Tipuri de transmisii la automobile

1. Transmisii hidraulice (hidrostatice si

hidrodinamice). Destinatia, constructia generala,
principiul de functionare si folosirea lor.

Transmisiile hidraulice si cele pneumatice

utilizează lichide, respective gaze, pentru transferul
de energie intre intrare si iesire, care sunt supuse
unei duble transformari energetice. In prima faza,
fluidul primeste energie mecanica, marindu-si
energia specifica intr-o masina hidraulica sau
pneumatica de lucru (pompa sau compresor);
ulterior, fluidul cedeaza energia dobandita unui
motor hidraulic sau pneumatic. Transformarile
energetice sunt afectate de pierderi inerente de
energie. Intr-o transmisie hidraulica, o pompa
transforma energia mecanica furnizata de masina de
forta in energie hidraulica. Aceasta este
retransformata in energie mecanica de un motor
hidraulic care antreneaza masina de lucru. Parametrii
energiei mecanice furnizate de aceste transmisii pot
fi reglati continuu si in limite largi prin mijloace
relativ simple. Flexibilitatea constituie un avantaj
esential al transmisiilor hidraulice si pneumatice fata
de cele mecanice, asigurandu-le o larga utilizare,
desi principiul lor de functionare implica
randamente relativ mici. In functie de tipul masinilor
hidraulice utilizate, transmisiile hidraulice pot fi:
hidrostatice (volumice), hidrodinamice sau
hidrosonice.
Daca maşinile hidraulice (pompa si motorul),
care constituie elementele fundamentale ale
transmisiei hidraulice, sunt de tip volumic,
transmisia se numeste uzual hidrostatica sau
volumica, deoarece energia mecanica furnizata de
masina de forta este utilizata de o pompa volumica
practic numai pentru cresterea energiei de presiune a
lichidului vehiculat; aceasta este retransformata in
energie mecanica de un motor hidraulic volumic.
Schema structurala a transmisiei hidrodinamice
este prezentata in fig. 1,e). Pompa 9, care este
actionata de motorul de ardere interna, este
conectata prin conductele cu hidromotoare 10,
arborii carora sunt conectate cu rotile motoare.
Presiunea hidrostatica a lichidului produsa de pompa
este realizat in momentul de torsiune pe arborii
hidromotoarelor. Rotile motoare cu hirdomotoare
sunt numite hidrorotile.

Fig.1. Schema structurala a

transmisiei hidrodinamice
 Ambreiaje mecanice

2. Ambreiajele mecanice cu doua discuri.

Constructia si principiul de functionare
Destinatia ambreiajului. Ambreiajul face parte
din transmisia automobilului si este intercalat intre
motor si cutia de viteze, in scopul compensarii
principalelor dezavantaje ale motorului cu ardere
interna (imposibilitatea pornirii in sarcina si
existenta unei zone de functionare instabila).
Ambreiajul serveste la decuplarea temporara si
la cuplarea progresiva a motorului cu transmisia.
Decuplarea si cuplarea motorului de transmisie
sunt necesare la pornirea din loc a automobilului
si in timpul mersului pentru schimbarea treptelor
cutiei de viteze.
Ambreiajul serveste in acelasi timp la
protejarea la suprasarcini a celorlalte organe ale
transmisiei.

Conditiile impuse ambreiajului. Ambreiajul

trebuie sa indeplineasca anumite condiţii, si
anume:
- sa permita decuplarea completa a motorului de
transmisie pentru ca schimbarea treptelor sa se
faca fara socuri;
-sa necesite la decuplare eforturi reduse din partea
conducatorului fara a
se obţine însa o cursa la pedala mai mare de 120-200
mm (limita superioara
la autocamioane). Forta la pedala necesara
decuplarii nu trebuie sa depa-
seasca 150 N la autoturismesşi 250.N la
autocamioane si autobuze;
- sa asigure în stare cuplata o îmbinare perfecta (fara
patinare) între motor
şi transmisie;
- sa permita eliminarea caldurii care se produce în
timpul procesului de
cuplare (ambreiere) prin patmarea suprafeţelor de
frecare;
- sa permita cuplarea suficient de progresiva pentru a
se evita pornirea
bruscă din loc a automobilului;
- sa fie cât mai usor de întreţinut şi reglat şi sa
ofere siguranţa în
funcţionare.
Clasificarea ambreiajelor. Ambreiajele se clasifică
după principiul de funcţionare şi după tipul
mecanismului de acţionare.
După principiu de funcţionare, ambreiajele pot fi;
 mecanice (cu fricţiune)
 hidrodinamice.
 combinate
 electromagnetice.

Dupa tipul mecanismului de actionare, ambreiajele

pot fi:
1.cu actionare mecanica
2.hidraulica
3. pneumatica
4.electrica

Clasificarea ambreajelor mecanice.

Ambreiajele mecanice utilizate la automobile se
clasifică după mai multe criterii:

Dupa forma geometrica a suprafeţelor de frecar,

pot fi:
cu discuri (cele mai răspândite la autovehicule)
 cu conuri
 speciale.

Dupa numarul discurilor conduse, pot fi

  cu un disc (monodisc)
 cu două discuri
 cu mai multe discuri.
După numărul arcurilor de presiune şi modul de
dispunere a lor pot fi:
 cu mai multe arcuri dispuse periferic
 un singur arc central (simplu sau tip
diafragmă).

Dupa modul de obţinere a forţei de apasare, pot fi:

1 simple (cu arcuri)
2 semicentrifuge
3 centrifuge.

După tipul mecanismului de acţionare, pot fi cu

acţionare:
- mecanica
- hidraulica
-
servomecanisme
- automata.
Ambreiaj
mecanic cu
doua discuri

(fig. 2).
Ambreiaj
mecanic cu 2
discuri are următoare piese, ce aparțin la partea
conducătoare: volant 4, disc intermediar 13, disc
de presiune 5 si carter 6. Partii conduse apartin
doua discuri conduse 2. Presiunea ce stringe
discurile este produsa de catre arcurile de presiune
14. Momentul motorului este transmis prin 4
caneluri de pe volant in care intra proeminentile
discurilor 13 si 5, care se misca in directia axiala
in raport cu volant in timpul conectarii si
deconectarii ambreiajului.
Pe discul conducator intermediar 13 este
montat mecanism cu brate 15. Arcul lui roteste
bratul de forma Z in timpul deconectarii
ambreiajului iar furca, sprijinindu-se cu marginile
sale de volantul 4 si disc de presiune 5, asigura
pozitionare discului intermediar 13 la distantele
egale fata de volantul si discul de presiune. Furcile
de deconectare 16 sunt antrenate la inel de
debriere 9 la care se sprijina rulmentul 10 muftei
deconectarii ambreiajului in timpul deconectarii
ambreiajului.
Piesele principale ale ambreiajului ce se rotesc
sunt supuse balansarii statice. Mai mult ca atit,
ambreiajul este supus balansarii impreuna cu
volantul si cu arborele cotit a motorului. La
demontarea ambreiajului de pe volant este necesar
de semnat pozitia lor reciproca ca la montare sa nu
fie incalcata balansarea lor reciproca
 Transmisiile principale si diferentialul
3. Semi-axe semi-descărcate ,complet descărcate şi
la trei pătrimi descărcate.
Destinația, forțele care solicita semiaxele.

Arbori planetari.
Destinatia si clasificarea arborilor planetari.
Arborii planetari servesc la transmiterea
momentului motor de la diferential la rotile
motoare sau la pinioanele conducatoare ale
transmisiei finale.
Clasificarea arborilor planetari se face dupa
solicitarile la care sunt supusi. Solicitarile
arborilor planetari depind de medul de montare a
capatului lor exterior în carterul puntii motoare.
In functie de modul de montare al arborilor
planetari in carterul puntii motoare ei se împart în:
total descarcati,
semiincarcati
total încarcati.

Arborii planetari total descarcati (fig.3. a) sunt

solicitaţi numai la torsiune de către momentul Mr,.
In acest caz, butucul roţii motoare se montează prin
intermediul a doi rulmenţi conici 2 şi 3 pe trompa 1
a carterului punţii din
spate. In această situaţie, solicitarea la încovoiere
este preluată numai de carterul punţii motoare.
Soluţia ca arborii planetari total descărcaţi se
utilizeaza la autocamioane.
Arborii planetari scmiincărcati (fig.3, b) se
montează printr-un singur rulment 2 dispus între
butucii roţii şi carterul punţii motoare 1. Aceşti
arbori sunt solicitaţi la torsiune de momentul Mr
şi parţial la încovoiere de forţa Y. Momentul
încovoietor dat de această forţă este preluat atât
de arborele primar cât şi de carterul punţii din
spate. Momentele încovoietoare ale forţelor Fr şi
Z2 sunt preluate de carter dacă roata se află în
acelaşi plan cu rulmentul 2 în caz contrar,
momentele sunt preluate parţial şi de arborele
planetar. Această soluţie se utilizează la
autoturisme şi la autocamioane uşoare.
Arborii planetarii total incarcatii (fig.3, c) se
sprijină printr-un singur rulment 2. montat între
arbore şi carterul punţii motoare. .Aceşti arbori
sunt solicitaţi atât la torsiune de momentul Mr
cât şi la încovoiere de forţele Fr şi Z2 Soluţia se
utilizează în special la autoturisme.
 Fig.3. Scheme de montare a arborilor
planetari in carterul puntii motoare.

Mr- moment motor la roată.

F2-forta la roată.
Y2-reacţiune transversală a caii
Z2 - reacţiune normală a caii

Tipuri constructive ele arbori planetari.

Pentru a transmite momentul motor de la
diferenţial la roţile motoare, arborii planetari sunt
solidarizaţi la rotaţie atât cu pinioanele planetare
cât şi cu butucul roţilor motoare.
Constructiv, arborii planetari se deosebesc
între ei după modul de solidarizare cu pinioanele
planetare, precum şi cu roţile motoare.
Arborele reprezentat în (figura 4, a) este
solidarizat cu pinionul planetar prin intermediul
canelurilor prevăzute la capătul 1, iar eu butucul
roţii prin flanşa 2.
Arborele din (figura 4, b) se solidarizează la
rotaţie cu pinionul planetar tot prin capătul canelat
1. iar cu butucul roţii motoare prin intermediul
unei pene ce are un locaş pe porţiunea conică 3.
La arborele din (figura 4, c). solidarizarea la
rotaţie atât cu pininul planetar, cit şi cu butucul
roţii " motoare se face prin intermediul capetelor
canelate 1 şi 4.
Fig.4.
Tipuri
constructivi
de arbori
planetari

5 Partea practica a lucrarii de laborator

Verificarea ambreajului:

1. Pornim motorul,asiguram imobilizarea

automobilului,actionam frina de stationare si
adaugator punem 2 pene pentru asigurarea
imobilizarii.
2. Apasam pe pedala ambreajului apoi eliberam
pedala prin acest procedeu ne convingem ca nu sunt
blocari in mecanismul de actionare.
3. Apasam pe pedala ambreajului si includem
treapta 1 sau de mers in urma. Treptele trebuie sa se
cupleze fara zgomote. Daca cuplarea este insotita de
zgomote, lovituri inseamna ca jocul este mare.
4. Apasam pe pedala ambreiajului si includem
treapta cea mai mare .Actionam frina de stationare,
lin ridicam piciorul de pe pedala si apasam pe
accelerator,daca la eliberarea completa a
ambreajului motorul nu se opreste inseamna ca
ambreajul patineaza.

Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului:

1.Așezam rigla de control pe podeaua cabinei.

2.Apasam pe pedala pina cind v-om ajunge la
punctual in care brusc rezistenta creste, si după
rigla facem diferenta.
Pentru KAMAЗ 53-20 jocul liber al pedalei de
ambreiaj trebuie sa fie 30-42 mm.
In cazul in care el este din mărimile acestea e
necesar sa-l reglam:

a) Jocul intre piston si tija pistonului a

cilindrului principal
Reglarea se face cu ajutorul exentricului care este
unit cu tija pistonului si cu pedala ambreajului.
Reglarea se face in pozitia cind partea superioara a
pedalei se va fixa in podeaua cabinei. Se roteste
excentricul in asa fal ca jocul intre suportul de sus
si momentul de prindere a tijei sa fie in limitile de 6-
12 mm.
b) Jocul liber a tijei furcei ambreajului
Reglarea se face cu piulita sferica. Dessurubam
contrapiulita si rotim piulita sferica in asa fel ca tija
sa constituie 3,8-4,8 mm, iar cursa tijei sa nu fie mai
putin de 25 mm.
Jocul sumar a pedalei ambreajului care va fi primit
in rezultatul acestor 2 reglari trebuie sa constituie
30-42 mm..