Capitolul 4

Elemente de procesare
4.1 Supape de selectare

Supapele sunt elemente pneumatice care au functii de procesare a semnalelor,

siguranta a instalatiei, reglare si control al parametrilor agentului de lucru din circuitele
pneumatice. Supapele de selectare sunt supape care selecteaza fie calea de transmitere a unui
semnal pneumatic, in functie de anumiti parametri ai respectivului semnal (presiune, sens de
curgere, etc.), fie un anume semnal, cand la intrarea in supapa exista mai multe semnale.
Se utilizeaza doua tipuri de supape de sens: supapa de sens si supapa de sens deblocabila.

4.1.1 Supapa de sens

Supapa de sens permite curgerea fluidului doar intr-un singur sens, de la A la B

(Fig.4.1), cand presiunea fluidului trebuie sa invinga numai forta arcului pentru a traversa
supapa. In stare de repaus, elementul mobil din corpul supapei se sprijina pe umarul de
etansare, sub actiunea arcului. Daca din directia A apare o curgere de fluid, forta de presiune a
fluidului impinge elementul mobil, comprimand arcul si agentul de lucru poate trece prin supapa
catre iesirea B.
In sens invers, de la B la A, forta arcului si presiunea fluidului vor deplasa elementul
mobil spre stanga si va opri trecerea agentului de lucru, supapa fiind blocata.
Supapa de sens este simpla si robusta, fiind utilizata unde este necesara blocarea
trecerii inverse a agentului de lucru intr.-un circuit.

Corp Element mobil Arc

A B

b)

a)

Fig.4.1 Supapa de sens.

61
 4.1.2 Supapa de sens deblocabila

Supapa de sens deblocabila este alcatuita din doua parti: in partea de jos se afla supapa de sens
propriu-zisa si deasupra plunjerul de comanda pneumatica a deblocarii (Fig.4.2).

b)
Plunjer

Garnitura

Resort
c)
a)

Fig.4.2 Supapa de sens deblocabila: a) sectiune; b) simbolizare; c) aplicatie.

Similar cu supapa de sens normala, curgerea agentului de lucru de la orificiul 2 catre orificiul 1
este oprita datorita garniturii de etansare actionata de un arc, iar curgerea inversa de la orificiul
1 la orificiul 2 este permisa.
Daca se aplica un semnal de comanda la orificiul 21, plunjerul va apasa si va deschide supapa
de sens permitand curgerea fluidului de la orificiul 2 catre orificiul 1.
Se utilizeaza la etajul de forta pentru comanda cilindrilor, dar si la etajul de comanda pentru
indeplinirea unor functii logice.

62
 4.1.3 Supapa de selectare element logic SAU

Supapa de selectare SAU are doua intrari 1 si 1(3) si o iesire 2; un sertar sau un alt element
mobil se misca liber in interiorul corpului (Fig.4.3). Cand presiunea este aplicata la un orificiu
de intrare, elementul mobil este impins si blocheaza celalalt orificiu de intrare. Aceast lucru
permite trecerea aerului comprimat prin orificiul de iesire 2. Deci, totdeauna cand avem
semnal la intrare, vom avea semnal la iesire.

2
Corp

Sertar c)

1 1(3)
a)

1 1(3) d)
b)

Fig.4.3 Supapa SAU: a) fluidul circula de la intrarea 1(3) la iesirea 2, intrarea 1 fiind blocata; b)
fluidul circula de la intrarea 1 la iesirea 2, intrarea 1(3) fiind blocata; c) simbolizare; d) vedere.

Daca orificiile de intrare 1 si 1(3) sunt alimentate la aceeasi presiune P, atunci la orificiul de
iesire 2 va curge fluid la presiunea P, orificiile de intrare fiind 1 sau 1(3), sau simultan 1 si 1(3).
Daca este alimentat numai orificiul de intrare 1 sau 1(3), atunci orificiul nealimentat este
obturat de sertar, iar orificiul alimentat este conectat la iesirea 2.
Daca orificiile de intrare sunt alimentate la presiuni diferite, la iesire vom avea presiunea
cea mai mare. Daca aerul curge invers, cand cilindrul este ventilat, supapa ramane in pozitia
in care se afla, si aerul trece pe acelasi traseu spre evacuare.

63
Are o constructie simpla si robusta si se utilizeaza in special in etajul de comanda/procesare.
Daca cilindrul, sau valva directionala de comanda a cilindrului, trebuie sa fie activata din doua
sau mai multe pozitii, atunci se vor utiliza una sau mai multe supape SAU pe circuit.
Functionarea poate fi descrisa si prin tabelul de adevar urmator:

Intrarea 1 Intrarea 1(3) Iesirea 2

0 0 0
1 0 1
0 1 1
1 1 1

In Fig.4.4 se prezinta schema pneumatica de comanda pentru un cilindru cu dubla actiune 1A,
care trebuie sa avanseze la apasarea unui buton de START si sa se retraga la eliberarea
butonului.

Fig.4.4 Comanda unui cilindru cu dubla actiune utilizand supapa SAU..

64
In pozitia initiala cilindrul 1A este retras la capat de cursa si este ventilat pe calea 4-5 a valvei
de comanda 1V2. Semanlul de intrare la portul 1 si 1(3) al supapei SAU, 1V1, este primit de
la butoanele 1S1 sau 1S2.
La apasarea unuia dintre butoanele 1S1 sau 1S2, semnalul de iesire de la portul 2 al valvei 1V1
este trimis la pilotul 14 al valvei de comanda 1V2, care comuta si cilindrul 1A avanseaza. Daca
se elibereaza butonul de start, arcul va comuta valva de comanda in pozitia initiala si pe calea
1-2 este alimentat cilindrul 1A, care se va retrage pana la capat de cursa.
In Fig.4.5 se arata schema pneumatica de comanda pentru un cilindru cu dubla actiune1A, la
care pozitia de capat de cursa la avans este confirmata de un limitator cu rola 1S3.

Fig.4.5 Schema pneumatica cu confirmarea pozitiei de capat de cursa de avans.

In pozitia initiala, cilindrul 1A este retras la capat de cursa. La apasarea scurta pe un buton
1S1 sau 1S2, se transmite un semnal prin portul 2 al valvei SAU, 1V1, la pilotul 14 al valvei
1V2 de tip 5/2, care va comuta si tija cilindrului 1A avanseaza. In absenta oricarui arc, valva
dublu pilotata 1V2 ramane in pozitia comutata, pana cand va primi un nou semnal prin pilotul
de comanda, adica isi memoreaza pozitia. Tija cilindrului isi va continua miscarea de avans si
dupa eliberarea butonului de start, deoarece valva 1V2 isi memoreaza pozitia.

65
La atingerea capatului de cursa este activat limitatorul cu rola 1S3, care va trimite un semnal
la pilotul 12 al valvei de comanda 1V2. Valva 1V2 comuta in pozitia initiala (pilotul 14 nu este
alimentat, deoarece butonul de start a fost eliberat) si cilindrul 1A se retrage pana la capat de
cursa.
In Fig.4.6 se arata un exemplu de utilizare al supapei SAU la comanda unui cilindru cu dubla
actiune, utilizat pentru extragerea unei piese dintr-un magazin de piese. La apasarea unui
buton de START, tija cilindrului avanseaza pana la capat de cursa, extrage o piesa din
magazinul de piese si apoi se retrage imediat in pozitia initiala.

a)

b)

Fig.4.6 Comanda unui cilindru pentru extragerea unei piese dintr-un magazin de piese: a) schita instalatiei; b)
schema pneumatica.

In pozitia initiala, tija pistonului 1A este retrasa la capat de cursa. La o apasare scurta a
butonului 1S1 sau a pedalei 1S2, valva SAU 1V1 trimite un semnal la pilotul 14 al valvei de
comanda 1V2, care comuta si cilindrul 1A avanseaza, chiar si daca butonul (pedala) a fost
eliberat, pentru ca valva 1V2 este dublu pilotata (cu pozitie memorata).

66
La capat de cursa este activat limitatorul cu rola 1S3, care prin pilotul 12 comuta valva 1V2 ( la
pilotul 12 nu avem semnal deoarece butonul 1S1 sau pedala 1S2 au fost eliberate) si tija
cilindrului 1A se retrage la capat de cursa.
Dupa eliberarea limitatorului 1S3 la cursa de retragere, directia de deplasare a tijei cilindrului
1A poate fi schimbata prin apasarea butonului 1S1 sau a pedalei 1S2, chiar daca tija nu a atins
capatul de cursa.

4.1.4 Supapa de selectare cu doua presiuni sau element logic SI

Supapa de selectare SI are doua intrari 1 si 1(3) si o iesire 2 (Fig.4.7). Supapa va avea
semnal la iesirea 2 numai daca avem semnal la ambele orificii de intrare 1 si 1(3). Daca nu
avem semnal la nici o intrare sau avem semnal numai la o singura intrare, atunci nu avem
semnal la iesirea 2.

Corp

Sertar

c)
a)

b) d)

Fig.4.7 Supapa SI: a) fluidul trece de la intrarea 1 la iesirea 2 ; b) fluidul trece de la intrarea 1(3) la iesirea 2 ; c)
simbolizare ; d) vedere.

67
 Daca orificiul de intrare 1 sau 1(3) este alimentat, sub efectul fortei de presiune sertarul
blocheaza accesul din orificiul respectiv la orificiul de iesire 2. Daca ambele orificii sunt
alimentate la aceeasi presiune, orificiul de iesire 2 va fi alimentat de la orificiul 1 sau 1(3) ori
de la 1 si 1(3) (pozitia sertarului este indiferenta).
Daca ambele orificii de intrare 1 si 1(3) vor fi alimentate, dar la presiuni diferite, orificiul
de iesire 2 va fi alimentat la presiunea cea mai mica. Daca semnalele de intrare la 1 si 1(3)
ajung la intervale de timp diferite, dar la aceeasi presiune, atunci semnalul care ajunge ultimul
va trece la iesirea 2.
Supapa SI se utilizeaza mai ales la centralizarea si siguranta comenzilor, functii de
control si la operatii logice SI. Tabelul de adevar al supapei de selectare SI arata astfel:

Intrarea 1 Intrarea 1(3) Iesirea 2

0 0 0
0 1 0
1 0 0
1 1 1

In Fig.4.8 se prezinta un exemplu de comanda a unui cilindru cu dubla actiune 1A, care
avanseaza numai daca senzorul 1S2 este activat SI butonul 1S1 este apasat.

68
 Fig.4.8 Comanda unui cilindru cu dubla actiune utilizand supapa SI.

Senzorul 1S2 este activat de catre piesa care trebuie sa fie stransa de tija cilindrului 1A. La
apasarea butonului 1S1, supapa 1V1 comuta si emite un semnal prin portul de iesire 2 la
pilotul 14 al valvei simplu pilotata 1V2, care comuta si tija cilindrului 1A avanseaza.
Daca butonul 1S1 sau limitatorul 1S2 nu mai este activat, nu mai avem semnal la iesirea 2 a
supapei 1V1 si valva 1V2 comuta in pozitia initiala datorita arcului de revenire. Acum se face
alimentarea cilindrului 1A pe calea 1-2 si acesta se va retrage pana la capat de cursa.
O solutie pentru utilizarea supapei SI este legarea in serie a senzorului 1S2 cu butonul 1S1
(Fig.4.9). In acest caz la apasarea butonului 1S1, semnalul trece prin senzorul activat 1S2,
comuta valva de comanda 1V2 si astfel conditia SI este indeplinita.

69
 a) b)

Fig.4.9 a) Functia SI prin legarea in serie a limitatorului 1S2 si a butonului 1S1; b) presa de stantat.

Daca butonul 1S1 este eliberat, valva de comanda 1V2 comuta in pozitia initiala si tija
cilindrului 1A se retrage la capat de cursa.
Dezavantajul legarii in serie a doua supape SI este ca in practica necesita o lungimea mare a
conductelor de legatura dintre ele. Un alt dezavantaj este faptul ca supapa 1S2 nu poate fi
folosita in alte comenzi atat timp cat supapa 1S1 nu este presurizata.
In Fig.4.10 se arata un exemplu de utilizare a functiei logice SI la operatia de stantare pe o
masina de stantat. Tija cilindrului 1A avanseaza numai daca sunt indeplinite trei conditii: exista
piesa in dispozitiv, aparatoarea este coborata si operatorul apasa butonul de START, 1S1.
Conditia SI a valvelor 1S1 (buton START), 1S2 (piesa in dispozitiv) si 1S3 (aparatoare
coborata) este controlata de supapele 1V1 si 1V2. Daca valvele 1S1, 1S2, 1S3 sunt actvate, un
semnal este aplicat la orificiul de iesire 2 al valvei 1V2, care este transmis la pilotul 14 al
valvei de comanda 1V3, ce comuta si pistonul cilindrului 1A avanseaza.
Daca butonul este eliberat, sau aparatoarea este ridicata, atunci conditia SI nu este indeplinita
si poarta 14 a valvei 1V3 fiind nepresurizata, va comuta in pozitia initiala si tija cilindrului 1A
se retrage la capat de cursa.

70
 Fig.4.10 Schema pneumatica de comanda pentru o presa de stantat.

4.1.5 Supapa de evacuare rapida

Supapa de evacuare rapida se utilizeaza pentru a mari viteza de golire a unei incinte aflata sub
presiune, prin scurtarea traseului parcurs de aerul comprimat din incinta respectiva pana la
iesirea in atmosfera. Din acest motiv, pentru o eficacitate maxima, supapa de evacuare rapida
se monteaza cat mai aproape de incinta ce va fi golita.
Daca aerul patrunde prin orificiul de intrare 1, impinge in sus elementul de etansare si il
lipeste de scaunul supapei. In acest mod, orificiul 3 este izolat fata de orificiul 1 si fata de
orificiul 2 (Fig.4.11). Deformand borul elementului de etansare aerul isi face loc catre
racordul 2 si alimenteaza elementul de executie.

71
Daca nu avem alimentare la orificiul 1, aerul comprimat din camera elementului de executie,
sub efectul presiunii, determina deplasarea elementului de etansare mobil in sens opus, in jos,
obturand racordul 1. Aerul din cilindru este evacuat rapid in atmosfera, prin amortizorul de
zgomot. Supapa de evacuare rapida se monteaza direct pe corpul elementului de executie
pentru cresterea eficientei acestuia.
Se utilizeaza pentru optimizarea functionarii cilindrilor pneumatici, obtinandu-se
cresteri ale vitezei tijei pistonului de pana la 30 %, cu efecte vizibile asupra productivitatii
instalatiilor deservite.

Amortizor de zgomot

Scaunul
b)
supapei

Element de
etansare
Corp

c)
a)
Fig.4.11 Supapa de evacuare rpida: a) sectiune; b) simbolizare; c) vedere.
In Fig.4.12 se prezinta schita unui dispozitiv de indoit semifabricate din benzi de tabla.
Poansonul dispozitivului este actionat de un cilindru cu dubla actiune 1A. Cursa de avans se
va efectua cu viteza rapida, iar cursa de retragere cu viteza reglata de un drosel de cale.

Fig.4.12 Dispozitiv de indoit benzi din tabla.

72
In pozitia initiala, tija cilindrului 1A este in pozitia retrasa la capat de cursa, iar prezenta piesei
in dispozitiv, este sesizata de senzorul cu rola 1S2. La apasarea butonului 1S1, se aplica un
semnal la intrarea 1 a supapei 1V1, cu functie logica SI (Fig.4.13).
Avand semnal si de la senzorul cu rola 1S2, supapa 1V1 trimite un semnal la pilotul 14 al
valvei de comanda 1V2, care comuta si tija cilindrului 1A avanseaza. Intrarea 1 a supapei de
evacuare rapida 1V4 va fi ventilata.
Aerul din fata pistonului la cursa de avans va deschide supapa de evacuare rapida 1V4 si va fi
evacuat in atmosfera via iesirea 3 si tija cilindrului va avansa rapid.
Daca butonul 1S1 sau limitatorul 1S2 este neactivat, atunci conditia SI la supapa 1V1 nu este
indeplinita si pilotul 14 al valvei 1V2 va fi nepresurizat.
Valva 1V2 comuta in pozitia initiala, datorita arcului de revenire si tija cilindrului se retrage
cu o viteza reglata de droselul de cale 1V3.

Fig.4.13 Schema pneumatica de actionare a dispozitivului de indoit benzi din tabla.

73
 4.1.6 Supapa de inchidere

In Fig.4.14 se prezinta schita unei supape de inchidere, care este utilizata pentru inchiderea
sau deschiderea fluxului de aer comprimat in ambele directii. Acestea nu sunt reglabile si
obturarea trecerii fluidului se poate face cu bila sau scaun plat.

b)

a)
Fig.4.14 Supapa de inchidere: a) schita; b) simbilizare.

4.2 Supape de debit

Supapele de debit se mai numesc si drosele si sunt elemente care permit reglarea vitezei
motoarelor rotative sau a cilindrilor pneumatici, prin reglarea debitului de aer care le
traverseaza. Functionarea droselelor se bazeaza pe variatia sectiunii de curgere a fluidului,
variatie ce duce si la modificarea debitului vehiculat prin drosel. Variatia caderii de presiune,
determina variatia sectiunii de curgere a fluidului, variatie ce duce la modificarea debitului
vehiculat prin drosel.
Reglarea vitezei tijei pistonului cilindrului pneumatic, se poate face atat la cursa de avans cat si
pe cea de retragere a pistonului cu ajutorul unui surub de reglare.
Droselele sunt reglabile si se intalnesc in doua variante:
- drosele simple;
- drosele de cale.
Drosele simple, regleaza debitul de fluid, indiferent de sensul de curgere al acestuia (Fig.4.15).
Aceste drosele nu pot obtura total trecerea aerului si deci trebuie sa se tina cont de acest lucru la
montarea lor in sisteme pneumatice.

74
 Surub de reglare
Corp

b)

a)

Fig.4.15 Drosel simplu; a) sectiune; b) simbolizare.

Drosele de cale, au montata in paralel o supapa de sens, si permit reglarea debitului pentru
un singur sens de curgere (Fig.4.16). Cand sensul de curgere al fluidului este de la 1 la 2, atunci
aerul comprimat este obligat sa treaca prin sectiunea reglata de obturator (Fig.4.16 a).
La curgerea inversa, elementul elastic de etansare se deformeaza, opunand o rezistenta
minima si va permite aerului sa treaca pe langa el printr-o sectiune mai mare, ocolind
sectiunea controlata de obturator. Astfel, viteza de trecere a aerului comprimat este mult mai
mare in sensul de curgere de la 2 la 1.

Surub de reglare

Element elastic Obturator b)

de etansare

c)
a)

Fig.4.16 Drosel de cale: a) sectiune; b) simbolizare; c) vedere.

75
 Reglarea vitezei de deplasare a tijei cilindrilor pneumatici cu dubla actiune, se poate face
pe calea de alimentare cu aer comprimat sau pe calea de evacuare in atmosfera a aerului
comprimat.
In primul caz (Fig.4.17a), droselul de cale 1V1 este montat in asa mod, incat debitul de aer
sa fie controlat la intrarea in camera pistonului cilindrului 1A. La evacuare, aerul poate sa
treaca liber prin droselul 1V2. Cele mai mici fluctuatii la incarcarea tijei pistonului, ca de
exemplu la trecerea peste un limitator de cursa, pot conduce la variatii mari ale vitezei de
deplasare a tijei cilindrului 1A. O sarcina in directia de miscare a tijei cilindrului 1A, poate
conduce la depasirea vitezei de deplasare peste limita reglata. De aceea, se utilizeaza mai ales
in circuite pneumatice cu cilindri cu simpla actiune si de marime mica.
In varianta de montare din Fig.4.17b, alimentarea cu aer este libera prin supapa 1V1 si
evacuarea aerului din cilindru este droselizata prin supapa 1V2. In acest caz, pistonul este
prins intre doua perne de aer. Prima este in camera pistonului si a doua este in camera tijei
pistonului, care are debitul reglat de supapa 1V2. Acest aranjament al droselelor de cale
contribue substantial la imbunatatirea controlului asupra vitezei de deplasare a tijei cilindrului
1A.

a)
b)

Fig.4.17 Controlul vitezei de deplasare a tijei cilindrului: a) la alimentare; b) la evacuare.

Viteza de deplasare a tijei cilindrului pneumatic poate fi schimbata pe parcursul cursei prin
intermediul unui drosel reglabil actionat mecanic (Fig.4.18). Viteza de baza se poate regla cu
un surub de reglare. Prin intermediul unei tije de comanda, se actioneaza asupra

76
obturatorului si pe calea de curgere A-B, debitul de aer este reglat, deci implicit si viteza de
deplasare a tijei cilindrului (Fig.4.18a). La sensul de curgere B-A, aerul circula liber, deoarece
garnitura de etansare nu mai obtureaza orificiul de trecere al aerului, crescand viteza de
deplasare a tijei cilindrului la cursa de retragere (Fig.4.18b).

Tija de
comanda

Surub
de
reglare c)

A B A B
Garnitura de etansare

a) b)
Fig.4.18 Reglarea vitezei de deplasare a tijei cilindrului cu un drosel reglabil actionat mecanic.

In Fig.4.19 se arata schema

pneumatica de comanda a unui
cilindru pneumatic 1A, la care
trebuie sa se controleze viteza de
deplasare a tijei in ambele sensuri
cu drosele de cale. Valva de
comanda dublu pilotata 1V1, are
proprietatea de a-si memora pozitia
de comutare, in sensul ca va comuta
numai daca primeste semnal la unul
din porturile de pilotare 12 sau 14.

Fig.4.19 Controlul vitezei de deplasare a tijei cilindrului.

77
In pozitia initiala, tija cilindrului 1A este retrasa la capat de cursa. La apasarea butonului de
START 1S1, pilotul 14 este presurizat, valva de comanda 1V1 comuta si tija cilindrului 1A
avanseaza. Miscarea de avans va continua si dupa eliberarea butonului de START, deoarece
valva 1V1 va ramane in pozitia de comutare (isi memoreaza pozitia). Viteza de deplasare a tijei
la miscarea de avans, este reglata de droselul de cale 1V3, deoarece prin droselul de cale 1V2
circulatia aerului nu este restrictionata. La capat de cursa este activat limitatorul cu rola 1S2,
care va presuriza pilotul 12 al valvei de comanda 1V1. Valva 1V1 comuta (la pilotul 14 nu
avem presiune deoarece butonul 1S1 a fost eliberat) si tija cilindrului 1a se retrage pana la capat
de cursa. Viteza de retragere este reglata de droselul de cale 1V2.
O noua miscare de avans a tijei cilindrului 1A se poate efectua prin apasarea butonului 1S1,
deoarece portul 12 al valvei de comanda 1V1 nu este presurizat, butonul 1S2 revenind la
pozitia initiala datorita arcului.

Obs.
1. Care este efectul asupra miscarii tijei cilindrului daca butonul de START 1S1 ramane
activat si dupa atingerea capatului de cursa de avans?
Daca butonul 1S1 ramane activat si dupa atingerea pozitiei de capat de cursa de avans si
limitatorul 1S2 este activat, tija cilindrului 1A nu va incepe miscarea de retragere. Acest fapt se
intampla deoarece semnalul trimis la pilotul 12 al valvei 1V1 nu are efect, pentru ca pilotul 14
este inca activ (suprapunere de semnale), butonul 1S1 fiind apasat. Primul semnal aplicat la
pilotul 14 este dominant.
2. Ce se intampla daca limitatorul cu rola 1S2 este montat la mijlocul cursei de avans a tijei
cilindrului 1A?
Daca limitatorul cu rola 1S2 este montat la mijlocul cursei de avans, tija cilindrului se va retrage
in momentul actionarii limitatorului, cu conditia sa fie eliberat butonul de START 1S1. Daca
butonul se START 1S1 este activat, atunci tija cilindrului 1A va continua miscarea de avans,
pana la capat de cursa trecand peste limitatorul 1S2. Cursa de intoarcere va fi posibila numai
daca se actioneaza manual limitatorul cu rola 1S2, sau se comuta manual valva de comanda 1V1.

78
 4.3 Supapa secventiala reglabila

Supapa secventiala reglabila se utilizeaza in cazul in care este necesar sa se comande un

actuator, numai daca presiunea de alimentare a ajuns la o anumita valoarea reglata initial (de
exemplu comanda pentru strangerea unei piese in dispozitive de prindere). In Fig.4.20 se prezinta
o supapa secventiala reglabila, care in pozitia de repaus are calea 1- 2 deschisa.
Daca presiunea la portul de pilotare 12 depaseste valoarea reglata, atunci valva 3/2 comuta si
aerul comprimat ajunge de la intrarea 1 la iesirea 2 spre consumator. Revenirea valvei la
pozitia initiala se face cand presiunea in portul de pilotare este mai mica decat valoarea
reglata.

Arc de
Valva 3/2 reglare

b)

Pilot
a)

c)

Fig.4.20 Supapa secventiala reglabila: a) sectiune; b) simbolizare; c) vedere.

O aplicatie a utilizarii supapei secventiale regabila, se prezinta pentru cazul unui dispozitiv de
presat placi din material plastic, in vederea deformarii intr-o matrita (Fig.4.21). Matrita
superioara este actionata de un cilindru cu dubla actiune 1A. Timpul in care piesa din material
plastic este supusa deformarii este reglat de o supapa secventiala reglabila 1V1 (Fig.4.22).

79
 Fig.4.21 Schita unui dispozitiv de deformat piese din material plastic.

In pozitia initiala, tija cilindrului

1A este in pozitia retras la capat
de cursa. Dupa apasarea butonului
de START 1S, pilotul 14 al valvei
de comanda 1V2 este presurizat si
valva comuta, producand
avansarea tijei cilindrului 1A.
Butonul 1S este eliberat, dar tija
cilindrului 1A isi continua
miscarea de avans, deoarece valva
de comanda 1V2 fiind dublu
pilotata isi pastreaza pozitia pana
la un nou semnal de comutare.
Cand tija cilindrului atinge piesa,
miscarea de avans inceteaza, dar
creste presiunea in camera Fig.4.22 Schema pneumatica a dispozitivului de presat placi din
material plastic (varianta I).
pistonului, si implicit forta de
deformare a matritelor.

80
Pilotul 12 al supapei secventiale 1V1 este legat cu linia presurizata a cilindrului 1A. Cand
presiunea din cilindru a ajuns la valoarea reglata in supapa secventiala 1V1, valva 3/2 din
componenta acesteia va comuta si pilotul 12 al valvei de comanda 1V2 este presurizat. Valva
1V2 comuta si tija cilindrului 1A se retrage pana la capat de cursa.
In timpul retragerii tijei cilindrului, scade presiunea in supapa secventiala 1V1 sub valoarea
reglata si va comuta in pozitia initiala.

Fig.4.23 Schema pneumatica a dispozitivului de presat placi din material plastic (varianta II).

In Fig.4.23 se prezinta varianta II, pentru cazul in care atingerea capatului de cursa de avans a
tijei cilindrului 1A este confirmata de limitatorul cu rola 1S2. Dupa apasarea butonului de
START 1S1, tija cilindrului 1A avanseaza.

81
Chiar inainte de atingerea capatului de cursa de avans (pozitia de deformare a piesei),
limitatorul 1S2 este activat. Portul 1 al supapei secventiale 1V1 este presurizat. In timpul
deformarii piesei, presiunea din camera pistonului incepe sa creasca (vizibila pe manometrul
1Z1). Cand presiunea atinge valoarea reglata, valva 3/2 din componenta supapei secventiale
comuta si prin pilotul 12, valva 1V2 comuta si tija cilindrului 1A se retrage, eliberand
limitatorul 1S2; astfel pilotul 12 al valvei 1V2 nu mai este presurizat si se poate porni un nou
ciclu de lucru.
4.4 Valve combinate

Componente ale diferitelor grupe de elemente de comanda pot fi combinate in aceeasi unitate
de comanda care va avea caracteristicile constructive si functiile de lucru rezultate din aceasta
structura nou formata. Dintre unitatile rezultate din aceste combinatii se pot aminti:
- temporizatoarele;
- blocurile de comanda pentru executia miscarilor oscilatorii ale tijei cilindrilor;
- valva 5/4, folosita pentru oprirea miscarii tijei cilindrilor pneumatici in orice pozitie;
- valve cu 8 orificii, utilizata pentru comanda unitatilor de avans ale echipamentelor
tehnologice;
- generatorul de impulsuri utilizat pentru executia rapida a miscarilor tijelor cilindrilor;
- generatorul de vacuum cu ejector, pentru aplicatii pick and place;
- unitati de procesare modulara (module de pasi), pentru comanda pasilor secventelor de
lucru.
Cateva dintre aceste valve combinate se vor prezenta in continuare.

4.4.1 Supapa de temporizare

Supapa de temporizare este o combinatie intre un drosel de cale, un rezervor si un

distribuitor 3/2 monostabil normal inchis sau normal deschis. Timpul de temporizare este in
general cuprins intre 0-30 secunde. Daca se folosesc rezervoare suplimentare, timpul de
temporizare poate fi marit corespunzator (Fig.4.24).

82
In pozitia initiala, temporizatorul normal inchis are portul de intrare 1 blocat, iar portul 2 se
ventileaza prin portul 3 (Fig.4.24). La primirea semnalului la pilotul 12 se incepe umplerea
rezervorului cu aer. Timpul de umplere este reglat de droselul de cale. La atingerea presiunii
reglate, se trimite un semnal la distribuitorul monostabil 3/2, care comuta si se face legatura
intre portul de alimentare 1 si portul 2 catre consumator, portul 3 fiind blocat (Fig.4.26b). La
incetarea alimentarii pilotului 12, aerul din rezervor va fi evacuat in atmosfera prin droselul de
cale si distribuitorul 3/2 comuta in pozitia initiala normal inchisa, cu ventilarea portului 2
prin portul 3 si portul 1 blocat.

Rezervor

Drosel de cale

Distribuitor 3/2

a) b)

d)
c)

Fig.4.24 Supapa de temporizare normal inchisa: a) neactivata; b) activata; c) vedere; d) simbolizare.

83
In Fig.4.25 se prezinta un temporizator normal deschis. Initial valva monostabila 3/2 este
deschisa si iesirea de la portul 2 este activa, portul 3 fiind blocat. La primirea unei comenzi la
pilotul 10, valva 3/2 va comuta (dupa un timp de temporizare reglat initial), portul 2 este
ventilat prin portul 3 si portul 1 este blocat.
Timpul de temporizare corespunde cu presiunea din rezervor, reglata initial de droselul de
cale. Daca semnalul la pilotul 10 dispare, atunci valva 3/2 revine in pozitia initiala normal
deschisa.

c)

a) b)

Fig.4.25 Supapa de temporizare normal deschisa: a) neactivata; b) activata; c) simbolizare.

84
Temporizarea se poate face in mai multe moduri:
- temporizare intre momentul initierii comenzii t0 si momentul executiei acestei comenzi t1
(Fig.4.26), folosind un temporizator normal inchis.

D
t0 t1 t2
a)

b)
Fig.4.26 Temporizare intre momentul initierii comenzii si momentul executiei acestei comenzi pentru
temporizatoare: a) normal inchise; b) normal deschise.

Modul de functionare: Racordul 1 al distribuitorului 3/2 este alimentat. In momentul t0 cand

racordul de comanda 12 este alimentat, prin droselul D incepe umplerea lenta a rezervorului
R. Cand in rezervor este atinsa presiunea minima necesara comutarii distribuitorului 3/2 la
momentul t1, acesta comuta si conecteaza orificiul de alimentare 1 la orificul 2 catre
consumator, orificiul de evacuare 3 fiind blocat. In momentul in care dispare semnalul de
comanda din racordul 12, rezervorul se goleste rapid prin supapa de sens si distribuitorul 3/2
comuta rapid in pozitia initiala.
Fig. 4.24a prezinta diagrama variatiei presiunii in rezervorul R, suprapusa cu diagrama
de comutare a temporizatorului. Reglarea duratei de temporizare se face din droselul D, iar
marirea plajei de reglare a temporizatorului se poate face marind capacitatea rezervorului.

- temporizare intre momentul cand s-a dat comanda de anulare a comenzii si momentul
cand temporizatorul genereaza in sistem semnalul de anulare a comenzii, deci de incetare a
executiei acestei comenzi (Fig.4.27).

85
 a)

b)
Fig.4.27 Temporizare intre momentul anularii comenzii si momentul executiei acestei comenzi pentru
temporizatoare: a) normal inchise; b) normal deschise.

Diferenta dintre cele doua temporizatoare consta in modul de conectare a supapei de sens.

- temporizare, atat la momentul initierii comenzii pana la momentul executiei acestei

comenzi, cat si temporizare de la momentul incetarii comenzii pana la momentul cand se
produce efectul incetarii comenzii (Fig.4.28). Se observa ca respectiva schema de temporizare
se obtine conectand in serie doua drosele de cale, cu supapele in opozitie. Reglarea diferita a
celor doua drosele permite obtinerea unor durate de timp diferite, adica t1 t0 t3 t2.

Fig.4.28 Temporizare, atat la momentul initierii comenzii pana la momentul executiei acestei comenzi, cat
si temporizare de la momentul incetarii comenzii pana la momentul cand se produce efectul incetarii
comenzii

86
In Fig.4.29 se prezinta schita unui dipozitiv de presat, utilizat la lipirea a doua piese. La
actionarea unui buton de START 1S1, tija cilindrului 1A avanseaza. La atingerea pozitiei de
capat de cursa, tija cilindrului 1A trebuie sa ramana in aceasta pozitie un timp t = 6 secunde,
necesar lipirii celor doua piese si apoi sa se retraga imediat in pozitia initiala. Initierea unui
nou ciclu se face numai daca pistonul este in pozitia retras la capat de cursa.
Daca pistonul nu este in pozita initiala, se aplica o comanda manuala pe valva 5/2 dublu
pilotata 1V3 (Fig.4.30).

Fig.4.29 Schita dispozitivului utilizat la operatia de lipire a doua piese.

In pozitia initiala toate valvele sunt neactivate, cu exceptia valvei 1S2 (confirmare a retragerii
tijei cilindrului pana la capat de cursa). Valvele 1S1 si 1S2 trebuie activate ca o conditie de
start la supapa cu functie logica SI, 1V1.

87
 Fig.4.30 Schema pneumatica a dispozitivului utilizat la operatia de lipire (varianta I).

In cazul in care conditiile de start sunt indeplinite, supapa cu functia logica SI, 1V1, trimite
un semnal la pilotul 14 al valvei 1V3, care comuta si tija cilindrului avanseaza eliberand
limitatorul cu rola 1S2. Deplasarea tijei cilindrului are loc cu viteza reglata de droselul de cale
1V5.
Eliberarea limitatorului 1S2, duce la anularea conditiei SI la supapa 1V1 si pilotul 12 al valvei
1V3 devine nepresurizat. O noua actiune pe butonul 1S1 este ineficienta (1S2 nu trimite
semnal la intrarea 1(3) a supapei 1V1), pana cand sistemul ajunge din nou in pozitia initiala de
start. Cand tija cilindrului 1A a ajuns la capat de cursa, pozitia de lipire este atinsa, limitatorul
cu rola 1S3 este activat si se incepe umplerea rezervorului de aer de la temporizatorul 1V2.
Cand presiunea reglata este atinsa (deci s-a executat lipirea), valva 3/2 comuta si un semnal
este aplicat la portul 12 al valvei de comanda 1V3, ce comuta si tija cilindrului se retrage cu
viteza controlata de droselul de cale 1V4.

88
La retragerea pistonului, limitatorul cu rola 1S3 revine in pozitia initiala si aerul din
rezervorul temporizatorului este evacuat in atmosfera prin valva 1S3, calea 2-3. Valva 3/2 din
temporizator comuta in pozitia initiala si semnalul la portul 12 al lui 1V3 dispare.
Cand tija cilindrului 1A este in pozitie retras la capat de cursa, valva 1S2 este activata si un
nou ciclu poate incepe.

Fig.4.31 Schema pneumatica a dispozitivului utilizat la operatia de lipire (varianta II).

In Fig.4.31 se prezinta varianta a II- a pentru schema de comanda si executie a dipozitivului de

lipit, in care sunt temporizate ambele pozitii de capat de cursa ale tijei cilindrului 1A,: prima
temporizare pentru lipirea pieselor si a doua pentru scoaterea acestora din dispozitiv si
asezarea altor doua piese pentru lipire).

89
La apasarea butonului de START 1S1, tija cilindrului 1A avanseaza incet cu o viteza reglata
de droselul de cale 1V6. La atingerea capatului de cursa de avans, tija cilindrului va trebui sa
ramana un timp t1 = 6 secunde si apoi sa se retraga imediat in pozitia initiala cu viteza reglata
de droselul de cale 1V5. Un nou start va fi posibil de dat numai dupa un timp t2 = 5 secunde,
necesar pentru scoaterea piesei lipite si asezarea altor doua piese pentru lipit in dispozitiv.
Daca cele doua conditii de start sunt indeplinite (butonul 1S1 apasat si limitatorul de cursa 1S2
activat), atunci se porneste umplerea cu aer a rezervorului temporizatorului 1V1. Dupa un timp
t2 = 5 secunde, se trimite un semnal la intrarea 1(3) a supapei 1V2 si daca butonul 1S1 este
apasat, pilotul 14 al valvei 1V4 este presurizat, valva 1V4 comuta si tija cilindrului 1A
avanseaza. Limitatorul 1S2 este eliberat si portul 12 al temporizatorului 1V1 este nepresurizat
(distribuitorul 3/2 din componenta temorizatorului comuta si trece in pozitia normal deschis). In
acest moment nu mai exista semnal la intrarea 1(3) a supapei 1V2 si pilotul 14 al valvei de
comanda 1V4 este ventilat, iar apasarea pe butonul 1S1 ramane fara efect.
La atingerea capatului de cursa de avans, se activeaza limitatorul 1S3 si temporizatorul 1V3
este pornit. Dupa un timp t1 = 6 secunde necesar lipirii celor doua piese, se trimite un semnal
la pilotul 12 al valvei de comanda 1V4 care comuta, tija cilindrului 1A se retrage si elibereaza
limitatorul 1S3 si temporizatorul 1V3 este resetat, pilotul 12 al valvei 1V4 fiind nepresurizat.
La atingerea capatului de cursa de retragere, este activat limitatorul 1S2 si presiunea in
temporizatorul 1V1 incepe sa creasca. Dupa un timp t1 = 5 secunde, se ajunge la presiunea
reglata si valva 3/2 din componenta acesteia comuta si un semnal este trimis la intrarea 1(3) a
supapei 1V2 si astfel una din conditiile necesare unui nou start este indeplinita.

90
 Exemple de automatizari industriale
1. Alimentarea automata a unui strung cu piese tip bara

In Fig.6.7 este aratat un exemnplu de alimentare automata a unui strung cu piese de tip bara.
Piesele sosesc in zona de lucru pe un conveior cu role 2, de unde sunt transferate de cilindrul 1
catre un cilindru 3 ce alimenteaza un depozit tampon 9. De aici piesele sunt separate de discul
unui un alimentator rotativ 6 si mai departe de griperul 11 al unitatii de manipulare in trei axe 10
si transferate masinii unelte. Sistemul realizeaza ciclul de alimentare cu piese in aprox. 5
secunde.

Secvente functionale

Fig.6.7 Alimentarea automata a unui strung cu piese tip bara.

1 cilindru de scoatere a barelor de pe conveyor; 2 conveyor cu role; 3 cilindru de alimentare ; 4

opritor; 5 alimentator; 6 rotor; 7 sicana de evacuare a pieselor; 8 unitate rotativ/liniara; 9 magazin tampon;
10 unitate liniara; 11 griper; 12 dispozitiv de strangere; 13 masina unealta.

91
 2. Masina de amfrenat tevi

Tevile de diferite lungimi sunt cerute deseori de catre beneficiari cu margini samfrenate.
Unitatea de lucru poate fi adaptata pentru diferite lungimi de tevi. In Fig.6.8 este un exemplu de
masina de samfrenat tevi cu alimentare automata. Piesele sunt stocate in magazinul 7 si sunt
evacuate intr-un alt magazin de stocare dupa prelucrare 4. Masina unealta este alimentata de
bratul 9 iar teava este fixata de cilindrii 1. Capul de samfrenare 12 este actionat de motorul
electric 13 si se deplaseaza catre piesa in directia longitudinala actionat de unitatea liniara 6.
La capatul cursei este un amortizor hidraulic 16 si un opritor fix 15.

Secvente functionale

Fig.6.8 Masina de samfrenat tevi.

1 cilindrii de fixare; 2 batiu; 3 piese prelucrate; 4 conveior de iesire; 5 distribuidor; 6 - unitate liniara; 7
conveior; 8 cilindru pneumatic; 9 brat de alimentare; 10 accionare rotativa; 11 ejector; 12 cap de
samfrenare; 13 - motor electric; 14 sanie mobila; 15 opritor; 16 amortizor hidraulic.

92
 3. Instalatie de debavurat

In Fig.6.15 este aratata o instalatie de debavurat pentru piese matritate sau turnate. Piesele
5 sosesc in zona de lucru pe o banda transportoare 7, de unde sunt preluate de un brat pe care se
afla un griper 4. Bratul se afla montat pe o unitate rotativa, care la randul ei are o miscare pe
verticala actionata de unitatea de radicare 11. Este prevazut cu o contragreutate pentru a nu uza
in exces ghidajele suportului de prindere. Cursele de capat sunt echipate cu amortizoare tampon
pentru eliminarea socurilor.
Piesa este pozitionata deasupra deschiderii matritei de debavurare in orificiul respectiv,
iar dupa debavurare este eliminata pe jgheabul de evacuare 6.
Aceste secventa pot fi realizate si daca se utilizeaza un dispozitiv multiax cu deplasari
liniare in coordonate carteziene.

Secvente functionale

Fig.6.15 Instalatie de debavurat.

1 presa; 2 poanson de debavurare; 3 placa taietoare; 4 griper; 5 piesa debavurata; 6 jgheab de evacuare; 7
banda transportoare; 8 - opritor; 9 contragtreutate; 10 unitate rotativa; 11 ghidaje de radicare; 12 - suport de
montare.

93
 4. Automatizarea operatiei de alimentare a unei m.u cu piese extrase dintr-un magazin de
piese

In Fig.14.4a se arata schita unui dispozitiv de separare a unei piese de tip tija dintr-un magazin
de piese si transferul acestora la un post de masurare. Timpul de stationare la capatul cursei de
avans este regalat la 1,0 secunde.
In pozitia initiala tija cilindrului 1A este retrasa la capat de cursa si este activat senzorul cu rola
1S1. Astfel este indeplinita una din cele doua conditii de start. Daca se apasa butonul 1S3 este
indeplinita a doua conditie de start a supapei de selectare 1V1 si va determina trimiterea unui
semnal la distribuitorul 1V3 care permite avnsarea tijei cilindrului 1A pana la capat de cursa,
cand este activat senzorul cu rola 1S2. Senzorul 1S1 este eliberat si nu mai avem semnal in
partea stanga a distribuitorului 1V3. Droselele 1V4 si 1V5 regleaza timpii de avans si de
retragere a tijei cilindrului 1A.
La atingerea senzorului de capat 1S2, se porneste temporizatorul 1V2 si dupa o secunda (cat a
fost regalat) se transmite un semnal la distribuitorul 1V3, care comuta si tija cilindrului 1A se
retrage pana la capat de cursa.
Daca butonul 1S3 ramane in pozitia activat, ciclul se continua automat din nou. Ciclul se opreste
numai daca butonul 1S3 este pus in pozitie initiala (neapasat).

b)

a)

Fig.14.4 Dispozitiv de extragere a pieselor dintr-un magazin: a) schema; b) ciclograma miscarilor.

94
In Fig.14.5 se prezinta schema pneumatica a dispozitivului de extragere a pieselor dintr-un
magazin de piese.

Fig.14.5 Schema cinematica a dispozitivului de extragere a pieselor dintr-un magazin de piese.

95
 5. Automatizarea operatiei de lipire a foliilor de plastic

Pentru a obtine tuburi de plastic se poate folosi un dispozitiv format dintr-un tambur rotativ pe
care se infasoara o folie de plastic ce va fi lipita prin presarea unei sine incalzite electric
(Fig.14.6a). Declansarea operatiei de lipire se face prin actionarea unui buton 1S3 (Fig.14.7),
care va face ca tija cilindrului 1A sa avanseze. Forta maxima de lipire este de 4 bar (= 400 kPa),
reglata de regulatorul de presiune 1V4, prevenindu-se astfel deformarea tamburului. Retragerea
tijei cilindrului 1A se poate face numai dupa ce presiunea de apasare in cilindru a ajuns la 3 bar
(= 300 kPa). Dupa atingerea capatului de cursa avans, forta de strangere trebuie sa creasca treptat
pana la 3 bar in timpul t1 = 3 secunde, suficient pentru ca sina incalzita in contact cu materialul
plastic sa efectueze lipirea foliei in forma de tub. Reglarea timpului de strangere se face cu
droselul de cale 1V7. Startul pentru un nou ciclu, dupa ce s-a atins capatul de cursa la retragerea
tijei cilindrului se poate face numai dupa ce s-a scurs o perioada de t2 = 2 secunde.

b)

a)

Fig.14.6. Tambur de lipire a foliilor de plastic: a) schema; b) ciclograma miscarilor.

In pozitia initiala, tija cilindrului 1A este retrasa la capat de cursa cand distribuitorul bistabil
dublu pilotat 1V6, trimite aerul in partea dreapta a pistonului. Limitatorul de cursa cu rola 1S1
este actionat, iar temporizatorul 1V3 este activat si dupa un timp t2 = 2 secunde, se trimite un
semnal in partea dreapta la supapa de selectare 1V2 (element logic SI). Pasii ciclului de lucru
sunt:

96
Pasul 1-2. Cilindrul 1A avanseaza (1A+). La apasarea butonului 1S3, supapa SAU, 1V1
trimite un semnal in partea stanga a supapei 1V2, care are ca efect comutarea distribuitorului
1V6 si tija cilindrului 1A avanseaza cu viteza mica. La capat de cursa, limitatorul de cursa 1S2
este actionat. Acest lucru are ca efect aplicarea unei presiuni la supapa secventiala 1V5. La
atingerea presiunii de 3 bari, se trimite un semnal la distribuitorul 1V6.

Fig.14.7 Schema pneumatica.

Pasul 2-3. Cilindrul 1A se retrage (1A-). Distribuitorul 1V6 comuta si tija cilindrului 1A se
retrage pana la capat de cursa, cand este actionat limitatorul 1S1 si se poate porni acum un nou
ciclu de lucru. Daca butonul 1S4 este actionat, se porneste automat un nou ciclu de lucru.
Oprirea continuitatii ciclului de lucru se face numai dupa ce butonul cu selector 1S4 a fost
eliberat in pozitia initiala.

97
 14.5 Automatizarea operatiei de vopsire

In Fig.14.8 se prezinta schita unei instalatii de vopsire in care containerele trebuie sa execute o
miscare vibratorie in vederea omogenizarii amestecului de vopsele.
Dupa ce s-a inrodus in container amestecul de vopsele, tija cilindrului 1A se retrage la capat de
cursa si apoi executa miscari de dute-vino, pe din lungimea cursei.
Frecventa de oscilatie este reglata de un regulator de presiune 1V3, fixat la o presiune de 4 bari
(400 kPa). Dupa un timp de vibrare de 5 secunde, tija cilindrului se extinde complet si ciclul de
lucru se opreste.

b)
a)

Fig.14.8 a) Schita unei instalatii de vopsire; b) ciclograma miscarilor.

Conform schemei pneumatice din Fig.14.9, pozitia initiala este cu tija cilindrului pneumatic 1A
in stare extinsa pana la capat de cursa, cand actioneaza distribuitorul cu rola 1S3. Distribuitorul
directional 1V5 este comutat in partea dreapta si aerul trece pe calea 1-4. Distribuitorul 1V2
dublu pilotat este comutat in dreapta si nu se permite admisia aerului pe calea 1-4.
Pasul 1-2. Actionand butonul 1S4 (monostabil), distribuitorul 1V2 comuta si are ca efect
prezenta semnalului la pilotul 12 al temporizatorului 1V1 si la pilotul 12 al distribuitorului
directional 1V5, via 1S3 si 1V4. Distribuitorul 1V5 comuta, tija cilindrului 1A se retrage,
eliberand limitatorul cu rola 1S3. Trecerea peste rola 1S2 nu are nici un efect deoarece
distribuitorul 1V5 este oricum comutat. La capat de cursa de retragere este actionat distribuitoul
cu rola 1S1.

98
 Fig.14.9 Schema pneumatica a instalatiei de vopsire.

Pasul 2-3. Activarea distribuitorului 1S1 are ca efect comutarea distribuitorului 1V5, care
produce avansarea tijei cilindrului 1A, si dezactivarea lui 1S1. Tija cilindrului ajunge la
distribuitorul 1S2.
Pasul 3-4. Activarea lui 1S2 duce la comutarea lui 1V5 si tija se retrage din nou de la jumatatea
cursei pana la capat de cursa unde activeaza din nou pe 1S1. Actiunea valvelor 1S2, 1V4 si 1V5
se face in timp foarte scurt (cateva milisecunde) si tija nu depaseste rola lui 1S2.
Pasul 4-5. Este identic cu pasul 2-3. Miscarile de ocilatii ale cilindrului 1A intre valvele 1S1 si
1S2 se executa int-un timp t = 5 secunde (cat a fost reglat temporizatorul 1V1).
Pasul n-2 la n. La comutarea temporizatorului 1V1, aerul ajunge la pilotul 14 al valvei 1V2, care
comuta. Valvele cu rola 1S2 si 1S3 nu mai sunt alimentate cu aer si tija cilindrului 1A se extinde
pana la capat de cursa.

99