UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA

FACULTATEA DE INGINERIE HUNEDOARA

PROIECT
DINAMICA AUTOVEHICULELOR RUTIERE

COORDONATOR:
Conf.dr.ing. Carmen ALIC

STUDENȚI:
Jurj Alexandru-Teodor

AN III , Grupa 819 AR

-2015/2016-

1
 TEMA DE PROIECT

Proiectul constă în parcurgerea următoarelor aplicaţii pentru autovehiculul

Volkswagen Passat GL Diesel Variant:

- Caracteristica exterioară a motorului cu combustie internă;

- Caracteristica de tracţiune;
- Caracteristica dinamică;
- Determinarea acceleraţiei autovehiculului;
- Determinarea timpului și spaţiului de demarare;
- Determinarea parametrilor de frânare;
- Determinarea condiţiilor de stabilitate a vehiculelor cu roţi.

Date iniţiale:

Anexa I : Caracteristici principale ale motorului

Autoturism Tip Caracteristici principale-motor

moto
Pe nP Mm nM vt D/S  Consum
r
combustibi
[kW] [min 1 ] [Nm [min 1 ] [cm 3 ] [mm/mm l
] ]
1/100 [km]

Volkswagen m.a.c 50 4400 127 2500 1896 79,5/95,5 22, 4,7/6,6/7,4

Passat GL . 5
Diesel
Variant

Anexa II : Caracteristici principale

Autoturism v max Caracteristici principale-autovehicul

[km/h] L’ B2 H3 L4 B f / Bs5 C6 MT 7 m0 / m a Pneuri

[mm] [mm] [mm] [mm] [mm/mm] [mm] [kg]

Volkswagen 155 4575 1705 1430 2625 1479/1422 110 f-f 1205/1750 185/65R14T
Passat GL Diesel
Variant

1. L- lungimea totală a autovehiculului;

2. B- lătimea totală a autovehiculului;
3. H- înaltimea totală a autovehiculului;
4. L- ampatamentul autovehiculului;
5. B f / Bs - ecartamentul la puntea față-spate;

2
6. C- garda la sol;
7. MT-configurația transmisiei : prima literă- ansamblul motorului
a doua literă- asamblarea punţii motoare;
8. m0 / m a - masa proprie- masa totală;
9. prima parte- lătime bandă
a doua parte- înaltime cauciuc
a treia parte-  inch interior (sau janta)

Anexa III : Rapoarte de transmisie ale cutiei de viteze și transmisiei principale

Autoturism Tip motor Rapoarte de transmitere cutia de viteze Transmisia

principala

i s1 is 2 is3 is 4 is5 / is 6 ia

Volkswagen m.a.c. 3,780 2,120 1,340 0,970 0,800 3,680

Passat GL
Diesel Variant

3
 1. CARACTERISTICA EXTERIOARĂ A MOTORULUI CU
COMBUSTIE INTERNA

1.1. - Scopul şi conţinutul aplicaţiei:

In cadrul aplicaţiei se vor trasa: caracteristica exterioară a motorului cu ardere
internă şi caracteristica vitezelor teoretice a autovehiculului indicat.

1.1.1.. Caracteristica exterioară.

În cazul în care sursa energetică a autovehiculului este un motor cu ardere internă cu
piston, parametrii funcţionali ai acestuia, necesari pentru studiul dinamicii autovehiculului
sunt puşi în evidenţă de caracteristica exterioară. Aceasta reprezintă curbele de variaţie ale
puterii efective, momentului motor şi consumului specific de combustibil funcţie de turaţia
sau viteza unghiulară ale arborelui motor, la admisia totală, în condiţiile unor reglaje (avans,
regim termic) optime.
În Fig. 1.1. este reprezentată caracteristica exterioară a unui motor cu aprindere prin
scânteie pe care se disting următoarele regimuri de funcţionare în raport cu turaţia arborelui
motor:
- turaţia minimă no de funcţionare a motorului în sarcină la care se dezvoltă
momentul motor Mo şi puterea Po;
- turaţia la momentul maxim nM la care se dezvoltă momentul motor Mm şi
puterea Pm;
- turaţia la puterea maximă nP la care se dezvoltă momentul motor MP şi
puterea maximă PP;
- turaţia maximă % la care se dezvoltă momentul motor Mn şi puterea Pn.
Atunci când creşte turaţia peste valoarea n puterea motorului se reduce din cauza
înrăutăţirii umplerii cilindrilor cu amestec carburant şi sporirii pierderilor mecanice în motor.
De aceea turaţia maximă % depăşeşte numai cu 10 -20% turaţia la puterea maximă np. Dacă
motorul este echipat cu regulator-limitator de turaţie, turaţia de intervenţie a limitatorului nn
este real mai mică sau cel puţin egală cu turaţia la puterea maximă np. Dacă nN < nP ea se
numeşte turaţie nominală iar puterea şi momentul corespunzătoare se numesc putere
nominală şi moment nominal
Caracteristica exterioară a motorului se poate separa în două zone: zona de funcţionare
stabilă a motorului alcătuită din plaja de turaţii cuprinsă între nM şi np (nN) şi zona de
nestabilitate situată între turaţiile nM şi n0 . în cazul motoarelor cu regulator-limitator de
turaţie zona cuprinsă între nN şi ng (og - turaţia maximă de mers în gol) poartă numele de
caracteristică de regulator.

4
 Fig.1.1. Caracteristica exterioară a autovehiculului Volkswagen Passat GL

Extensia zonei de stabilitate se apreciază prin coeficientul de elasticitate Ce al

motorului:
n
Ce  M
nP
La motoarele cu aprindere prin comprimare Ce = 0,55 - 0,75.
Variaţia momentului motor în zona de stabilitate se apreciază prin coeficientul de
adaptabilitate (supleţe):
Mm
Ca 
Mp
La motoarele cu aprindere prin comprimare C a  1,05  1,15
Caracteristica exterioară se determină experimental pe standul de probă prin respectarea
unei metodologii bine precizată şi de regulă standardizată.
Atunci când caracteristica exterioară nu este determinată experimental se
procedează, la proiectarea unei caracteristici convenţionale pe baza parametrilor
motorului indicaţi de fabricant folosind relaţii empirice recomandate în literatura de
specialitate.
In general, se aproximează că momentul motor variază în funcţie de turaţia arborelui
cotit după o parabolă pătratică de forma:

5
  n  n  
2


M  Mp      
 np n  
  p  

M - valoarea curentă a momentului motor;

Mp - momentul motor corespunzător puterii maxime;
n - turaţia curentă a arborelui motor;
nP - turaţia arborelui motor corespunzătoare puterii maxime;
 = 0,53;
 = 1,56;
 = 1,09

O altă relaţie de calcul a momentului motor este următoarea:

Mm  M p
M  Mm  2
 (n  nM ) 2
(n p  n M )
Mm - momentul maxim dezvoltat de motor;
nM - turaţia corespunzătoare momentului maxim.

In funcţie de momentul motor se calculează puterea efectivă cu relaţia:

M n
Pe  [ kW ]
9554

1.1.2. Caracteristica vitezelor teoretice (Fig. 1.2)

Aceasta reprezintă graficul de variţie a vitezei de deplasare a autovehiculului funcţie

de turaţia arborelui motor şi de treapta de viteză selectată.
Viteza teoretică în km/h se calculează cu relaţia:
r n
Va  0,377  r
itr
n - turaţia arborelui motor;
rr - raza de rulare a roţilor motoare [m];

Raza de rulare se calculează cu relaţia: rr    r0

r0 - raza liberă a roţii ( r0  rn ) ;
rn - raza nominală a roţii
d  2H
rn 
2
d - diametrul interior al anvelopei,
H - înălţimea secţiunii anvelopei;
 - coeficientul de deformare a pneului;  = 0,94 - 0,98
itr - raportul total de transmitere ; itr  i0  icv ;
i0 - raportul de transmitere al transmisiei centrale;
icv - raportul de transmitere în cutia de viteze corespunzator treptei selectate.

1.2. Modul de lucru

Fazele de desfăşurare ale aplicaţiei sunt următoarele: culegerea datelor iniţiale ;

nominalizarea datelor cerute şi rezolvarea aplicaţiei .

6
1.2.1. Date iniţiale .

Din documentaţia tehnică consultată se extrag următoarele date:

- puterea maximă a motorului P p max ,
- turaţia la puterea maximă n p ,
- momentul maxim Mm,
- turaţia corespunzătoare momentului maxim nM,
- turaţia maximă a arborelui motor n max ;
- raportul de transmitere al transmisiei centrale i 0 ,
- rapoartele de transmitere din cutia de viteze i cv ,
- viteza de deplasare a autoturismului la turaţia n = 1000 rot/min a motorului în fiecare
treaptă de viteză V ai ;
- viteza maximă de deplasare a autovehiculului Va max ;
- dimensiunile pneurilor roţilor motoare,
- turaţia minimă a arborelui motor n 0 = ( 0,5 - 0,6) nM.

1.2.2. Cerinte

In cadrul aplicaţiei se vor rezolva următoarele:

- trasarea caracteristicii exterioare a motorului cu combustie internă ai cărui
parametrii de bază sunt daţi, adică reprezentarea curbelor M = f (n) şi P = f (n);
- determinarea coeficienţilor de elasticitate Ce şi de adaptabilitate Ca;
- trasarea caracteristicii vitezelor autovehiculului V = f (n);
- determinarea valorilor vitezei critice pe fiecare treaptă de viteză.

1.2.3. Rezolvare

Pentru trasarea caracteristicii exterioare se parcurg următorii paşi:

- se calculează momentul motor corespunzător puterii maxime Mp folosind
relaţia;
- se aleg valorile coeficienţilor  ,  şi  ;
- se dau lui "n" valori succesive cuprinse intre n 0 şi n max cu un pas de 100
-150 rot/min;
- pentru valorile lui "n" alese se calculează valorile corespunzătoare ale
momentului motor M şi ale puterii efective Pe valorile obtinute se vor inscrie in tabelul
1.1;
- se reprezintă grafic M = f (n) şi Pe = f (n)
Pentru trasarea caracteristicii vitezelor teoretice se procedează în felul următor:
- se stabileşte raza de rulare a roţilor motoare, fie alegând în mod
corespunzător valoarea coeficientului  de deformare a pneului, fie folosind relaţia:
V i i
rr  ai 0 cv
377
Vai - viteza de deplasare a autovehiculului la turaţia n = 1000 rot/min a arborelui motor;
i0 - raportul de transmitere a transmisiei centrale;
i cv - raportul de transmitere în cutia de viteze al treptei în care se obţine viteza V ai;
- se calculează viteza autovehiculului corespunzătoare turaţiilor n 0 , nM şi nmax pentru
fiecare treaptă de viteză a cutiei de viteze şi valorile obţinute se înscriu în tabelul 1.2.;

7
 - se reprezintă grafic variaţia vitezei Va funcţie de turaţia arborelui motor.

1.2.4. - Concluzii

Pe baza valorilor rezultate din calcule se fac apreciari asupra indicilor funcţionali ai
motorului şi asupra coeficienţilor de elasticitate şi adaptabilitate.

Tabelul 1.1. Valorile parametrilor caracteristicii exterioare

n[rot/min] M[N*m] Pe[kW] n[rot/min] M[N*m] Pe[kW]

600 78,43603 4,925855 4000 113,7095 47,60706
700 81,49063 5,970634 4100 112,6075 48,32435
800 84,42298 7,069121 4200 111,3833 48,96483
900 87,23308 8,217476 4300 110,0369 49,52466
1000 89,92092 9,411861 4400 108,5682 50
1100 92,48652 10,64844 4500 106,9772 50,38702
1200 94,92986 11,92337 4600 105,264 50,68187
1300 97,25096 13,23281 4700 103,4286 50,88071
1400 99,4498 14,57292 4800 101,4709 50,97971
1500 101,5264 15,93988 4900 99,39092 50,97504
1600 103,4807 17,32983 5000 97,18871 50,86284
1700 105,3128 18,73894 5100 94,86425 50,63928
1800 107,0227 20,16336 5200 92,41754 50,30053
1900 108,6102 21,59927 5300 89,84858 49,84273
2000 110,0756 23,04282 5400 87,15737 49,26207
2100 111,4187 24,49018 5500 84,34391 48,55469
2200 112,6395 25,9375 5600 81,40819 47,71675
2300 113,7381 27,38095 5700 78,35022 46,74443
2400 114,7144 28,81668 5800 75,17001 45,63387
2500 115,5685 30,24086 5900 71,86754 44,38125
2600 116,3003 31,64965 6000 68,44282 42,98272
2700 116,9099 33,03922 6100 64,89585 41,43444
2800 117,3972 34,40571 6200 61,22662 39,73258
2900 117,7623 35,7453 6300 57,43515 37,87329
3000 118,0051 37,05414 6400 53,52142 35,85274
3100 118,1257 38,3284 6500 49,48544 33,66709
3200 118,124 39,56424 6600 45,32722 31,3125
3300 118 40,75781 6700 41,04674 28,78513
3400 117,7539 41,90529 6800 36,644 26,08114
3500 117,3854 43,00282 6900 32,11902 23,1967
3600 116,8947 44,04658 7000 27,47179 20,12796
3700 116,2818 45,03272 Mmax Pe max
3800 115,5466 45,95741 118,1257 50,97971
3900 114,6892 46,8168
Tabelul 1.2. Vitezele caracteristice autovehiculului

Viteza Viteza minimă Viteza critică Viteza maximă

8
Treapta V0 V crt V max

[km/h] [km/h] [km/h]

Treapta I 4,601924 23,77661 36,81539

Treapta II 8,205317 42,39414 65,64253

Treapta III 12,98155 67,07132 103,8524

Treapta IV 17,93327 92,65523 143,4662

Treapta V 21,74409 112,3445 173,9527

Fig 1.2. Caracteristica vitezelor teoretice a autovehiculului Volksvagen Passat GL

2. CARACTERISTICA DE TRACTIUNE

9
 2.1. - Scopul şi conţinutul aplicaţiei

In cadrul aplicaţiei se va trasa caracteristica de tracţiune şi a forţelor de

rezistenţă la deplasare pentru autovehiculul indicat la aplicaţia precedentă. Calităţile
dinamice ale unui autovehicul se apreciează prin indicatorii săi de performanţă privind
capacitatea maximă de accelerare, de urcare a pantelor, viteza maximă de deplasare etc.
Pentru stabilirea valorilor acestor indicatori prin calcule simple se foloseşte
caracteristica de tracţiune.
Caracteristica de tracţiune reprezintă graficul de variaţie al forţei tangenţiale la
roată dezvoltată de sistemul de propulsie (în cazul funcţionării motorului cu admisie totală)
funcţie de viteza de deplasare a autovehicului şi treapta de viteză selectată.
Forţa tangenţială la roată se calculează cu relaţia:
M  i0  icv   tr
FR 
rr
M - este momentul motor, dependent de turaţia arborelui motor "n"
i 0 - raportul de transmitere al transmisiei centrale;
icv - raportul de transmitere în cutia de viteze al treptei selectată;
 tr - randamentul total al transmisiei;
rr - raza de rulare a roţilor motoare.
In cazul mişcării rectilinie uniformă, pe drum orizontal în condiţii de aderenţă
satisfăcută, bilanţul forţelor este:
F R-Fr -F a = 0
Fr - forţa de rezistenţă la rulare a roţilor.
Fr  f  Ga
f - coeficientul de rezistenţă la rulare;
Ga =m*g
Ga - greutatea autovehiculului;
Fa - forţa de rezistenţă a aerului;
1 V2
Fa  C x    A a
2 13
Cx - coeficientul de rezistenţă a aerului;
 - densitatea aerului (  =1,225 [kg/m 3 ]);
A - aria secţiunii transversale a autovehiculului;
Va - viteza autovehiculului.
Coeficientul de rezistenta la rulare „f” are urmatoarele valori:

Pentru reprezentarea grafică a caracteristicii de tracţiune FR = f (Va) legătura între

FR şi Va se face prin intermediul turaţiei "n" a arborelui motor.

Viteza teoretică în ‚km/h’ a autovehiculului se calculează cu relaţia:

10
 rr  n
Va  0,377 
i0  icv
,unde "n" este turaţia curentă a arborelui motor.
In figura 2.1 este reprezentată caracteristica de tracţiune a autovehiculului
Volkswagen Passat GL Diesel Variant şi curba de variaţie a rezultantei forţelor de
rezistenţă la înaintare (  Fr + Fa).
Atunci cand este trasată caracteristica de tracţiune FR = f ( Va ) şi se poate determina
experimental viteza maximă care se realizează într-o treaptă superioară de viteză la o turaţie
n < nmax se poate stabili poziţia punctului la intersecţia dreptei ridicate de pe axa abscisei la
valoarea vitezei Vamax ,cu curba FR.
Având coordonatele acestui punct se pot calcula, după caz următoarele:
- coeficientul de rezistenţă la rulare, în cazul în care se cunosc Cx şi A (aria secţiunii
transversale a autovehiculului) folosind relaţia:
F  Fa
f  R
Ga
- coeficientul de rezistenţă a aerului Cx în cazul în care se cunosc f şi A,
folosind relaţia:
26
Cx   FR  f  Ga 
  A  Va max
Caracteristica de tracţiune poate fi folosită atât pentru studiul performanţelor
autovehiculului ( viteza maximă de deplasare, panta maximă pe care poate să o acceadă
autovehiculul, viteza critică etc.) cât şi pentru calculul factorului aerodinamic şi
coeficientul de rezistenţă la rulare, acceleraţia mişcării etc.

2.2 - Modul de lucru

Fazele de desfăşurare a aplicaţiei sunt: culegerea datelor iniţiale, precizarea

mărimilor cerute şi rezolvarea aplicaţiei.

2.2.1 - Date iniţiale

Pentru rezolvarea aplicaţiei trebuie să se culeagă următoarele date tehnice cu

privire la autovehiculul studiat:
- variaţia momentului motor funcţie de turaţia arborelui cotit M = f (n)
- raza de rulare a roţilor motoare rr;
- randamentul total al transmisiei  tr - ( tr = 0,91 - 0,93)
- raportul de transmitere al transmisiei centrale i0;
- valoarea rapoartelor de transmisie ale cutiei de viteze icv;
- aria sarcinii transversale a autovehiculului A;
- coeficientul de rezistenţă la rulare f (drum din beton:f=0,018-0,024);
-coeficientul de rezistenţă a aerului Cx;
- greutatea autovehiculului Ga= G0 + Gu

G0 - greutatea proprie a autovehic;

Gu - greutatea transportată;
- ecartamentul autovehiculului B ;
- înălţimea autovehiculului H ;
- densitatea aerului  (se consideră  = 1,225 Kg/m 3);
- viteza maximă de deplasare Va max şi turaţia "n" la care se obţine această

11
 viteză.

2.2.2. Cerinte

Se vor calcula valorile forţei de tracţiune FR şi ale vitezei de deplasare Va

corespunzătoare valorilor turaţiei arborelui motor "n" alese la aplicaţia precedentă, precum
şi valorile forţei de rezistenţă a aerului Fa pentru variaţia vitezei de deplasare de la 0 la
Vamax , alegându-se un pas de 10 km/h. Se va reprezenta grafic funcţiile FR = f (Va) şi
Fr + Fa = f (Va).

2.2.3. Rezolvare

Pentru rezolvarea aplicaţiei se parcurg următoarele faze:

-se stabilesc valorile ariei secţiunii transversale A a autovehiculului şi a
coeficientului aerodinamic Cx.
Când nu se cunoaşte aria secţiuniii transversale a autovehiculului aceasta se poate
calcula cu formula:
A  CF  B  H A=2,43 m 2
CF -coeficient de corecţie, CF = 0,95-1,05;
B - ecartamentul;
H - înălţimea autovehiculului.
Când nu este indicată valoarea coeficientului de rezistenţă a aerului Cx aceasta se
calculează cu ajutorul relaţiei în care se introduce valoarea forţei tangenţiale FR calculată cu
relaţia pentru treapta de viteză şi turaţia arborelui motor la care se obţine viteza maximă de
deplasare a autovehiculului;
- se dau apoi valori succesive turaţiei arborelui motor "n" aceleaşi ca la aplicaţia
precedentă şi se calculează viteza de deplasare Va şi forţa tangenţială FR ,cu ajutorul
relaţiilor pentru fiecare treaptă de viteză. Rezultatele obţinute se înscriu în tabelul 2.1;
- se calculează forţa de rezistenţă la rulare considerându-se valoare coeficientul
„f” constantă pe întreaga gamă de variaţie a vitezei de deplasare a autovehicului;
-se dau valori succesive vitezei de deplasare a autovehiculului între 0 şi Va max şi se
calculează forţa de rezistenţă a aerului Fa şi rezultanta Fa + Ff. Datele obţinute se înscriu în
tabelul 2.2;
-se reprezintă grafic funcţiile FR = f (Va) şi Fa + Fr = f (Va)
-se stabileşte valoarea vitezei maxime V a max cu care se poate deplasa
autovehiculul dat pe un drum betonat rectiliniu dispus orizontal, prin determinarea
abscisei punctului de intersecţie a curbei Fa + Fr = f (Va) cu curba FR = f (Va).

2.3. – Concluzii

In funcţie de treapta de viteză, la care se realizează viteza maximă de deplasare a

autovehiculului valoarea raportului de transmitere din cutia de viteze se apreciază destinaţia
principală a autovehiculului. Se vor face aprecieri dacă a fost conceput pentru circulaţie
preponderent urbană, interurbană, pentru circulaţie pe autostrăzi, pe drumuri montane etc.

Tabelul 2.1 Valorile forţei tangenţiale

n M Treapta 1 Treapta 2 Treapta 3 Treapta 4 Treapta 5

Va1 FR1 Va2 FR2 Va3 FR3 Va4 FR4 Va5 FR5
600 78,44 4,60 3546,96 8,21 1989,30 12,98 1257,39 17,93 910,20 21,74 750,68

12
 700 81,49 5,37 3685,09 9,57 2066,77 15,15 1306,36 20,92 945,65 25,37 779,91
800 84,42 6,14 3817,70 10,94 2141,14 17,31 1353,36 23,91 979,67 28,99 807,98
900 87,23 6,90 3944,77 12,31 2212,41 19,47 1398,41 26,90 1012,28 32,62 834,87
1000 89,92 7,67 4066,32 13,68 2280,58 21,64 1441,50 29,89 1043,47 36,24 860,60
1100 92,49 8,44 4182,34 15,04 2345,65 23,80 1482,63 32,88 1073,25 39,86 885,15
1200 94,93 9,20 4292,83 16,41 2407,62 25,96 1521,80 35,87 1101,60 43,49 908,54
1300 97,25 9,97 4397,79 17,78 2466,49 28,13 1559,01 38,86 1128,53 47,11 930,75
1400 99,45 10,74 4497,23 19,15 2522,25 30,29 1594,26 41,84 1154,05 50,74 951,79
1500 101,53 11,50 4591,13 20,51 2574,92 32,45 1627,54 44,83 1178,15 54,36 971,67
1600 103,48 12,27 4679,51 21,88 2624,49 34,62 1658,87 47,82 1200,83 57,98 990,37
1700 105,31 13,04 4762,36 23,25 2670,95 36,78 1688,24 50,81 1222,09 61,61 1007,91
1800 107,02 13,81 4839,68 24,62 2714,32 38,94 1715,65 53,80 1241,93 65,23 1024,27
1900 108,61 14,57 4911,47 25,98 2754,58 41,11 1741,10 56,79 1260,35 68,86 1039,47
2000 110,08 15,34 4977,74 27,35 2791,75 43,27 1764,59 59,78 1277,36 72,48 1053,49
2100 111,42 16,11 5038,47 28,72 2825,81 45,44 1786,13 62,77 1292,94 76,10 1066,34
2200 112,64 16,87 5093,68 30,09 2856,77 47,60 1805,70 65,76 1307,11 79,73 1078,03
2300 113,74 17,64 5143,36 31,45 2884,64 49,76 1823,31 68,74 1319,86 83,35 1088,54
2400 114,71 18,41 5187,51 32,82 2909,40 51,93 1838,96 71,73 1331,19 86,98 1097,89
2500 115,57 19,17 5226,13 34,19 2931,06 54,09 1852,65 74,72 1341,10 90,60 1106,06
2600 116,30 19,94 5259,23 35,56 2949,62 56,25 1864,38 77,71 1349,59 94,22 1113,06
2700 116,91 20,71 5286,79 36,92 2965,08 58,42 1874,15 80,70 1356,66 97,85 1118,90
2800 117,40 21,48 5308,83 38,29 2977,44 60,58 1881,97 83,69 1362,32 101,47 1123,56
2900 117,76 22,24 5325,34 39,66 2986,70 62,74 1887,82 86,68 1366,55 105,10 1127,06
3000 118,01 23,01 5336,32 41,03 2992,86 64,91 1891,71 89,67 1369,37 108,72 1129,38
3100 118,13 23,78 5341,77 42,39 2995,91 67,07 1893,64 92,66 1370,77 112,34 1130,53
3200 118,12 24,54 5341,69 43,76 2995,87 69,23 1893,62 95,64 1370,75 115,97 1130,52
3300 118,00 25,31 5336,09 45,13 2992,73 71,40 1891,63 98,63 1369,31 119,59 1129,33
3400 117,75 26,08 5324,96 46,50 2986,48 73,56 1887,68 101,62 1366,46 123,22 1126,98
3500 117,39 26,84 5308,30 47,86 2977,14 75,73 1881,78 104,61 1362,18 126,84 1123,45
3600 116,89 27,61 5286,11 49,23 2964,69 77,89 1873,91 107,60 1356,49 130,46 1118,75
3700 116,28 28,38 5258,39 50,60 2949,15 80,05 1864,09 110,59 1349,38 134,09 1112,89
3800 115,55 29,15 5225,14 51,97 2930,50 82,22 1852,30 113,58 1340,84 137,71 1105,85
3900 114,69 29,91 5186,37 53,33 2908,76 84,38 1838,55 116,57 1330,89 141,34 1097,64
4000 113,71 30,68 5142,07 54,70 2883,91 86,54 1822,85 119,56 1319,52 144,96 1088,27
4100 112,61 31,45 5092,23 56,07 2855,96 88,71 1805,18 122,54 1306,74 148,58 1077,72
4200 111,38 32,21 5036,88 57,44 2824,91 90,87 1785,56 125,53 1292,53 152,21 1066,01
4300 110,04 32,98 4975,99 58,80 2790,77 93,03 1763,97 128,52 1276,91 155,83 1053,12
4400 108,57 33,75 4909,57 60,17 2753,52 95,20 1740,43 131,51 1259,86 159,46 1039,06
4500 106,98 34,51 4837,63 61,54 2713,17 97,36 1714,93 134,50 1241,40 163,08 1023,84
4600 105,26 35,28 4760,15 62,91 2669,72 99,53 1687,46 137,49 1221,52 166,70 1007,44
4700 103,43 36,05 4677,15 64,27 2623,17 101,69 1658,04 140,48 1200,22 170,33 989,87
4800 101,47 36,82 4588,62 65,64 2573,51 103,85 1626,65 143,47 1177,50 173,95 971,14
4900 99,39 37,58 4494,57 67,01 2520,76 106,02 1593,31 146,46 1153,37 177,58 951,23
5000 97,19 38,35 4394,98 68,38 2464,91 108,18 1558,01 149,44 1127,81 181,20 930,15
5100 94,86 39,12 4289,86 69,75 2405,96 110,34 1520,75 152,43 1100,84 184,82 907,91
5200 92,42 39,88 4179,22 71,11 2343,90 112,51 1481,52 155,42 1072,45 188,45 884,49
5300 89,85 40,65 4063,05 72,48 2278,75 114,67 1440,34 158,41 1042,63 192,07 859,90
5400 87,16 41,42 3941,35 73,85 2210,49 116,83 1397,20 161,40 1011,40 195,70 834,15
5500 84,34 42,18 3814,12 75,22 2139,14 119,00 1352,10 164,39 978,76 199,32 807,22
5600 81,41 42,95 3681,37 76,58 2064,68 121,16 1305,03 167,38 944,69 202,94 779,13
5700 78,35 43,72 3543,08 77,95 1987,13 123,32 1256,01 170,37 909,20 206,57 749,86
5800 75,17 44,49 3399,27 79,32 1906,47 125,49 1205,03 173,35 872,30 210,19 719,42
5900 71,87 45,25 3249,93 80,69 1822,71 127,65 1152,09 176,34 833,98 213,82 687,82
6000 68,44 46,02 3095,06 82,05 1735,85 129,82 1097,19 179,33 794,23 217,44 655,04
6100 64,90 46,79 2934,66 83,42 1645,89 131,98 1040,33 182,32 753,07 221,06 621,09
6200 61,23 47,55 2768,73 84,79 1552,84 134,14 981,51 185,31 710,50 224,69 585,98
6300 57,44 48,32 2597,28 86,16 1456,68 136,31 920,73 188,30 666,50 228,31 549,69
6400 53,52 49,09 2420,30 87,52 1357,42 138,47 857,99 191,29 621,08 231,94 512,23

13
6500 49,49 49,85 2237,79 88,89 1255,05 140,63 793,29 194,28 574,25 235,56 473,61
6600 45,33 50,62 2049,75 90,26 1149,59 142,80 726,63 197,27 525,99 239,18 433,81
6700 41,05 51,39 1856,18 91,63 1041,03 144,96 658,01 200,25 476,32 242,81 392,84
6800 36,64 52,16 1657,08 92,99 929,37 147,12 587,43 203,24 425,23 246,43 350,71
6900 32,12 52,92 1452,46 94,36 814,61 149,29 514,89 206,23 372,72 250,06 307,40
7000 27,47 53,69 1242,30 95,73 696,74 151,45 440,39 209,22 318,79 253,68 262,92

Tabelul 2.2. Rezistenta aerului si rezistenta la rulare

Va Fa Fr Fa+Fr
0 0 350 350
3,434712 10 350 353,4347
13,73885 20 350 363,7388
30,9124 30 350 380,9124
54,95538 40 350 404,9554
85,86779 50 350 435,8678
123,6496 60 350 473,6496
168,3009 70 350 518,3009
219,8215 80 350 569,8215
278,2116 90 350 628,2116
343,4712 100 350 693,4712
415,6001 110 350 765,6001
494,5985 120 350 844,5985
580,4663 130 350 930,4663
673,2035 140 350 1023,203
772,8101 150 350 1122,81
879,2862 160 350 1229,286
985,7622 170 350 1335,762
1092,238 180 350 1442,238
1198,714 190 350 1548,714
1305,19 200 350 1655,19

Fig 2.1. Caracteristica de tracţiune a autovehiculului Volkswagen Passat GL Diesel Variant

14
3. CARACTERISTICA DINAMICA

15
 3.1. - Scopul şi conţinutul aplicaţiei.

In cadrul aplicaţiei se va trasa caracteristica dinamică pentru două situaţii privind

starea drumului şi se vor stabili indicii de performanţă a autovehiculului indicat. Aprecierea
căutaţilor dinamice ale autovehiculelor se poate face cu ajutorul "factorului dinamic" D.
Acesta reprezintă forţa specifică disponibilă pentru accelerarea autovehiculului.
Factorul dinamic D se calculează cu relaţia:
F  Fa
D R
Ga
FR- forţa tangenţială la roată dezvoltată de motor;
Fa - forţa de rezistenţă a aerului;
Ga - greutatea totală a autovehiculului.

Intrucât FR cat şi Fa variază funcţie de viteza de deplasare a autovehiculului rezultă că şi

factorul dinamic D variază funcţie de Va.
Graficul care conţine variaţia factorului dinamic D funcţie de viteza de deplasare Va
pentru toate treptele de viteză ale autovehiculului reprezintă caracteristica dinamică a
acestuia.
Caracteristica dinamică se foloseşte la stabilirea indicilor de performanţă ai
autovehiculelor.
Factorul dinamic este determinat de valoarea forţei tangenţiale la roata FR care
reprezintă capacitatea maximă a motorului de a genera o forţă activă la periferia roţilor
motoare. Acesteia i se opune reacţiunea drumului a cărei valoare maximă este egală cu forţa
de aderenţă dintre pneu şi cale. Forţa de aderenţă reprezintă capacitatea maximă a
drumului de a împinge autovehiculul în sensul de deplasare. Această capacitate se apreciază
prin "factorul de propulsie" al căii de rulare denumit şi factor dinamic la limita de aderenţă
dat de relaţia:
  Z  Fa
D 
Ga
 - coeficientul de aderenţă;
Z - reacţiunea normală la puntea motoare.

In cadrul aplicatiei de va considera, pentru usurarea rezolvarii, valoarea reactiunii

statice la puntea motoare data de urmatoarele relatii:
-pentru autovehiculul cu punte motoare fata:
b  Ga
Z
L
L- ampatamentul autovehiculului;
b- distanta de la centrul de masa la axa puntii spate.

Reprezentarea grafică a curbelor D  , în funcţie de viteza autovehiculului Va pentru

diferite valori ale coeficientului de aderenţă  reprezintă caracteristica de propulsie a
drumului. Deplasarea autovehiculului se realizează pe intersecţia D  D .
Pentru valori ale factorului dinamic D>D  încărcarea autovehiculului se poate
realiza până la nivelul lui D  , altfel are loc patinarea roţilor. Pentru valori ale factorului
dinamic D<D  (aderenţa este asigurată) deplasarea autovehiculului este determinată numai

16
de capacitatea motorului de a dezvolta o forţă tangenţială la roţi care să depăşească
rezistenţele la înaintare.
In figura 3.1 s-au reprezentat şi curbele de variaţie ale factorului D  pentru valori ale
coeficientului de aderenţă  = 0,1 - 0,7. In cazul căii de rulare caracterizată prin coeficientul
de aderenţă  = 0,35 caracteristica dinamică a autovehiculului Volkswagen Passat GL
Diesel Variant este reprezentată prin curbele situate sub curba trasată cu linie întreruptă.
Indicii de performanţă ai autoturismului care se pot stabili cu ajutorul caracteristicii
dinamice sunt:
- viteza maximă de deplasare a autovehiculului Vamax pe un drum dat;
- rezistenţa specifică maximă a drumului pe care se poate deplasa
autoturismul cu viteză dată;
- panta maximă a drumului pe care se poate deplasa autovehiculul.
Viteza maximă :La viteza maximă autovehiculul se deplasează în regim stabil de
mişcare (dv/ dt = 0). In această situaţie factorul dinamic este dat de relaţia:
D = f co s  + s i n   f +p = 
 - unghiul de înclinare al căii de rulare faţă de orizontală;
f - coeficientul de rezistenţă la rulare;
p - panta drumului;
 - coeficientul de rezistenţă la deplasare a autovehiculului datorat drumului.
Pentru determinarea vitezei maxime la deplasare pe un drum caracterizat prin  1 se
trasează o dreaptă de nivel de ordonata D = 1 care intersectează curba factorului
dinamic în punctul A. Abscisa acestui punct este viteza maximă ce o poate realiza
autovehiculul pe drumul dat. Pentru un alt drum caracterizat prin coeficientul de rezistenţă
 2 se va obţine un alt punct de ordonată D = 2 a cărei abscisă reprezintă viteza maximă a
autovehiculului pe drumul respectiv.
Rezistenţa specifică maximă: Rezistenţa specifică maximă pe care poate să o
învingă autovehiculul deplasându-se cu viteza Va se determină prin ridicarea unei verticale de
pe axa absciselor din punctul care indică valoarea Va a vitezei, până intersectează curba
factorului dinamic al treptei de viteză dorită în punctul B. Ordonata acestui punct D =
reprezintă rezistenţa specifică maximă la viteza Va. Rezistenţa specifică maximă a drumului
pe care se poate deplasa autovehiculul într-o treaptă de viteză dată se obţine prin
trasarea tangentei orizontale la curba factorului dinamic corespunzătoare treptei de viteză
considerată. Coordonatele punctului de tangenţă reprezintă rezistenţa specifică maximă,
respectiv viteza de deplasare la care se poate realiza aceasta.
Pentru determinarea rezistentei specifice maxime se parcurg urmatorii pasi:
-se ridica drepte verticale din punctele corespunzatoare valorilor vitezei Va , alese,
pana intersecteaza curbele D sau D  ;
-se citesc ordonatele acestor puncte care reprezinta  max cautate.
Panta maximă: Din relaţia rezultă: p = D - f
Atunci când se cunosc D şi f se poate calcula panta p a drumului care poate fi urcată de
autovehicul în condiţiile realizării factorului dinamic D. Pentru aceasta pe graficul
caracteristicii se trasează o dreaptă de nivel la distanţa " f " faţă de ax absciselor. Din
punctul de viteză Va de pe abscisă se ridică o verticală car intersectează atât orizontale dusă
la înălţimea "f" în punctul C cât şi curba factorului dinamic a treptei de viteză considerată în
punctul B. Segmentul de dreaptă BC cuprins între cele două puncte de intersecţie
reprezintă panta maximă pe care se poate deplasa autovehiculul în condiţiile specificate.
Panta maximă pe care se poate deplasa autovehiculul într-o treaptă de viteză aleasă
corespunde factorului dinamic realizat la viteza critică, respectiv ordonata tangentei
orizontale la curba factorului dinamic.

17
 Pentru determinarea pantei maxime se procedeaza astfel:
-se traseaza o dreapta de nivel la inaltimea „f” fata de axa absciselor;
-se ridica drepte verticale din punctele corespunzatoare valorilor vitezei Va , date,
pana la intersectia cu curba D respectiv D  ;
-se calculeaza diferenta D(D  )-f=p.
Atunci când condiţia de aderenţă nu este satisfăcută în anumite trepte de viteză
valorile factorului dinamic sunt limitate la valorile factorului de propulsie, iar indicii de
performanţă se stabilesc funcţie de aceste valori.

3.2. - Modul de lucru

Aplicaţia cuprinde următoarele faze: culegerea datelor iniţiale, prezentarea

elementelor cerute şi rezolvarea.

3.2.1. - Date iniţiale

Pentru reprezentarea caracteristicii dinamice a autovehiculului dat se folosesc

următoarele date:
- caracteristica de tracţiune FR= f(Va) a autovehiculului , valorile forţei de
rezistenţă a aerului Fa = f (Va), greutatea totală a autovehiculului Ga;
- distribuţia greutăţii pe punţile autovehiculului;
- ampatamentul L;
- coeficientul de rezistenţă la rulare f = 0,018 - 0,024;
- coeficientul de aderenţă  = 0,7 - 0,8 pentru drum betonat în stare uscată şi
 = 0,35 pentru drum de beton în stare umedă;
- unghiul de înclinare a drumului faţă de orizontală  = 0°; 3°; şi 5°.

3.2.2. - Cerinte

In cadrul aplicaţiei se vor realiza următoarele:

- graficele D = f (Va) şi D  = f (Va) pentru drum uscat şi drum umed;
- viteza maximă Vamax pe drum uscat şi umed pentru  = 0°; 3°; şi 5° ;
- rezistenţa specifică.maximă n/max pentru Va = 30; 60 - 90; 120; 150 Km/h;
- panta maximă pmax pentru Va = 30; 60; 90; 120 -150 Km /h.

3.2.3.- Rezolvare

Trasarea caracteristicii dinamice pentru o anumită treaptă de viteză selectată cuprinde

următoarele faze:
- se stabilesc valorile forţei tangenţiale FR corespunzătoare diferitelor valori
ale vitezei de deplasare a autovehiculului Va din caracteristica de tracţiune;
- se determină valoarea forţei de rezistenţă a aerului Fa corespunzătoare
valorilor vitezei Va considerată mai înainte;
- se calculează factorul dinamic D.
Pentru trasarea caracteristicii de propulsie a căii de rulare se parcurg următorii paşi:
- se calculează reacţiunea normală "Z" a punţii motoare;
- se calculează valorile factorului dinamic D  pentru diverse valori ale coeficientului
de aderenţă  şi ale vitezei de deplasare a autovehiculul Va;.
Din graficul astfel obţinut se extrag caracteristicile de propulsie ale căilor de rulare
determinate prin valorile coeficientului de aderenţă specificate (  = 0,8,  = 0,35) având

18
în vedere că deplasarea autovehiculului are loc numai pe mulţimea D  D . In figura 3.2
este reprezentată caracteristica de propulsie a autovehiculului Volkswagen Passat GL
Diesel Variant pe o cale de rulare cu  = 0,35.
Pentru determinarea vitezei maxime de deplasare a autovehiculului pe un drum
caracterizat prin coeficientul de rezistenţă la rulare „f'” şi panta „p” respectiv V = f + P se
procedează astfel:
- se trasează drepte de nivel de ordonata D =  până intersectează curbe ale factorului
dinamic D sau ale factorului de propulsie D8;
- se citesc valorile absciselor acestor puncte care reprezintă valoarea vitezelor
maxime căutate. Datele obţinute se înscriu în tabel.

3.3. Concluzii

Se fac aprecieri asupra posibilitatii de folosire a puterii dezvoltate de motor in cazul

deplasarii autovehiculului pe calea de rulare indicata si influenta aderentei asupra capacitatii
de deplasare pe drumuri in panta.

Tabelul 3.1:Valorile factorului dinamic

n M Treapta 1 Treapta 2
Va1 FR1 Fa1 D1 Va2 FR2 Fa2 D2
600 78,44 4,60 3546,96 0,73 0,20 8,21 1989,30 2,31 0,11
700 81,49 5,37 3685,09 0,99 0,21 9,57 2066,77 3,15 0,12
800 84,42 6,14 3817,70 1,29 0,22 10,94 2141,14 4,11 0,12
900 87,23 6,90 3944,77 1,64 0,23 12,31 2212,41 5,20 0,13
1000 89,92 7,67 4066,32 2,02 0,23 13,68 2280,58 6,42 0,13
1100 92,49 8,44 4182,34 2,44 0,24 15,04 2345,65 7,77 0,13
1200 94,93 9,20 4292,83 2,91 0,25 16,41 2407,62 9,25 0,14
1300 97,25 9,97 4397,79 3,41 0,25 17,78 2466,49 10,86 0,14
1400 99,45 10,74 4497,23 3,96 0,26 19,15 2522,25 12,59 0,14
1500 101,53 11,50 4591,13 4,55 0,26 20,51 2574,92 14,45 0,15
1600 103,48 12,27 4679,51 5,17 0,27 21,88 2624,49 16,44 0,15
1700 105,31 13,04 4762,36 5,84 0,27 23,25 2670,95 18,56 0,15
1800 107,02 13,81 4839,68 6,55 0,28 24,62 2714,32 20,81 0,15
1900 108,61 14,57 4911,47 7,29 0,28 25,98 2754,58 23,19 0,16
2000 110,08 15,34 4977,74 8,08 0,28 27,35 2791,75 25,69 0,16
2100 111,42 16,11 5038,47 8,91 0,29 28,72 2825,81 28,33 0,16
2200 112,64 16,87 5093,68 9,78 0,29 30,09 2856,77 31,09 0,16
2300 113,74 17,64 5143,36 10,69 0,29 31,45 2884,64 33,98 0,16
2400 114,71 18,41 5187,51 11,64 0,30 32,82 2909,40 37,00 0,16
2500 115,57 19,17 5226,13 12,63 0,30 34,19 2931,06 40,15 0,17
2600 116,30 19,94 5259,23 13,66 0,30 35,56 2949,62 43,42 0,17
2700 116,91 20,71 5286,79 14,73 0,30 36,92 2965,08 46,83 0,17
2800 117,40 21,48 5308,83 15,84 0,30 38,29 2977,44 50,36 0,17
2900 117,76 22,24 5325,34 16,99 0,30 39,66 2986,70 54,02 0,17
3000 118,01 23,01 5336,32 18,18 0,30 41,03 2992,86 57,81 0,17
3100 118,13 23,78 5341,77 19,42 0,30 42,39 2995,91 61,73 0,17

3200 118,12 24,54 5341,69 20,69 0,30 43,76 2995,87 65,78 0,17

19
 3300 118,00 25,31 5336,09 22,00 0,30 45,13 2992,73 69,95 0,17
3400 117,75 26,08 5324,96 23,36 0,30 46,50 2986,48 74,26 0,17
3500 117,39 26,84 5308,30 24,75 0,30 47,86 2977,14 78,69 0,17
3600 116,89 27,61 5286,11 26,19 0,30 49,23 2964,69 83,25 0,16
3700 116,28 28,38 5258,39 27,66 0,30 50,60 2949,15 87,94 0,16
3800 115,55 29,15 5225,14 29,18 0,30 51,97 2930,50 92,76 0,16
3900 114,69 29,91 5186,37 30,73 0,29 53,33 2908,76 97,70 0,16
4000 113,71 30,68 5142,07 32,33 0,29 54,70 2883,91 102,78 0,16
4100 112,61 31,45 5092,23 33,97 0,29 56,07 2855,96 107,98 0,16
4200 111,38 32,21 5036,88 35,64 0,29 57,44 2824,91 113,31 0,15
4300 110,04 32,98 4975,99 37,36 0,28 58,80 2790,77 118,77 0,15
4400 108,57 33,75 4909,57 39,12 0,28 60,17 2753,52 124,36 0,15
4500 106,98 34,51 4837,63 40,92 0,27 61,54 2713,17 130,08 0,15
4600 105,26 35,28 4760,15 42,75 0,27 62,91 2669,72 135,92 0,14
4700 103,43 36,05 4677,15 44,63 0,26 64,27 2623,17 141,90 0,14
4800 101,47 36,82 4588,62 46,55 0,26 65,64 2573,51 148,00 0,14
4900 99,39 37,58 4494,57 48,51 0,25 67,01 2520,76 154,23 0,14
5000 97,19 38,35 4394,98 50,51 0,25 68,38 2464,91 160,59 0,13
5100 94,86 39,12 4289,86 52,55 0,24 69,75 2405,96 167,08 0,13
5200 92,42 39,88 4179,22 54,64 0,24 71,11 2343,90 173,69 0,12
5300 89,85 40,65 4063,05 56,76 0,23 72,48 2278,75 180,44 0,12
5400 87,16 41,42 3941,35 58,92 0,22 73,85 2210,49 187,31 0,12
5500 84,34 42,18 3814,12 61,12 0,21 75,22 2139,14 194,31 0,11
5600 81,41 42,95 3681,37 63,36 0,21 76,58 2064,68 201,44 0,11
5700 78,35 43,72 3543,08 65,65 0,20 77,95 1987,13 208,70 0,10
5800 75,17 44,49 3399,27 67,97 0,19 79,32 1906,47 216,09 0,10
5900 71,87 45,25 3249,93 70,33 0,18 80,69 1822,71 223,61 0,09
6000 68,44 46,02 3095,06 72,74 0,17 82,05 1735,85 231,25 0,09
6100 64,90 46,79 2934,66 75,18 0,16 83,42 1645,89 239,02 0,08
6200 61,23 47,55 2768,73 77,67 0,15 84,79 1552,84 246,92 0,07
6300 57,44 48,32 2597,28 80,20 0,14 86,16 1456,68 254,95 0,07
6400 53,52 49,09 2420,30 82,76 0,13 87,52 1357,42 263,11 0,06
6500 49,49 49,85 2237,79 85,37 0,12 88,89 1255,05 271,40 0,06
6600 45,33 50,62 2049,75 88,01 0,11 90,26 1149,59 279,81 0,05
6700 41,05 51,39 1856,18 90,70 0,10 91,63 1041,03 288,36 0,04
6800 36,64 52,16 1657,08 93,43 0,09 92,99 929,37 297,03 0,04
6900 32,12 52,92 1452,46 96,20 0,08 94,36 814,61 305,83 0,03
7000 27,47 53,69 1242,30 99,01 0,07 95,73 696,74 314,76 0,02

Treapta 3 Treapta 4 Treapta 5

Va3 FR3 Fa3 D3 Va4 FR4 Fa4 D4 Va5 FR5 Fa5 D5
12,98 1257,39 5,79 0,07 17,93 910,20 11,05 0,05 21,74 750,68 16,24 0,04
15,15 1306,36 7,88 0,07 20,92 945,65 15,03 0,05 25,37 779,91 22,10 0,04
17,31 1353,36 10,29 0,08 23,91 979,67 19,64 0,05 28,99 807,98 28,87 0,04
19,47 1398,41 13,02 0,08 26,90 1012,28 24,85 0,06 32,62 834,87 36,54 0,05

20
 21,64 1441,50 16,08 0,08 29,89 1043,47 30,68 0,06 36,24 860,60 45,11 0,05
23,80 1482,63 19,45 0,08 32,88 1073,25 37,13 0,06 39,86 885,15 54,58 0,05
25,96 1521,80 23,15 0,09 35,87 1101,60 44,18 0,06 43,49 908,54 64,96 0,05
28,13 1559,01 27,17 0,09 38,86 1128,53 51,86 0,06 47,11 930,75 76,24 0,05
30,29 1594,26 31,51 0,09 41,84 1154,05 60,14 0,06 50,74 951,79 88,42 0,05
32,45 1627,54 36,18 0,09 44,83 1178,15 69,04 0,06 54,36 971,67 101,50 0,05
34,62 1658,87 41,16 0,09 47,82 1200,83 78,55 0,06 57,98 990,37 115,48 0,05
36,78 1688,24 46,47 0,09 50,81 1222,09 88,68 0,06 61,61 1007,91 130,37 0,05
38,94 1715,65 52,09 0,10 53,80 1241,93 99,41 0,07 65,23 1024,27 146,16 0,05
41,11 1741,10 58,04 0,10 56,79 1260,35 110,77 0,07 68,86 1039,47 162,85 0,05
43,27 1764,59 64,31 0,10 59,78 1277,36 122,73 0,07 72,48 1053,49 180,44 0,05
45,44 1786,13 70,91 0,10 62,77 1292,94 135,31 0,07 76,10 1066,34 198,93 0,05
47,60 1805,70 77,82 0,10 65,76 1307,11 148,51 0,07 79,73 1078,03 218,33 0,05
49,76 1823,31 85,05 0,10 68,74 1319,86 162,32 0,07 83,35 1088,54 238,63 0,05
51,93 1838,96 92,61 0,10 71,73 1331,19 176,74 0,07 86,98 1097,89 259,83 0,05
54,09 1852,65 100,49 0,10 74,72 1341,10 191,77 0,07 90,60 1106,06 281,94 0,05
56,25 1864,38 108,69 0,10 77,71 1349,59 207,42 0,07 94,22 1113,06 304,94 0,05
58,42 1874,15 117,21 0,10 80,70 1356,66 223,68 0,06 97,85 1118,90 328,85 0,05
60,58 1881,97 126,05 0,10 83,69 1362,32 240,56 0,06 101,47 1123,56 353,66 0,04
62,74 1887,82 135,22 0,10 86,68 1366,55 258,05 0,06 105,10 1127,06 379,37 0,04
64,91 1891,71 144,70 0,10 89,67 1369,37 276,15 0,06 108,72 1129,38 405,99 0,04
67,07 1893,64 154,51 0,10 92,66 1370,77 294,87 0,06 112,34 1130,53 433,50 0,04
69,23 1893,62 164,64 0,10 95,64 1370,75 314,20 0,06 115,97 1130,52 461,92 0,04
71,40 1891,63 175,09 0,10 98,63 1369,31 334,14 0,06 119,59 1129,33 491,24 0,04
73,56 1887,68 185,87 0,10 101,62 1366,46 354,70 0,06 123,22 1126,98 521,47 0,03
75,73 1881,78 196,96 0,10 104,61 1362,18 375,87 0,06 126,84 1123,45 552,59 0,03
77,89 1873,91 208,37 0,10 107,60 1356,49 397,66 0,05 130,46 1118,75 584,62 0,03
80,05 1864,09 220,11 0,09 110,59 1349,38 420,06 0,05 134,09 1112,89 617,55 0,03
82,22 1852,30 232,17 0,09 113,58 1340,84 443,07 0,05 137,71 1105,85 651,38 0,03
84,38 1838,55 244,55 0,09 116,57 1330,89 466,70 0,05 141,34 1097,64 686,12 0,02
86,54 1822,85 257,25 0,09 119,56 1319,52 490,94 0,05 144,96 1088,27 721,76 0,02
88,71 1805,18 270,28 0,09 122,54 1306,74 515,79 0,05 148,58 1077,72 758,29 0,02
90,87 1785,56 283,62 0,09 125,53 1292,53 541,26 0,04 152,21 1066,01 795,74 0,02
93,03 1763,97 297,29 0,08 128,52 1276,91 567,34 0,04 155,83 1053,12 834,08 0,01
95,20 1740,43 311,28 0,08 131,51 1259,86 594,04 0,04 159,46 1039,06 873,32 0,01
97,36 1714,93 325,59 0,08 134,50 1241,40 621,34 0,04 163,08 1023,84 913,47 0,01
99,53 1687,46 340,22 0,08 137,49 1221,52 649,27 0,03 166,70 1007,44 954,52 0,00
101,69 1658,04 355,17 0,07 140,48 1200,22 677,80 0,03 170,33 989,87 996,47 0,00
103,85 1626,65 370,44 0,07 143,47 1177,50 706,95 0,03 173,95 971,14 1039,33 0,00
106,02 1593,31 386,04 0,07 146,46 1153,37 736,71 0,02 177,58 951,23 1083,08 -0,01
108,18 1558,01 401,96 0,07 149,44 1127,81 767,09 0,02 181,20 930,15 1127,74 -0,01
110,34 1520,75 418,20 0,06 152,43 1100,84 798,08 0,02 184,82 907,91 1173,30 -0,02
112,51 1481,52 434,76 0,06 155,42 1072,45 829,69 0,01 188,45 884,49 1219,77 -0,02
114,67 1440,34 451,64 0,06 158,41 1042,63 861,90 0,01 192,07 859,90 1267,13 -0,02
116,83 1397,20 468,84 0,05 161,40 1011,40 894,73 0,01 195,70 834,15 1315,40 -0,03
119,00 1352,10 486,37 0,05 164,39 978,76 928,18 0,00 199,32 807,22 1364,57 -0,03
121,16 1305,03 504,22 0,05 167,38 944,69 962,24 0,00 202,94 779,13 1414,64 -0,04
123,32 1256,01 522,38 0,04 170,37 909,20 996,91 -0,01 206,57 749,86 1465,62 -0,04
125,49 1205,03 540,87 0,04 173,35 872,30 1032,20 -0,01 210,19 719,42 1517,49 -0,05

21
127,65 1152,09 559,69 0,03 176,34 833,98 1068,10 -0,01 213,82 687,82 1570,27 -0,05
129,82 1097,19 578,82 0,03 179,33 794,23 1104,61 -0,02 217,44 655,04 1623,95 -0,06
131,98 1040,33 598,27 0,03 182,32 753,07 1141,74 -0,02 221,06 621,09 1678,53 -0,06
134,14 981,51 618,05 0,02 185,31 710,50 1179,48 -0,03 224,69 585,98 1734,02 -0,07
136,31 920,73 638,15 0,02 188,30 666,50 1217,83 -0,03 228,31 549,69 1790,41 -0,07
138,47 857,99 658,57 0,01 191,29 621,08 1256,80 -0,04 231,94 512,23 1847,69 -0,08
140,63 793,29 679,31 0,01 194,28 574,25 1296,38 -0,04 235,56 473,61 1905,89 -0,08
142,80 726,63 700,37 0,00 197,27 525,99 1336,58 -0,05 239,18 433,81 1964,98 -0,09
144,96 658,01 721,76 0,00 200,25 476,32 1377,39 -0,05 242,81 392,84 2024,98 -0,09
147,12 587,43 743,46 -0,01 203,24 425,23 1418,81 -0,06 246,43 350,71 2085,87 -0,10
149,29 514,89 765,49 -0,01 206,23 372,72 1460,85 -0,06 250,06 307,40 2147,67 -0,11
151,45 440,39 787,84 -0,02 209,22 318,79 1503,50 -0,07 253,68 262,92 2210,38 -0,11

Fig 3.1. Caracteristica dinamica a autovehiculului Volkswagen Passat GL Diesel Variant

Tabelul 3.2. Valoarea factorului dinamic la limita de aderenta

Va Coeficientul de aderenta
 =0.1  =0.2  =0.3  =0.3  =0.  =0.5  =0.6  =0.7
5 4
0 0,10 0,10 0.15 0.18 0.20 0.26 0.31 0.36
10 0,10 0,10 0.15 0.18 0.20 0.25 0.31 0.36

22
20 0,10 0,10 0.15 0.18 0.20 0.25 0.31 0.36
30 0,10 0,10 0.15 0.18 0.20 0.25 0.30 0.36
40 0,10 0,10 0.15 0.18 0.20 0.25 0.30 0.35
50 0,10 0,10 0.15 0.17 0.20 0.25 0.30 0.35
60 0.09 0.09 0.15 0.17 0.20 0.25 0.30 0.35
70 0.09 0.09 0.14 0.17 0.19 0.25 0.30 0.35
80 0.09 0.09 0.14 0.17 0.19 0.24 0.29 0.34
90 0.08 0.09 0.14 0.16 0.19 0.24 0.29 0.34
100 0.08 0.08 0.13 0.16 0.18 0.24 0.29 0.34
110 0.08 0.08 0.13 0.15 0.18 0.23 0.28 0.33
120 0.07 0.07 0.12 0.15 0.18 0.23 0.28 0.33
130 0.07 0.07 0.12 0.15 0.17 0.22 0.27 0.32
140 0.06 0.06 0.11 0.14 0.17 0.22 0.27 0.32
150 0.06 0.06 0.11 0.13 0.16 0.21 0.26 0.31
160 0.05 0.05 0.10 0.13 0.15 0.20 0.26 0.31
170 0.04 0.05 0.10 0.12 0.15 0.20 0.25 0.30

Tabelul 3.3. Valorile vitezei maxime

Felul Coef. Vamax

drumului f  =0  =3  =5
Treapta Va Treapta Va Treapta Va
de viteza de viteza de viteza
Drum de 0.013- III 136 III 135.5 III 135
beton- 0.018 IV 152 IV 151.5 IV 151
USCAT V 158 V 157 V 156
Drum de 0.018- III 134 III 133 III 132.5
beton- 0.020 IV 147 IV 146.5 IV 145.5
UMED V 151 V 150.5 V 149.5

Tabelul 3.4. Valorile maxime ale coeficientului de rezistenta  max

Va 30 60 90 120 150
Treapta 1 0,29 0 0 0 0
Treapta 2 0,16 0,15 0,05 0 0
Treapta 3 0,085 0,1 0,08 0,048 0
Treapta 4 0,06 0,067 0,065 0,047 0,02
Treapta 5 0,047 0,05 0,048 0,04 0,02

Tabelul 3.5. Valoarea pantei maxime p=D-f

Va 30 60 90 120 150

23
Treapta 1 0,27 0 0 0 0
Treapta 2 0,14 0,13 0,03 0 0
Treapta 3 0,065 0,08 0,06 0,028 0
Treapta 4 0,04 0,047 0,045 0,027 0
Treapta 5 0,027 0,03 0,028 0,02 0

4. DETERMINAREA ACCELERAŢIEI AUTOVEHICULELOR

24
 4.1. - Scopul şi conţinutul aplicaţiei

In cadrul aplicaţiei se vor trasa grafice de variaţie ale acceleraţiei "a" şi ale
inversului acceleraţiei " l/a" funcţie de viteza Va de deplasare a autovehicului folosind
caracteristica de propulsie.
Calităţile dinamice ale autovehiculului se pot aprecia prin capacitatea de demarare.
Demarajul reprezintă procesul de creştere a vitezei autovehiculului la pornirea de pe loc sau
la depăşirea altui autovehicul în timpul circulaţiei pe drumurile publice.
Procesul de demarare este caracterizat prin :
- acceleraţia de demaraj acceleraţia cu care autovehiculul părăseşte starea de
repaus pentru a ajunge la o anumită viteză Va;
- timpul de demaraj - timpul necesar creşterii vitezei autovehiculului de la
zero la o valoare V a (de regulă V a = 100 Km/h) sau timpul necesar pentru
parcurgerea unei anumite distanţe "S" de la pornirea de pe loc (în mod obişnuit se au
în vedere două valori S = 400 m şi S = 1000 m);
- timpul de repriză - timpul necesar creşterii vitezei autovehiculului de la
valoare Vai la o valoare Va2 ( de obicei Vai = 40; 60; 90 Km/h iar Va 2 = 60; 90;
120; 160 Km/h) într-o anumită treaptă de viteză;
- spaţiul de demaraj - spaţiul parcurs de autovehicul în timpul demarajului.
Acceleraţia de demaraj se poate studia cu ajutorul caracteristicii dinamice a
autovehiculului. Se cunoaşte că factorul dinamic D este dat de relaţia:
F  Fa  dv  dv
D R  f cos   sin   i     i 
Ga g dt g dt
FR – forta tangentiala dezvoltata de motor la roata;
Fa – forta de rezistenta datorata aerului;
Ga – greutatea autovehiculului;
f – coeficientul de rezistenta la rulare;
 - unghiul de inclinare fata de orizontala a caii de rulare;
 i - coeficientul de influenta al maselor in miscare de rotatie asupra maselor in miscare de translatie ale
autovehiculelor.
Acesasta se calculeaza cu relatia:    l  i  
J m  tr  itri2
unde : i  
ma  rr2
Jm – este mometul de inertie al mecanismului motor
 tr - randamentul mecanic global al transmisiei autovehiculului (  tr =0,91-0,93);
itri – raportul total de transmitere; itri=i0 *icvi;
i0 - raportul de transmitere in cutia de viteze pentru treapta selectata;
rr – raza de rulare a rotilor motoare;
ma – masa automobilului;
ma=Ga/g;
n
JR
 1
ma  rr2
JR – momentul de inertie al unei roti a autovehiculului;
n – numarul de roti ale autovehiculului.

25
 dv g
Din relatie se scrie : a  dt  ( D   )  
i
Prin urmare acceleraţia autovehiculului în timpul deplasării este direct proporţională
cu D - şi invers proporţională cu  i . Dacă se cunoaşte valoare curentă a factorului D
din caracteristica de propulsie se poate calcula acceleratia autovehiculului cu ajutorul
realaţiei. Este de remarcat că acceleratia autovehiculului în mişcarea de translaţie pe calea
orizontală este realizată numai de forţa de propulsie, adică de reacţiunea tangenţială a căii de
rulare asupra roţile motoare ceea ce înseamnă că în relaţia se vor introduce valorile lui D sau
D  după cum este satisfăcută condiţia de aderenţă.
Intrucât valoarea factorului dinamic D care asigură propulsia variază funcţi de viteză
Va de deplasare a autovehiculului şi treapta de viteză selectată rezultă că si acceleraţia va
depinde de aceşti factori.
In figura 4.1 este reprezentată diagrama acceleraţiei autovehiculului Volkswagen
Passat GL Diesel Variant funcţie de viteză în cazul deplasării pe un drum orizontal din beton
în stare uscată
Se poate observa că în cazul asigurării aderenţei acceleraţia autovehiculului are
valori diferite pentru fiecare treaptă de viteză selectată şi variază funcţie de viteză Va în
cazul neasigurării aderenţei acceleraţia se menţine aproape constantă pe intreg intervalul de
valori ale vitezei de deplasare Va in care nu este satisfacuta aderenta.

4.2 - Modul de lucru

Fazele de desfăşurare a aplicaţiei sunt:culegerea datelor iniţiale, precizarea

elementelor cerute şi rezolvarea aplicaţiei.

4.2.1-Date iniţiale.

In vederea realizării aplicaţiei se culeg următoarele date:

-variaţia factorului dinamic D respectiv D  funcţie de viteza V a a
autovehiculului (din caracteristica de propulsie);
- masa autovehiculului ma; (ma = Ga/g);
- coeficientul de rezistenţă al drumului  ; ( = f + p) - pentru felul şi starea
drumului considerat.
-momentul de inerţie al mecanismului motor inclusiv volantul (Jm = 0,02-0,07Kgm2);
- momentul de inerţie at roţii JR (Jr = 0,2 - 0,6 Kg – m2)
- raportul de transmitere al transmisiei centrale i0
- raportul de transmitere în cutia de viteze pentru fiecare treaptă de viteză
icvi;
- raza de rulare a roţilor motoare rr
- randamentul global al transmisiei autovehiculului  tr .

4.2.2. – Cerinte

In cadrul aplicaţiei se vor trasa următoarele:

- graficele de variaţie a acceleraţiei autovehiculului funcţie de viteza Va la
deplasare pe drum orizontal, din beton şi în stare uscată,  = 0,7 - 0,8;în stare umedă 
=0,35 ; în pantă  = 5° cu  = 0,7.

26
 - graficele de variaţii ale inversului acceleraţiei "1/a" funcţie de viteza Va
pentru aceleaşi categorii de drum.
Intrucât la viteze mari apropiate de viteza maximă acceleraţia este foarte mică
tinzând către zero, reprezentarea raportului "l/a" = f (Va) se limitează la valoarea vitezei
Va=0,9Vamax.

4.2.3. - Rezolvare

Pentru trasarea diagramelor a = f (Va) şi l/a = f (Va) se parcurg următorii paşi:

- se aleg, din documentaţia tehnică dată, valorile mărimilor indicate la pct. 4.2.1;
- se calculează coeficienţii i ,  şi  cu ajutorul relaţiilor de mai sus
- se aleg valorile coeficientului  în funcţie de drumul considerat (  = 0,7 -0,8
şi  =0,35; f =0,018 - 0,024;  = 0° şi  = 5°,
- se extrag valorile factorului dinamic D din diagramele D = f (Va) pentru
fiecare categorie de drum şi treaptă de viteză în parte;
- se calculează acceleraţia "a" şi raportul "l/a" folosind relaţia de mai sus
- se reprezintă diagramele funcţiilor a = f (Va) şi l/a = f (Va);
Rezultatele obţinute se trec în tabelul 4.1

4.3. – Concluzii

Se fac aprecieri privind capacitatea de demarare a autovehiculului la deplasarea pe

un drum orizontal şi pe drum în pantă când suprafaţa căii de rulare este uscată şi când este
umedă.

Tabelul 4.1. Valorile acceleratiei si valorile de variatie a raportului „1/a” a autovehiculului

Volkswagen Passat GL Diesel Variant

Treapta 1 Treapta 2 Treapta 3

Va1 D1 a1 1/a1 Va2 D2 a2 1/a2 Va3 D3 a3 1/a3
4,60 0,20 1,73 0,58 8,21 0,11 0,94 1,06 12,98 0,07 0,54 1,84
5,37 0,21 1,81 0,55 9,57 0,12 0,98 1,02 15,15 0,07 0,57 1,75
6,14 0,22 1,88 0,53 10,94 0,12 1,02 0,98 17,31 0,08 0,60 1,68
6,90 0,23 1,94 0,51 12,31 0,13 1,06 0,94 19,47 0,08 0,62 1,62
7,67 0,23 2,01 0,50 13,68 0,13 1,10 0,91 21,64 0,08 0,64 1,56
8,44 0,24 2,07 0,48 15,04 0,13 1,13 0,88 23,80 0,08 0,66 1,51
9,20 0,25 2,13 0,47 16,41 0,14 1,17 0,86 25,96 0,09 0,68 1,47
9,97 0,25 2,18 0,46 17,78 0,14 1,20 0,84 28,13 0,09 0,70 1,43
10,74 0,26 2,23 0,45 19,15 0,14 1,23 0,82 30,29 0,09 0,72 1,40
11,50 0,26 2,28 0,44 20,51 0,15 1,25 0,80 32,45 0,09 0,73 1,37
12,27 0,27 2,33 0,43 21,88 0,15 1,28 0,78 34,62 0,09 0,75 1,34
13,04 0,27 2,37 0,42 23,25 0,15 1,30 0,77 36,78 0,09 0,76 1,32
13,81 0,28 2,41 0,41 24,62 0,15 1,33 0,75 38,94 0,10 0,77 1,30
14,57 0,28 2,45 0,41 25,98 0,16 1,35 0,74 41,11 0,10 0,78 1,28
15,34 0,28 2,48 0,40 27,35 0,16 1,37 0,73 43,27 0,10 0,79 1,26
16,11 0,29 2,52 0,40 28,72 0,16 1,38 0,72 45,44 0,10 0,80 1,25
16,87 0,29 2,54 0,39 30,09 0,16 1,40 0,72 47,60 0,10 0,81 1,24
17,64 0,29 2,57 0,39 31,45 0,16 1,41 0,71 49,76 0,10 0,81 1,23

27
18,41 0,30 2,59 0,39 32,82 0,16 1,42 0,70 51,93 0,10 0,82 1,22
19,17 0,30 2,61 0,38 34,19 0,17 1,43 0,70 54,09 0,10 0,82 1,22
19,94 0,30 2,63 0,38 35,56 0,17 1,44 0,69 56,25 0,10 0,82 1,22
20,71 0,30 2,64 0,38 36,92 0,17 1,45 0,69 58,42 0,10 0,82 1,21
21,48 0,30 2,65 0,38 38,29 0,17 1,45 0,69 60,58 0,10 0,82 1,22
22,24 0,30 2,66 0,38 39,66 0,17 1,46 0,69 62,74 0,10 0,82 1,22
23,01 0,30 2,67 0,37 41,03 0,17 1,46 0,69 64,91 0,10 0,82 1,22
23,78 0,30 2,67 0,37 42,39 0,17 1,46 0,69 67,07 0,10 0,81 1,23
24,54 0,30 2,67 0,37 43,76 0,17 1,46 0,69 69,23 0,10 0,81 1,24
25,31 0,30 2,67 0,38 45,13 0,17 1,45 0,69 71,40 1,25

0,10 0,80
26,08 0,30 2,66 0,38 46,50 0,17 1,45 0,69 73,56 0,10 0,79 1,26
26,84 0,30 2,65 0,38 47,86 0,17 1,44 0,70 75,73 0,10 0,78 1,28
27,61 0,30 2,64 0,38 49,23 0,16 1,43 0,70 77,89 0,10 0,77 1,29
28,38 0,30 2,62 0,38 50,60 0,16 1,42 0,71 80,05 0,09 0,76 1,31
29,15 0,30 2,60 0,38 51,97 0,16 1,41 0,71 82,22 0,09 0,75 1,34
29,91 0,29 2,58 0,39 53,33 0,16 1,39 0,72 84,38 0,09 0,73 1,36
30,68 0,29 2,56 0,39 54,70 0,16 1,37 0,73 86,54 0,09 0,72 1,39
31,45 0,29 2,53 0,40 56,07 0,16 1,36 0,74 88,71 0,09 0,70 1,43
32,21 0,29 2,50 0,40 57,44 0,15 1,34 0,75 90,87 0,09 0,68 1,46
32,98 0,28 2,47 0,41 58,80 0,15 1,31 0,76 93,03 0,08 0,66 1,51
33,75 0,28 2,43 0,41 60,17 0,15 1,29 0,77 95,20 0,08 0,64 1,56
34,51 0,27 2,39 0,42 61,54 0,15 1,27 0,79 97,36 0,08 0,62 1,61
35,28 0,27 2,35 0,43 62,91 0,14 1,24 0,81 99,53 0,08 0,60 1,67
36,05 0,26 2,31 0,43 64,27 0,14 1,21 0,83 101,69 0,07 0,57 1,75
36,82 0,26 2,26 0,44 65,64 0,14 1,18 0,85 103,85 0,07 0,55 1,83
37,58 0,25 2,21 0,45 67,01 0,14 1,15 0,87 106,02 0,07 0,52 1,92
38,35 0,25 2,15 0,46 68,38 0,13 1,11 0,90 108,18 0,07 0,49 2,03
39,12 0,24 2,10 0,48 69,75 0,13 1,08 0,93 110,34 0,06 0,46 2,16
39,88 0,24 2,04 0,49 71,11 0,12 1,04 0,96 112,51 0,06 0,43 2,32
40,65 0,23 1,98 0,51 72,48 0,12 1,00 1,00 114,67 0,06 0,40 2,50
41,42 0,22 1,91 0,52 73,85 0,12 0,96 1,04 116,83 0,05 0,37 2,73
42,18 0,21 1,84 0,54 75,22 0,11 0,92 1,09 119,00 0,05 0,33 3,01
42,95 0,21 1,77 0,56 76,58 0,11 0,87 1,14 121,16 0,05 0,30 3,37
43,72 0,20 1,70 0,59 77,95 0,10 0,83 1,21 123,32 0,04 0,26 3,85
44,49 0,19 1,64 0,62 79,32 0,10 0,78 1,28 125,49 0,04 0,22 4,52
45,25 0,18 1,54 0,65 80,69 0,09 0,73 1,37 127,65 0,03 0,18 5,50
46,02 0,17 1,46 0,69 82,05 0,09 0,68 1,48 129,82 0,03 0,14 7,10
46,79 0,16 1,37 0,73 83,42 0,08 0,62 1,60 131,98 0,03 0,10 10,11
47,55 0,15 1,28 0,78 84,79 0,07 0,57 1,76 134,14 0,02 0,06 17,98
48,32 0,14 1,19 0,84 86,16 0,07 0,51 1,95 136,31 0,02 0,01 90,42
49,09 0,13 1,10 0,91 87,52 0,06 0,45 2,20 138,47 0,01 -0,03 -28,78
49,85 0,12 1,00 1,00 88,89 0,06 0,39 2,54 140,63 0,01 -0,08 -12,22
50,62 0,11 0,90 1,12 90,26 0,05 0,33 3,02 142,80 0,00 -0,13 -7,69
51,39 0,10 0,79 1,26 91,63 0,04 0,27 3,74 144,96 0,00 -0,18 -5,57
52,16 0,09 0,69 1,46 92,99 0,04 0,20 4,96 147,12 -0,01 -0,23 -4,34
52,92 0,08 0,58 1,73 94,36 0,03 0,13 7,44 149,29 -0,01 -0,28 -3,54
53,69 0,07 0,46 2,15 95,73 0,02 0,07 15,34 151,45 -0,02 -0,34 -2,98

28
Figura
4.1.
Diagram
a
accelerat
iei
autovehic
ulului
Volkswa
gen
Passat
GL
Diesel
Variant

29
 5.
DETE
RMIN
AREA
TIMPU
LUI SI
SPATI
ULUI

DE
DEMA
RARE

5.
1. -
Scopul şi
conţinut
ul
aplicaţiei

In cadrul

30
aplicaţiei
se vor
determin
a timpul
de
demarare
, timpul
de
repriză
(accelerar
e) şi
spaţiul de
demarare
folosind
metoda
grafo-
analitică.
Ti
mpul de
demarare
reprezint
ă timpul
necesar
ca
autovehic
ulul să
ajungă la
0,9 din
viteza lui
maximă,
pornind
de la
punct
fix, cu
schimbar
ea
succesivă
a
treptelor
de viteze,
pe un
sector de
drum
orizontal
şi
rectiliniu,
încărcat
cu
sarcină
normală,

31
în
condiţii
meteorol
ogice
standard.
Ti
mpul de
repriză
(accelera
re)
reprezint
ă durata
de timp
în care
viteza
autovehic
ulului
creşte de
la
valoarea
Va1 la
valoarea
Va2 la
deplasare
a într-o
singură
treaptă de
viteză
selectată.

imp
ul
de
dem
arar
e
rezu
ltă
din
relaţ
ia
de
defi
niţie
a
acce
leraţ
iei:

32
in care
„a”
reprezintă
acceleraţi
a mişcării
autovehic
ulului.
S
paţiul de
demarare
reprezint
ă distanţa
parcursă
de
autovehic
ul în
timpul
demaraju
lui. Dacă
accelerar
ea se face
numai
prin
modificar
ea
turaţiei
motorului
menţinân
d cuplată
în cutia
de viteze
o
anumită
treaptă şi
viteză
creşte de
la Va1 la
Va2
spaţiul
parcurs
în
intervalul
de timp
necesar
creşterii
vitezei
reprezint
ă spaţiul
de
repriză.

33
 paţi
ul
de
dem
arar
e
este
dat
de
relaţ
ia:

s tn
Sd  0 ds  t 0
vdt

In
trucât nu
sunt
cunoscut
e
funcţiile
a = f (V)
şi nici V
= f (t)
pentru
determina
rea
timpului
şi
spaţiului
de
demarare,
se
recurge la
integrarea
grafică a
ecuaţiilor.

5.
2. -
Modul
de lucru

Fazele
de
desfăşura

34
re a
aplicaţiei
sunt:
culegere
a datelor,
prezentar
ea
elementel
or cerute
şi
realizarea
aplicaţiei.

5.
2.1. -
Date
iniţiale

Pentru
realizarea
aplicaţiei
sunt
necesare
următoar
ele:
-
graficele
de
variaţie
a
inversulu
i
acceleraţ
iei
funcţie
de
viteza
autovehi
culului la
deplasare
a pe
drum
orizontal
din beton
în stare
uscată,
pe drum
din beton
in stare

35
umeda si
pe drum
in panta (
 0  5  ),
trasate in
cadrul
aplicaţiei
anterioar
e.

5.
2.2.
Cerinte

In
cadrul
aplicaţiei
se vor
realiza
următoar
ele:
a
- trasarea
diagrame
i de
variaţie a
timpului
de
demarare
funcţie
de viteza
autovehi
culului
pentru
situaţiile:
-
rum
orizontal
din beton
în stare
uscată,
-
rum
orizontal
din beton

36
în stare
umedă,
-
rum în
pantă ( 
= 5°) din
beton în
stare
uscată;
b
- trasarea
diagramei
demarajul
ui Va = f
(t) pentru
drumurile
considera
te
c
- trasarea
diagramei
spaţiului
de
demarare
funcţie de
viteza de
deplasare
a
autovehic
ulului în
aceleaşi
condiţii
cu cele de
la
aliniatul
precedent
;
d
-
determin
area
timpului
de
demarare
pentru
creşterea
vitezei de
la zero la
100Km/h
pe un

37
drum
orizontal
din beton
în stare
uscată;
e
-
determina
rea
timpului
de
demarare
şi a
vitezei
finale
pentru
parcurger
ea
distanţelo
r S1=400
m ; şi
S2=1000
m pe un
drum
orizontal
din beton
în stare
uscata;
f-
determin
area
timpului
de
repriză
pentru
creşterea
vitezei de
la
40Km/h
la
160Km/h
în
treptele a
IV-a şi a
V-a la
deplasare
a pe
drum
orizontal
din beton

38
în stare
uscată.

Rezolva
re

Timpul
de
demarare
funcţie
de viteza
de
deplasar
ea
autovehi
culului
se poate
determin
a cu
ajutorul
diagrame
i
l/a=f(Va
). Timpul
de
demarare
în cadrul
unei
trepte de
viteză
reprezint
ă, în
baza
relaţiei
aria
suprafeţei
cuprinsă
între
curba
raportului
l/a şi axa
absciselo
r.

Pentru
determin
area pe

39
cale
grafică a
acestei
suprafeţe
se
împarte
intervalul
de viteze
considera
t Vo - Vn
în mai
multe
subinterv
ale mici.
Trasând
verticale
de la axa
absciselo
r pană la
curba
inversulu
i
acceleraţ
iei la
extremit
ăţile
acestor
subinterv
ale se
formeaza
o
succesiu
ne de
trapeze
mixtilinii
Fi ale
carei arii
se pot
determin
a cu
relatia:

n
1
td 
3,6q p
 Fi
1
p-este
scara
vitezei
( 1km/h=

40
p mm
sau
lm/s=p/3
,6mm );
q-este
scara
inversului
acceleratie
i (1 s 2
/m=q
mm );
n-numarul
subinterval
elor.

Pe
ntru
determin
area
timpului
total de
demarare
de la
pornirea
din
repaus
pana la
viteza
maxima,
prin
trecerea
sucesiva
a tuturor
treptelor
de viteza
se
utilizeaz
a
diagrama
inversulu
i
accelerat
iei
trasata
pentru
toate
treptele
cutiei de
viteze a
autovehi
culului.P

41
entru
aceasta
diagrama
se
imparte
campul
de viteze
de la
zero
pana la
viteza
maxima
in
intervale
mici
asemanat
or cu
cazul
unei
singure
trepte de
viteza.
Se
determin
ă ariile
trapezelo
r formate
între axa
absciselo
r şi
curbeli
raportului
"l/a" care
se
însumeaz
ă
succesiv,
valorile
obţinute
se
introduc
pe rând îi
relaţia
obţinând
u-se
timpii de
demarare
corespun
zători
intervale

42
lor
considera
te.

Aceste
valori se
înscriu în
tabelul
5.1 şi se
reprezintă
grafic t =
f (Va).
In
practica
exploatăr
ii
autovehic
ulului se
foloseşte
mai mult
diagrama
demaraju
lui care
reprezint
ă graficul
de
creştere a
vitezei de
deplasare
funcţie
de timpul
de
demarare
.

In figura
5.1 este
reprezent
ată
diagrama
demaraju
lui a
autovehic
ulului
Volkswa
gen
Passsat
GL
Diesel
Variant.

43
 C
apacitate
a de
accelerar
ea
autovehic
ulului
într-o
treaptă de
viteză
aleasă se
apreciază
prin
timpul de
repriză.
Determin
area
timpului
de repriză
se poate
face prin
integrarea
grafică a
funcţiei
"l/a" pe
intervalul
de
variaţie a
vitezei de
la V1 la V2
în treapta
de viteză
considera
tă. In
general
timpul de
repriza
se
determin
ă pentru
treptele
superioar
e de
viteza .
G
raficul
demarajul
ui Va =f
(t) se
trasează

44
cu datele
din
tabelul
5.1
alegînd
ca
variabilă
independ
entă
timpul "t"
şi
reprezent
ându-l pe
axa
absciselor
şi ca
variabilă
dependen
tă viteza
Va
reprezent
ata pe
scara
ordonatel
or.Spaţiul
de
demarare
se
determină
cu
ajutorul
diagramei
td = f
(Va) .
Pe
ntru
determina
rea ariei
acestui
domeniu
se
procedea
za in mod
asemanat
or ca la
determina
rea
timpului
de
demarare.

45
Se
imparte
intervalul
de timp
pentru
demarare
in
subinterv
ale mici
si se
divide
intreaga
suprafata
in trapeze
mixtilinii
Fsi .
S
patiul de
demarare
se
calculeaz
a cu
relatia:
n
1
Sd    Fsi
3,6 p  r 1
r-este scara
timpului (1
s=r mm);
Fsi -aria
trapezului
considerat.
D
atele
obtinute
se inscriu
in tabelul
5.2 si se
prezinta
grafic
variatia
spatiului
de
demarare
Sd
functie de
viteza
autovehic
ulului Va.
Ti
mpul de

46
demarare
corespun
zator
vitezei de
100km/h
se citeste
direct din
graficele
Va=f(t).
Pe
ntru
determina
rea
timpului
de
demarare
la
parcurger
ea
distantei
S se
folosesc
diagramel
e
S=f(Va)
si Va=t.
Determin
area
timpului
de repriza
intr-o
treapta de
viteza Va
pentru
treapta
respectiv
a
determina
nd aria
suprafetei
de sub
curba
intre Vai
si Vaf.
Datele
obtinute
se trec in
tabel
identic cu
tabelul

47
5.1.

5.
3
Concluzi
i
Se fac
aprecieri
privind
timpul de
demarare,
spatiul de
demarare
si timpul
de
repriza.

Tabelul
5.1.
Va
4,601924
10,73782
20,70866
30,67949
41,02658
50,59945
60,17232
71,11275
80,05287
90,87082
101,6888
110,3431
122,544
131,5106
140,4773
149,4439

Fi
g 5.1.
Timpul
de
demarer
e fata de
viteza
autovehi
culului

48
 Fig 5.2.
Diagram
a de
demarere

49
 Tabelul
5.2
td
0,681039
1,575734
2,409485
3,613454
5,047382
6,570639
8,603978
10,76406
13,93556
17,5753
21,08277
27,9669
34,92119
44,48617
61,81977
71,96748

Fig 5.3.
Diagram
a
spatiului
de
demarare

50
 6.
DETE
RMIN
AREA
PARA
METR
ILOR
CAPA
CITAT
II

DE
FRAN
ARE

6.
1-

51
Scopul şi
conţinut
ul
aplicaţiei
.

In
cadrul
aplicaţiei
se vor
studia
parametri
i
capacităţi
i de
frânare ai
unui
autovehic
ul la
deplasare
a pe un
drum din
beton în
condiţiile
a trei stări
diferite
ale
suprafeţei
de rulare:
uscată,
umedă,
cu polei.
Fr
ânarea
reprezint
ă
procesul
prin care
se reduce
parţial
sau total
viteza
autovehic
ulului.

52
Capacitat
ea de
frânare
are o
importanţ
ă
deosebită
pentru
utilizarea
autovehic
ulului în
circulaţia
rutieră.
Ea se
apreciază
prin
următorii
parametri
:
-
deceleraţî
a maximă
în
procesul
de
frânare;
-timpul
minim de
frânare;
-spaţiul
minim de
frânare;
-spaţiul
de oprire.

6.
1.1-
Decelara
ţia la
frânare

D
ecelaraţia
la frânare

53
reprezint
ă
intensitat
ea cu
care se
reduce
viteza
autovehic
ulului în
decursul
procesulu
i de
frânare.
Valoarea
deceleraţi
ei
depinde
de
intensitat
ea cu care
acţioneaz
ă
sistemul
de
frânare,
de viteza
iniţială a
autovehic
ulului,
dacă
frânarea
se
execută
cu
motorul
decuplat
sau
nedecupl
at etc.
C
ând
frânarea
se
produce

54
fără
decuplare
a
motorului
şi cu
admisia
motorului
la mers în
gol
(pedala
de
acceleraţi
e
eliberată)
asupra
roţilor
motoare
se
manifestă
pe lângă
rezistenţe
le curente
datorate
înaintării
autovehic
ulului şi
influenţa
momentel
or de
inerţie ale
organelor
în rotaţie
legate
cinematic
de
acestea şi
forţele de
rezistenţă
din motor
(forte de
frecare,
rezistenţa
datorită
compresi

55
unii
amestecul
ui,
aspiraţiei
etc).
D
acă se
frânează
violent,
cu
ambreiaju
l decuplat
şi
frânarea
se
exercită
cu toate
roţile
decelerar
ea
maximă a
autovehic
ulului
este dată
de relaţia:

 dv  g KAV a2 
   '    f  p  
 dt  max   13Ga 
'-
coeficientul
de influenţă
a roţilor
aflate în
mişcare de
rotaţie
asupra
masei
autovehicul
ului în
mişcare de
translaţie
,unde :
 '  1 

56
 n
 JR
 1
ma  rr2
JR-
momentul
de inertie al
unei roti
(JR=0,2-0,6
kg  m 2 );
rr-raza de
rulare a
rotilor;
ma-masa
autovehicul
ului;
n-numarul
de roti ale
autovehicul
ului;
 -forta
specifica de
franare
generata de
sistemul de
franare.
Aceasta
poate
avea
valori
diferite
functie de
intensitat
ea
actiunii
sistemulu
i de
franare
intre zero
si
valoarea
coeficient
ului de
aderenta
 .In
cazul
blocarii

57
rotilor
forta
specifica
de
franare
capata
valoarea
.
f-
coeficientul
de
rezistenta
la rulare;
p-panta caii
de rulare;
K-
coeficientul
de
rezistenta
aerodinami
ca frontala
al
autovehicul
ului;
A-aria
sectiuni
transversale
a
autovehicul
ului;
Va-viteza
autovehicul
ului;
Ga-
greutatea
autovehicul
ului.
D
aca
franarea
incepe de
la o
viteza
mai mica
de 80
km/h,
influenta
rezistente

58
i aerului
se poate
neglija, si
daca
deplasare
a se face
pe un
drum
foarte
bun care
opune o
rezistenta
mica la
rularea
rotilor ce
se
neglijeaz
a, ecuatia
decelerari
se scrie:
 dv  g
   '   p 
 dt  max 
In
cazul
deplasarii
pe un
drum
orizontal
rezulta:
 dv  g
   '
 dt  max 
D
aca se
provoaca
blocarea
rotilor
prin
actionare
a
sistemulu
i de
franare,
decelerati

59
a obtinuta
este:
 dv  g KAV a2 
   '    p  
 dt  0   13Ga 
;
 dv  g
   '    p
 dt  0 
;
 dv  g
   '
 dt  0 

6.
1.2 -
Timpul
de
frânare

Ti
mpul de
frânare
reprezint
ă
perioada
de timp
de
frânare
intensă
scursă
din
momentu
l în care
forţa de
frânare a
atins
intensitat
ea
impusă
până
când
viteza
autovehic
ulului s-a

60
redus la
valoarea
dorită sau
s-a oprit.
Dacă
frânarea
se face cu
motorul
decuplat
şi viteza
autovehic
ulului se
reduce de
la Va1 la
Va2
timpul
minim de
frânare
este dat
de relaţia:
 ' Ga  V KA V KA 
t f min   arctg a1   arctg a 2  
g KAF0  3,6 F0 3,6 F0 
,unde:
F0  Ga    f  p 
,cand
frecarea
se face
fara
blocarea
rotilor
si
F0  G a    p 
,cand
frecarea
se face cu
rotile
blocate
L
a frânarea
autovehic
ulului pe
o cale
orizontală

61
în cazul
deplasării
cu viteza
redusă
(sub 80
Km/h),
influenţa
rezistenţe
i aerului
(Fa = 0)
se poate
neglija,ia
r relaţia
timpului
de frânare
devine:
'
t f min   Va1  Va 2 
3,6 g (  f )
,în cazul
frânării
cu toate
roţile fără
blocare
si
'
t f min   Va1  Va 2 
3,6 g
,în cazul
blocării
roţilor.
D
acă
frânarea
se
execută
până la
oprirea
autovehic
ulului
(Va2 = 0)
se obţine
 '  Va1  '  Va1
t f min  :tf0 
3,6 g (  f ) 3,6 g (   f )

62
 Pr
actic
modul de
executare
a
procesulu
i de
frânare
depinde
de
construcţi
a
mecanism
ului de
frânare de
gradul de
încărcare
al
vehiculul
ui, de
repartiţia
dinamică
a
sarcinilor
pe punţi
şi de
starea
tehnică a
mecanism
ului.
Influenţa
acestor
factori se
apreciază
prin
coeficient
ul de
eficacitate
Ke a
frânelor
care
reprezintă
raportul
între

63
deceleraţi
a maximă
posibilă (
 + f) şi
deceleraţi
a
dezvoltată
în condiţii
reale la
frânare
violentă.
Valorile
coeficient
ului Ke
pentru
autovehic
ulul
Volkswag
en Passat
GL
Diesel
Variant
sunt
indicate
în tabelul
6.1:

Volksvagen
Passat GL

D
acă se
tine
seama de
coeficient
ul de
eficacitat
ea
frânelor,
timpul
minim de
frânare se
calculeaz
ă cu

64
relaţia :

 '  K e  Va1
t f min 
3,6 g (  f )
,dacă nu
s-au
blocat
roţile
si

 '  K e  Va1
tf0 
3,6 g
,dacă
roţile
sunt
blocate
prin
frânare.

6.
1.3 -
Spaţiul
minim
de
frânare

S
paţiul
minim de
frânare
reprezint
ă distanţa
parcursă
de
autovehic
ul în
timpul
frânării
efective
cu
intensitat

65
e maximă
când
viteza lui
s-a
micşorat
de la Va1
laVa2.
C
ând
frânarea
se
realizeaz
ă cu toate
roţile cu
motorul
decuplat
în
condiţii
ideale de
frânare
(pneuri
noi,
carosabil
uscat,
sistem de
frânare în
bună
stare de
funcţiona
re)
spaţiul
minim de
frânare se
calculeaz
ă cu
relaţia:

 '  Ga 13Ga    f  p   KAV a21

S f min   ln
2 gKA 13Ga    f  p   KAV a22

Când
viteza

66
autovehic
ulului la
care
începe
frânarea
este mică
se poate
nega
rezistenţa
aerului şi
spaţiul
minim de
frânare se
calculeaiz
â cu
relaţia:

 '  Ga Va11  Va22

S f min  
26 g   f  p
In
cazul
frânării
pe un
drum
orizontal
relaţia
devine:

 '  Ga Va11  Va22

S f min  
26 g  f
D
acă
frânarea
se
realizează
numai cu
roţile
punţii din
faţă şi se
consideră
că
valoarea
rezistenţe

67
i la rulare
a roţilor
este mică
şi se
poate
neglija,
spaţiul
minim de
frânare se
calculeaz
ă cu
relaţia:

Va11  Va22 L    hg
S f min   
26 g  
  b  cos   L    hg p
hg-
ordonata
centrului
de masa al
autovehicul
ului fata de
suprafata
caii de
rulare;
b- distanta
de la centru
de masa la
puntea din
fata.

Pe
ntru
frânarea
numai cu
roţile
punţii din
spate,
spaţiul
minim de
frânare se
calculeaz
ă cu
relaţia:

68
 Va11  Va22 L    hg
S f min   
26 g 
  a  cos   L    hg p
Daca
franarea
se
executa
pana la
oprirea
autovehic
ulului
(Va2=0),
spatiul de
franare in
conditiile
aratate
mai
inainte,
se
calculeaz
a cu
relatia:

 '  Ga  KAV a21 

S f min    ln 1  
2g  13Ga    f  p  
' Va21
S f min  
26 g   f  p
;
' V2
S f min   a1
26 g   f
,cand
frânarea
se
realizează
cu toate
roţile

si
Va21  L    hg 
S f min 
26 g    b  cos    L    hg  p
,în cazul
frânării

69
numai cu
roţile
punţii din
faţă,
respectiv

S f min 

Va21 L    hg 
 
26 g    a  cos   L    hg p
,în cazul
frânării
numai cu
roţile
punţii din
spate.
V
alorile
reale ale
spaţiului
minim de
frânare
Sfmin sunt
mai mari
cu 30 -
40% faţă
de
valorile
calculate
datorită
influenţei
stării
pneurilor,
căii de
rulare,
eficienţei
mecanis
mului de
frânare
etc.

6.
1.4 -
Spaţiul
de oprire

70
 S
paţiul de
oprire
reprezintă
distanţa
parcursă
de
autovehic
ul din
momentu
l sesizării
de către
operator a
necesitati
i frânării
şi până la
oprirea
completă
prin
frânare.
Spaţiul de
oprire
este suma
dintre
spaţiul
minim de
frânare
Sfmin şi
spaţiul
supliment
ar de
mişcare
Ss.

S 0  S s  S f min
,unde Ss
are
urmatoar
ea relatie:

Va
S s   t1  t 2  0,5t 3  
3,6

71
t1 - timpul
întârzierilor
fiziologice
şi
reprezintă
timpul de
reacţie a
conducător
ului auto
din
momentul
sesizării
necesităţii
frânării
până la
începerea
acţionării
pedalei de
frână
(t1=0,5
-1 s);
t2 - timpul
întârzierilor
mecanice şi
este timpul
scurs din
momentul
începerii
acţionării
pedalei
până la
începerea
acţiunii de
frânare
(t2 =0,2
- 0,5);
t3 - timpul
de iniţiere a
frânării şi
reprezintă
intervalul
de timp din
momentul
începerii
acţiunii de
frânare
până la
atingerea
valorii
maxime

72
(t3 = 0,1
s).

6.
2. -
Modul
de lucru

Aplicaţia
cuprinde
următoar
ele faze:
culegerea
datelor
iniţiale,
prezentar
e datelor
cerute şi
rezolvare
a lor.

6.
2.1 -
Datele
iniţiale

Pentru
rezolvare
a
aplicaţiei
sunt
necesare
următoar
ele date:
-greutatea
totală a
autovehic
ulului Ga,
-raza de
rulare rr,

73
-moment
ul de
inerţie al
unei roţi
JR
(JR=0,2 -
0,6 Kg
m2),
-
coeficient
ul de
aderenţă,
(  = 0,7
- 0,8
pentru
beton
uscat, 
= 0,35
pentru
drum
umed şi
 = 0,15
drum cu
polei).
-unghiul
de
înclinare
al căii de
rulare faţă
de
orizontală
(  =0°
şi  =
5°),
-
coeficient
ul de
rezistenţă
aerodina
mică a
autovehic
ulului Cx
-aria
secţiunii

74
transvers
ale a
autovehic
ulului A,
-
ampatam
entul L,

-coordon
atele
centrului
de masă
a, b, hg
(hg 
0,2 L),

-perioadel
e de timp
t1, t2, t3.

6.
2.2. –
Cerinte

In cadrul
aplicaţiei
se vor
determina
următorii
parametri
ai
capacităţi
i de
frânare:

6.
2.2.1. -
Decelera
ţia
maximă
pentru
trei stări

75
ale
suprafeţei
căii de
rulare,
uscată,
umedă şi
cu polei
în
următoar
ele
situaţii:
- unghiul
de
înclinare
faţă de
orizontală
 1 = 0°,
 2 = 5°;
- frânarea
se
execută
cu toate
roţile în
rulare;
- frânarea
se
execută
cu toate
roţile
blocate (
 = 0,8
 );
- viteza
iniţială a
autovehic
ulului
este de
Va1 = 60
Km/h,
Va2=
100 Km/h
şi Va
max.

76
6.2.2.2.
-
Ti
m
p
ul
m
in
i
m
de
fr
â
n
ar
e
pâ
nă
la
op
rir
ea
au
to
ve
hi
cu
lu
lu
i
pe
nt
ru
sit
ua
ţii
le
in
di
ca
te
la
pc

77
t.
6.
2.
2.
1;

6.2.2.3.
-
S
p
aţ
iu
l
m
in
i
m
de
fr
â
n
ar
e
fu
nc
ţie
de
vi
te
za
in
iţi
al
ă
a
au
to
ve
hi
cu
lul
ui
în
co

78
 nd
iţi
ile
:
- cal
e de
rulare
orizontal
ă şi
rectilinie
(  = 0°);
- sta
rea
suprafeţei
căii de
rulare
uscată,
umedă şi
cu polei;
- frâ
narea se
execută
cu toate
roţile în
rostogolir
e;
- frâ
narea se
execută
cu toate
roţile
blocate;
- frâ
narea se
execută
numai cu
roţile
punţii din
faţă în
rostogolir
e;
- frâ
narea se
execută

79
numai cu
roţile
punţii din
spate în
rostogolir
e;
- vit
eza
iniţială a
autovehic
ulului
variază
între 10
Km/h şi
Vamax ;

6.2.2.4.-
Spaţiul
de oprire
funcţie de
viteza
iniţială a
autovehic
ului în
condiţiile:
- ca
le de
rulare
orizontal
ă ( =
0°) din
beton cu
suprafaţa
uscată;
- fr
ânarea se
realizează
, cu toate
roţile în
rostogolir
e;
- fr
ânarea se
realizează

80
, numai
cu roţile
puntei din
faţă în
rostogolir
e;
- fr
ânarea se
realizează
numai cu
roţile
puntei
din spate
în
rostogolir
e;
- vit
eza
iniţială a
autovehic
ulului
variază
între 10
Km/h şi
Vamax .

6.
2.3. –
Rezolvar
e

Deceleraţ
ia
maximă
şi timpul
minim de
frânare se
calculeaz
ă cu
ajutorul
relaţiilor
dând pe
rând

81
valorile
iniţiale
pentru
parametri
i
caracteris
tici
situaţiilor
prevăzute
la pct.
6.2.3.1 şi
6.2.3.2.
Rezultate
le
obţinute
se înscriu
în tabelul
6.1.
Pe
ntru
determina
rea
spaţiului
minim de
frânare se
folosesc
relaţiile
de mai
sus (în
care se
introduc
pe rând
valorile
indicate
la pct.
6.2.2.3
pentru
parametri
i specifici
caracteris
ticilor de
frânare
analizate.
Rezultate

82
le
obţinute
se înscriu
în tabelul
6.2 şi se
reprezintă
graficul
de
variaţie al
spaţiului
minim de
frânare
funcţie de
viteza
iniţială a
autovehic
ulului
Sfmin = f
(Va).
D
eterminar
ea
spatiului
de oprire
functie
de viteza
initiala a
autovehic
ulului se
face prin
calcul
folosind
relatiile
in care se
introduc
pe rand
valorile
parametri
lor
caracteris
tici
conditiilo
r de
franare

83
specificat
e la pct.
6.2.2.4

6.
3
-Concluz
ii

P
e baza
rezultatel
or
obtinute
se fac
aprecieri
privind
variatia
parametri
lor
capacitati
i de
franare in
functie
de
condiitile
de
franare.

Ta
belul 5.1.
Decelerati
a maxima
si timpul
minim de
franare

Nr.Crt.

84
 3

Tabelul
5.2

Va

10
20
30
40
50
60
70

85
 80
90
100
110
120
130
140
150
160
170

Va

10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
130
140
150
160
170
:
AP=amb
ele punti

PF=punte
fata

PS=punte
spate
RB=roti
blocate

Tabelul
5.3.

Va

86
Figura
5.1
Spatiul
minimde
franare
pe
suprafata
uscata a
autovehic
ulului
Volkswa
gen
Passsat
GL
Diesel
Variant

87
Figura
5.2.Spati
ul minim
de
franare
pe
suprafata
umeda a
autovehic
ulului
Volkswa
gen
Passat
GL
Diesel
Variant

88
Figura
5.3.
Spatiul
minim de
franare
pe
suparata
cu polei
a
autovehic
ulului
Volkswa
gen
Passat
GL
Diesel
Variant

89
Figura
5.4.
Spatiul
de oprire
a
autovehic
ulului
Volkswa
gen
Passat
GL
Diesel
Variant

90
 7.
DETE
91
RMIN
AREA
CONDI
TIILO
R DE
STABI
LITAT
E ALE
AUTO
VEHIC
ULEL
OR

7.
1. -
Scopul şi
conţinut
ul
aplicaţiei

Se
vor
studia
stabilitate
a
autovehic
ulelor cu
roţi la
alunecare
şi
răsturnar
ea
longitudi
nală,
stabilitate
a la
derapare
şi
răsturnar
e
transvers
ală, la
deplasare
în curbe

92
şi
stabilitate
a
transvers
ală la
deplasare
rectilinie.
St
abilitatea
unui
autovehic
ul
reprezint
ă
capacitat
ea
acestuia
de a se
opune
alunecării
,
derapării,
patinării
ori
răsturnări
i în
timpul
deplasării
pe căile
rutiere.
Pi
erderea
stabilităţi
i
autovehic
ulului
este
rezultatul
acţiunii
următoril
or
factori:
- forţele
care
acţioneaz
ă asupra
autovehic
ulului
(forţa de
tracţiune,

93
forţa de
frânare,
forţa de
inerţie,
forţa
laterală
datorată
vântului
etc.);
- caracter
isticile
geometri
ce ale
căii de
rulare
(înclinăril
e
longitudi
nale,trans
versale,
denivelăr
i,
neregular
ităţi,
curbe,
etc.);
- oscilaţii
lor
autovehic
ulelor
(tangaj,
ruliu,
giraţie
etc).
L
a urcarea
unei
pante
rectilinie
autovehic
ulul
poate să-
şi piardă
stabilitate
a prin
alunecare
către
piciorul
pantei
sau prin

94
răsturana
re în
raport cu
axa
roţilor
din spate.
Condiţia
de
stabilitate
la
răsturnar
e de
este :

b
tg r 
hg

r -
unghiul de
înclinare al
căii de
rulare faţă
de
orizontală;
a, b, hg -
cotele de
poziţie ale
centrului
de masă al
autovehicul
ului.

St
abilitatea
la
alunecare
a
autovehic
ulului
către
piciorul
pantei
este
asigurată
dacă:

b
tg a 
L    hg
L

95
a
deplasare
a
rectilinie
cu viteză
mare, pe
drum
orizontal
este
posibilă
pierderea
stabilităţi
i datorită
acţiunii
forţei de
rezistenţă
frontală a
aerului şi
a forţei
portante.
Condiţia
de
stabilitate
este:

26bG a
Va 
2haKA  CzAb
Va- viteza
de
deplasare a
autovehicul
ului
[km/h];
ha -
înălţimea
metacentrul
ui faţă de
calea de
rulare;
-
densitatea
aerului;
Cz -
coeficientul
de portantă,
Cz = 0,3
- 0,5;
A-aria
secţiunii
transversale
a
autovehicul

96
ului;
K-
coeficientu
l
aerodinami
c frontal.

In
cazul
deplasării
autovehic
ulului pe
o cale de
rulare cu
înclinare
transvers
ala sau
curbă se
poate
pierde
stabilitate
a prin
alunecare
a ori
răsturnar
e
transvers
ală
mişcarea
în curbă
se
reglează
cu viteza
constantă
(Va =
constant)
şi pe o
traiectori
e cu raza
constantă
, condiţia
de
stabilitate
la
răsturnar
e
transvers
ală este:
R  E  2hg  tg 
Var  11,3
2hg  E  tg
,pentru

97
calea cu
înclinare
transvers
ală
şi

RE
Var  7,97
hg
,pentru
calea
orizontală
.
R -raza
medie a
traiectoriei
autovehicul
ului,
E
-ecartament
ul mediu al
roţilor
autovehicul
ului

-unghiul de
înclinare
transversală
a căii de
rulare.
C
ondiţiile
de
stabilitate
la
derapare
transvers
ală în
aceleaşi
situaţii
ale
autovehic
ulului
sunt:

R  1  tg 
Var  11,3
1  1  tg
,pentru
calea cu
înclinare
transvers
ală

98
şi

Var  11,3 1 R
,pentru
calea fără
inclinare
transvers
ală (  =
0).
St
abilitatea
transvers
ală a
autovehic
ulului la
derapare
este
influenţat
ă de:
- forţa
laterală a
vântului;
- înclinări
le
transvers
ale ale
căii de
rulare;
- interacţi
unea
dintre
roţile
autovehic
ulului şi
calea de
rulare la
demarare
şi
frânare;
- bracarea
bruscă a
roţilor de
direcţie;
C
ondiţiile
de
stabilitate
pe o cale
de rulare
transvers

99
ală în
cazul
deplasării
rectilinii
a
autovehic
ulelor cu
viteză
constantă
sau în
cazul
staţionării
sunt:

E
tg r 
2hg
,la
răsturnare
transversa
lă
şi

tg a  1
,la
derapare;
1 -
coeficientul
de aderenta
transversala
( 1 =0,8
 ).

C
ondiţiile
de
stabilitate
transvers
ală la
deplasare
a
autovehic
ulelor cu
viteză
ridicată
pe o cale

100
de rulare
rectilinie
şi fără
înclinare
transvers
ală, în
cazul
rotirii
bruşte a
roţilor de
direcţie
sunt:

 d  1,8 gEL
  
 dt  r b  hg  Va
,pentru
evitarea
rasturnari
i
si

 d  3,6 g  1 L
  
 dt  a b  Va
,pentru
evitarea
derapării,
unde d 
/dt -
reprezint
ă viteza
unghiular
ă de
bracare a
roţilor de
direcţie.

7.
2. -
Modul
de lucru

R
ezolvarea

101
aplicaţiei
cuprinde
trei faze:
selectare
a datelor
iniţiale ,
precizare
datelor
cerute şi
rezolvare
a
aplicaţiei.

7.
2.1. -
Date
iniţiale.

Di
n
materialu
l
document
ar privind
caracteris
ticile
tehnice
ale
autovehic
ulelor şi
din
aplicaţiile
anterioare
se preiau
următoar
ele date:
-
ampatam
enrul
autovehic
ulului L,
-
ecartame
ntul
mediu E,
-cotele de
poziţiona

102
re ale
centrului
de masă
al
autovehic
ulului a,
b, hg,
-aria
secţiunii
transvers
ale a
autovehic
ulului A,
-
coeficient
ul
aerodina
mic
frontal K,
-
coeficient
ul de
portantă
Cz (Cz =
0,3 - 0,5)
-greutatea
totală a
autovehic
ulului Ga,
-
coeficient
ul de
aderenţă

pentru
cele trei
stări ale
suprafeţei
căii de
rulare (
 = 0,7-
0,8
pentru
suprafaţă
uscată ,
 = 0,35
pentru
suprafaţă
umedă şi
 = 0,15

103
pentru
suprafaţa
cu polei),
-
înălţimea
metacent
rului faţă
de calea
de rulare
ha=(0,4
-0,55)H,
-
înălţimea
autovehic
ulului H,
-unghiul
de
înclinare
transvers
ală a căii
de rulare

 1  0,  2  3 ,  3  5 
.

Cerinte
.
A
plicaţia
are ca
scop să
rezolve
următoar
ele:
- de
terminare
a
condiţiilo
r de
stabilitate
longitudi
nală la
răsturnare
şi la
alunecare
pentru
cele trei
stări ale

104
suprafeţei
căii de
rulare;
- de
terminare
a vitezei
maxime
de
stabilitate
longitudi
nală la
deplasare
a pe drum
orizontal;
- tr
asarea
graficulu
i de
variaţie a
vitezei
limită de
stabilitat
e la
răsturnar
e
transvers
ală
funcţie
de raza
de
curbură a
căii de
rulare
Var=f(R)
pentru
trei
valori
ale
unghiului
de
înclinare
transvers
ală

 1  0,  2  3 ,  3  5 
;
- tr
asarea
graficulu
i de
variaţie

105
a vitezei
limită de
stabilitat
e la
derapare
a
transvers
ală
funcţie
de raza
de
curbură a
căii de
rulare
Var=f(R)
pentru
trei valori
ale
coeficient
ului de
aderenţă
1 şi 
= 0°;
- de
terminare
a
condiţiilo
r de
stabilitate
transvers
ală la
deplasare
a
rectilinie
pe
drum
înclinat
transvers
al;
- tr
asarea
graficului
de
variaţie a
vitezei
unghiular
e limită
de
bracare a
rotilor de

106
direcţie
funcţie
de viteza
de
deplasar
 d 
e  
 dt 
=f(Va)
pentru
cele trei
stari ale
suprafeţei
căii de
rulare
(uscată,
umedă şi
cu polei).

Rezolvar
ea

Rezolvar
ea se face
în modul
următor:
-se
calculeaz
ă valorile
unghiuril
or limită
de
stabilitat
e  r şi
 a cu
ajutorul
relaţiilor
şi
rezultatel
e obţinute
se trec în
tabelul
7.1.

Ta

107
 belul 7.1.
Valorile
unghiurilo
r limita de
stabilitate
longitudin
ala

Unghi de stabilitate la rasturnare

Unghi de stbilitate la alunecare

-se
calculea
ză viteza
maximă
la limita
de
stabilitat
e la
răsturnar
e
longitud
inala
faţă de
axa
punţii
din spate
în cazul
deplasăr
ii
autovehi
culului
în
aliniame
nt pe o
cale
de rulare
orizontal
ă
folosind
relaţia;
-pe
ntru
trasarea

108
 diagram
ei
Var=f(R
) se
folosesc
relaţiile
in care
se
introduc
pe rând
valori
crescăto
are de la
0 la
300m
pentru
raza de
curbura
a
drumulu
i.
Rezultat
ele
obţinute
se trec
în
tabelul
7.2.

Tabelul
7.2.
Viteza
limita de
stabilitate
la
răsturnare
a
transveral
ă

Unghi
de
inclinare
 1=0
 2=3
 3=5

Figura

109
7.1.
Viteza
limita de
stabilitat
e la
rasturnar
ea
transvers
ala a
autovehic
ulului
Volkswa
gen
Passat
GL
Diesel
Variant

pentru
trasare
a
diagra
mei
privin
d

110
variaţi
a
vitezei
limită
de
stabili
tate la
derapa
re
transv
ersală
la
deplas
area
autove
hiculul
ui în
curbă
în
funcţie
de
raza
de
curbur
ă Vad
=f(R)
se
foloses
c
relaţiil
e în
condiţi
ile
modifi
cării
razei
de la
zero la
300 m
şi a trei
stări
ale
suprafe
ţei căii

111
de
rulare
(uscată
,
umeda
şi cu
polei).
Rezult
atele
obţinut
e se
trec în
tabelul
7.3.

T
abelul
7.3.
Viteza
limita
de
stabilit
ate la
derapa
rea in
curba

=
0
=
3
=
5
=
0
=
3
=
5
=
0
=
3
=

112
5

Figura
7.2.
Viteza
limita de
stabilitat
e la
derapare
a in
curba a
autovehic
ulului
Volkswa
gen
Passat
GL
Diesel
Variant

-
se

113
determin
ă prin
calcul
valoarea
unghiului
limită de
înclinare
transvers
ală a căii
de rulare
la care se
asigură
stabilitat
ea la
răsturnar
e şi la
derapare
transvers
ală
folosind
relaţiile.
-
pentru
trasarea
graficulu
i de
variaţie a
vitezei
limită de
bracarea
a roţilor
de
direcţie
la care
este
asigurată
stabilitat
ea
transvers
ală la
răsturnar
e şi
respectiv
derapare,
funcţie
de viteza
de
deplasare
a
autovehic

114
ulului
 d 
  =f(
 dt 
Va) se
folosesc
relaţiile
dând
valori
succesive
vitezei
Va max
între 30
Km/h şi
valoarea
vitezei
maxime
Va max
realizată
de
autovehic
ul pe
drum
orizontal.
Rezultate
le
obţinute
se trec în
tabelul
7.4.

T
abelul
7.4.
Viteza
unghiula
ra limita
de
blocare a
rotilor

Βr
Evitarea
rasturnarii
βa
 1=0,75
Evitarea

115
 deraparii
βa
 =0,35
Evitarea
deraparii
βa
 =0,15
Evitarea
deraparii

100
r 54,099
Evitarea
rasturnarii 0,97512
a
1=0,75 30,96
Evitarea
deraparii 0,42359
a
=0,35 15,64
Evitarea
deraparii 0,19764
a
=0,15
Evitarea
deraparii 0,084706
Fi
gura 7.3
Viteza
unghiula
ra limita
de
blocare a
rotilor
aautoveh
iculului
Volkswa
gen
Passat
GL
Diesel
Variant

116
LIOGRA

117
 FIE

1.
Ghiulai
C.,
Vasiliu
Gh. -
Dinami
ca
autoveh
iculelor
Editura.
Didactic
ă, şi
Pedago
gică,
Bucureş
ti 1975.

2.
Gillespi
e Th. D
-
Funda
mentals
of
Vehicle
Dynami
cs -
Society
of
Automo
tive

Enginee

118
rs, Inc.
SAE
1992.

3.
Neculăi
asa V -
Mişcare
a
autoveh
iculelor
-
Polirom
Iaşi
1997.

4
Untaru
M.,
Pereş
Gh. ,
Stoicesc
u A.,
Potincu
Gh.,
Tabacu
I. -
Dinami
ca
autove
hiculelo
r pe
roţi -
Editura

Didactic
ă şi.
Pedago
119
gica,
Bucureş
ti 1981.

5.

Untaru
M.,
Câmpea
n V.,
Conesc
u E.,
Pereş
Gh.,
Ciolan
Gh.,
Tudor
I., Filip
N,
Câmpea
n O. -
Dinami
ca
autoveh
iculelor
-
Univers
itatea
Braşov
1988.
6.
U
rdărean
u T. ,
Vasiliu
Gh. ,
Gorianu
M.,
Canţă T.
-
Propuls

120
ia şi
circulaţ
ia
autove
hiculelo
r cu
roţi -

Editura.
Ştiinţifi
că şi
Enciclo
pedică,
Bucureş
ti 1987.

121