Sunteți pe pagina 1din 34

Proiect

Ambreiajul
Andrei Sebastian -Iliuta
Lucrarea de laborator NR.1

Studiul solutilor de cuplare motor-transmise pentru utilaje portuare

1.Rolul ambreiajului

Transmisia automobilelor,in general,cuprinde o serie de ansamblari prin care


puterea produsa de motor este transmisa la rotile motoare,pentru
deplasarea automobilului.
Puterea dezvoltata de motor este condusa pana la rotile motoare de o serie de
Organe care formeaza -transmisia automobiluiui.Aceasta transmisie
cuprinde:ambreiajul,schimbatorul de viteze,transmisia cardanica , si
transmisia principala. La unele automobile,unele din aceste organe
lipsesc.Astfel,atunci cand si motorul si rotile motoare sunt in fata sau in spate,transmsia
cardanica lipseste.

Primele automobile nu aveau ambreiaj,transmiterea puterii de la motor la roti


facandu-se prin curea.Legtura. dintre motor si rotile motoare se intrerupea prin
deplasarea curelei de pe roata motoare a transmisiei pe o roata libera. In perioada
anilor 1900-1907 au aparut primeie automobile cu ambreiaj de tip con direct (sau
invers)cu discuri metalice simple functionand in ulei (sau uscat),sau cu
panglica.Dupa anul 1912 au aparut ambreiaje mecanice cu frictiune,iar dupa cel de-
al doilea razboi` rnondial, concomitent cu imbunatatirea ambreiajelor cu frictiune,au
aparut ambreiaje cu diagragma si ambreiaje automate hidraulice.

Ambreiajul este inclus in transmisia automobilelor in scopul compensarii


principalelor dezavantaje ale motoarelor cu ardere intera,care constau
in:imposibilitatea porniril sub sarcina; existenta unei zone de functionare instablie si
mersul neuniform al arborelui cotit.In transmsia automobilului ambreiajul se foloseste
atat ca mecanism independent,intercalat intre motor si schimbatorul de viteze,cat si
ca un :"Organ al mecanismului de actionare a schimbatoarelor de viteze la
planetare.La majoritatea automobileior ambreiajul este fixat de volantul motorului,
marind astfel momentul de inertie al acestuia si constitue in cazul ambreiajului mecanic,un
cuplaj de frictiune prin care cu ajutorul fortelor de frecare,cuplul motorului se transmite la
rotile motoare,prin transmisia automobilului.

Necesitatea includerii ambreiajului in transmisia automobilului este determinata


de particularitatile functionarii acestuia caracterizate mai ales de cuplarea si
decuplarea motorului.Decuplarea este necesara la oprirea si franarea totala a
automobilului sau la schimbarea treptelor de viteze,iar cuplarea este necesara la
pornirea din loc si dupa schimibarea treptelor de viteze.Cuplara lina a arborelui
primar al cutiei de viteze cu arborele cotit al motorului,care are o turatie
ridicata,asigura 4- cresterea treptata si
fara socuri a sarcinii la dintii rotilor
dintate si la piesele transmisiei,fapt care reduce uzura si elimina posibilitatea ruperii
lor.

2.Conditii impuse ambreiajului

2.1 Conditii impuse la decuplare:

-sa permita decuplarea completa si rapida a motorului de


transmisie,pentru a da posibilitatea schimbarii treptelor fara socuri;

- decuplarea sa necesite din partea conducatorului eforturi reduse,fara a


avea o cursa prea mare la pedal a. Daca decuplarea ambrei aj ul ui nu este
completa,schimbarea trepel or se face cu zgomot ,deoarece rot il e
dintate ale schimbatorului de vit eza se afl a sub sarci na
partiala.Aceasta duce la uzura paril or front al e al e di nt il or
pinioanelor sau cuplajelor .

2.2 Conditii impuse ambreiajelor la cuplare:

-sa asigure o cuplare progresiva a motorului cu transmisia, pentru a


evita
pornirea brusca din loc a automobilului si socurile in organele,transmisiei;
.-sa asigure o imbinare perfecta (fara patinare) intre motor si transmisie
in,stare
cuplata;

-sa asigure o imbinare perfecta(fara patinare) intre motor si transmisie in stare cuplata

-sa permita eliminarea caldurii care se produce in timpui procesului de cuplare


la patinaarea ambreiajului;
-sa aibe o functionare sigura si de lunga durata;
-regimul termic sa aiba valori reduse si sa permita o buna transmitere in mediul
inconjurator,iar constructia sa fie simpla si tehnologica.

3.Clasificarea ambreiajelor

Ambreiajele se clasifica dupa modul de transmitere al momentului motor


si dupa modul de actionare.
Dupa modul de transmitere al momentului ambreiajele se impart in:

Ambreiaje simple:-mecanice(de frictiune)

-hidraulice

-electromagnetice

Ambreiaje combinate:-mecanic centrifugal

-mecanic hidraulic

-mecanic electromagnetic

Ambreiajele mecanice pot avea unul sau mai multe discuri de


frictiune,pot fi cu arcuri dispuse periferic,cu arc central spiral sau diafragma si
centrifuge sau semicentrifuge.

Ambreiajele hidraulice pot fi –cu prag fix


-cu prag mobil
-cu camera de colectare
Ambreiajele electromagnetice cu sau fara pulbere feromagnetica.
Dupa modul de actionare ,ambreiajele se impart in:
-Ambreiaje neautomate,puse in functiune de conducatorul auto
prin actionare mecanica sau hidraulica
-Ambreiaje automate,actionate:-hidraulic
-pneumatic
-electric

-vacuumatic,

,in functie de pozitia pedalei acceleratorului,turatia si sarcina motorului


sau de pozitia parghiei de schimbare a treptelor de viteza

La. automobile cu motoare Diesel SAVIEM tip 797-05 se foloseste ambreiaj


monodisc uscat GFX310KZ, cu urmatoarele caracteristici:carcasa inferioara din
fonta (simbol GFX); discul ambreiajului este prevazut cu amortizor pentru oscilatille
de rasucire(simbol W);resarea discului prin arcuri intermediare(simbol Z) parghiile de
debreiere nu au inel de debreiere(simbol KZ).

La automobile Diesel cu motoare Diesel tip D2156HMN se folosesc ambreiaje


monodisc uscat GF380KRANGSZ, caracterizat prin: carcasa interioara din fonta
simbol GF),discul ambreiajului este prevazut cu amortizor perttru oscilatiiie de
rasucire (simbol W), resarea discului prin arcuri irrtemiedlare (simbol Z),parghlie de
debreiere sunt prevazute„cu inel de debreiere (simbol KR).Diferenta dintre acesta si
GFX'310KZ este ca la aceasta intre discurile de frictiune si partea metalica a discului
ambreiajului sunt montate arcuri lamelare pentru imbunatatirea cuplarii.

La autobuzeIe IKARUS tip 260 si 280, la autobasculantele ROMAN R1221


KF si R19215DFK se folosesc ambreiaje GF420KK, ambreiaje monodisc, uscacat
,cu comanda hidraulica.
La motoareIe SR211 cu care sunt echipate autocamioanele SR113, SR114,
SR115,R116 se folosesc ambreiaje monodisc, uscat SR113, iar ambreiajul SR131
este un ambreiaj monodisc, uscat, semicentrifugal care foloseste la motoarele
SR211 cu care se echipeaza automobilele din familia SR131 si SR132.

In cortstructla de automobile, ambrerajele mecanice au capatat raspandirea


cea mai larga pentru ca ele satisfac in buna masura cerintele principale:sunt simple,
ieftine, singure in exploatare,usor de manevrat si au momente de inertie mici
ale pieselor partii conduse.

4.Ambreiajul mecanic

„Ambreiajul mecanic functioneaza pe baza fortelor de frecare ce apar intre


suprafetele de , frecare. , Folosirea acestui ambreiaj se recomarida atunci cand
momentut transmis nu este mai mare de 700-800 Nm.Utilizarea cea mai larga o are
ambreiajul cu un singur disc de frictiune datorita simplitatii constructiei, greutatii
reduse si a costului redus.
Parble componente ale unui ambreiaj mecanic sunt: partea conducatoare,
partea condusa si mecanismul de actionare (fig.1).
Partea conducatoare este solidara la rotatie cu volantul motorului si este forrnat din:
volantul (2), discul de presiune (4), arcurile de presiune (10).
Partea condusa este solidara cu arborele primar al schimbatorului de viteze si este
formata din:discul condus (3)cu garniturile de frecare si arborele primar (9).
Suprafetele de frecare sunt formate din fata frontala a volantului (2) si din
suprafata discului de presiune (4).Discul de presiune este solidar la rotatie cu
volantul(2) prin intermediul unor urechi sau a unor proeminente care intra in carcasa
(7) a ambreiajului, carcasa ce este fixata prin suruburi de volantul motorului.

Discul de frictiune (3) este aflat intre volantul (2) si discul de presiune (4) si poate sa
se deplaseze axial pe canelurile arborele (9) al ambreiajului.Arborele se sprijina pe
doi rulmenti,unul montat in flansa arborelui cotit al motorului (1),iar celalalt in carterul
cutiei de vi-teze.

Arcurile de presiune (10), care realizeaza forta deplasare dintre suprafetele in frecare
sunt dispuse intre discul de presiune (4) si carcasa (7) a ambreiajului.Pentru a proteja
arcurile de presiune de o incalzire excesiva intre ele si discul de presiune se monteaza
o ganitura termoizolanta executata din azbest sau carton presat.Pârghiile de
cuplare (6) sunt prevazute cu doua puncte de articulatie:unul la capatul superior in
urechea discului de presiune si unul din urechea din carcasa 7 a ambreiajului.
Fig 1;Constructia ambreiajului mecanic cu un disc

Ambreiajul este cuplat permanent sub actiunea arcurilor .de presiune. La


decuplarea ambreiajului, parghia (6) primeste miscarea de la sistemul de actionare
deplasand mansonul impreuna cu rulmentul de presiune spre stanga, care la randul
lui actioneaza asupra capetelor inferioare ale parghiilor de decuplare.In felul acesta
discul de presiune se departeaza de discul de frictiune prin comprimarea arcurilor de
presiune (10), asigurand decuplarea ambrelajului.Pentru o buna functionare a
ambreiajului capetele interioare ale parghiilor de decuplare trebuie sa se gaseasca in acelasi
plan si sa existe in stare cuplata a ambreiajului,un joc de 2-4mm intre acestea si mansonul de
decuplare.

Momentul maxim transmis de ambreiaj depinde de forta dezvoltata de arcurile de


presiune, de dimensiunile,discurilor de frictiune, de coeficientul de frecare si de
numarul suprafetelor de frecare.Posibilitatea maririi coeficientului de frecare pentru
materialele existente este limitata; marimea diametrului discului este si ea limitata de
presiunea volantului motor, iar forta dezvoltata ,de arcurile de presiune nu poate fi
oricat de mare, deoarece creste in mod nepermis presiunea specifica, iar actionarea
ambreiajului se face greu.

Din aceste motive, la transmiterea unui moment mare se folcsesc ambreiaje


simple cu arcuri dispuse periferic cu doua discuri, folosfte in general la
autocamioane (SR101, ZIS150 si HENSCHEL)' si autobuze, unde momentul motor
este mare.Schema constructiv-functionala a acestui ambreiaj este prezentata in figura
2.

Pe volantul (1) se gasesc presate prezoanole (5) care sunt asigurate cu piulite si prin
care se fixeaza si carcasa ambreiajului.Arnbreiajul este prevazut cu discurile de presiune
(13) si (14) prin care se trec prezoanele ,(5) care se vor solidariza cu volantul (1 ),
dand totodata si posibilitatea deplasarii lor axiale.Pe arborele canelat (3) se gasesc
doua discuri conduse (4).Forta de apasare data creste de arcurile de presiune (7),
montate intre carcasa si discul de presiune exterior (13).
Decuplarea ambreiajului se realizeaza prin deplasarea spre dreapta a discului de
presiune exterior (13) cu ajutorul parghiilor de decuplare (11) prin intermediul
surubului (12), eliberand discul condus exterior (4),In acelasi timp discul de presiune
intermediar (14) se deplaseaza spre dreapta sub actiunea atcului, eliberand si cel de-
al doilea disc condus (4).Pentru a limita deplasarea axiala a discului de presiune
intermediar (14), astfel incat sa nu se produca o apasare a discului condus exterior,
intre cele doua discuri de presiune sunt prevazute trei suruburi de sprijin, fixate in
carcasa ambreiajului.

Din punct de vedere constructiv, ambreiajul cu doua discuri si arc central (fig.3) este
asemanator cu cel cu arcuri periferice, cu deosebirea ca forta de apasare este realizata
printr-un arc central, nu prin arcuri elicoidale montate periferic intre discul de presiune
din spate si carcasa interioara a ambreiajului.

Ambreiaj cu doua discuri si arc central

Volantul transmite cuplul discului de antrenare(6) prin intermediul boltilor(7) iar


discul de presiune(9) prin capacul ambreiajului(11).

In stare de repau-s, presiunea discului (9) si implicit si asupra discului (6), este exercitata
de bratul scurt al parghiilor de debraiere(8),deoarece bratele lungi ale acestora sunt
articulate la bratele fixe ale mansonului(12)care este departat de volant de catre arcul
central(13).
La debreiere, mansonul (12) este impins catre volant si comprima, pe de o parte,
arcul central (13), iar pe de alta parte apasa capetele interioare ale parghiitor de
debreiere; ca urmare, capetele scurte ale parghillor de debreiere inceteaza sa mai
apese pe discul (9). ).Departarea discurilor ambreiajului de discui de antrenare (6)
este asigurata prin dispozitivele (18) montate la periferia acestui disc.

in figura 4 este data schema constructiva a amreiajului mecanic cu arc central


diafragma.

Fig.4 Schema
constructiva a ambreiajului cu diafragma

La acesta, arcul central sub forma de diafragma nu este plat, ci concav.Arcul


diafragma (9) este fixat in carcasa (3) cu ajutorul stifturilor (1).Pe ambele parti
ale arcului diafragma se gasesc inelele de reazem (10) si (11).Discul de presiune
(6) are proeminentele (12) cu care patrunde in ferestrele din carcasa (3) a
ambreiajului.Cand ambreiajul este cuplat, arcul diafragma (9) se reazema in
carcasa (3) prin intermediul inelului (10) si datorita elasticitatii sale, apasa
asupra discului de presiune (6) si preseaza intre el si volantul (2) al
motorului, discul condus (4).La decuplarea ambreiajului, mansonul de
decuplare (8) impreuna cu rulmentul de presiune care aluneca pe arborele (7)
al ambreiaiului, se deplaseaza spre stanga si apasa pe capetele inferioare
aie arcului diafragma, ceea ce face ca arcul sa se roteasca in raport cu inelui
(11) si prin piesele (5), insurubate pe discul de presiune, deplaseaza acest disc
spre dreapta, eliberand discul condus.
4.1 Constructia partilor componente ale ambreiajelor mecanice

4.1.1 Discul de frictiune

Pentru a obtine o cuplare cat mai buna a transmisiei motorului, ambreiajul


automobilului trebuie sa fie cat mai elastic.Din acest punct de ivedere cele mai
corespunzatoare sunt ambreiajele cu mai multe discuri deoarece momentul motorului
este transmis treptat de la un disc la altul, asigurandu-se o frecare progresiva, si deci o
cuplare lina.

La ambreiajele cu un singur disc, cuplarea se face mult mai rigid si de aceea discurile
de frictiune au o constructie speciala.

Partea periferica a discului (figura 5) este impartita in mai multe sectoare (2), indoite in
afara sau inauntru prin alternare.

1?
3

Fig.5 constructia discului de frictiune


Taieturile radiale care dau nastere la sectoare micsoreaza tendinta spre
deformare a discului metalic .Un dezavantaj al discurilor cu sectoare consta
in dificultatea de a obtine aceeasi rigiditate la toate sectoarele.

Deoarece, discurile trebuie sa fie elastice, se executa din otel laminat cu


continut mediu sau ridicat de carbon, avand grosimea 1,4-2mm.Dupa calire in
ulei si revenire, acestea trebuie sa aibe duritatea 38-50 HRC.

4.1.2 Garniturile de frictiune

Aceste garnituri trebuie sa aiba un coeficient de frecare ridicat, o rezistenta mare la


uzura, stabilitate la temperaturi inalte etc.In general, garniturile de frictiune se obtin
dintr-un material de baza, element de adaos si liant.Elementul de adaos poate fi sub
forma de pulberi, aschii sau sarma si se obtine din porumb, zinc, cupru - sau
alama.Ca lianti se utilizeaza rasinile sintetice, bachelita etc.

Uzura garniturilor depinde de incarcarea specifica, de viteza de alunecare si de


temperatura, stiind ca ia temperaturi mai mari de 250°C intensitatea uzurii creste
brusc.Din acest punct de vedere cel mai bine se comporta garniturile confectionate din
textura de azbest presata in bachelita.

Fixarea garnitudior de frictiune pe disc se face cu nituri sau prin lipire cu cleiuri
termorezistente, raspandirea cea mai mare avand-o nituirea pentru ca asigura
rezistenta si siguranta in functionare si permite inlocuirea garniturilor.

Grosimea garniturilor este de obicei intre 2-4mm

4.1.3 Discul de presiune

Pentru a asigura o presare uniforma a garniturilor de frictiune, discurile de presiune


trebuie sa fie rigide, iar pentru a reduce temperatura suprafetelor de frecare trebuie sa
aiba o masa suficient de mare pentru a prelua o cantitate de caldura cat mai mare.

In scopul transmiterii momentului discurile de presiune trebuie sa se roteasca cu


volantul motorului si sa aiba posibilitatea, in momentul decuplarii si cuplarii
ambreiajului sa se deplaseze de-a lungul arborelui acestuia.

Discurile de presiune trebuie sa aiba o rezistenta mare la uzura si de aceea ele se


executa din fonta perlitica.Disccurile cu diametre mari se recomanda sa se execute din
fonta sau adaosuri de nichel, mangan si silicon.Duritatea ,acestora trebuie sa fie
170-230 HB
Solidarizarea la rotire a discurilor de presiune cu volantul motorului se poate realiza in
mod difertt (prin stifturi montate pe carcasa ambreiajului; prin intermediul prezoanelor
insurubate in volan prin intermediul bosajelor care patrund in proeminetele
carcasei ambreiajului) figura 6.

4.1.4 Arcurile de presiune

Arcurile de presiune trebuie sa apese placa de presiune cu o anumita forta, care sa


asigure transmiterea de catre ambreiaj a cuplului maxim al motorului, chiar si atunci
cand placile de frecare s-au subtiat prin uzura.

Dupa modul cum sunt dispuse arcurile de presiune ale


ambreiaiului pot fi periferice sau centrale.

Arcurile periferice sunt cilindrice, iar numarui lor


depinde de marimea diametrului exterior garniturii de
-
frictiune .La cresterea numarului arcurilor diametrul
arcului se poate micsora,ceea ce face ca la diametre
egale ale arcurilor elasticitatea lor sa
creasca.Pentru a evita incalzirea dintre arcuri si discul de presiune, intre ele se monteaza
saibe termoizolatoare (1) (figura 7) confectionate din acelasi material cu garnitura de
frictiunie.

Fig 7.Montarea arcurilor

Arcurile centrale pot fi cilindrice (figura 8a) conice (figura 8.b) sab tip diafragma
(figura 8.c).Arcurile centrale nu se incalzesc de la discul de presiune, ceea ce permite
mentinerea calitatilor lor elastice timp indelungat.
Fig 8
Constructia arcurilor centrale

Arcurile de presiune se executa din oteluri speciale cu adaosuri de mangan,


avand duritatea 40-45 HRC.

4.1.5 Parghiile si mansoanele de decuplare

Parghiiie de decuplare pot fi rigide sau elastice.Cele rigide (figura 9 a,b) se executa
prin forjare din otel carbon, fiind apoi supuse unui tratament termochimic de cianuare,
dupa care se calesc in ulei.

Constructia si fixarea
parghiilor de decuplare,parghii rigide forjate

Parghiile elastice (figura 10) se oblin prin matritare din otel cu continut
ridicat de carbon si se calesc in ulei.
Fixarea parghiilor de decuplare tebuie sa asigure cinematica corecta a
acestora.Astfel daca cele doua articulatli sunt fixe, rotirea lor ar fi imposibila deoarece
punctele de articulatie se deplaseaza pe un arc de cerc, pe cand discul de presiune are
posibilitate de deplasare paralela cu pozitia lui initiala.

Mansoanele de decuplare pot fi construite in asa fel incat sa se deplaseze direct


pe arborele ambreiajului sau sa se deplaseze pe o bucsa fixata pe carcasa
ambreiajului.Cele care se fixeaza direct pe arbore prezinta dezavantajul ca sunt
supuse unei uzuri intense tot timpul functionarii motorului, chiar si cand
ambreiajul este cuplat, deoarece arborele acestuia se roteste.Daca mansonul este
montat pe bucsa, uzura este mult mai mica pentru ca frezarea intre suprafetele in
contact are loc in directia axiala numai in timpul cuplarii si decuplarii
ambreiajului.

Mansoanele de decuplare sunt prevazu - te cu rulmenti de presiune care pot fi axiali


(figura 11.a), radiali axiali (figura 11.b) sau cu inel de grafit (figura 11.c)

Fig 11

4.1.6 Amortizoare de oscilatii de torsiune

Pentru a feri transmisia de oscilatiile de rasucire, cauzate de rotatia


neuniforma a arborelui cotit si de variatia vitezelor unghiulare la
deplasarea automobilului, discul de frictiune al ambreiajului este prevazut
cu un sistem de amortizare a acestor oscilatii care serveste si la asigurarea
unei cuplari mai line a ambreiajului.
Schema de principiu este aceeasi, indiferent de caracteristica elementului
de amortizare: legatura dintre discul de frictiune si butucul acestuia se
face cu ajutorul unui element elastic.

Cea mai larga raspandire o au amortizoarele de oscilatii cu inele de frictiune


si element elastic cu arcuri elicoidaie .

4.1.7 Carcasa si carterul ambreiajului

Carcasc ambreiajului se fixeaza pe volantul motorului si serveste drept cadru de


montare pe parghiile de decuplare, arcurile de presiune si elementele de
solidarizare a discurilor de presiune cu volantul.In partea centrala are o deschizatura
prin care trece arborele primar al cutiei de viteze si mansonul de decuplare,iar
pentru asigurarea unei raciri bune,este prevazuta cu ferestre de aerisire(fig
13)Fixarea carcasei pe volant se face cu suruburi,iar centrarea cu stifturi.

(Constructia carcasei ambreiajului)

Forma si dimensiunea carterului depind de constructia ambreiajului.Carterul poate fi


dintr-o singura bucata si atunci se toarna din fonta, sau din doua bucati, solutie la care
ambele piese pot fi turate din fonta

5.Ambreiaje hidraulice

Ambreiajele hidraulice constau din asocierea unei pompe centrifuge cu o turbina


intr-un .singur agregat, folosind ca ăgent de transmitere un lichid special.Ele confera
automobitului o demarare mai lina, permit deplasarea in priza directa cu viteza
redusa, asigura o amortizare eficienta a de torsiune etc.Au avantajul unor
dimensiuni de gabarit reduse.

Ambreiajul hidraulic este cea mai simpla transmisie hidraulica.

Pompa centrifuga (1) este montata pe arborele cotit al motorului (4) iar turbina (2)
este fixata pe arborele primar al cutiei de viteze (5) (figura 14).
Aceste doua elemente sunt inchise in carcasa comuna (3), care etanseaza
intreaga constructie.Rotoarele pompei P si turbinei T formeaza impreuna o cavitate
toroidaia, compartimentata prin palete radiale si umpluta cu lichid.

Pompa, fiind antrenata de motor, prin actiunea fortelor centrifuge imprima


lichidului o miscare de la centru spre periferie, de unde trece in rotorul turbinei pe care
il pune in miscare, deci, curentul de lichid constituie agentul dinamic de transmitere a
miscarii de rotatie intre pompa si turbina.

ln timpul rotiri pompei si turbinei, pentru decuplarea completa a ambreiajuiui hidraulic


este nevoie sa fie evacuat din el lichidul de functionare, iar la cuplare sa fie
admis.Pentru aceasta poate servi sistemul format dintr-o supapa de evacuare (6),
rezervorul (7), pompa de alimentare (8), cu supapa de siguranta (9), radiatorul (10) si
supapa de admisie a lichidului in ambreiaj.Daca ambreiajul hidraulic ar fi prevazut cu
acest sistem timpul necesar cuplarii si decuplarii ar fi destul de mare, de aceea, in
practica nu se folosesc, iar ambreiajele hidraulice se utilizeaza la autovehicule numai
impreuna cu ambreiajele de frictiune care asigura o decuplare completa si
rapida.Utilizarea ambreiajelor hidraulice fara ambreiaje de frictiune este
permisa numai la automobile cu cutii de viteze planetare, la care schimbarea treptelor
de viteze se face prin franarea unor elemente ale transmisiei planetare.

6.Ambreiaje combinate

Ambreiajele combinate se utilizeaza pe scara tot mai larga in constructia moderna


de automobile, datorita faptului ca ele permit un inalt grad de automatizare si deci
usureaza mult conducerea automobilului.Ele se obtin prin cuplarea in serie a doua
ambreiaje de tipuri diferite. In fgura 15 este reprezentata constructia unui ambreiaj
combinat mecanic-centrifugal.Ambreiajui centrifugal serveste la efectuarea pornirii
din loc datorita calitatii de a asigura o pornire foarte lina ,iar cel mecanic la
schimbarea treptelor de viteze.
Fig 15

In figura 16 este reprezentata constructia unui ambreiaj combinat mecanic hidraulic la


care ambreiajul hidraulic asigura pornirea lin din loc,iar cel mecanic la schimbarea
treptelor de viteze.
In fig 17,este reprezentata construcia unui ambreiaj mecanic-electromagnetic.

7.Ambreiaje automate
Crestera numarului de automobile si al traficului auto a condus la ideea reducerii
operatillor de debreiere.Ca urmare au aparut solutii constructive prin care se elimina
pedala de ambreiaj, operatiunile de debreiere si ambreiere fiind efectuate automat
de ambreiajui insusi.

Dupa caracteristicile constructive de functionare, ambreiajele automate se pot


clasifica in:

-ambreiaje centrifugale (tip Gravina,Saxonat, Manumatic, Newtondrive


etc);

-ambreiaje electromagnetice (tip Jaeger, Ferfec etc.);

-ambreiaje cu cuplaj hidrodinamic(tip ZIM,MAZ 525,MAZ 530,etc)

-ambreiaje hidrodinamice

7.1 Ambreiaje electromagnetice

Fac parte din categoria ambreiajelor automate, dat fiind faptul ca procesele cuplarii
si decuplarii pot fi usor conduse cu ajutorul unei actionari comandate in functie de
particuladtatile de deplasare a automobilului.

Dupa principiul de functionare ambreiajele electromagnetice pot fi cu sau fara


pulbere magnetica.La ambreiajele fara pulbere, forta necesara ambreierii este data
de un electromagnet, alimentat de la sursa de curent a automobilului.Decuplarea lui
se produce automat la reducerea turatiei motorului pana in regim de mers in gol,
precum si la manevrarea parghiei de actionare a cutiei de viteze.

La ambreiajele cu pulbere sodarizarea partii conduse cu cea conducatoare se obtine


prin magnetizarea pulberii care umple cavitatea interioara a ambreiajului. Schema
constructiva a ambreiajului fara pulbere este data in figura 18.
fig 18 schemele ambreiajului
electromagnetic fara pulbere

Acesta consta din miezul (2) al electromagnetului care indeplineste si functia de volant
al motorului, si indusul (4) care deplaseaza pe canelurile arborelui primar al cutiei
de viteze. In taietura circulara a miezului se afla bobina de excitatie (3),
alimentata de la sursa de curent prin contactul alunecator (1). La trecerea curentului
prin bobina de excitatie ia nastere un camp electromagnetic datorita caruia indusul (4)
este atras catre miezul (2), impingand arcul (5) si datorita frecarii dintre aceste
elemente si apoi unirii lor, se transmite momentul motor la transrnisia automobilului.
Prin deconectarea indusului, campul electrornagnetic dispare, iar indusul, sub
actiunea arcului (5), este indepartat de miezul (2) si ambreiajui se decupleaza.

8.Comanda ambreiajului

8.1 Mecanismele de actionare mecanica a ambreiajului

Comanda mecanica a ambreiajului se foloseste atat la autoturisme, cat si 1a


autocamioanele pentru transportul de marfuri.La automobilele cu motorul plasat in
fata, legatura intre pedala de ambreiere si furca de debreiere se face printr-o tija, iar la
automobilele cu motorul plasat in spate, prin cabluri.

ln figura 19 se prezinta comanda mecanica a ambreiajelor unor automobile cu


motoru in fata si pedala de ambreiaj pe podeaua cabinei .La apasarea pedalei (2) cu
piciorul, parghia (3), solidara cu pedala trage inapoi tija de legatura (10), rotind axul
intermediar cu parghii(9). Ca urmare, tija (11) este impinsa catre inapoi si, apasand pe
capatul exterior al furcii de debreiere (4), roduce debreierea

comanda mecanica a ambreiajului cu pedala la


podea

8.2 Mecanismul de actionare hidraulica

Desi reprezinta o constructie mai complexa, este totusi folosita


la automobile datorita faptului ca ofera o ambreiere mai lina.

Apasand pe pedala de ambreiere (1) (figura 20), tija de impingere (5),


articulata cu acesta, deplaseaza pistonul (4) in cilindrul pompei centrale (3) si
refuleaza lichidul sub presiune prin conducta de legatura (12), in cilindrul receptor
(10). Deci, pistonul (11) impinge tija in capul exterior al furcii (7), producand
debreierea.
fig 20 constructia
mecanismului de actionare hidraulica a ambreiajului

La ridicarea piciorului de pe pedala de ambreiere, arcul de rapel (13), prin


interrnediul tijei (9), impinge pistonui (1 1) in cilindrul receptor si, deplasand lichidul in
cilindrul pompei centrale prin conducta de legatura se permite ambreierea.

8.3 Mecanismul de actionare automat

Actionarea ambreiajului devine mult mai usoara daca este realizata


prin sisteme automate care asigura comanda de cuplare decuplare, utilizind
depresiunea din galeria de admisie a motorului sau sursa de energie electrica a
automobilului.

In figura 21 este reprezentata schema unui sistem de actionare electrica,


utilizat la ambreiajele electromagnetice.
Alimentarea bobinei de excitatie a generatorului (1) se asigura de bateria de
acumulatoare. La pornirea din loc, intrerupatorul (2), fixat pe parghia cutiei de
viteze, se aduce in pozitia deschis. In timpui demarajului, turatia motorului si a
generatorutui se mareste treptat, asigurand o crestere corespunatoare a intensitatii
curentului trimis in bobina electromagnetului (8) si deci a fortei de cuplare.
Viteza de crestere a curentului la pomirea din loc depinde de marimea
rezistentelor R2 si R3. Rezistenta R2 se regleaza odata cu ambreiajul, iar rezistenta
R3 poate fi indusa sau exclusa din circuit cu ajutorui intrerupatorului (3). La
schimbarea treptelor de viteze, intrerupatorul. (2) se inchide si curentul de la bateria
de acumulatoare trece si prin bobina indusului sau, ceea ce face ca intensitatea
curentului trimis prin electromagnetul (8) sa creasca brusc si decuplarea
ambreiajului sa se faca rapid in cazul in care ambreiajul se defecteaza, se poate
trece la alimentarea electromagnetului (8) numai de la acumulator, cu ajutorul
intrerupatorului (5). Contactul (4) este comandat de releul curentului invers dand
posibilitatea incarcarii bateriei,de acumulatoare.
9.Durata de functionare a ambreiajelor

Ambreiajul nu are nevoie de nici un fel de intretinere, in afara de reglarea,


destul de rara, a cursei libere a pedalei.Daca este rational folosit, ambreiajui poate
functiona multe zeci, chiar sute de mii de kilometri fara defectari.
Totusi, in timpul exploatari automobilului pot sa apara unele defectari
manifestate prin:
a) Ambreiajul face zgomot la apasarea pedalei. Cauzele pot fi: uzuri
mari la rulmentul de presiune, parghia de debreiere loveste in
carcasa, furca apasa carcasa, sau joc prea mare al butucului
discului pe canelurile arborelui primar. Jocul normal tangential
este 0,05-0,10mm.Daca acesta depaseste 0-20 sau 0-50mm radial
se inlocuieste discul cu unul nou.
b) Ambreiajul face zgomot la eliberarea pedalei datorita uneia din
cauze: arc de amortizare al discului rupt,lipsa jocului la pedala,
arcul pedalei sau furcii rupt, ampreiajul dezechilibrat.
c) Ambreiajul patineaza atunci cand: pedala nu are cursa libera
,arcurile ambreiajului sunt prea siabe, a patruns ulei la garniturile de
frecare sau garniturile sunt prea uzate
d) Ambreiajul smuceste cand suprafetele de frecare ale
volantului ,placii de presiune si a garniturilor de frecare sunt
murdare,cand garnitura de frecare este desprinsa dupa
disc(discurile forfecate),sau butucul discului este inclinat spre
arborele primar,parghiile de debraiere sunt dereglate sau pedala
se intepeneste in anumite pozitii pe axa.
e) Ambreiajul nu decupleaza corect cand: cursa libera a pedalei este
foarte mare ,discul ambreiajului este stramb sau instalatia hidraulica
defecta

Pentru asigurarea unei durate cat mai mari de functionare, ambreiajul trebuie
folosit cu grija, fara sa fie fortat si fara sa fie lasat sa functioneze mai mult
decat este nevoie.
Suplimentar

Modul de funcţionare al ambreiajului pentru transmisiile


manuale
Echiparea automobilelor cu cutii de viteze manuale sau automate depinde în principal de
ţara în care se comercializează automobilul respectiv. De exemplu în Europa aproximativ
70% din automobile sunt oferite spre vânzare cu cutii de viteze manuale. La polul opus se
află regiunea NAFTA (America de Nord, Canada şi Mexic) şi Japonia în care
automobilele cu cutii automate reprezintă 84%, respectiv 70%, din totalul de automobile.
    În cazul automobilelor echipate cu cutii de viteze manuale este indispensabilă utilizarea
unui ambreiaj. Acesta este poziţionat între motor şi cutia de viteze şi are două funcţii
majore:
1. permite întreruperea fluxului de putere dintre motor şi cutia de viteze;
2. permite cuplarea progresivă a motorului la cutia de viteze în timpul demarajului.

1. bloc motor
2. volanta motorului
3. discul de ambreiaj
4. placa de presiune
5. arc diafragmă

  Întreruperea fluxului de putere dintre motor şi cutia de viteze, în cazul în care o treaptă
de viteză este cuplată, este necesară în momentul în care turaţia motorului tinde să scadă
sub turaţia de mers încet în gol (ralanti) pentru a preveni calarea motorului. De
asemenea, schimbarea treptelor de viteză se face fără sarcină (fără flux de putere între
motor şi roţi) deci este necesară decuplare motorului de cutia de viteze prin intermediul
ambreiajului.
Sursa: ZF Sachs

1. discul de ambreiaj;
2. carcasă cu placă de presiune;
3. arcul diafragmă;
4. rulmentul de presiune.

   Majoritatea automobilelor cu cutii manuale sunt echipate cu


ambreiaje mecanice (de fricţiune), monodisc (frecarea se realizează prin
intermediul unui singur disc de ambreiaj), cu frecare uscată (fără ulei), acţionate
mecanic (cablu) sau hidraulic (fluid de lucru).
   

Cum funcţionează un ambreiaj? Explicaţia este făcută cu ajutorul imaginii de mai


jos. Când este apăsată pedala de ambreiaj, rulmentul de presiune (7) acţionează
asupra părţii interioare a arcului diafragmă (5) care prin
intermediul ştifturilor (10) ridică placa de presiune (4) de pe discul de
ambreiaj (3). Astfel se întrerupe legătura dintre arborele cotit (1) şi arborele de
intrare în cutia de viteze (6).
Sursa: Wikimedia Commons

Elemente componente ale unui ambreiaj


A. ambreiaj cuplat;
B. ambreiaj decuplat.
1. arbore cotit
2. volantă
3. disc de ambreiaj
4. placa de presiune
5. arc diafragmă
6. arbore de intrare în cutia de viteze
7. rulment de presiune
8. carcasă
9. inele de reazem
10. ştift de fixare
11. ştift de fixare

 Discul de ambreiaj (vezi foto de mai jos) este compus dintr-o garnitură de fricţiune (1)


care este fixat pe discul metalic (2) prin intermediul niturilor. De reţinut că există două
discuri metalice, unul pe care este fixată garnitura de fricţiune (1) şi altul care este fixat
pe butucul canelat (4). Între aceste două discuri mişcarea de rotaţie se transmite prin
intermediul arcurilor elicoidale (3) care au rolul de a prelua şocurile mecanice în
momentul cuplării ambreiajului. Butucul canelat (4) se montează pe arborele de intrare
în cutia de viteze care, cu ambreiajul cuplat, preia mişcarea de la arborele cotit al
motorului cu ardere internă.

Componentele unui disc de ambreiaj

1. garnitură de fricţiune;
2. disc metalic;
3. arcuri elicoidale;
4. butuc canelat.

 Garniturile de fricţiune ale discului de ambreiaj trebuie să îndeplinească cerinţe multiple pe


întreaga durată de viaţă a unui ambreiaj:
o asigurarea unui coeficient de frecare pe cât posibil constant, ce nu-şi modifică valoarea
odată cu variaţiile de temperatură, turaţie şi cuplu;
o să proprietăţi mecanice ridicate (să reziste la şocuri mecanice).
    Uzura garniturilor de fricţiune depinde în primul rând de energia disipată în momentul cuplării
ambreiajului. Nivelul energiei disipate este dată de valoarea diferenţei de turaţie între motor şi cutia
de viteze şi de cuplului motor în timp. Astfel, de exemplu, dacă la plecarea de pe loc, motorul se
ridică la o turaţie mare ia timpul de patinare al ambreiajului este de asemenea ridicat, energia
disipată prin frecare va fi mare deci uzura ambreiajului semnificativă.

 Totodată dacă timpul de patinare este foarte scurt cuplarea motorului la cutia de viteze se va face
cu şoc, lucru care nu este de dorit. Ideal timpul de patinare al unui ambreiaj este timpul minim
pentru care şocurile în momentul cuplării sunt acceptabile.
    Conducătorul auto poate controla uzura discului de ambreiaj prin doi parametrii:
o diferenţa de turaţie într motor şi cutia de viteze;
o timpul de patinare.
    Cel de-al treilea parametru, cuplul motor, depinde de încărcarea automobilului, care poate să
crească în cazul în care automobilul pleacă în rampă sau dacă sarcina utilă este mare.

 De reţinut! Prin reducerea diferenţei de turaţii şi a timpului de patinare se reduce uzura


ambreiajului!
     Placa de presiune trebuie să asigure contactul discului de ambreiaj pe toată suprafaţa
acestuia, în mod uniform. De asemenea o parte din căldura rezultată în urma patinării
ambreiajului este absorbită de placa de presiune şi degajată către mediul exterior.
    Arcul diafragmă are rolul de a menţine contactul între volantă, disc de ambreiaj şi
placa de presiune cât timp pedala de ambreiaj nu este apăsată.
    Rulmentul de presiune permite acţionarea arcului diafragmă, care este în mişcare, prin
intermediul unor pârghii, care sunt fixe. Este elementul care este cel mai mult supus
uzurii mai ales în cazul în care cuplările şi decuplările ambreiajului sunt foarte dese.
    În funcţie de sensul de acţionare al arcului diafragmă se deosebesc două tipuri de
ambreiaje:
o de tipul împins (push type), la care decuplarea se face prin împingerea arcului diafragmă;
o de tipul tras (pull type), la care decuplarea se face prin tragerea arcului diafragmă.
    ZF Sachs este unul din producătorii de ambreiaje care oferă ambele tipuri de
acţionare.
Foto: Componentele ambreiajelor pull-type şi push-type
Sursa: ZF Sachs
Ambreiaje ZF Sachs, monodisc, cu frecare uscată:
1. carcasa ambreiajului;
2. placa de presiune;
3. ştift de fixare;
4. rulment de presiune;
5. arc diafragmă (pârghia interioară);
6. arc diafragmă (pârghia exterioară);
7. arc lamelar.
    Avantajul ambreiajelor de tipul tras este forţa de acţionare mai mică relativ la aceeaşi forţă de
apăsare a arcului diafragmă. Acest lucru permite ca pentru ambreiajele care pot transmite un
moment maxim mai mare să se utilizeze acelaşi mecanism de acţionare ca în cazul unui ambreiaj de
tipul împins.

S-ar putea să vă placă și