Tema nr. 2.

CONSTRUCŢIA GENERALĂ ŞI
FUNCŢIONAREA MOTOARELOR
CU ARDEREA INTERNĂ.

Conducătorul şedinţei: LTC. Vitalie PASCARI-TOMOIANU

 Lecţia nr. 9.
Instalaţia de răcire.

Întrebările de studiu:
• 1. Destinaţia şi construcţia instalaţiei de
răcire.
• 2. Destinaţia şi construcţia părţilor
componente ale instalaţiei de răcire.
 Obiectivele ședinței:
• să definţi destinaţia instalaţiei de răcire şi
componentele ei;
• să cunoaşteţi destinaţia şi construcţia
părţilor componente ale instalaţiei de
răcire.
1. Destinaţia şi construcţia instalaţiei de răcire.
asigură menținerea unui regim termic normal de
functionare a pieselor motorului pentru
economicitatea și siguranța în exploatare a
motorului. În funcție de natura agentului de răcire
există instalații de răcire cu lichid și instalații de
răcire cu aer.
Instalația de răcire cu lichid are ca părți
componente:
•pompa de apa;
•ventilatorul;
•radiatorul;
•termostatul.
Pompă de apă
VENTILATORUL
 RADIATORUL

Gura de alimentare
Furtunul superior
Vasul superior

Plasa radiatorului
Conductele
radiatorului
Robinetul de
evacuare a
lichidului de răcire

Vasul inferior
Furtun
TERMOSTATUL
 2. Destinaţia şi construcţia părţilor
componente ale instalaţiei de răcire.

Pompa de apă
Vasul de
expansiune Termostat

Conducta de
retur

Motorul
Radiator
Conducta instalaţiei
Ventilatorul Sesizor termic
SESIZORUL TERMIC
Pompa de apă (pompa centrifugă) este antrenată
de către arborele cotit printr-o curea trapezoidală.
Termostatul are rol de a conduce lichidul de
răcire spre radiator sau spre pompa, de a regla și
a păstra temperatura acestuia între limitele
necesare, prin deschiderea și închiderea
circuitului de răcire.
Blocarea termostatului în poziția deschis duce la
scăderea temperaturii lichidului de răcire, având
ca efecte:
- scăderea puterii motorului;
- consum mărit de carburant;
- uzura prematură a motorului.
Ruperea sau slăbirea curelei de ventilator,
blocarea termostatului în poziția închis,
înfundarea sau spargerea radiatorului precum
și pierderea de lichid de racire CONDUC LA
SUPRAINCĂLZIREA MOTORULUI.
Radiatorul are rol de a dispersa apa
supraîncălzită venită de la motor pentru a fi răcită
de către ventilator.
Radiatorul se compune din două rezervoare, unul
superior și altul inferior, confecționate din tablă
de alamă sau oțel.
Legătura între ele se realizează prin mai multe
țevi subțiri, prevăzute cu aripioare.
Rezervorul inferior al radiatorului este
prevazut cu o țeavă de ieșire a apei reci, cu un
robinet de golire și cu suporturile de fixare a
radiatorului. Radiatorul se fixeaza în afara
motorului, pentru a fi expus total curentului de
aer, în vederea răcirii în cele mai bune condiții.
Pentru asigurarea debitului de aer necesar
răcirii motorului, în special când funcționează
la sarcina mare și viteză mică, instalația de
răcire este prevăzută cu un ventilator, care se
găseste montat pe axul pompei de răcire în
dreptul radiatorului. Ventilatorul este antrenat,
de obicei, printr-o curea către arborele cotit.
Pompa de apă asigură circulația forțată a lichidului în
instalația de racire. La automobile sunt folosite pompe de
răcire centrifuge.
Elementele componente
ale unei astfel de pompe sunt:
corpul pompei rotorul cu palete, montat rigid pe axul pompei
piesele de etanșare.
Corpul pompei este montat pe blocul motor și comunică cu
rezervorul inferior al radiatorului și cu partea inferioară a
cămașii de răcire. În timpul funcționării motorului, rotorul
este pus în mișcare, antrenând prin paletele sale apa din
pompă. În felul acesta, lichidul de racire vine în contact cu
peretii cilindrilor și ai camerelor de ardere, după care trece
în bazinul superior al radiatorului.
Locul apei refulate de pompa este luat de apa care
pătrunde prin conducta de aspirație ce este în legatură cu
bazinul inferior al radiatorului.
În modul acesta, pompa asigură o circulație neîntreruptă
a apei în instalația de răcire a motorului.
Atenție!!!
slăbirea sau ruperea curelei de antrenare a pompei de
apă duce la cresterea excesivă a regimului termic de
funcționare al motorului.
La automobilele la care alternatorul, pompa de apă și
ventilatorul sunt antrenate de aceeasi curea, ruperea
curelei se poate deduce din aprinderea martorului
luminos care semnalizează funcționarea alternatorului,
din bordul automobilului.
Termostatul este o supapă dublă, care
dirijează automat circulația apei în instalația
de răcire, în funcție de temperatura, reglând și
menținând temperatura apei în instalația de
răcire, în limite normale (80…100°C)
asigurând funcționarea optimă a motorului.
Temperatura optimă de funcționare a
motorului care asigură randament maxim și
uzură minimă a motorului este cuprinsă între
90 și 95°C și este asigurată prin închiderea și
deschiderea termostatului la temperaturile
limită.
Termostatul este compus dintr-un
burduf (capsulă) solidar printr-o tijă
cu o supapă ce poate obtura două
orificii și anume:
-orificiul de acces spre radiator;
-orificiul de acces spre pompă.
În interiorul burdufului se află un
lichid volatil, ceară sau alt material
ce se dilata ușor.
Supapa este acționată de presiunea rezultată
din vaporizarea lichidului volatil sau prin
dilatarea materialului din burduf, care se
obtine la temperatura de regim pentru care a
fost reglat termostatul (80...100°C). În stare de
repaus și la temperaturi ale apei sub valoarea
celei de regim, supapa inchide orificiul de
acces spre radiator și îl deschide pe cel de
acces spre pompă. În felul acesta, apa circulă
de la motor la pompă și invers (circuitul mic),
realizindu-se încălzirea rapidă a apei până la
temperatura de regim stabilită.
Pentru menținerea acestei temperaturi, supapa
este acționată în așa fel încat ambele orificii
sunt parțial deschise, apa circulând o parte
spre radiator și o parte spre pompă.
Dacă se depășește temperatura de regim,
supapa deschide orificiul de acces spre
radiator și închide orificiul de acces spre
pompă. Ca urmare, apa circulă de la motor la
radiator, unde cedează o parte din temperatura
acumulată, trece în continuare prin pompă la
motor (circuitul mare) până când se ajunge
iarași la temperatura optimă.
Blocarea termostatului în poziția închis
determină supraîncălzirea motorului
deoarece lichidul de răcire nu parcurge
ambele circuite (circuitul mare și circuitul
mic) fapt ce poate duce la arderea
garniturii de chiuloasă. Blocarea
termostatului în poziția deschis nu
permite motorului să ajungă la
temperatura de regim 90….95°C, fapt ce
duce la consum mărit de combustibil deci
o conducere neecologică a automobilului.
ÎNTREBĂRI?
 ÎNTREBĂRI DE CONTROL

• Care este destinaţia instalaţiilor de răcire?

• Numiţi metodele de răcire?
• Numiţi elementele componente ale
instalaţiei de ungere?
• Care sînt tipurile de lichide de răcire?
 BIBLIOGRAFIA
• Mihail Stratulat, Vlad Vlasie «Automobilul pe
înțelesul tuturor». Editura tehnică, București 1991.
• Manual «BMD-1»
• Manual «TAB-71M»
• Manual «KamAZ»