Universitatea Transilvania din Brașov

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

PROIECT
la
Tractoare

Student: Andrei Ionuț

Anul IV, grupa 1484
Îndrumător: Prof.dr.ing. Mircea Nastasoiu

Anul universitar 2021-2022

Semestrul I
 PROIECT TRACTOARE
Universitatea Transilvania din Brașov
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ Andrei Ionuț

Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Inginerie Mecanică Student . Andrei Ionuț
Departamentul de Autovehicule şi Transporturi Grupa ………1484…

TEMĂ DE PROIECT

La disciplina Tractoare.

Pentru un tractor universal pe roţi …4x4.., având următoarele caracteristici:

a) motor cu aprindere prin comprimare cu Pn =…24… kW; nn =…2200.. min-1;
b) numărul treptelor de viteze ……8+2…….;
c) priză de putere …… indep. şi sincronă…...............,
se cere:
1) schema cinematică a transmisiei;
2) calculul de tracţiune;
3) studiu asupra ……… Difer. punte spate….....................;
4) regimul de calcul (la solicitări statice) pentru elementele principale ale
………………………… Difer. punte spate……………………………..

Termen de predare ………………… Coordonator proiect,

Prof. dr. ing. Mircea Năstăsoiu
 2 CALCULUL DE TRACŢIUNE ŞI CARACTERISTICA TEORETICĂ
DE TRACŢIUNE, OBŢINUTĂ PE CALE ANALITICĂ

Se cere să se efectueze calculul de tracţiune şi să se traseze caracteristica teoretică de

tracţiune pentru un tractor pe roţi 4×4, impunându-se următoarele caracteristici tehnice:
motor Diesel, având Pn = 24 kW, la nn = 2200 rot/min, numărul treptelor de viteze – 8+2.
2.1 Alegerea vitezelor

2.1.1 Calculul raţiei progresiei geometrice

Se adoptă gama de viteze 2,2…24 km/h. Se foloseşte metoda raţiei q constante
pentru n = 8.
v1 1
q  n1 vmin 2,2
 n1   0,7108, r   1,4069.
vn vmax 81 24 q

2.1.2 Calculul vitezelor teoretice intermediare

Calculul se face tabelar: Numărul treptei de viteză şi valoarea
vitezei
Tabelul 1
Structura şi valoarea vitezelor pentru o cutie de viteze compusă cu 8 trepte, q = const.
Numărul treptei de viteză şi
valoarea vitezei
1 2 3 4 5 6 7 8
12.126
17.059
4.354
6.126
8.619
2.200
3.095
km/h

24.000
Viteza

2.394
3.368
4.739
0.860
1.210
1.702
0.611

6.667
m/s

I × × × ×
Gam

II × × × ×
Raportul a două viteze consecutive în fiecare
gamă: r = 1/q = 1,4069
Raportul dintre game: iI / iII = r4 = 0,255;
Din tabelul 1 rezultă distribuirea celor 8 viteze în 2 game şi valorile rapoartelor de
transmitere dintre game.
2.1.3 Alegerea vitezei principale teoretice de lucru
Se recomandă ca această viteză să se afle în intervalul 8…8,5 km/h. Din tabelul 1 se
alege viteza din treapta a 5-a: vtp = v5 = 8,619 km/h = 2,394 m/s
 2.2. Calculul forţei de tracţiune la treapta principală (nominală) de lucru

2.2.1 Calculul preliminar al randamentului de tracţiune la treapta principală

(nominală) de lucru
Se foloseşte relaţia:

 1  p 
tp  tr  (1)
1  f (mtp )

Pentru mărimile din această relaţie se recomandă valorile:

tr = 0,91…0,93 – randamentul transmisiei;
f = 0,08…0,1 – coeficientul de rezistenţă la rulare, pe mirişte;
tp = 0,4…0,45 – forţa de tracţiune specifică la treapta principală de lucru.
Pentru forţe de tracţiune mici şi medii, pe soluri compacte, variaţia patinării este
cvasiliniară, aşa încât patinarea, în acest caz, poate fi determinată cu relaţia:
 f
 p  mm  mtp  .
 m 

în care:
m este coeficientul unghiular al dreptei (pentru mirişte m = 0,18…0,22);
m - coeficient care ia în considerare ponderea greutăţii aderente a tractorului
(pentru tractoare pe roţii 4×4 m = 1).
Calculând patinarea cu relaţia simplificată de mai sus, eroarea de calcul asupra
randamentului de tracţiune (pentru condiţiile menţionate) este sub 1%.
În cadrul acestei aplicaţii s-au adoptat valorile: tr = 0,92; f = 0,085; tp = 0,42;
m = 0,2; p = 0,2(0,42 +0,085) = 0,101. Randamentul de tracţiune va fi:

tp
0,92(1  0,101)
  0,688 .
0,085
1  0,42

2.2.2 Calculul forţei de tracţiune Ftp

Calculul forţei de tracţiune Ftp la treapta principală de lucru se face din relaţia de
definiţie a randamentului de tracţiune al tractorului: raportul dintre puterea utilă (puterea de
tracţiune) şi puterea consumată (puterea motorului la regimul nominal), adică
F v 1   
  tp tp p ,
tp
Pn
de unde
Pntp
F   (2)
În această
v aplicaţie
t p
p
 tp
1   
Ftp  24  0,688 10
3
 7672 N  7,672 kN.
2,394 (1 -
0,101)

2.3 Calculul greutăţii tractorului

2.3.1 Calculul greutăţii constructive

Greutatea constructivă Gc se calculează în funcţie de greutatea specifică constructivă
gc cu relaţia:
Gc  gc Pn ,

iar greutatea specifică constructivă se determină cu relaţia empirică:

2200
gc  C 
3r Pn
3 24  693,361 N/kW,

unde Cr = 2000…2200 N/(kW)2/3 este un coeficient de regresie (caracterizează nivelul

tehnic al producţiei de tractoare); s-a adoptat Cr = 2000. Prin urmare,
Gc = 693,36124 = 16641 N = 16,641 kN.

2.3.2 Calculul greutăţii de exploatare

Greutatea de exploatare G se calculează, din condiţia de aderenţă, cu relaţia:
Ftp
G 
tpm

Pentru forţa de tracţiune specifică se recomandă valorile tp = 0,4…0,45. S-au

adoptat valorile tp = 0,42; m = 1(tractor 4×4). Aşadar,
7,672
G  17,841 kN.
0,42

2.4 Determinarea forţei de tracţiune la celelalte trepte

Cunoscând forţa de tracţiune la treapta principală de lucru şi, de asemenea, toate
vitezele teoretice, din condiţia egalităţii puterii la roţile motoare se determină celelalte forţe
de tracţiune:
 t  fG t
  fG vt  A  const.,
F
v Ftk k
de unde
 Ftk  A  fG. (3)
v tk

unde A = (7672+0,08517841)2,394 = 21998 W.

Forţa motoare la treapta de viteză corespunzătoare va fi:
Fmk
 Ftk  fG. (4)

Valorile forţelor de tracţiune şi motoare, pentru toate treptele de viteză, sunt date în
tabelul 2.
Tabelul 2
Valorile forţelor de tracţiune şi motoare
Treapta de viteză
1 2 3 4 5 6 7 8
34.480
24.070

11.410
16.670

7.672
5.015
3.126
1.783
Ftk
kN
35.996
25.586

12.927
18.186

4.642
9.188
6.531

3.300
Fmk
kN

2.5 Trasarea caracteristicii de tracţiune după metoda grafoanalitică

2.5.1 Trasarea caracteristicii externe a motorului

Caracteristica motorului se construieşte în cadranul III şi cuprinde curbele: puterea

efectivă Pe = f1(Me); turaţia motorului n = f2(Me); consumul orar C = f3(Me).
În situaţia în care nu se cunoaşte caracteristica motorului utilizat pe tractor, pot fi
folosite relaţiile următoare:
- pentru puterea efectivă a motorului:
n  n  n 2 
Pe  Pn 0,87 1,13     [kW]
n
n 
 nn  
 
nn
- pentru momentul efectiv al motorului:
Pe
M  9550
e
[N];
n
- pentru consumul specific de combustibil:
  n 2  n
c  cn 1,55 1,55     [g/(kWh)].
nn  nn  
 
 Consumul specific de combustibil la regimul nominal poate fi determinat, în mod
aproximativ, cu relaţia c  1,05  c , în g/(kWh), unde cmin este consumul specific minim
n min

de combustibil (în lipsa altor valori, se poate considera cmin= (224…245) g/(kWh)).
Pentru consumul orar de combustibil se foloseşte relaţia:
C  103 cPe .

Calculul se poate face tabelar pentru diferite turaţii (0,5nn ≤ n ≤ nn).

Turaţia corespunzătoare momentului maxim se determină cu relaţia
n 1,13
M
 nn .
2
Turaţia maximă de mers în gol variază între limitele ng = (1,06…1,1) nn.
În zona caracteristicii de regulator, funcţiile Pe = f1(Me), n = f2(Me), C = f3(Me) pot fi
considerate liniare. Dacă consumul orar Cg la mersul în gol al motorului nu se cunoaşte, se poate
adopta  0,25...0,35Cn .
Cg
S-a efectuat calculul necesar trasării caracteristicii externe a motorului (tabelul 2.3),
fiind date sau adoptându-se următoarele valori: Pn = 24 kW; nn = 2200 min-1; cmin=240
g/(kWh)), ng = 2600 min-1; Cg = 0,3Cn.
Tabelul 2.3
Calculul tabelar al caracteristicii externe a motorului pentru exemplul considerat
n Pe Me c C
rot/min kW Nm g/kWh kg/h
1100 14.22 123.46 246.00 3.50
1200 15.56 123.86 240.50 3.74
1243 16.13 123.90 238.43 3.84
1400 18.08 123.37 232.46 4.20
1500 19.24 122.47 229.93 4.42
1600 20.30 121.15 228.40 4.64
1700 21.25 119.40 227.85 4.84
1800 22.09 117.22 228.30 5.04
1900 22.80 114.60 229.74 5.24
2000 23.36 111.56 232.17 5.42
2100 23.77 108.09 235.59 5.60
2200 24.00 104.18 240.00 5.76
2400 0 0 251.80 1.73

2.5.2 Trasarea caracteristicii vitezelor teoretice

Caracteristica vitezelor teoretice se trasează în cadranul II şi reprezintă un fascicul de

drepte care trec prin originea sistemului de coordonate al caracteristicii de tracţiune. Pentru
trasarea fiecărei drepte, pe lângă origine, mai este necesar un singur punct. Acesta
corespunde vitezei teoretice la turaţia nominală nn. Valoarea vitezei a fost determinată
pentru fiecare treaptă în parte la paragraful 2.1.2.
 Valorile vitezelor teoretice la turaţia nominală pentru cele 8 trepte se regăsesc în
tabelul 2.1.

2.5.3 Trasarea caracteristicii forţelor de tracţiune

Caracteristica forţelor de tracţiune, respectiv a forţelor motoare, reprezintă un

fascicul de drepte care trec prin punctul O1, situat la distanţa Rr = fG faţă de originea
sistemului de coordonate O. Din punctul O se vor măsura forţele de tracţiune, iar din O1
forţele motoare, având în vedere că, în condiţiile considerate (teren orizontal şi vt=const.),
Fm = Ft +Rr. Cel de-al doilea punct al fiecărei drepte îl reprezintă punctul de coordonate (Ftk,
Mn). Valorile forţelor de tracţiune Ftk, corespunzătoare regimului nominal, se găsesc în
tabelul 2.2.
2.5.4 Trasarea caracteristicii de tracţiune
Caracteristica de tracţiune se trasează în cadranul I. Ea cuprinde reprezentarea grafică a
următoarelor funcţii:
   f1 (Ft ) - patinarea în funcţie de forţa de tracţiune;
 v  f2 (Ft ) - viteza reală în funcţie de forţa de tracţiune;
 Pt  f3 (Ft - puterea de tracţiune în funcţie de forţa de tracţiune;
) - consumul specific de combustibil, raportat la puterea de tracţiune,
 ct  f4 (Ft )
în funcţie de forţa de tracţiune.
La aceste curbe se mai adaugă, uneori, curba consumului orar de combustibil: C  f (F ) .
5 t

Cu excepţia patinării, toate celelalte mărimi depind de treapta de viteză şi, de aceea, curbele lor de
variaţie se trasează pentru fiecare treaptă.
Pentru tractoare pe roţi, patinarea poate fi determinată cu relaţia:
0,246t
  1 3,06 ,3
t

unde t  (mG) este forţa de tracţiune specifică; 0  t  0,65 , ceea ce corespunde

Ft
patinării 0    1.
Curba patinării se construieşte pentru diferite valori ale forţei de tracţiune în
intervalul 0  F  F , Ft  0,65mG  0,65 17,841  11,597 kN este forţa de tracţiune
t t

unde 

limitată din condiţia de aderenţă ( m  1 pentru tractoare pe roţi 4×4).

Comparând forţele de tracţiune la regimul nominal F cu forţa de tracţiune maximă

t
k

din condiţia de aderenţă sunt aderente.

Ft , se constată că
treptele 1…4 sunt
neaderente, iar treptele
5…8
 Pentru treptele aderente, trasarea graficelor se face prin trei puncte, iar pentru cele
neaderente – prin mai multe, de regulă pentru valorile forţei de tracţiune folosite şi la
calculul patinării.
 3. Studiu asupra diferentialelor puntii spate

Diferenţialul este organul transmisiei care permite roţilor motoare sa se rotească cu

viteze unghiulare diferite. Necesitatea diferenţialului apare in următoarele cazuri :
 când rotile motoare ale aceleeaşi punţi parcurg spatii neegale ;
 când razele de rulare ale roţilor punţii motoare nu sunt egale .

Daca rotile motoare ar fi montate pe acelaşi arbore, deplasarea tractorului in

condiţiile menţionate nu este posibila fără alunecarea si alunecarea roţilor , ceea ce conduce la
:
 uzura rapida a anvelopelor ;
 creşterea consumului de combustibil ;
 sporirea solicitărilor in organele punţii ;
 manevrarea mai dificila a direcţiei ;
 creşterea pierderilor mecanice .

3.1. Clasificarea diferenţialelor tractoarelor pe roti după:

 locul de dispunere in transmisie :

1) Diferenţiale dispuse intre rotile aceleeasi punţi motoare;
2) Diferenţiale dispuse intre punţile motoare ale tractorului ;

 valoarea momentului transmis celor doi arbori planetari :

1) Simetrice ;
2) Asimetrice ;

 construcţie :
1) Cu angrenaje conice ;
2) Cu angrenaje cilindrice ;
3) Cu angrenaje melcate si cu came ;

 Principiul de funcţionare :
1) Simple ;
2) Blocabile ;
3) Autoblocabile ;

3.2. Diferenţiale cu blocare facultativa .

Conducătorul autovehiculului ,facultativ poate folosi , pentru mărirea calităţilor de

tracţiune ale tractorului pe roti , diferenţialele sunt prevăzute cu dispozitive de blocare . Astfel
se unesc direct sau indirect arborii planetari ai diferenţialului iar diferenţialul este scos din
funcţiune , iar rotile motoare se rotesc cu aceeaşi viteza unghiulara indiferent de aderenta cu
solul .
 Blocarea facultativa se realizează in următoarele variante cu ajutorul unui manşon :
a) montat cu ajutorul unui manşon de cuplare M montat pe canelurile unuia
din arbori planetari fig. 1 . La deplasarea manşonului spre stânga , se solidarizează la rotaţia
arborelui planetar 1 cu carcasa 2 a diferenţialului si prin aceasta , sateliţii nu se mai pot roti in
jurul axelor proprii , diferenţialului blocându-se .

b) cu ajutorul unui cuplaj M, montat intre arborii 1 si 2 ai rotii motoare fig. 2 .

La deplasarea spre stânga a manşonului, cei doi arbori se unesc rigid intre ei, blocând
diferenţialul . Fata de soluţia precedenta, cuplajul de blocare este mai solicitat , fiind dispus
după transmisia finala . De aceea , dimensiunile cuplajului sunt mai mari iar acţionarea este
mai dificila .

c) cu ajutorul unui cuplaj M, montat intre arborii suplimentari 1 si 2 , legaţi

cinematic cu arborii roţilor motoare fig. 3 . Arborii 1 si 2 , folosiţi si pentru montarea frânelor
prin unirea cu ajutorului cuplajului M blochează diferenţialul .
 Diferenţiale cu blocare facultativa prezintă următoarele dezavantaje :

 Neautomatizarea intrării in funcţiune ;

 Necesitatea unui dispozitiv de acţionare care complica construcţia ;
 Conducerea tractorului este mai complicata ;
 Cuplarea manşonului de blocare este însoţită de şocuri .

Se recomanda ca, la deplasarea tractorului cu diferenţialul blocat , sa se evite pe cat

posibil virajele si in special , cele cu raze mici . In acest caz tractorul se comporta ca si cum
diferenţialul ar lipsi si in felul acesta , la mersul in viraje , anvelopele se uzează mai rapid ,
creste consumul de combustibil iar manevrarea direcţiei devine mai dificila .
 In fig. 4 s-a reprezentat un diferenţial cu blocare facultativa cu comanda hidraulica a
cuplajului de fricţiune .

Pentru comanda cuplajului de fricţiune avem instalaţia hidraulica din figura 5 .

acesta instalaţie e formata din : D-distribuitor , Rd- repartizorul de debit si supapa de trecere
St .
Presiunea uleiului in instalaţia de comanda a cuplajului este realizata de o pompa PN
a sistemului de acţionare hidrostatica a tractorului .
Sertaraşul distribuitorului D are 2 pârghii . In poziţia I se realizează comunicarea
intre pompa si cilindrul C iar in poziţia II se realizează comunicarea intre cilindru si rezervor ,
precum si comunicarea intre pompa si distribuitorul DH al sistemului de acţionare hidrostatica
a tractorului .
Utilizarea repartizorului de debit Rd exclude necesitatea utilizării unei noi pompe
pentru acţionarea cuplajului cu fricţiune in felul acesta simplificându-se mult construcţia
instalaţiei si crescând posibilitatea montării ei pe un tractor existent .Debitul de ulei necesar
alimentarii cilindrului cuplajului C fiind redus acţionarea cuplajului de către pompa instalaţiei
hidraulice a tractorului nu influenţează buna funcţionare a acestuia .

Înaintea începerii lucrului, tractorul in condiţii grele de exploatare , sertaraşul

distribuitorului D este adus in poziţia I , pistonul cilindrului de fata realizând strângerea
discurilor cuplajului. Supapa de trecere St asigura realizarea si menţinerea constanta in
instalaţie a presiunii din cilindrul cuplajului cu fricţiune si adaptează debitul uleiului care intra
in cilindru la scurgerile ce apar prin sistemele de etanşare . Valoarea presiunii uleiului in
cilindrul cuplajului a fost determinata astfel încât momentul de frecare ce ia naştere in cuplaj
sa asigure atât utilizarea la limita a aderentei sub ambele roti motoare , cat si posibilitatea
rotirii acestora cu funcţii diferite in timpul virajului tractorului .
Prin aducerea sertaraşului distribuitorului D in poziţia II cuplajul C este scos din
acţiune si puntea motoare se comporta la fel ca o punte cu diferenţial obişnuit .
 4. Regimul de calcul pentru elementele principale ale diferentialului
puntii spate

Pentru calculul elementelor componente ale diferenţialului , trebuie determinat

momentul de calcul .
Determinarea momentului de calcul se face in ipoteza blocării facultative, când
întreg momentul primit de la motor se poate transmite la o singura roata .
Momentul de calcul Mcm , ţinând cont de momentul transmis de motor , se
calculează cu relaţia :

M M i  i 
itr 2 tr  104,18 301,65 0,92  5900.43 Nm
M
2
cm
2
n cv cv c 2 c n
i f2  f 5 0,98
2

M  9550 24
Pn n  9550  104,18 Nm
2200
nn
  nn   2200

i  m  30  30  301,65
tr 2 0,611

v 1

r2 0,8
Determinarea momentului de calcul din condiția de aderență:

G2r2 0,8 17,841 0,8  0,8

c
i M    5  0,98  1,86 kNm  1860 Nm
f2 f

Determinarea momentului de calcul:

M c  minM cm , M  1860 Nm
c

S-au folosit notațiile:

Mn - momentul nominal al motorului, în Nm;
itr1, itr2 - raportul total de transmitere al transmisiei punții față, respectiv, spate;
icv - raportul de transmitere al cutiei de viteze (se adoptă raportul de transmitere
al cutiei de viteze compuse pentru treapta I);
ir - raportul de transmitere al reductorului lateral;
ic1, ic2 - raportul de transmitere al transmisiei centrale din faţă, respectiv, din spate
(se recomandă ic =3…7);
if1, if2 - raportul de transmitere al transmisiei finale din faţă, respectiv, din spate (se
recomandă if =3…7);
ηtr1, ηtr2 - randamentul total al transmisiei punții față, respectiv, spate (se recomandă
ηtr=0,92);
ηcv - randamentul cutiei de viteze;
ηr - randamentul reductorului lateral;
ηc1, ηc2 - randamentul transmisiei centrale din faţă, respectiv, din spate (se recomandă
ηc=0,98);
ηf1, ηf2 - randamentul transmisiei finale din faţă, respectiv, din spate (se recomandă ηf
=0,98);
G1, G2 - greutatea repartizată pe puntea din faţă, respectiv, din spate, în N (se adoptă
G1=0,4G, respectiv G2=0,8G);
r1, r2 - raza dinamică a roţilor din faţă, respectiv, din spate, în m;
  - coeficienţii de blocare ai diferenţialelor respective (se recomandă

 - coeficientul de aderenţă (se adoptă  = 0,8);
v1 - viteza tractorului în treapta I, în m/s.