1.

METODE STATISTICE DE DETERMINARE A PRECIZIE DE PRELUCRARE

Gradul de corespondenţa a piesei prelucrate cu desenul ei de execuţie poartă denumirea de

precizie de prelucrare

a. metoda trasajului;

b. metoda (luării) aşchiilor de probă; vv

c. metoda obţinerii automate a dimensiunilor.

Tipuri de productie caracteristice

- Pentru „a” – produtie indiduala

- Pentru „b” – productie si serie mica
- Pentru „c” – productie serie mare si masa

2. INFLUENTA RIGIDITATII ASUPRA PRODUCTIVITATII

Rigiditatea este capacitatea unui organ de masina de a se opune actiunii unor solicitari ce tind sa-l

deformeze.

L δ 1  R  y Fz
τ b  , c  s , Q  , s   min 
ns δf τb  λCF c 
 z 

Ca factor tehologic:

χ- coef dinamic

ᵧ adm – deformatia admisibila a sist tehnologic

𝑅𝑚𝑖𝑛
C=
2 𝜆 𝐹𝑧 𝑆 𝛾 𝐹𝑧

3. PROCES TEHNOLOGIC NORMAL STATIC SI DINAMIC.

Daca relatia w (omega) < delta se verifica, atunci procesul tehnologic este sub control d.p.d.v
statistic

W=campul de dispersie total

Delta= dmax-dmin

Procesul tehnologic se desfasoara normal daca sunt indeplinite 2 conditii

1. sistemul tehologic sa fie corect reglat M=T/2

2. procesul tehnologic sa fie controlabil w < delta

4. REGLAREA OPTIMA LA DIMENSIONAREA SCULEI

Reglarea la dimensiunea sculei exprima o anumita pozitionare a campului de imprastiere in campul

de tolerante prevazut . O reglare se considera optima daca intre 2 reglari constructive numarul de
piese prelucrate este maxim. Pozitia campului de imprastiere este exprimata de media aritmetica a
dimensiunilor.

Atunci când se cunosc mărimile deformaţiilor elastice se poate corecta corespunzător reglarea
sistemului tehnologic. Pe această cale pot fi compensate erorile dimensionale.

yadm ≤ K Tp, Fy adm = RSc ySc adm,

5 . DETERMINAREA RIGIDITATII ( L/s )

Cunoscandu-se rigititatile partiale ale masinii unelte .Sa se determine rigiditatea l/5 de papusa fixa
/mobile in ipoteza prelucrarii unor arbori suficienti de rigizi.

Matematic, rigiditatea poate fi calculată prin raportul dintre forţă şi deplasare (cedare).
Deci, cunoscându-se rigidităţile parţiale ale maşinii-unelte se poate determina rigiditatea totală la
mijlocul prelucrării cu relaţia (2. 73). În cazul cel mai general, când prelucrarea se face la o distanţă
lx de păpuşa fixă (figura 2.8), deplasarea axei piesei în raport cu vârful cuţitului se va face cu

cantitatea: y pf 
lx
y pm  y pf 
l

6.Influenta deformatiilor termice ale sistemului tehnologic asupra preciziei de prelucrare (M.u,scula
aschietoare ,semifabricat)

In timpul procesului de aschiere elem. Sistemului tehnologic pot suferi deformatii termice datorita
caldurii degajate in zona de aschiere.

In figura 2.56 este reprezentată forma geometrică a unui arbore drept care în timpul procesului de
aşchiere s-a deformat termic. Pentru determinarea erorii de prelucrare se calculează diametrele
suprafeţei prelucrate, în diferite secţiuni, în funcţie de variaţia temperaturii piesei [DRĂ84].

Din figură rezultă că în general cea mai mare parte din căldură este absorbită de aşchie apoi de
piesă şi cea mai mică parte , de sculă.

Precizia de prelucrare, deci, este influenţată negativ îndeosebi de cantitatea de căldură absorbită
de piesă şi sculă, acestea rămânând în contact tot timpul prelucrării.

Deformatiile influenteaza precizia piesei prelucrate, in cadru procesului de aschiere, scula

aschietoare incalzindu-se cel mai mult . 1000 *C carburi, 700 *C scule otel rapid.
 fig 2.56

Semifabricatul masuri de reducere a erorilor de prelucrare datorate def termine a semifabricatului.

Pentru reducerea erorilor de prelucrare datorate deformaţiei termice a semifabricatului se

recomandă răcirea continuă cu debit mare de lichid de răcire. În cazurile mai importante se impune
calculul mărimii deformaţiei termice a semifabricatului şi luarea ei în considerare la stabilirea cotei
de reglare. Corecţia se realizează cu plus sau minus în funcţie de sensul de influenţă a deformaţiei
termice asupra preciziei de prelucrare: C R, r = OR, t ± Δd.

7.Determinarea experimentala a rigiditatii MU. Si influenta ei asupra preciziei de prelucrare.

Determinarea rigidităţii dinamice a strungurilor normale are la bază principiul prelucrării unui
semifabricat cu adaos de prelucrare variabil.

Variabilitatea adaosului de prelucrare se realizează printr-o prelucrare în trepte a semifabricatului

sau excentrică. Dispozitivul conţine trei inele plasate în zonele în care dorim să determinăm
rigiditatea.

influenta ei asupra preciziei de prelucrare.

A la prelucrarea unei suprafaţa cilindrice exterioare dacă reglarea s-a făcut static la diametrul drst
, în momentul angajării cuţitului în material apare deformaţia elastică ydin, astfel că diametrul
rezultat este mai mare, drdin, datorită revenirilor elastice în urma sculei şi a cedării sculei .

b Spre exemplu, în cazul prelucrării unui arbore rigid pe un strung normal pot apare diverse erori
de formă geometrică în funcţie de poziţiile relative ale subansamblului cărucior faţă de păpuşa fixă
şi mobilă
8. INFULENTA UZURII DIMENSIONALE A SCULEI ASUPRA PRECIZIEI DE PRELUCRARE. Uzura
dimensionala a cutitului de strung .

Din punct de vedere al preciziei de prelucrare capătă importanţă uzura cuţitului pe direcţie
perpendiculară pe suprafaţa care se prelucrează. Aceasta este denumită uzură dimensională sau
uzură radială .

Uzura dimensională depinde de lungimea de aşchiere, adică, de drumul parcurs de muchia

aşchietoare a sculei în materialul prelucrat.

Pe curbă se pot pune în evidenţă trei zone caracteristice:

zona corespunzătoare uzurii iniţiale (I);

- zona corespunzătoare uzurii normale (II);

- zona uzurii rapide (III).

În prima fază de prelucrare, corespunzătoare unei lungimi de aşchiere l1 = 1000…1500 m (zona I),
se produce o uzură accentuată a sculei.

În faza următoare, corespunzătoare unei lungimi de aşchiere l2 = 10000…30000 m (zona II), se

produce o uzură aproximativ proporţională cu lungimea aşchiată. Dat fiind caracterul liniar al uzurii
în această etapă, ea poate fi caracterizată printr-un indice:

U n 6
I  tg  10 intensitatea uzurii normale
l2

Uzura sculei la 1000 m aşchiaţi este un parametru denumit uzură dimensională relativă, fiind
exprimat în μm/km.

Ţinând seama de uzura iniţială şi de cea relativă, uzura dimensională a sculei, raportată unui drum
de aşchiere lT, poate fi exprimată cu relaţia:

lT
Ud  Ui Ur [ m]
103
9. Determinarea erori de prelucrare datorita cutitelor de strung

Pentru a se micşora la maximum influenţa deformaţiei termice a cuţitului asupra preciziei de

prelucrare, se prezintă o formă nouă de cuţit de strung

εD = 2 ΔlSc , εD = ΔlSc , εD ≤ K Tp; (K <1)

Influenţa geometriei părţii aşchietoare a sculei

ᵋ = 2(Ui + Un) – eroarea totala de prelurcrare

ᵋ𝒖 = 2(Ui + 𝟏𝟎−𝟑 𝑳𝑺 𝑵𝒖𝒓 √𝒔𝟐 + 𝝅𝟐𝒅𝟐 )
ᵋ𝒖 = 2(Ui + 𝟏𝟎−𝟔 𝑳𝑺 𝑵𝒖𝒐 √𝒔𝟐 + 𝝅𝟐𝒅𝟐 )
ᵋ𝒖 - eroarea datorita uzurii

11 . INFLUENTA GEOMETRIEI PARTII ASCHIETOARE A SCULEI ASUPRA CALITATII SUPRAFETEI

PRELUCRATE.

Influenta unghiului de degajare asupra calitatii suprafetei. Daca se mareste ughiul de degajare
materialul se deformeaza mai puti si aluneca mai usor pe suprafata de degajare.

Odata cu micsorarea ughiurilor de atac asperitatile scad.

12. INFLUENTA DIVERSILOR FACTORI FARA GEOMETRIA SCULEI ASUPRA CALITATII SUPRAFETEI
PRELUCRATE.

- calitatea suprafetei partii taietoare a sculei

- regimul de aschiere

- deformatiile plastice si elastice ale materialului

- lichidul de racire