm
• Inaltimea dintilor: h1 = (108.153-99.38)/2 = 4.837 mm, h2 =(81.00-

71.256)/2 = 4.837 mm
Calcule pentru treapta a patra:

26∗2.166 37∗2.166
• Diametrele de divizare: d1 = = 73.515 mm, d2 = = 104.617
cos 40 cos 40
mm
• diametrele de baza: db1 = 73.515*cos(25.413) = 66.401 mm, db2 =

104.617*cos(25.413) = 94.494 mm
2.166∗(37+26)
• distanta de refernta dintre axe: a0 = = 89.066 mm
2∗cos 40
• unghiul de rostogolire: αwt = 27.012
32
73.515∗cos 25.413
• diametrele de rostogolire: dW1 = = 74.532 mm, dw2 =
cos 27.012
104.617∗cos 25.413
= 106.064 mm
cos 27.012
• functia involuta: : inv αt = 0.032, inv αwt = 0.0383
(36+27)∗(0.0383−0.032)
• suma deplasarilor specifice danturii in plan normal: xsn = 2∗tan 20
= 0.545
26 37−26
• deplasarile specifice danturii: xn = 0.545*26+37 +0.7*37+26 = 0.347 mm, xnl =
0.545-0.347 = 0.198 mm
• diametrele de picior: df1 = 73.515-2*2.166*(1+0.25-0.347) = 69.603 mm,
df2 = 104.617-2*2.166*(1+0.25-0.198) = 90.059 mm
• diametrele de cap: da1 = 73.515+2*2.166*(1+0.347)=79.35 mm,

da2 = 104.617+2*2.166*(1+0.198)=99.2mm
• latimea danturii rotilor: b12 = 104.617*0.225=23.538 mm,

b11 = 23.538+1.5*2.166 = 26.787mm
• inaltimea dintilor: h1 = (79.35-69.603)/2 = 4.873 mm, h2 = (109.806-

100.059)/2 = 4.873 mm
Calcule pentru treapta a cincea:

38∗2.166 23∗2.166
• diametrele de divizare: d1 = = 107.445 mm, d2 = = 65.032
cos 40 cos 40
mm
• diametrele de baza: db1 = 107.445*cos(25.413) = 97.048 mm
db2 = 65.032*cos(25.413) = 58.739 mm
2.166∗(38+23)
• distanta de referinta dintre axe: a0 = = 86.239 mm
2∗cos 40
• unghiul de rostogolire frontal: αwt = 27.012
33
107.445∗cos 25.413
• diametrele de rostogolire: dw1 = = 108.931mm,
cos 27.012
65.032∗cos 25.413
dw2 = = 65.931 mm
cos 27.012
• functia involute: inv αt = 0.032, inv αwt = 0.0383
• suma deplasarior specifce danturii rotilor in plan normal: x sn =

(38+23)∗(0.0383−0.032)
= 0.527 mm
2∗tan 20
38 23−38
• deplasarile specifce ale danturii: xn = 0.527*38+23+0.7*23+38 = 0.0265, xnl
=0.5005mm
• diametrele de picior: df1 = 107.445-2*2.166*(1.25-0.0265) = 102.144 mm
df2 = 65.032-2*2.1466*(1.25-0.5005) = 59.785 mm
• diametrele de cap: da1 = 107.445+2*2.166*(1+0.0265) = 110.2mm

da2 = 65.032+2*2.166*(1+0.5005)= 67.532mm
• latimea rotilor: b12 = 111.891*0.225=25.175 mm, b11 = 25.175+1.5*2.166 =

28.424mm
111.891−102.144 71.532−61.785
• inaltimea dintilor: h1 = = 4.873 mm, h2 = = 4.873
2 2
mm
4.4. Calculul fortelor din angrenaj

2∗𝑀𝑡
➢ fortele tangentiale: Ft1 = Ft2 = (4.26)
𝑑1
➢ forte radiale: Fr1 = Fr2 = Ft1*tanα*cos β-1 (4.27)
➢ forte axiale: Fa1 = Fa2 = Ft1*tg β (4.28)
34
Ft1
➢ forta nominala pe flancul dintelui: Fn = cosα (4.29)
n ∗β
Cu ajutorul formulelor (4.26), (4.27), (4.28) si (4.29) sunt calculate in excel

valorile pentru fortele anterioare:
Tabel 6 – valori ale fortelor tangentiale
calcul forte tangentiale
treapta 1 treapta 2 treapta 3 treapta 4 = ap

Treapta 5
forte 9087.984
9403.541 9403.541 9403.541 9403.541
tangentiale
forte
5832.226 5832.226 5832.226 5832.226 5832.226
radiale
forte axiale 7890.508 7890.508 7890.508 7890.508 7890.508
forta
nominala
13590.495 13590.495 13590.495 13590.495 13590.495
pe flancul
dintelui
4.5. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric cu

dinti inclinati
Tensiunea de incovoiere de la piciorul dintelui:
Ft1,2∗Ka∗Kv∗Kfα∗Kfβ
σ= (4.30)
b∗m
35
Alegem factorul de utilizare Ka din indrumarul de lucru:
Fig. 4.5.1 – alegere Ka
Se alege conform pieselor, o valoare pentru Ka = 1.5
Alegerea factorului dynamic Kv:
Fig. 4.5.2 – alegere Kv
36
Dupa cum se observa in figura 15, reiese formula lui Kv, anume:
√𝑣𝑡𝑑
𝐾𝑉 = 1 + 22
(4.31)
Fig. 4.5.3 – determinare factor KFa
Figura 16 indica alegerea modelului de calcul specific fiecarui angrenaj
Urmeaza determinarea factorului repartitiei sarcinii pe latimea danturii, utilizandu-

ne de indrumar:
Fig. 4.5.4 – determinare factor de repartitie a sarcinii pe latimea danturii
37
Stim ca angrenajul este pozitionat nesimetric se calculeaza pentru fiecare treapta:
b1,2= lățimea danturii roților
mn=modulul normal al danturii
YF1,2= factorul de formă al dintelui
Yε= factorul gradului de acoperire >0,7
Yε=0,25+0,75/εa
Yβ= factorul înclinării danturii
Yβ=1-εβ*β/120
Fig. 4.5.5 – factorul de forma al dintelui
38
σFP1,2= tensiunea admisibilă la oboseală prin încovoiere la piciorul dintelui
σFlim1,2= rezistența limită de rupere prin oboseală la piciorul dintelui
Se alege material specific. Vom alege un meterial rezistent care se potriveste pentru
schimbatorul de viteze pe care il vom proiecta.
Fig. 4.5.6 – alegere material de lucru
In urma tabelului pe care l-am introdus, alegem materialul 21MoMnCr12
SFP= factor de siguranță la rupere prin oboseală la piciorul dintelui
39
Fig. 4.5.7 – determinare factorul de siguranta pentru roti dintate cilindrice
Se alege, conform modului de utilizare, Sfp = 1.25.
YN1,2= factorul numărului de cicluri de funcționare; care se va determina in figura pe

urmatoare:
Fig. 4.5.8 – determinare numarului de cicluri de functionare
Deoarece ne dorim o durata de viata utila mare a ansamblului, vom alege: YN1,2=1
Fig. 20 – determinare factor concentrator de tensiune din zona de racordare a piciorului dintelui
40
Ys = 1
Fig. 4.5.9 – determinare factor de dimensionare
Yx = 1
Vom folosi programul Excel pentru determinarea calculelor, conform formulelor

specificate anterior. Astfel, vom avea urmatorul tabel pentru calculul parametrilor
treptelor de viteza:
Tabel 4.5.1 – forte 4.5A
tabel 4.5a
forte tr1
σ F1,2 [Mpa] 162.9604096
σ fp1,2 [Mpa] 368
FtF1,2 [N] 17932.77094
Ft1,2 [N] 9087.984
KA [-] 1.5
treapta de precizie 6
KV [-] 1.152105979
d1 [mm] 49.736
n pinion [rot/min] 4300
vtd [m/s] 11.19793474
Kfa [-] 1.067187608
Kha [-] 1.033593804
Kfβ [-] 1.069930047
KHβ [-] 1.09
41
e [-] 0.784347606
b=b2 [mm] 14.92
h [mm] 3.35
pozitia pe arbore nesimetrică
treapta de precizie 6
ψd [-] 0.3
b1 [mm] 18.73
b2 [mm] 14.92
mn [mm] 2.54
YF1,2 [-] 0.7
Yε [-] 0.744396836
εa [-] 1.517
Yβ [-] 0.829666667
εβ [-] 1.022
β [grd] 20
σFlim1,2 [Mpa] 460
SFP [-] 1.25
YN1,2 [-] 1
YS1,2 [-] 1
YX [-] 1
Verificarea solicitarii statice de incovoiere a piciorului dintelui la

incarcarea maxima
𝐾𝐴𝑀𝑎𝑥 𝜎
𝜎𝐹𝑠𝑡1,2 = 𝜎𝐹1,2 ∗ < 𝜎𝐹𝑃𝑠𝑡1,2 = 𝑆 𝑟1,2 (4.5.1)
𝐾𝐴 𝐹𝑃𝑠𝑡
KAMax= factorul de șoc maxim
KAMax= MtMaxp/Mtp
MtMaxp=momentul de torsiune maxim care poate apărea la pornire sau în cazul

blocării accidentale a transmisie în timpul funcționării
Mtp= momentul de torsiune nominal pe arborele pinionului angrenajului
σr = rezistența de rupere statică prin încovoiere
42
SFPst = coeficientul de siguranță la solicitarea statică prin șoc a piciorului dintelui. Se
adoptă SFPst=2
Tabel 4.5.2 – forte 4.5B
tabel 4.5b
forte treapta 1
σFst1,2 217.2805
σF1,2 162.9604
σFPst1,2 545
σr1,2 1090
KAMax 2
KA 1.5
SFPst 2
MtMaxp 452
Mtp 226
Verificarea la presiune hertziana, in cazul solicitarii la oboseala a

flancurilor dintilor
𝐹𝑡1 ∗𝐾𝐴 ∗𝐾𝑉 ∗𝐾𝐻𝑎 ∗𝐾𝐻𝛽 𝑢+1

𝜎𝐻 = 𝑍𝐸 ∗ 𝑍𝐻 ∗ 𝑍𝜀 ∗ 𝑍𝛽 ∗ √ ∗ < 𝜎𝐻𝑃1,2 (4.5.2)
𝑏2 ∗𝑑1 𝑢
𝜎𝐻𝑙𝑖𝑚1,2
𝜎𝐻𝑃1,2 = 𝑆𝐻𝑃
∗ 𝑍𝑅1,2 ∗ 𝑍𝑊 ∗ 𝑍𝐿 ∗ 𝑍𝑉 ∗ 𝑍𝑁1,2 (4.5.3);
Unde ZE = facotul de elasticitate al materialului
fig. 4.5.10 – factorul modululi de elasticitate a materialului
43
√2∗𝑐𝑜𝑠𝛽
𝑍𝐻 = 𝑐𝑜𝑠𝛼 = factorul zonei de contact (4.5.4)
𝑡 ∗√𝑡𝑔𝛼𝑤𝑡
4−𝜀𝛼 𝜀
𝑍𝜀 = √ ∗ (1 − 𝜀𝛽 ) + 𝜀𝛽 𝑑𝑎𝑐ă 𝜀𝛽 <1 (4.5.5)
3 𝛼
1
𝑍𝜀 = 𝑑𝑎𝑐ă 𝜀𝛽 ≥ 1 , 𝑍𝜀 = factorul de acoperire (4.5.6)
√𝜀𝛼
𝑍𝛽 = √𝑐𝑜𝑠𝛽 (4.5.7)
FtH1= forța reală tangențială la cercul de divizare
FtH1=Ft1*KA*KV*KHa*KHβ
KHa= factorul repartiției frontale a sarcinii
(determinat anterior)
KHβ= factorul repartiție a sarcinii pe lățimea danturii
(determinat anterior)
b2= lățimea de contact a danturii
d1=diametrul cercului de divizare
u= raportul numerelor de dinți (u>=1)
σHP1,2= tensiunea herțiană admisibilă la solicitarea de oboseală a flancurilor dinților
σHPlim1,2= rezistența limită la oboseală superficială de contact a flancurilor dinților (rezistența la

PItting) (din tabelul 4.5.5 - σHPlim1,2=1600 MPa)
SHP= factorul de siguranță la Pitting
44
Fig. 4.5.11 – factorul rugozitatii dintilor
ZR1,2= factorul rugozitatii dintilor
Fig. 4.5.12 – factorul rugozitatii flancurilor dintilor
ZL=factorul influentei ungerii
Fig. 4.5.13 – factorul influentei ungerii
45
Zw= factorul raportului durității flancurilor
Fig. 4.5.14 – factorul raportului duritatii flancurilor
ZV= factorul influenței vitezei periferice a roților
Fig. 4.5.15 – factorul influentei vitezei periferice
ZN1,2= factorul numărului de cicluri de funcționare – determinat anterior
Ne vom uitiliza de formulele introduse anterior si de figurile 4.5.10-...-4.515 si vom

realiza cu ajutorul excel rezultatele:
Tabel 4.5.3 – tabel forte 4.5C
tabel 4.5C
forte treapta 1
σHP1,2 1731.331
ZE 189.8
ZH 1.921245
cos β 0.766
cos αt 0.903
tg αwt 0.509
Zε 0.85818
εα 1.517
46
εβ 0.5413
Zβ 0.735731
FtH1 16785.22
Ft1 9087.984
KA 1.5
KV 1.098752
Kha 1.01416
KHb 1.105
b2 14.92
d1 49.736
z1 15
z2 41
u 2.733333
σHPlim1,2 1600
SHP 1.15
ZR1,2 1.2
Zw 1
ZV 1.036995
vtd 4.719929
CZV 1.021429
ZN1,2 1
ZL 1
Verificarea la solicitare statita de contact a flancurilor dintilor
𝐾𝐴𝑀𝑎𝑥
𝜎𝐻𝑠𝑡 = 𝜎𝐻 ∗ √ ≤ 𝜎𝐻𝑃𝑠𝑡1,2 (4.5.8)
𝐾𝐴
σHPst1,2= presiunea hertziană statică admisibilă a flancului dintelui
KA = factorul de utilizare
KAmax = factorul de soc maxim
47
Fig. 4.5.16 – presiune hertziana statica admisibila pe flancurile danturii
Cu ajutorul formulelor si al figurilor introduse, vom folosi excel si vom evidentia

calculele pentru forte:
Tabel 4.5.4 – tabel valori 4.5D
tabel 4.5D
forte treapta 1
σHst 1477.719
σHPst1,2 2352
σH 1279.742
KAMax 2
KA 1.5
σc 840
4.6. Calculul arborilor schimbatorului de viteze
Reamintim fortele din angrenaje calculate anterior, in tabelul
- de pus tabel cu fortele

Calculul arborilor se face pentru treapta de viteza I, deoarece in aceasta sunt cele
mai mari solicitari decat in celelate trepte de viteza. Se ampleaseaza si lagarele:
Calculam pentru cea mai dezavantajoasa situatie a deplasarii autovehiculului, anume
pentru demarare in treapta I.
Predimensionarea arborilor se face cu ajutorul relatiilor:
- predimensionare arbore primar:
𝑑𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑟 = 3√𝑀𝑚 ∗ 16 )/(π*σ) [10*mm] (4.6.1)
48
σ , conform indrumarului „indrumar filipoiu” se incadreaza intre valorile de σ =
15,...,30 MPa. Asadar, conform formulei (4.6.1), rezulta:
𝑑𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑟 = 3√(226 ∗ 16 )/(π*130) = 20.68 -> 22mm
Predimensionare arbore intermediar:
𝑑𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑟 = 3√(𝑀𝑚 ∗ 16 ∗ 𝑖𝑎𝑝 )/( π*σ)
Dintermediar = 3√(226 ∗ 16 ∗ 1.423)/(π*130) = 23.26 mm -> 24mm
Predimensionare arbore secundar:
𝑑𝑠𝑒𝑐𝑢𝑛𝑑𝑎𝑟 = 3√(𝑀𝑚 ∗ 16 ∗ 𝑖𝑠𝑣1 )/(π*σ)
Dsecundar = 3√(226 ∗ 16 ∗ 3.875)/( π*130) = 32.49 mm -> 34mm
Fig. 4.6.1 – incarcarile SV-ului cu 3 arbori
49
Se calculeaza aproximativ distanta dintre lagarele situate pe arbori:
- la arborele primar si intermediar: d/l=0.16,...,0.18;

- la arborele secundar: d/l=0.18,...,0.21
Pentru arborele primar: l = 129.41 -> 130mm
Pentru arborele intermediar: l = 145.37 -> 146 mm
Pentru arborele secundar: l = 180.5 -> 181mm
Incarcarile pentru arborele secundar:
Fig. 4.6.2 – incarcarile arborelui secundar si formulele reactiunilor
Tabel 4.6.1 – reactiuni reazeme din arbore secundar
ARBORE
SECUNDAR
Fti 13465.83 N
Fri 8948.605 N
Fai 11297.83 N
RCH 2033.265 N
RCV -2708.23 N
RC 3386.54 N
50
RDH 11432.56 N
RDV 11656.83 N
RDA 11297.83 N
RD 19855.13 N
Incarcarile pentru arborele primar:
Fig. 4.6.3 – incarcarile arborelui primar si formulele reactiunilor
Tabel 4.6.2 – reactiuni din reazeme pentru arborele primar
ARBORE PRIMAR
Fti 6148.161 N
Fri 4085.397 N
Fai 5158.307 N
RAH -398.453 N
RAV -717.884 N
RA 821.0494 N
RBH -4513.15 N
RBV 6080.578 N
RBA 5158.918 N
RB 9162.771 N
51
Incarcarile pentru arborele intermediar:
Fig. 4.6.4 – incarcarile si formulele reactiunilor din arborele intermediar
Tabel 4.6.3 – reactiuni arbore intermediar
ARBORE INTERMEDIAR
F'ti 36436.446 N
F'ri 24247.823 N
F'ai 30.573.808 N
F'tap 8749.299 N
F'rap 5822.506 N
F'aap 7341.533 N
REH -2049.838 N
REV 21663.307 N
RE 21760.071 N
RFH 28912.902 N
RFV 16991.769 N
RFA 23232.275 N
RF 40797.239N
52
Diagrame moment arbore primar:
Fig. 4.6.5 – diagrama moment arbore primar
53
Diagrama moment arbore intermediar:
Fig. 4.6.6 – diagrama moment arbore intermediar
54
Diagrama moment arbore secundar:
Fig. 4.6.7 – diagrama moment arbore secundar
55
4.7. Alegere rulmentilor arborilor schimbatorului de viteze
Utilizand, platforma SKF, alegem tipurile de rulmenti pe care ii alegem

pentru selectarea arborilor. Asadar, pentru arborele primar utilizam un rulment axial cu
bile. Rulmentul va respecta constrangerile pe care le avem de la arborele primar:
diametru interior de 35mm (se va monta cu o bucsa, deoarece diametrul este mai mare
decat diametrul arborelui).
Fig. 4.7.1 – alegere rulment pentru arbore primar (evidentiat in fig.)
56
Fig. 4.7.2 – incarcarea rulmentului de pe arborele primar
57
Fig. 4.7.3 – durabilitate rulmenti arbore primar
58
Fig. 4.7.4 – alegere rulment pentru arborele intermediar
Fig. 4.7.5 – incarcare rulment arbore intermediar
59
Fig. 4.7.6 – durabilitate rulmenti arbore intermediar
60
Fig. 4.7.7 – alegere rulment pentru arborele secundar
Fig. 4.7.8 – incarcare rulment arbore secundar
61
Fig. 4.7.9 – duritate rulment arbore secundar
62
Capitolul 5
5.1 Prezentare solutii contructive de ambreiaje
5.1.1. Ambreiaj cu arc diafragma tras
Fig. 5.1.1 – ambreiaj cu arc diafragma tras

Ambreiajul cu arc diafragma tras prezinta arcul diafragma prins in rulmentul
de presiune, iar odata cu apasarea pedalei de ambreiaj de catre conducatorul
auto, se exercita o forta asupra rulmentului care va decupla ambreiajul si in acest
fel arcul diafragma este tras. Aceasta solutie constructiva prezinta avantaje
(durabilitate mai mare comparativa cu celelalte solutii de ambreiaje; permite
conducatorului auto o controlare mai precisa asupra cuplarii/decuplarii
ambreiajului, datorita sensibilitatii sale mai marita), dar si dezavantaje (apasarea
pedalei de ambreiaj se face mai greu decat la celelalte solutii constructive)
63
5.1.2. Ambreiaj cu arc diafragma impins
Fig. 5.1.2 – ambreiaj cu arc diafragma impins

Solutia constructiva prezinta un ambreiaj cu arc diafragma impins, asadar
in urma apasarii pedalei de ambreiaj, rulmentul de presiune impinge la randul sau
arcul diagragma. Solutia prezinta avantaje (are durabilitate ridicata, asadar poate
fi suprasolicitat; confort mai sporit al soferului la apasarea pedalei de ambreiaj;
gabarit scazut, ceea ce permite montarea intr-un spatiu restrans), dar si
dezavantaje (supraincalzirea este mai rapida decat la celelalte solutii de
ambreiaje, ceea ce conduce la uzura mai rapida; reparatia sau inlocuirea unei
astfel de solutii de ambreiaj este mai complexa si mai costisitoare)
64
5.1.3 Ambreiaj cu arcuri elicoidale periferice
Fig. 5.1.3 – ambreiaj cu arcuri elicoidale periferice

Solutia 5.1.3 prezinta un ambreiaj cu arcuri elicoidale care inlocuiesc arcul
diafragma intalnit la solutiile anterioare. In acest caz cuplarea/decuplarea se
realizeaza normal prin apasarea de catre rulmentul de presiune actionat prin
pedala de ambreiaj. Solutia ne aduce in acelasi timp noi avantaje (are consturctie
simpla si masa mica; este rezistent la suprasolicitare, avand posibilitatea de
montare la automobile cu conditii de utilizare intensiva), dar si dezavantaje
(ansamblul are un numar mai mare de piese in realizarea sa; alegerile arcurilor si
montarea acestora prezinta o serie de prevederi speciale; apasarea discului de
frictiune pe suprafata de frecare se face neuniform)
65
Pentru realizarea unei solutii constructive si calcularea datelor specifice

unui ambreiaj, vom alege solutia 5.1.2, anume un ambreiaj cu arc diafragma
impins.
Fig. 5.1.4 – schema cinematica ambreiaj cu arc diafragma impins
66
Capitolul 6
6.1 Determinarea diametrului exterior al discului

ambreiajului.
Capacitatea de transmitere a unui ambreiaj este:
Mc = β*Mmax (6.1.1)
β – coeficientul de siguranta al ambreiajului, care are valori (pentru

automobile) cuprins intre [1,25...1,34] – arcuri elicoidale; si poate fi ales 1,8 pentru
ambreiaje cu garnituri din fibre organice. Pentru modelul nostru alegem ambreiaj cu arc
diafragma impins si garnituri din fibre organice, asadar alegem o valoare a coeficientului
β=1,8. Ne rezulta cu ajutorul formulei (6.1.1):
Mc = 1,8*226 = 406,8 Nm
Diametrul garniturii de frecare este:
3 𝛽 · 𝑀𝑚𝑎𝑥
De = 2*Re = 2.5* √𝜋 · 𝑝 (6.1.2)
0 ∙ 𝜇∙𝑖
p0 varieaza intre [0,15...0,25] MPa si alegem p0 = 0. iar μ se alege μ = 0,3 pentru

proiectarea ambreiajelor; i = numarul suprafetelor de contact = 2 (pentru ambreiaj
monodisc). Rezulta, conform formulei 6.1.2:
3 1.8∗226
De = 2.5*√𝜋∗0.25∗0.3∗2 = 238.041 mm. Alegem De = 240mm.
Raza exterioara a garniturii este:
Re = De/2 (6.1.3)
Re = 240/2 = 120 mm.
Raza interioara a garniturii este:
Ri = (0,55...0,65)*Re (6.1.4)
67
Ri = 0.65*120 = 78mm.
Diametrul interior se determina cu ajutorul razei interioare, Di = 2*Ri.

Rezulta: Di = 2*78 = 156mm.
Valoarea pentru raza medie este data de formula:
2 𝑅𝑒 3 −𝑅𝑖 3
Rmed = · (6.1.5)
3 𝑅𝑒 2 −𝑅𝑖 2
Rmed = 100.484 mm
Consideram ca momentul transmis de ambreiaj folosit in dimensionare

este egal cu momentul maxim ce trebuie sa fie transmis de ambreiaj. Forta de apasare
se determina in acest fel cu formula:
𝑀𝑐
N= (6.1.6)
𝑖 ∙ 𝑅𝑚𝑒𝑑 ∙ 𝜇
406.8∗1000
N= = 6747.342 N.
2∗100.484∗0.3
Presiunea p0 se va deveni:
𝑁
𝑝0 = (6.1.7)
𝜋∙(𝑅𝑒2 −𝑅𝑖2 )
6747.342
𝑝0 = = 0.258 MPa
𝜋∙(1202 −782 )
Momentul rezistent la pornirea din loc redus la arborele ambreiajului este

dat de relatia:
𝐺𝑎 ⋅𝑟𝑟 ∙𝛹
𝑀𝑝 = (6.1.8)
𝑖𝑡 ⋅𝜂𝑡
Unde: Ψ = coeficientul de rezistenta specifica a drumului = 0.384
it = raportul de transmitere = 3.837*4.132 = 5.367
ηt = randamentul transmisiei = 0.92
68
Ga ⋅ rr ∙ Ψ 25505∗0.336∗0.384
Mp = = = 666.489 Nm
it ⋅ ηt 5.367∗0.92
𝑅+𝑟
𝑀𝑐 = 𝛽 ⋅ 𝑀𝑚𝑎𝑥 = 𝑖 ∙ 𝑝0 ∙ 𝜇 ⋅ 𝜋 ⋅ ⋅ (𝑅𝑒2 − 𝑅𝑖2 ) (6.1.9)
2
Mc = 2*0.258*0.3*3.14*(120+78)/2*(1202+782) = 400.378 Nm.
Se observa ca diferenta dintre primul calcul luat cu ajutorul coeficientului

de siguranta nu este foarte departe de calculul analitic. Avem o eroare de 1.57%.
6.2 Determinarea lucrului mecanic de patinare al

ambreiajului
𝑟2 𝜔𝑚 𝑀𝑝 2 2 ∙ 𝜔𝑚 ⋅ 𝑚𝑎 ⋅ 𝑟𝑟 2
𝐿 = 𝜔𝑚 ∙ ([𝑚𝑎 ∙ 𝑖 𝑟2 ] · + 𝑀𝑝 · [2 · 𝑘 + ⋅√ ]) (6.2.1)
𝑡 2 3 𝑘 ⋅ 𝑖𝑡𝑟 2
Unde: k = (30,...,50) Nm/s = viteza de transmitere a momentului
ωm = 94.24 = viteza unghiulara a partii conducatoare egala cu turatia de

moment maxim a motorului (n = 900 rpm)
ir = raportul de transmitere intreg (it = is1*i0)
Mp = 666.489 Nm (calculat anterior); it = 5.367; k = 50 Nm/s; ωm = 94.24

rad/s; rr = 336.6m
336.6^2 94.24 666.489 2 2 ∙ 94.24 ⋅ 2600 ⋅ 336.62

L = 94.24 ∙ ([2600 ∙ 5.367^2] · + 666.489 · [ + ⋅√ ]) =
2 2 · 50 3 50 ⋅ 5.3672
7229.072 J
69
6.3 Determinarea cresterii de temperatura
Verificarea la incalzire se face la discul de presiune prin determinarea

variatiei de temperatura:
γ⋅L
𝛥𝑡 = (6.3.1)
c ⋅ mca
Unde: γ = 0.35 (pentru ambreiaj monodisc)
L = lucrul mecanic de patinare
c = caldura specifica pieselor (material otel/fonta) = 500 J/kg*K
mca = masa piese care se incalzesc = [10,…,15] kg
0.35 ⋅ 7229.072
Asadar, conform 6.3.1 𝛥𝑡 = = 0.389 °C
500 ⋅ 13
6.4 Determinarea dimensiunilor placii de presiune
Se stabilesc razele (interioara+exterioara) a discului condus:
-raza exterioara a discului condus: red = Re+(3,...,5) (6.4.1)
= 120+4=124 mm;
-raza interioara a discului condus: rid = Ri – (3,...,5) (6.4.2)
= 78-4 = 74 mm.
Grosimea placii de presiune este data de relatia:
𝐿∙𝛾
ℎ𝐷 = (6.4.3)
𝑐 ∙ 𝜋 ∙ 𝜌 ∙ 𝛥𝑡 ∙ (𝑟𝑒𝑑 2 − 𝑟𝑖𝑑 2 )
7229.072 ∙ 0.35 · 106

hD = = 23.4 mm
500 ∙ 𝜋 ∙ 7800∗ 3,094 ∙ (0.124 2 − 0.074 2 )
70
6.5 Calculul arcului diafragma
Fig. 6.5.1 – schema cu dimensiunile arcului diafragma
Arcul diafragma trebuie sa suporte forta de apasare a placilor, anume N =

= 6747.342 N.
Vom deterrmina dimensiunile arcului diafragma:
d1 = De*0.9 = diametrul de sprijin pe exterior = 240*0.9 = 216 mm
d2 = 0.7*d1 = diametrul de sprijin pe reazemull de pe carcasa ambreiajului

= 0.7*216 = 151.2 mm
s = grosimea arcului = 4 mm
h/s = 1.7 => h = inaltimea arcului pana la punctul de reazem = 6.8 mm
Trasarea caracteristicii arcului necesita calcullarea fortei arcului in functie

de sageata de deformare F(f).
𝑓
4 ∙ 𝐸 ∙ 𝑠 ∙ 𝑓 ∙ [(ℎ−𝑓)(ℎ− ) + 𝑠 2 ]
2
F(f) = 2 (6.5.1)
(1−𝜇2 ) ∙ 𝑘1 ∙ 𝑑1
71
unde: f = [0,...,1.8h] = [0,...,12.24] = sageata arcului
- μ = 0.3 - coeficientul lui Poisson
𝑑 2
1 (1 − 1 )
𝑑2
k1 = coeficient aferent calculului = 𝜋 · 𝑑1 + 𝑑2 2 (6.5.2)
− 𝑑
𝑑1 − 𝑑2 𝑙𝑛( 1 )
𝑑2
k1 = 0.985
Tabel 6.5.1 – caracteristica arc diafragma

f [mm] F [N]
0 0
0.5 2300453
1 4221281
1.5 5792611
2 7044573
2.5 8007297
3 8710911
3.5 9185544
4 9461325
4.5 9568383
5 9536848
5.5 9396849
6 9178513
6.5 8911972
7 8627353
7.5 8354785
8 8124398
8.5 7966321
9 7910683
9.5 7987613
10 8227239
10.5 8659691
11 9315098
11.5 10223590
12 11415294
12.24 12096756
72
Fig. 6.5.1 – caracteristica arc diafragma
caract. Diafr.
14000000
12000000
10000000
8000000
6000000
4000000
2000000
0
0 2 4 6 8 10 12 14
Pentru calcularea tensiunii maxime avem nevoie de sageata arcului in stare

cuplata, valoare pe care o obtinem din caracteristica arcului determinata anterior in figura
6.5.1, in dreptul valorii fortei N (N=6747.342 N). Asadar fcuplat = 1.3 mm.
fdecuplat = 1.3+1.3 = 2.6 mm
Tensiunea maxima pentru starea cuplata are formula urmatoare:
4 · 𝐸 · 𝑓𝑐𝑢𝑝𝑙𝑎𝑡 𝑓𝑐𝑢𝑝𝑙𝑎𝑡
𝜎𝑚𝑎𝑥_𝑐𝑢𝑝𝑙𝑎𝑡 = (1 − 𝜇 2 ) · 𝑘1 · 𝑑1 2
· (𝑘2 · ( ℎ − ) + 𝑘3 · 𝑠) (6.5.3)
2
𝑑1
6 −1
𝑑2
unde: k2 = 𝑑 · 𝑑 − 1 (6.5.4)
𝜋 · 𝑙𝑛( 1 ) 𝑙𝑛( 1 )
𝑑2 𝑑2
3 𝑑1
k3 = 𝑑 ·( − 1) (6.5.5)
𝜋 · 𝑙𝑛(𝑑1 ) 𝑑2
2
Conform (6.5.5) si (6.5.4), avem k2 = 17.642 si k3 = 1.147.
73
Conform (6.5.3) ne rezulta tensiunea maxima pentru stare cuplata:
4∗210000∗1.3 1.3
𝜎𝑚𝑎𝑥_𝑐𝑢𝑝𝑙𝑎𝑡 = (1 − 0.32)∗0.985∗2162 ∗ (17.642 ∗ ( 6.8 − ) + 1.147 ∗ 4) = 2923.985 MPa
2
Tensiunea maxima pentru starea decuplata are formula urmatoare:
4 · 𝐸 · 𝑓𝑐𝑢𝑝𝑙𝑎𝑡 𝑓𝑑𝑒𝑐𝑢𝑝𝑙𝑎𝑡
𝜎𝑚𝑎𝑥_𝑑𝑒𝑐𝑢𝑝𝑙𝑎𝑡 = (1 − 𝜇2 ) · 𝑘1 · 𝑑1 2
· (𝑘2 · ( ℎ − 2
) + 𝑘3 · 𝑠) (6.5.6)
4∗210000∗1.3 2.6
𝜎𝑚𝑎𝑥_𝑑𝑒𝑐𝑢𝑝𝑙𝑎𝑡 == 2 2 ∗ (17.642 ∗ ( 6.8 − 2
) + 1.147 ∗ 4) = 2653.459 MPa
(1 − 0.3 )∗0.985∗216
Capitolul 7
7.1 Bibliografie
https://www.skf.com/group/products/rolling-bearings/roller-bearings/needle-roller-
bearings
https://www.skfbearingselect.com/#/size-lubrication/single-bearing
https://ro.scribd.com/doc/200323773/Ambreiaj-monodisc-uscat-cu-arc-diafragma-tras-
bun-pentru-automobile-proiect
https://www.automobile-catalog.com/curve/2017/1929485/mercedes-
benz_s_63_amg.html#gsc.tab=0
https://shop.g-center.nl/en/car-parts/transmission-and-
accessories/product/99112/mercedesbenz-gclass-overhauled-gearbox-petrol-w460-
5gears-a4602601801
74
Naunheimer, H., Bertsche, B., Ryboz, J., Novac, W., Automotive Transmissions.
Fundamentals, Selection, Design and Application, Springer-Verlag, Berlin Heidelberg,
2011
M. Untaru, N. Seitz, GH. Pereș, GH. Frățilă, GH. Poțincu, I. Tabacu, T. Macarie,
Calculul și Construcția Automobilelor, Editura Didactică și Pedagogică, București –
1982
Curs Transmisii Convenționale pentru Autoveicule
Curs Dinamica
75
76
77
78

C0zy Transmisii Project

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C0zy Transmisii Project

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Facultatea de Transporturi

Departamentul Autovehicule Rutiere

Nume prenume student: Militaru Cosmin

TEMA DE PROIECT LA DISCIPLINA

Să se proiecteze schimbătorul de viteză manual și ambreiajul pentru

- tipul automobilului: autoturism;

- soluția de organizare generală ( amplasare motor și puntea motoare): solutie 4x4,

- formula roților 4x4 ;

- tip motor: MAS, aspirat natural ;

- momentul maxim al motorului: Mmax= 226 Nm;

- turația de moment maxim nM= 4300 rot/min;

- puterea maximă a motorului: Pmax= 115 kW = 154 hp;

- turația de putere maximă: np= 5300 rot/min;

- parametrii dimensionali : L = 3945 mm ; E1/E2 = 1425/1425 mm ; la = 1700 mm; Ha

- raza de rulare rr = 336.6 mm;

- parametrii masici : mt = 2600 kg ; m0 = 1895 kg ; mu = 705 kg.

Se confirmă tema, Ș. l. dr. ing. Cristian RENȚEA

Memoriul tehnic justificativ va cuprinde :

1. Caracteristica de turație la sarcină totală. Determinarea raportului de transmitere

Materialul grafic va cuprinde :

1.1. Caracteristica de turatie

2.1. Studiul performantelor dinamice ale autovehiculului

2.2. Caracteristica si performanta de demarare a autovehiculului

2.3. Determinare timpul de demarare

3.1. Studiul solutiilor constructive pentru schimbatorul de viteze

3.2. Schema schimbator de viteza

4.1. Calculul distantei dintre axele arborilor

4.2. Determinare numar de dinti pentru rotile dintate

4.3. Calculul parametrilor rotilor dintate

4.5. Verificarea de rezistenta a danturii angrenajului cilindric cu dintii

4.6. Calculul arborilor schimbatorului de viteze

4.7. Alegerea rulmentilor pentru arborii schimbatorului de viteze

5.1. Prezentare solutii constructive de ambreiaje

6.1. Determinare diametru exterior pentru discul ambreiajului

6.2. Determinare lucru mecanic de patinare al ambreiajului

6.3. Determinarea cresterii de temperatura

6.4. Determinarea dimensiunii placii de presiune

6.5. Calculul arcului diafragma

1.1Caracteristica de turatie la sarcina totala

Caracteristica de turatie exterioara se determina in mod analitic, aproximand curba

unde Pmax = putere maxima motor; np =turatia puterii maxime; α, β, γ = coeficienti de

𝐶𝑒 2 −𝐶𝑎 ∙(2∙𝐶𝑒 −1)

2∙𝐶𝑒 ∙(𝐶𝑎 −1)

Definim Ce – coeficientul de elasticitate si coeficientul de adaptibilitate:

Calculam momentul de putere maxima:

nmin ≅ 0.15*np (1.8)

nmin ≅ 0.2*5300 ≅ 795 rpm si valoarea nmax ≅ 1.25*5300 ≅ 6625 rpm.

Conform formulelor (1.2), (1.3), (1.4), rezulta

Curba caracteristica a motorului am identificat-o in informatiile producatorului, iar

Tabel 1 – caracteristica de turatie la sarcina totala din datele producatorului [1]

n [rpm] P [kW] M [Nm]

Fig. 1 – grafic caracteristica motor [1]

Fig. 2 - caracteristica de turatie obtinuta in excel

Determinarea raportului transmisiei principale

Priza directa din schimbatorul de viteze al unui automobil, de regula, determina

Raportul transmisiei principale i0 este determinat prin formula:

unde: rr=raza de rulare [m], np=turatia la putere maxima [rpm],

Randamentul transmisiei, ηt1 = 0.92 si greutatea autovehiculului, Ga = 25506.

Se calculeaza isv1 din conditia vitezei in paralel

In urma calculelor, se observa ca valoarea calculata in mod analitic este

Se calculeaza si rapoartele celorlalte trepte de viteza cu ajutorul progresiei

Cu ajutorul ratiei geometrice, rezulta si celelalte rapoarte pentru treptele de viteza:

isv2 = isv1 * q = 3.837*0.714 = 2.739

nmin ≅ 0.25300 ≅ 795 rpm si valoarea nmax ≅ 1.255300 ≅ 6625 rpm.

isv3 = isv2q = 2.7390.714 = 1.955

isv4 = isv3q = 1.9550.714 = 1.11– treapta similara treptei de priza directa

h0a = mh0a (4.7)