frIilT

rTIF
uillra*rr?Jt?E&
?Hl{,H1fi*
fiH e|'iu,,r,|'{*F*cA

UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE MECANICA
CATEDRA DE AUTOVEHICULE RUTIERE

Proiect

Calculul si constructia
autovehiculelor

Coordonator proiect: Student: Vomir Teodor

Dr. Ing. Coldea Cristian Sectia: A.R.
Grupa: 244112
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.1

CONTINUTUL PROIECTULUI

Memoriu tehnic:

Cap. 1. Tema proiectului pag. 3

Cap.2. Rolul si destinatia ambreiajului pag.4

Cap.3. Cerinte si conditii impuse pag.6

Regimuri de functionare

Cap.4. Clasifi care. Tipuri constructive. pag.7

Descriere si parti componente

Cap.5. Alegerea variantelor constructive pag.9

Justificarea alegerii

Memoriu justificativ de calcul :

Cap.6. Calculul ambreiajului pag.13

Cap.7. Reglare si intretinere nzo )Q

Anexe :

I - Desen de ansamblu
2 - Desen de executie

Bibliografie
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.2

MEMORIU TEHNIC
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.3

Capitolul

Tema proiectului :

PROIECTAREA AMBREIAJULUI

PENTRU AUTOTURISMUL AUDI 80

U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.4

Capitolul ll

1.1. Rolul si destina{ia ambreiajului

Rolul. Organ care asigurd cuplarea si decuplarea lind a motorului fala de

transmisie. in stafiottu.. -otorul funcJioneazd, in ralanti, iar decuplarea lui de
restul transmisiei este asiguratd de cutia de viteze.

Destina{ia. Pentru demararea automobilului trebuie aclionat ambreiajul,

?n vederea decupldrii arborelui motor de arborele primar al cutiei de viteze,
deoarece acesta - rotit prin ambreaj - urme azd, sd fie angrenat cu roJile dinfate
din cutia de viteze care sunt in repaos. Ac{iunea urmdtoare, in vederea
demararii automobilului, constd la creqterea turafiei motorului prin apdsarea pe
pedala de accelerare. Creqterea turaJiei motorului , de la turalii de raianti (70b-
1000 rpm) la o turalie de 2-3 ori mai mare este necesard intrucdt, latura\ia
redus[ de relanti, puterea motorului este insuficientd pentru a invinge rezistenla
de rulare qi forlele de inerfie ce se produc in demaraj in perioda de acceler are a
automobilului. Prin urmare, la inceput demarajului motorul are o turalie de
2000-3000 rpm, in timp ce roJile motoare, ca qi toate organele transmiei, sunt in
repaus. Rezultd cu necesitate ca ambreiajul sd, realizeze cuplarea astfel inc6t
rotirea trensmisiei sa se faca progresiv, de la tura\ia nula li o turalie de doud
pdnd la trei mii de rotalii pe minut. Marea majoritate a ambreiaj.lo, .u .u..
sunt dotate transmiile automobilelor de serie realizeazd, aceastd cuplare
progresivd prin frecarea dintre doud suprafefe. Cea mai simpld solufie este de a
presa doud discuri ditate cu materiale cu coeficenli mari de frecare. in principiu,
mdrind presiunea asupra discurilor, creqte qi puterea transmisd. pentiu a evita
arderea suprafelelor in frecare, cdldura produsd trebuie dirijatd rapid in exterior.
Odata cu punerea in miqcare, suprafefele in frecare transmit gi cuplul rezistent
aplicat la rolile motoare. in prima treaptd, a cutiei de viteze raportul de
multiplicare dintre roatd, gi arboele cotit este dstul de mare pentru ca valoarea
cuplului motor sd satisfacd pe aceea a cuplului rezistent in momentul in care
cuplarea totald a avut loc. La cutiile de viteze cu patru trepte d,e vitezd, cu patru
trepte situalia poate fi identicd gi la demararea in treapta a doua, dar demararea
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.5

nu mai este posibilS in treptele trei qi patru. Decuplarea poate ft realizata oric6t
de rapid.
Ambreiajul a fost de la inceput pozilionat intre motor si cutia de viteze.
Cu toate c5, teoretic, el putea fi dispus qi intre curie qi diferenfial, in aceast6
situafie ambreiajul ar fi transmis cupluri mari la demaraj, caie ar fi produs
distrugerearapidd, a materialului de frecare. in plus, poziyionarealdngd motor,
ca prim organ al transmisiei, face posibild utilizarea volantului motorului ca
disc solidar cu arborele cotit. Sensibilitatea pe care pielea o are la umezeal6 gi la
praf precum qi slaba sd rezisten{dlauzare qi la ardere au dus la abandonarea
ambreajului cu conuri qi folosirea pe scard largd a ambreiajului cu discuri
multiple. Acestea erau formate din cdteva discuri altemante debronzqi de o!el,
unele solidare cu volantul qi celelalte cu arborele primar al cutiei de viteze.
Valoarea redusd a coeficientului frecare obligd la folosirea unui numdr mare de
discuri, care mdrea ancombramentul, avdnd in schimb calitateaunei ambreieri
deosebit de line qi progresive.
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.6

Capitolul lll

Gerinfe gi condifii impuse. Regim de functionare

Cerinfe qi condifii impuse ambreiajului:

-sd asigure o decuplare rapidd qi totald

-sd asigure o cuplare lina si progresivd
-sd asigure o transmitere sigurd si integrald, a momentului maxim in toate
condiliile de functionare
-fortele axiale care actioneazd, asupra elementelor componente ale
ambreiajului sd se echilibreze reciproc
-sa aslgure evacuarea caldurii produse de suprafetele in frecare pentru a-l
mentine in regim termic convenabil, pentru menlinere a caracteristicilor de
frecare
-partea conndusd a ambreiajului trebuie sd aibd un moment de ine(ie c6t mai
mic pentru a reduce la minim perioada de cuplare a unei trepte de vitezd,
-sd protejeze transmisia de suprasarcini, regim ce apare la fr6nari bruqte pdnd
la oprire cu ambreiajul cuplat
-momentul de inerlie al p64ilor conduse, solidar cu arborele primar al cutiei de
viteze, sa fie mic
-sd permitd o reglare usoara si rapidd
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.7

Capitolul lV

Clasificare.Tipuri consructive.Descriere.Plr{i com ponene.

Dupd modul de transmitere a momentului motor, ambreiajele se clasificb

in:
-ambreiaje mecanice
-ambreiaj e hidrodinamice
-ambreiaj e electromagnetice
Ambreiajele mecanice pot fi la rdndul lor cu arcuri dispuse periferic, cu arc
central sau centrifugale.
Cele hidraulice pot fi cu prag fix, prag mobil sau camera de colectare.
Cele electromagnetice pot fi cu pulbere metalicd sau fara pulbere.
In afard ambreiajelor clasificate mai sus, denumite ambreiaje simple, se
int6lnesc si ambreiaje combinate care pot fi:
-mecanic-centrifugal,
-mecanic-hidraulic,
-mecanic-elecromagnetic.
Dupd modul de aclionare ambreiajele pot fi clasificate in:
-ambreiaje neautomate, la care punerea in funcliune se face de catre
conducdtorul automobilului printr-un sistem mecanic, hidraulic sau pneumatic
-ambreiaje automate, la care punerea in funcliune se face funclie de pozitia
clapetei acceleratorului, tura\ia si sarcina motorului, pozi[ia levierului de
aclionare a cutia de viteze.
Dupa natura suprafetelor de frecare ambreiajele pot fi clasificate in:
-ambreiaje mecanice cu discuri - in care transmitem o for{a axiall
-ambreiaje mecanice cu tambur - exact ca la sistemul de franare care
trasmite o for,td radiald
-ambreiaje mecanice cu conuri - transmit forte radial-axiale
Dupd modul de realizare al apdsdrii ambreiajele cu fricfiune sunt:
-cu arcuri
-cu parghii
-electromagnetice ambreiaj e
-semicentrifuge
-centrifuge - care la pomire sunt decuplate
Dupd construclia mecanicd ambreiajele pot fi clasificate in:
-ambreiaje normal cuplate
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.8

-ambreiaj e facultativ cuplate.

Ambreiajele normal cuplate sunt prevazute cu arcuri care apasd tot timpul
asupra suprafelelor si pentru decuplare este necesard intervenfia cu ajutorul unei
fo4e exterioare asupra pedalei sau cu ajutorul unei manete. Prin aceastd
manevrd se comprimd suplimentar arcurile de presiune si ca atare se
indeparteazd suprafeJele in frecare. Eliberarea pedalei de ambreiaj determind
revenirea la starea cuplatd intr-un singur sens. Mai existd qi
ambreiaje normal cuplate care pennit transmiterea fluxului in doud parfi.
Ambreiajele facultativ cuplate se caracterizeaz\, prin faptul ca necesitd
acJiunea unei forfe din exteri or atdt la cuplare cdt si la decuplare, insd odatd
cuplate sau decuplate ram6n in aceasta stare indiferent dacd ac{iunea fo4ei de
cuplare - decuplare a incetat.
Dupd natura frecarii ambreiajele pot fi clasificate in:
-ambreiaje cu frecare uscatd
-ambreiaje cu frecare umedd
Dupd modul de distribulie al puterii din transmisie ambreiajele pot fi
clasificate in:
-ambreiaje cu un singur sens
-ambreiaje cu doud sensuri

Construclia ambreiaj elor mecanice. Funclionarea ambreiaj elor mecanice

constd in transmiterea momentului motor prin forJa de frecare produsd intre
suprafelele discurilor puse in contact prin actionarea unor arcuri. Dintre
ambreiajele mecanice cele mai utilizate sunt cele cu discuri avdnd suprafele de
frecare uscate.

Compunerea generald si tipuri de ambreiaje mecanice

Ambreiajele mecanice simple cu arcuri dispuse periferic pot fi impdrfite in
ambreiaje cu un singur disc si ambreiaje cu doud discuri.
Ambreiajul simplu cu un singur disc are ca parte conducatoare volantul
motorului, carcasa ambreiajului si discul de presiune (vezi figurile). Legatura
dintre discul de presiune si carcasa ambreiajului se face prin intermediul
p6rghiilor de decuplare. Partea condus6 este formatd din discul montat prin
caneluri pe arbore. Acest disc prevdzut cu garnituri de frecare este comprimat
intre volant si discul de presiune. For{a de apdsare este realizatd de arcurile de
presiune dispuse periferic, care se sprijini afi,i-pe carcasa ambreiajului cdt qi pe
discul de presiune, in acest fel discul de presiune exercitdnd o forla de apdsare
asupra discului condus. Ambreiajul
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.9

permanent cuplat sub acliunea arcurilor de presiune. pentru a realiza

P LAc A t^=rtrl?iit sr D I sc u L
t =,-

decuplarea prin intermediul mecanismului de actionare, manqonul aclioneazd.

rulmentul de presiune care se deplase azd, axial cdtre volant, rotind p6rghiile de
decuplare in raport cu axul, desparJind astfel discul de presiune de cel condus si
deci ambreiajul decupleazd.
Ambreiajele simple cu arc central ( axa arcului se confundd cu aea a
ambreiajului ) pot fi cu arc central spiral ( conic, cilindric, porabolic sau cu arc
)
central plat sub forma de diafragmd.
Ambreiajele simple centrifugale folosesc pentru cuplare si decuplare
forla centrifuga a unor elemente ale par{ii conducatoare qi pentru apdsarea
suprafelelor in frecare, fo4a unor arcuri dispuse periferic.

Elemente constructive ale ambreiaj elor mecanice

Discul condus - rcprezinta un ansamblu al ambreiajului format din discuri de
ofel pe care se frxeazd, gamiturile de frecare, butucul cu flansa, izolatorul
(amortizorul) pentru oscilalii de torsiune format din elementul elastic si
gamiturile de frecare, discul suplimentar si niturile de asamblare.
Discul de otel
-difera din punct de vedere constructiv de la un tip de ambreiaj la altul.
^In funclie de constructia
acestui disc se pot obJine diferite legi de
varialie a forlei de apdsare ce determind progresivitatea de cuplare, precum si
lucrul mecanic de patinare, care influenleazd nemijlocit uzura garniturilor de
frecare. Pentru o marire a elasticitatii axiale discul este prevdzut cu taieturi
radiale. O altd solufie este executarea discului plat qi introducerea intre el qi
garniturile de frecare a unor arcuri ondulate fixate de disc cu nituri.
Garniturile de frecare
-sunt confecfionate din lesatura de azbest cu fire de metal (plumb, zinc, cupru,
alama) impregnatd cu raqini sintetice, bachelita, cauciuc, sau sunt confecfionate
din materiale metalo-plastice si metalo-ceramice. Cel mai utilizat este ferodoul,
cate are un coeficient de frecare de 0,25....0,35 qi e suficient de rezistent la
uzutd.
U.T.C.N Vomir Teodor* PROIECT CCA Pag.10

Izolatorul pentru oscilatii de torsiune

-are rolul de a atenua oscilaliile de torsiune ce apar datoritd rota{iei neuniforme
a arborelui cotit si a variafiilor bruqte ale vitezelor unghiulare la deplasarea
automobilui.

Discul de presiune
-ca elemente conducatoare trebuie sa fie solidarizate la rota{ie cu volantul
motorului qi sd aibd posibilitatea in momentul cupldrii gi decuplSrii ambreiajului
sd se deplaseze axial.
Parghiile de decuplare
-au rolul de a realiza miscarea axiald a discului de presiune in cazul
decupldrii sau cupldrii ambreiajului. Asigurarea unei cinematici corecte a lor, se
r ealize azd, prin mont ar ea p dr ghi i lor de decup I are intre c arcas d

Ambreaj ul electromagnetic.
Ambreiajul electromagnetic face parte din serie ambreiajelor automate la
care procesul cuplSrii qi al decuplSrii poate fi uqor condos cu ajutorul unei
acfiondri comandate in funclie de particularitAlile de deplasare ale
automobilului. Dupd principiul de funcfionare, ambreiajele fard pulbere
feromagneticd qi ambreiaje cu pulbere feromagneticd. La ambreiajul fard
pulbere feromagneticd, forfa necesard ambreierii este datd de un electrmagnet
alimentat de al sursa de current a automobilului, iar decuplarea se produce
atumat,la reducerea turaliei motorului, p6nd la regimul de mers in gol, precum
qi la manevra de aclionare a schimbdtorului de viteze. Aceste ambreiaje se
utilizeazd mai ales in combinalie cu cele mecanice. La ambreiajele cu pulbere
feromagneticd,fdrd remanenld, solidarizareapd\ii conduse cu cea conducdtoare
se obline prin magnetizareapulberii care umple spaliul dintre discul obturator qi
carcasd qi spaliul dintre partea perifericd a discului obturator qi volantul. Ca
pulbere feromagneticd se foloseqte, in general, fierul carbonic (particule sferice
din fier aproape pur din punct de vedere chimic). Momentul motor transmis prin
ambreiaj poate fi reglat progresiv in funclie de intensitatea curentului electric
care circulS prin bobina de excitalie.

Anbreiajul hidraulic.
Ambreiajul format din asocierea unei pompe centrifuge qi a uneri turbine,
ambele intr-un singur agregat, folosind ca agent de transmitere a miqcdrii de
rotaJie un ulei special. Acest ambreaj este cea mai simpld transmisie
hidrodinamcd, la care pompa centrifugd este montatd pe arborele cotit al
motorului, iar turbina este fixatd pe arborele primar al cutiei de viteze. Curentul
de lichid constitue agentul dinamic de transmitere a miscdrii de rotaJie intre
pompd qi turbin6. Ambreiajul hidraulic funclioneazd pe principiul unei duble
transformdri de energie, respectiv, in pompd, energia mecanicd a motorului se
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.1 1

transformd in energie hidraulicd, iar, in turbinS, energia hidraulicd se transformd

din nou in energie mecanicd, cea care este transmisd rolilor motoare ale
atomobilului. La automobilele cu cutii de vieteze in trepte, ambreiajul hidraulic
se utilizeazd' impreund cu un ambreiaj mecanic auxiliar, care asigura o
decuplare completd intre motor qi transmisie. Utilizarea ambreiajului mecanic
se practicd numai la autovehiculele echipate cu cutii de viteze planetare, la care
schimbarea treptelor de vitezd, se face prin fudnarea unor elemente ale
transmisiei planetare.
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.l2

MEMORIU JUSTIFICATIV
DE CALCUL
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.13

6. CALCULUL AMBREIAJULUI

6.1 Stabilirea momentului de frecare al ambreiajului

Pentru transmiterea de catre ambreiaj a momentului motor maxim, fara

patinare pe toata durata de functionare (chiar si dupa uzura garniturilor de
frecare) este necesar ca momentul de frecare Mu al ambreiajului sa fie mai mare
decit momentul maxim al motorului. In acest scop se introduce in calcul un
coeficient de siguranta care pentru autoturisme ia valori intre 1,3...1.75

- se alege coeficientul de siguranta al ambreiajului : B := 1.5

- se cunoaste momentul motor maxim : M**:= 13.3 daNm

Momentul de calcul al ambreiaiului este dat de relatia :

Mc:= B.Mma) (l)

Mc = 19.95 daNm

6.2 Determinarea razelor discului de amtrreiaj

- raportul dintr raza interioara si raza exterioara a discului este pentru ambreiaiele de automobil

S:= 0.53..0.75 C:= 0.6

coeficientul ce tine seama de tipul automobilului si de tipul ambreiajului este :

2 2
cm cm
1.-r< ?n 1 .- '){
daNm daNm
numarul perechilor suprafetelor de frecare ale ambreiajului

i := 1

Raza exterioara a discului de ambreiaj se determina cu relatia :

C1 := 4.7 coetlcient care tine seama de tipul autovehiculului

si de conditiile de exploatare

fu := 1.58. (2)

R€ = 8'405 cm R. 85

Raza interioara a discului de ambreiai este :

U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.l4

&:= c.& (3)

&= 5l

Raza medie a discului de ambreiai se calculeaza cu relatia :

Rt": -
&+& / i\
l+l
2"

R*=68

6.3 Calculul garniturilor de frecare

p - coeficientul de frecare

se adopta p := 0.4

Forta de apasare asupra discurilor ambreiajului este:

-F ._ _0'M.u*
&v' /{\
\J I
p i'R-

F= 0.733 daN

- diametrul exterior al garniturii de frictiune :

D" := 2.\ De = 170

Puu:= 17 cm

diametrul interior al garniturii de frictiune:

D; := 2.\ Dt= 102

pi:= 10.2 cm

momenful motor maxim: 13.3.102 daNcm

,Mma*,=

Presiunea specifica dintre discurile ambreiajului se calculeaza cu relatia:

4'P'M'nu*
(6)
,, .1r.i.(o"2 - o,t).*n'
 Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.15

P = o'505 q
z
cm

Se calculeaza suprafata garniturilor de frictiune cu relatia :

nl 'l r\
6:= i.[o.'-
2' o;'j (7,r

A= 290.534 cm
Suprafata unei garnituri de frecare este:

a',= (8)
f,(o.2-o,')
2
A' = 145.267 cm

6.4 Calculul lucrului mecanic de patinare

Pentru calculul lucrului mecanic de patinare se definesc urmatoarele marimi :

- turatia la puterea maxima : no := 4500 lot

mlI

- turatia laviteza maxima : nu,n*:= 4815 l9l

- vileza maxima a automobilului m

: v^*'.= 46.67
s

- latimea profilului anvelopei : B := 175 mrr

- diametrul interior al anvelopei : d := 13 tol

{:= 13.25.4 d= 330.2 mrr

- inaltimea profilului anvelopei : H := i0.B?.. L{}j}B

ll:= 0.82.8 H= 143.5 mn

- diametrul exterior al anvelopei :

Du:=d+2.H Dt = 617.2 MIT

U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.16
- razanominala a rotii :

Du
r":= rn = 308.6 m1r
2
- razalibera a rotii :

r0 := h ro = 308.6 mrr

- coeficientul de deformare : fu:= 0.930.. 0.935 pentru pneurile de joasa presiune

7" := 0.930

- raza dinamica a rotii

16 := )".16 ra = 286.998 mr g:= 0.286 m

- rapoftul de transmitere al transmisiei principale este :

. fi'nvmax'fd
r0:= (9)
-;--
JU.Vmax

io = 3'09

- presiunea de umflare a pneului: pu..= 2.2 bar

- panta maxima : oru*:= 10dep

- coeficientul de rezistenta la rulare :

f o.o ts . u.* r2 r-l

^ |
:=1.-+ 0.00245 / ---l )- 0.0042 ( t,nu*)'
- .l(roo/
+ 3n I

Lut _-.1 _ || (rn\

\'|v/
l3r-
LVP.
,6; \rooi ,/Pu
|
l

Sur = 0'012

- coeficientul rezistentei totale a drumului

ry := 4-,,1.cos(cr,nu) + sit{cr.,u) tf ll

V = 0'185

- greutatea totala a automobilului :

m
Gu:= 9800 N g:= 9.81
S
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.17

- raportul de transmitere al schimbatorului de viteze : i^.=?Rl

- coeficientul care arata gradul de crestere al momentului de frecare in timpul cuplarii: pentru autoturisme

daNm .- in daNm
30.. 50
s S

rot
- turatia motorului la pornrre : = 500 - 600
mir
rot
g:: 500 .
mlr

Lucrul mecanic de frecare la patinare se determina cu relatia :

.n.rd )/ Uu ) '-\G" n.n

T.-
fi I 2'n.n ua 'V 2 ^ lz
Jo; r,
I

-.Ue.V. ( 12)
30'jo'.is' \ g 7200 k 3
-l-'
4
L= 1.567 x 10' Nm

Pentru aprecierea uzurii garnituriilor de frecare se foloseste ca parametru lucrul specific de

frecare dat de relatia:

L
I
- .- ( l3)
-i.A'

N.m
LS 107.85 I
2
cm

6.5 Calculul gradientului termic la piesele ambreiajului

In cazul ambreiajului monodisc se face verificarealaincalzire pentru discul de presiune.

Se cunoaste:
- coeficientul care exprima partea din lucrul mecanic de frecare L consumata pentru incalzirea
piesei care se verifica

y := 0.5 pentru discul de presiune al ambreiajului monodisc

- c caldura specifica a piesei ce se verifica

kcal
^.-ntt<
kg.grad

q^ greutatea oiesei care se verifica

- *v"
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.18

a .-'11

Verificarea la incalzire a pieselor ambreiajului se face calculind cresterea temperaturii cu

relatia:

v.L
[1 ;=-
427.c.4 (14)

Ar = 7.251

Cresterea de temperatura trebuie sa fie cuprinsa intre limitele 8.....150C

6.6 Calculul arcurilor ambreiajului

Calculul arcului central tip diafragma:

i\-fil[[.D..,
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.19

Constructiv se vor adopta urmatoarele dimensiuni pentru calculul arcului diafragma:

S-grosimea discului , [mm]: s.:??

D1-diametrul exterior, [mm]: D1 := 195

D2-diametrul exterior al D2 = 134

dispunerii bratelor, [mm]:

D. 140
D3-diametrul de sprijin , [mm]:

D4-diametrulinterior [mm] Da = 44

-unghiul de inclinare, [grade]: d:=8 dee

z-nr. de brate: z:= 18

b-latimea bratului labaza, [mm]: mr

b1-latimea bratului la varf , [mm]: b1 :=3 mr

Inaltimea zonei pline in stare libera:

U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.20

/ -\
{Dr - Dr).tanl a..:
\ r8o/
I

h:=
2

rezulta: h = 4.286

Alegerea materialului:

Se alege otel de arc conform STAS 795-49 cu urmatoarele proprietati:

-modulul de elasticitate al materialului: E := 2.1 .lOa IdaN/mm"2]

-coefi cientul lui Poisson: g:= 0.25

Sageata diametrului D2: - f2 f2**:= 1.6.h Emar= 6.858

rezulla: kr = 0.499

,*2'= ( 6 )l [ [r)-,1
\.Dzl
rD) ll-'. --ril
|ln'lnl-lll
I

rezulta: kz = 1.086
lri-l I

\ \Dzill
I

[oz,/ -]

-,:[;".]t(fi) l
rezulta: K3= 159

I lD:i /

Forta maxima care solicita dintele:

U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.21

E^
\ 2m x.- [,-
4.E.S.
i
It (n-4,,")['-lls,
;l'l
L(' - p') 'klDr2 ]L ).11

F^
, zmax- I 87. 625 dal'

*Veri{icarea arcului:

I. Efortul unitar tangential:

otmax = 112.648 q
mm rezulta: ohla{ 3 o136m

daN
o1u6. := 200
^tt
Deci efortul unitar tangential nu reprezinta o solicitare periculoasa.

2. Efortul unitar de incovoiere la baza dintelui:

Se defineste coeficientul neuniformitatii reparlizarii efortului oe brate: Cy:= 1.2

[:.n2,"o(o1- Dtl ^ daN

oimaxi=l , oimax = 31.529
I z.b.S- l.cN _l mm
2

daN
o1u6r := 60
2
mm
rezulta: oimax s oiadm
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.22

6.7. Elemente de calcul pentru dimensionarea si verificarea arborelui

ambreiajului

Arborele ambreiajului este solicitat la torsiune de catre momentul de calcul al ambreiaiului

Mc.

Se cunoaste: - coeficientul de siguranta al ambreiajului a_

P_ 1.5
daN
- solicitarea admisibila la torsiune 'l ta := 1000.. 1200
2
cm

daN
"c
ta 1200
2
cm

Arborele ambreiajului are o portiune canelata pe care se deplaseaza butucul discului condus

Diametrul interior al arborelui se determina cu relatia:

(:2e)

di = 2.026 cm

Din STAS 1769 se alege arborele canelat cu urmatoarele caracteristici:

A. 21
-diametrul interior

- diametrul exterior i._

ue.- 26

- numarul de caneluri
6:= 6

- latimea canelurii fu:= 0.3

U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.23

Atit canelurile arborelui cit si cele ale butucului trebuie verificate la strivire si forfecare. Pentru determinarea
foftei care solicita canelurile se cunosc:

- diametrul interior 5[:= 2.1 cm

- diametrul exterior d- .: 2.6

,iiR\'- cm

Fofta F care solicita canelurile se considera ca este aplicata la o distanta egala cu razamedie a arborelui
canelat si se determina cu relatia:

2.8.M-,*
F '= ---j-::-'
ffi d" + di (30)

F= 848.936 daN

Lungimea butucului discului condus este I := de |= 2.6 cm

lnaltimea canelurii este

o" o'
h,=
ffi2' ^ (31)

h = 0.25 cm

Verificarea la strivire in cazul ambreiajului monodisc se efectueaza cu relatia:

t^'= F (321
\ {-
z.l'h '

Qs = 217.676 g
cm

Solicitarea admisibila la strivire este pr, := 200.. 250 !"N2

cm

Efortul unitar de forfecare se determina cu relatia:

' a (33)
"r,= z.l'b

rl o\T
ti = 181 397 ;
cm

daN
Solicitarea admisibila la forfecare este t,r-'2:= 200.. 300
cm
 Vomir Teodor- PROIECT CCA

6.8. Calculul discurilor ambreiajului

6.8.1. calculul elementelor de fixare si ghidare ale discurilor de presiune

rn cazul discurilor de presiune ale ambreiajelor monodisc se face numai

o verificare la strivire a
suprafetelor de legatura intre disc si carcasa sau intre disc si bolturi.

- numarul de bolturi de ghidare: 2:= 3

- raza cercului pe care sunt dispuse prezoanele S:= 102 mr

- suprafata de strivire $:= 40 *rn2

- momentul motor maxim l.r{on*,:= 60.103 N.mn

Presiunea specifica de strivire este:

F'M,nu"
*t+^' R.z.A

p*:= l0 +
mm

N
Presiunea specifica admisibila la strivire este 10..12
^r*
- bratul fortei tangentiale care revine discului de presiune este:

a' := 14 mn

- numarul de prezoane Z:= 6

Forta tangentiaTa care revine discului de presiune este:

0'M,nu"
'''-._
u..
2.2.R

Ft = 73.529 N

Momentul incovoietor care solicita prezonul este:

Mi:= F1.a'

Mi = 1.029x 103 Nmn

- diametrul prezonului A_,=

j mff

Solicitarea la incovoiere se determina cu relatia:

 U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.25

M1
ol :=
--J
0.1.d"

N
oi'2= 30.012

6.8.2. Calculul discului condus

Niturile de fixare a discului propriu-zis de butuc sunt confectionate din OL34 si se verifica la
forfecare si la strivire.

- numarul niturilor Z^:= 12

- raza cercului pe care sunt dispuse niturile ;*:= 60 mn

- sectiunea transversala a nitului An := 36 ^ri

Verificarea niturilor la forfecare se face cu relatia:

F'M'n*
^rn*^' f n.zn. An

tr = 3'472

Solicitarea admisibila la forfecare este t gu < :0 { z

lungimea partii active a nitului ln := 9 mr

diametrul nitului dn := 4 mrr

Verificarea niturilor la strivire se face cu relatia:

I'M.*
*ts.r'-
r".Zi.dn.\,

N
Ps = 3'472 --:--
mm
Solicitarea admisibila la strivire este pru := g0.. 90 +
mm

Calculul arcurilor elementului elastic suplimentar se lace punind conditia ca momentul M. care
comprima arcurile pina la opritor sa fie egal cu momentul determinat de forta de aderenta a rotilor motoare
ale automobilului.
 U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.26

- sarcina dinamica ce revine puntii motoare G2:= 410.9.g1 Gz = 4.022x 103 N

- coeficientul de aderenta $ := 0.g

- rapoftul de transmitere al transmisiei principale h = 3.09

raza de rulare a rotii rA = 0.286 m

raportul de transmitere al treptei intii a schimbatorului de viteze t = 3.g1

Gr.d .ra
l\/'- - *
t0'k

Me = 78.168 Nm

- numarul arcurilor elementului elastic suplimentar 2"..= 6

- raza de dispunere a arcurilor fu:= 0.0a m

Forta care solicita un arc al elementului elastic suplimentar este data de relatia:

M"
E.-'
- 4R.

Fe = 325.701 N

- diametrul exterior al arcului D := 15 mrr

- diametrul sirmei ,.$_,= 3 mrr

- raportul dintre diametr. g,= +o c= 5

-coeficientuldecorectiealarcului #",=;t=.T k= 1.311

- numarul total de spire n5 := 6

Arcul elementului elastic suplimentar se verifica la torsiune cu reiatia:

8.k.Fe.D
Ti:=-
n.d-
tt = 603.843
daN
r.^'- ROO lOOn
^irl4\' z
mm
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.27

6.9. Calculul mecanismului de actionare

Se definesc urmatoarele marimi:

- raportul de transmitere al mecanismului de actionare mecanic

i := 30..45 i" := 30

- randamentul mecanismului de actionare mecanic

q'n := 0.8..0.85 11. := 0.85

- raza medie a garniturilor de frecare

R.=68 mn

- coeficientul de frecare

yt -- 0.25

- numarul de perechi de suprafete de frecare

- coeficientul de siguranta al ambreiajului

p=1.5
- momentul motor maxim

A{nqax.,= 10.2.103 daNmn

Forta de actionare a pedalei la decuplarea ambreiajului este data de expresia:

,._ FMr*
' p.i.Rn.L'1,

Fp = 17.647 daN

Forta Fp necesara decuplarii complete a ambreiajului trebuie sa fie cuprinsa intre limitele:

"H*:= 10.. 15 daN pentru autoturisme

- cursa libera a mansonului sy := 2.. 4 mn s1 := 3 mn

-jocul care trebuie realizat intre fiecare pereche de suprafete de frecare pentru o decuplare completa a
ambreiajului

ja:=l mr
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.28

raportul de transmitere al pirghiilor de debreiere t*:= 4

numarul perechilor de suprafete de frecare 1.-1

Deplasarea totala a mansonului rulmentului de presiune

sm := sl + ja.b.i

sm = 1l mlr

raportul de transmitere al pedalei si al furcii i1 := l0

Cursa totala a pedalei este:

ro,= (q+jo.b i).t

110
 Vomir Teodor- PROIECT CCA

Capitolul VII

Reglarea ambreajului

Un ambreaj este bine reglat atunci cind pedala sa fiind libera, el va transmite
momentul motor fara patinare.In cazul cind pedala este apasata la fund de cursa
trebuie ca decuplarea sa fie compl eta. La cele mai multe tipuri de ambreaje,
reglajul se reduce la frxarea joculuidintre capetele interioare ale pirghiilor de
debreiere si rulmentul de presiune.
Daca nu exista acest joc, inseamna ca rulmentul de presiune ar fi tot timpul
in contact cu pirghiile de debeiere, ceea ce ar provoca o uzuramairapida a lui si
ar reduce apasarea arcurilor de presiune asupra discurilo.
Daca acest joc este prea mare la apasarea pedalei ambreajul nu decupleaza
complet. In timpul functiionarii indelungate garniturile de frecare se vor uza, iar
discul de presiune se va apropia de volant si va deplasa capetele interioare ale
pirgiilor de debreiere spre rulmentul de presiune.La o vnrra mai mare a
gamiturilor de frecare, jocul poate sa se consume complet si in acest caz se
ajunge la o uzura mare a rulmentului de presiune.
Reglarea ambreajului consta in stabilirea cursei libere a pedalei conform
prescriptiilor fabricii constructoare.
De obicei, reglarea cursei libere a pedalei serealizeaza prin modificarea
lungimii de lucreu a tijei furcii de debreiere.
Reglarea la un ambreaj cu comanda mecanica se executa in modul urmator:-
se slabeste contrapiulita tijei
-se roteste bucsa de reglaj pina cind cursa libera se incadreaza
in limitele dorite
Daca cursa este prea mare bucsa se va roti spre stinga, marind lungimea de
lucru a tijei, iar daca cursa este prea mica se va roti spre dreapta micsorind
lungimea de lucru a tijei.
-se stringe din nou contrapiulita tijei.
In cazul unui ambreaj cu comanda hidraulica, cursa libera a pedalei asigura
jocul dintre tija si pistonul cilindrului principal si jocul dintre rulmentul de
presiune si suruburil de reglaj ale pirghiilor de debreiere.
Jocul dintre tija si pistonul cilindrului principal se va regla prin rotirea
surubului de reglaj excentric, iar jocul dintre rulmentul de presiune sl suruburile
de reglaj ale pirgiilor de debreiere se regleza prin modificarea lungimii tijei
printr-un sistem de bucsa filetata.
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.30

Pentru ca un ambreaj sa functioneze in mod corect trebuie ca jocurile de la

capetele interioare ale pirgiilor de debreiere si rulmentul de presiune sa fie egale.
Acest joc se regleaza in timpul montarii ambreajului la fabrica sau dupa reparatii.
In general, la ambreajele monodisc reglarea jocului se realizeaza eu ajutorul
suruburilor de reglaj cae sint montate in capetele interioare ale pirgiilor de
debreiere.
La ambreajele cu dua discuri reglarea jocului dintre capatul interior al
pirghiilor de debreiere si rulmentul de presiune se face prin piulita, care se
insurubeaza sau desurubeazape boltul pirghiei.
Pozitia pirghiilor de debreiere se cotroleaza prin masurareajocului dintre
-
fiecare pirghie si rulmentul de presiune, cu o sonda calibrataspeciala.
Determinarea pozitie pirhiilor de debreiere fata de rulmentul de presiune se
face in felul urmator:
- se roteste arborele coti al motorului pina cind in dreptul ferestrei de
vizitare apar duoa pirghii,
se apasa in acest moment pedala ambrejului pina cind rulmentul de pesiune
atinge cele doua pirghii. Daca rulmentul de presiune a atins numai o pirghie din
cele doua, atunci se regleaza in asa fel ca amble pirghii sa fie atinse deodata de
rulment.
U.T.C.N Vomir Teodor- PROIECT CCA Pag.31

BIBLIOGRAFIE

Fratila Gh. , ,,calculul si constructia Automobilului" EDp Bucuresti 1gr7

untaru M. , ,,Dinamica Autovehiculelor pe Roti." EDp Bucuresti 1gg1

untaru M. , ,,calculul si constructia Autovehicurului." EDp 1gg2

Rezistenta Materialelor ,Mircea Bejan, 2005

 4

Proiectat Vomir Teodor

iDesenat iVo-itf"odot
erificati Coldea Cristi

UNTYERSITATEA TEHMCA
DIN
CLUJ-NAPOCA
 N

Vomir Teodor i
Maten
Vomir Teodor oL50-A
A1(594X840)
Plansa LTNT\TERS ITATL{ TffiI\-I CA Arc diafraema
ff. Dti
A_ldD AB0-l i