Parametrii geometrici si functionali de exploatare ai motorului de propulsie

Date initiale

Tip Motor: MAN B&W L70MC-C7 Diesel

Diametrul (alezajul) cilindrului: D = 700 mm

Cursa pistonului : S = 2268mm

Raza manivelei : R = 1134mm

Numarul de cilindri : i =7

Numarul de timpi : = 2

Viteza media e pistonului : Vmp = 8.01 m/s

Presiunea medie efectiva : Pe = 18.01bar

Turatie nominal : n = 108 rot/min

Puterea pe cilindru : Pcil =2830 KW

Puterea efectiva : 19810KW

Qi = 42707 kJ/kg

Conditii de referinta ale mediului ambiant

P0 = 1 bar

t0 = 45o C

0 = 60%

tam = 32o C

S
Raportul curs diametru: = 3.24(motor cu cursa superlunga)
D

Cilindreea unitar reprezint volumul cursei pistonului i se definete cu relaia:

D 2
VS [ m 3 ] S =0.8723m3
4

Cilindreea total reprezint volumul total al cilindrilor motorului:

 D 2
Vt [m 3 ] iV S i S =6,1067m3
4

Volumul camerei de ardere reprezint volumul minim al fluidului motor ( Vc [m 3 ] );

Volumul maxim al fluidului motor reprezint volumul total al cilindrului ( Va [m 3 ] );

Va Vc VS

Volumul minim il calculam considerand inaltimea dintre punctul mort superior si chiulo
asa hc = 0.567m.

D 2
Vc hc 0.218 m3
4

Raportul de comprimare reprezint raportul dintre volumul maxim al fluidului motor i

volumul minim al fluidului motor:

Va VS
1 5
Vc Vc

Raportul dintre semicursa pistonului i lungimea bielei se definete cu:

S
R
2 ; vom calcula lungimea biele (L) pentru =0,33
L L

Rezulta; L = 3436mm

Raportul dintre cursa pistonului i lungimea bielei se definete ca:

S
L =0,66 .
L

2n
N cm 108 cicluri
Numarul de cicluri pe minut
min

n rd
Viteza unghiulara medie: m 11.304
30 s
 Pe
Puterea indicata a motorului, Pi poate fi determinata din formula: m de unde
Pi
Pe
rezulta ca : Pi ; unde Pe este puterea efectiva a motorului; m 0,90 este randamentul
m
mecanic al motorului. Rezulta deci: Pi 22011 kW . Evident Picil 3144 kW .

Presiunea medie indicata pmi sau lucrul mecanic specific indicat reprezinta valoarea unei
presiuni ipotetice, constante, care actionand in cursa de destindere a pistonului produce un lucru
mecanic indicat identic cu cel produs de variatia reala a presiunii din cilindru pe durata unui ciclu
motor. Putem determina valoarea lui pmi cu ajutorul formulei:

Picil kN
p mi 2002,54 2
D 2
2n 1 m
S
4 60

Presiunea medie efectiva:

Pe kN
pme 1802,54 2
D 2
2n 1 m
S i
4 60
Puterea pierderilor mecanice:

Ppm Pi Pe 2201 kW

Presiunea medie echivalenta pierderilor mecanice:

Ppm kN
pme 200,272 2
D 2
2n 1 m
S i
4 60

kW
Puterea specifica 2 reprezinta raportul dintre putere si suprafata pistonului.
m

Pi kW
Pisp 8176,448 2
D 2
m
i
4

Pe kW
Pesp 7358,841 2
D 2
m
i
4
 Ppm kW
Ppmsp 817,607 2
D 2
m
i
4

kW
Puterea specifica volumica 3 reprezinta raportul dintre putere si cilindree:
m

Pi kW
PispV 3604,755 3
D 2
m
S i
4

Pe kW
PespV 3244,296 3
D 2
m
S i
4

Ppm kW
PpmV 360,465 3
D 2
m
S i
4

Randamentul indicat:

Ci=0,261 (kgcb/kW*h)

Ce=0.290(kgcb/kW*h)

Pi 3600
i
0.322
Qd ci Qi

Randamentul efectiv

Pe 3600
e
0,29
Qd ce Qi

Momentul motor

n rd rd
Pe M kW ; unde , deci 11.304 . Cunoastem puterea
30 s s
1752,476 kN m
Pe
efectiva Pe 19810 , rezulta: M

 Puterea efectiva a motorului:

D 2
i 1802,286 kN
2n 1
Pe m pmi S
4 60

Consumul orar de combustibil:

kgcb
Ch ce Pe 5744,9 ; unde am considerat consumul specific efectiv ce 0,29
h
kgcb
kW h .

Consumul orar de aer

kgaer
Ca Ch maer min 136728,62
h

Constanta cilindrului

D 2 2n 1 k mot
kc S 0.01696
4 60 6

Pe
k mot 0.1017
m pmi n

Consumul specific indicat

kgcb
ci ce m 0.261
kW h

Masa de combustibil injectata pe ciclu

Ch kg
mc =0.1266
i
2n
60 ciclu

Masa de aer necesara pe ciclu

kg
maer mc maer min 3.013
ciclu
Bilantul energetic

Qdisp Qe Qge Qar Qu Qrez

Qdisp - cantitatea de energie introdusa in motor prin arderea combustibilului.

Qe - cantitatea de energie transformata in lucru mecanic efectiv;

Q ge - cantitatea de energie evacuata cu gazele de ardere;

Qar - cantitatea de energie evacuta cu apa de racier;

Qu - cantitatea de energie evacuata cu uleiul de ungere;

Qrez - cantitatea de energie evacuta prin radiatia motorului.

Ecuatia bilantului termic exprimata in procente:

qe q ge q ar qu q rez 100%

Unde:

100 % qe 34 45 %
Qe
qe
Qdisp

Q ge
q ge 100 % q ge 25 40 %
Qdisp

100 % q ar 10 25 %
Qar
q ar
Qdisp

100 % qu 3 7 %
Qu
qu
Qdisp

100 % qrez 1 5 %
Qrez
q rez
Qdisp

Determinam cantitatea de energie disponibila cu formula:

kJ
Qdisp C h Qi Pe ce Qi 245347444 68152.067778 kW
h
 Cunoscand randamentul efectiv, putem afla cantitatea de energie transformata in lucru
mecanic efectiv, cu formula:

Qe e Qdisp 19764,099 kW ;

Fluxul energetic evacuat cu gazele de ardere se poate calcula:

Q ge c pg ma C h Tg T0 5320,9174 kW ;

kJ
Unde: c pg 1,19 - caldura specifica a gazelor in cazul arderii motorinei;
kg grd

Cantitatea de energie evacuata cu apa de racier

Qar mar ca T 1006,25 kW ;

76920 kg kJ
unde: mar ; ca 4,186 , caldura specifica a apei; T 15 grd
3600 s kg grd
diferenta dintre temperatura apei la iesirea si intrarea in motor.

Cantitatea de energie evacuta cu uleiul de ungere

Qu mu cu Tu 372,1354 kW ; unde:

kg kJ
mu 17,78 ; T 10 grd ; cu 2,093 , caldura specifica a uleiului.
s kg grd

Rezulta deci Qrez 302,99191 kW ; .

1kcal = 4,186 kJ (tinand cont de caldura specifica a apei)

 1.3.Parametrii geometrici si functionali de exploatare ai caldarii de abur

1.3.1 Dimensionarea sistemului fierbator

Vom considera sistemul fierbtor un schimbtor de cldur gaze-abur.
Fluxul energetic cedat de gazele produse n focar, schimbtorului de cldur este:

Q ga m ga c ga (t
intr.vap.
t )
iee.v [KW].= 1000,68 kW

Fluxul energetic al vaporizatorului se poate calcula cu expresia:

Q vap K vap S vap t m.lm.vap [KW]. = 1000,68 [kW]

unde: - K vap 75 [W/m 2 grd] - coeficient global de schimb de cldur al vaporizatorului

- Svap [m2] - suprafaa vaporizatorului

t max t
- t m.ln.vap min =554,8 grade - diferen de temperatur medie
t
ln( max )
t
min
logaritmic a vaporizatorului.
 Suprafaa de nclzire a vaporizatorului va fi:

Q vap
S vap [m2].= 24,04 [m2]
K vap t
m.ln.vap

Se vor utiliza evi cu diametrul mediu dm=37 [mm] i lungimea L=2 [m]. Suprafaa unei
S vap
evi este : S=dmL [m2], iar numrul de evi este: n vap .= 104 tevi
S

Considerm c viteza aerului prin conductele de alimentare ale consumatorilor este:

Wabur=1,5[m/s], iar aria de curgere a aburului prin conducte va fi:
m V
A CA 5bar = 0,007[m2].
abur.curg W
abur

unde: Vabur=0.3733 [m3/Kg] - volumul specific al aburului la presiunea de 5 bar.

Diametru tubulaturii principale de abur va fi:

4A
abur.curg
d [m] = 0,0948. DSTAS=100 [mm].
abur

1.3.2 Dimensionarea prenclzitorului de ap (economizorul)

Fluxul energetic cedat de gaze economizorului este:

Qg = mg cg tg [KW] = 74,964 [kW]

unde: -tg=100[C] cderea de temperatur a gazelor pe economizor.

Fluxul de care este capabil economizorul este:

QEC = Kec Sectm.ln.ec. [KW] = 74,964 [kW]

Diferena de temperatur medie logaritmic a economizorului este:

t max t
t min [grd] = 118,57 [grd]
m.ln.ec. t
ln max
t
min

Coeficientul global de schimb de cldur al economizorului este:


Kec = 12 W 2 .
m grd

Suprafaa de schimb de cldur a economizorului este:

Q
S EC [m2].= 52,68 [m2]
ec K t
ec m.ln.ec.

Se vor utiliza evi cu diametrul mediu dm=26 [mm] i lungimea L=2 [m]. Suprafaa unei
S
evi este : S=dmL [m2], iar numrul de evi este: n ec ec .= 324 tevi
S

Dac se pstreaz constant nivelul apei n cldare nseamn c debitul masic al apei de
alimentare este egal cu debitul masic al aburului livrat de cldare. Deci : map = 0,3818 kg .
s

Debitul masic al pompei de alimentare este:

m pomp = 1,25 map kg = 0,4772 kg

s s

Debitul volumic al pompei este:

Vap =
m ap
ap
m s .= 0,0004772 m3/s
3

Puterea de antrenare a pompei este:

Vap Vap p ref

Pantpomp [KW] = 0,8277 [kW]
pomp mec hidr vol

unde s-a luat pref = 10bar deoarece presiunea de refulare a pompelor de alimentare cu ap trebuie
s depeasc ntotdeauna cu 5..6 kgf presiunea din cldare. Altfel apa nu ar putea
cm 2
ptrunde n cldare.

Ecuaia de continuitate este:

kg
pomp ap A app.curge Wap s

m
 Se consider c viteza de curgere a apei prin conducta de alimentare este: Wap = 2 m s .
Aria de curgere a apei va fi:

m pomp
A app.curge
Wap ap
m .= 0,0002386 [m ]
2 2

Diametrul conductei de alimentare cu ap a cldrii este:

4 A app.curge
d = 17,43 mm

1.3.3Dimensionarea prenclzitorului de aer

Fluxul energetic cedat de gaze prenclzitorului este:

Qg = mg cg tg [KW] = 37,482[kW]

unde: -tg=50[C] cderea de temperatur a gazelor pe prenclzitorul de aer.

Fluxul de care este capabil prenclzitorul de aer s-l genereze este:

Qpr.aer = Kpr Sprtm.ln.pr. [KW] = 37,482 [kW]

Diferena de temperatur medie logaritmic a prenclzitorul de aer este:

t max t
t min [grd] = 98,057 [grd]
m.ln.pr t
ln max
t
min

Coeficientul global de schimb de cldur al prenclzitorul de aer este:

Kpr = 12 W 2 .
m grd

Suprafaa de schimb de cldur a prenclzitorul de aer este:

Q
g
S [m2].= 31,85 [m 2 ]
pr.aer K t
pr m.ln.pr.
1.3.4 Dimensionarea condensatorului

Rolul condensatorului (atmosferic) este de a capta eventualele scpri de abur sau de a

acumula aburul nefolosit i a-l transforma n ap de alimentare a cldrii. Agentul de rcire al
condensatorului este apa de mare cu urmtoarele caracteristici:

cldura specific: cAM = 4 KJ

-
Kg grd
- temperatura: tAM = 32 C
Fluxul energetic cedat de abur n condensator este:

Q m
i
abur.CD. abur.CD CD.1bar [KW] = 516,98 [kW]

unde: - mabur.CD = (0,51) maburtot debitul masic de abur ce trece prin condensator

- i KJ
CD.1bar = 2257 Kg diferena de entalpie a aburului care condenseaz la
presiunea de un bar.

Fluxul de care este capabil prenclzitorul de aer s-l genereze este:

QCD = KCD SCDtm.ln.CD. [KW]

unde: - diferena medie logaritmic a condensatorului este:

t max t
t min [grd]= 66 [grd]
m.ln.CD t
ln max
t
min

- coeficientul global de schimb de cldur al condensatorului este: KCD = 1000

W
m 2 grd .

- suprafaa de schimb de cldur a condensatorului este:

Q
S CD = 7,833 [m 2 ]
CD K t
CD m.ln..CD

nCD =201 tevi

Condensatorul c fluxul energetic cedat de abur este egal cu fluxul energetic preluat de
apa de mare, avem:
QaburCD = QamCD = mam cam tam [KW].= 516,98 [kW]
cu: - cam= 4 KJ - cldura specific a apei de mare
Kg grd

- tam= 4 C- diferena de temperatur la intrarea i ieirea apei de mare din condensator.

Deci, debitul masic al apei de mare este:

Q amCD kg
m am .= 32,3113 [kg/s]
c am t am s

Debitul masic al pompei de alimentare cu ap de mare a condensatorului este:

mampomp = 1,25 mam kg .= 40,389 [kg/s]

s

Debitul volumic al pompei este:

Vampomp
m ampomp
am
m h .= 0,0394 [m ]
3 3

1.6. Dimensionarea instalaiei de combustibil

Densitatea combustibilului marin greu nclzit:

cmg
ref
kg .= 994 [kg/m 3 ]
nc

cmg
1 t m 3

unde: - = 684 10 6 grd 1 - coeficientul de dilatare termic

- t 23 C - diferena de temperatur dintre valoarea de referin i cea de calcul a

densitii combustibilului marin greu

Volumul tancului de combustibil:

Vtk.cmg
C hCA 3
cmg
nc
3
m .= 3,626 [m ]

Pentru vehicularea combustibilului vom folosi o pomp cu roi dinate cu angrenare

exterioar cu presiunea de refulare de 10 bar, iar debitul masic de:

pompacb. 1,25 ChCA kg .= 175 kg

m
h h
Debitul volumic al pompei este:

Vampomp
m ampomp

m s .= 0,1761[kg/m ]
3 3

Puterea de antrenare a pompei este:

Vpref
Pantpomp KW .= 0,07824 [kw]
pompom