DISTRIBUITOARE PNEUMATICE

1. Generalitati Distribuitoarele (valvele) sunt aparate pneumatice cu rolul de a distribui energia pneumatic pe anumite circuite, n functie de comenzile pe care le primete. Distribuitoarele sunt de nenlocuit, practic neexistnd circuit pneumatic (sau hidraulic) care s nu aib cel putin un distribuitor. Se executa intr-o mare varietate tipo-dimensionala, functie de mai multi parametri, cum ar fi: numarul de cai si pozitii, tipul de comanda, solutia constructiva, cuplul de materiale, domeniul de utilizare, etc. Orice distribuitor se compune din dou pri principale: partea (etajul) de comanda i partea (etajul) de distributie. Partea de comand permite controlul distribuitorului prin activarea etajului de distribuie conform nevoilor de functionare a instalatiei. Partea de distribuie realizeaza conexiunile ntre orificiile de intrare si cele de iesire, conform schemei de comutare, la primirea unei comenzi. 2. Comanda distribuitoarelor Despre multiplele posibilitati de comanda a distribuitoarelor s-a discutat deja capitolul precedent. Vom detalia aici comanda electrica, deoarece este cea mai des intilnita si, ca element de interfata electrica/pneumatica pune cele mai mari probleme. In figura 1 esre reprezentat etajul de comanda electropneumatica al unui distribuitor; cu mici deosebiri, aceasta structura se intilneste la toate distribuitoarele comandate electric, indiferent de tip, marime sau producator. Structura si functionarea etajului de comanda electro-pneumatic 1- armatura mobila 2- bobina 3- armatura fixa 4- piulita de fixare a bobinei 5- saiba antivibratie 6- corp distribuitor 7- resort 8- intrefier a, b, c- orificii Fig.1a Fig.1b
a 3

2 1 b 7 c 6 8

DISTRIBUITOARE PNEUMATICE

In figura 1a etajul de comanda nu este activat; se poate vedea ca garnitura inferioara a armaturii mobile inchide orificiul b, iar orificiile a si c sint conectate. In acest moment putem discuta de doua scheme de distributie, dupa cum urmeaza: a) Orificiul a este cel de alimentare a comenzii, orificiul b asigura conectarea la atmosfera iar orificiul c este orificiul de comanda, deci cel care duce la camera de comanda a sertarului ( in aceasta pozitie camera de comanda este conectata la atmosfera). Cind bobina este alimentata, cimpul magnetic care se inchide prin armatura fixa si cea mobila determina aparitia unei forte de atractie intre armaturi; armatura mobila, atrasa de cea fixa, va comprima resortul si va culisa in sus, blocind orificiul a si conectind intre ele orificiile b si c (vezi figura 1b). Ca urmare, aerul din orificiul a va ajunge in camera de comanda a sertarului si il va comuta fie direct, daca avem un distribuitor cu comanda directa, fie prin intermediul unui pilot, daca distribuitorul este pilotat. ATENTIE! La distribuitoarele de mici dimensiuni, utilizate exclusiv in etajele de comanda sau pentru actionarea cilindrilor de mici dimensiuni, etajul de comanda este unul si acelasi cu cel de distributie, adica, in cazul (a), orificiul a are functia P, orificiul b este R, iar orificiul c are functia A. Schema distribuitorului este in acest caz 3/2 NI. b) Orificiul b este de alimentare cu presiune, orificiul c este consumator, iar a este orificiul de conectare la atmosfera. In acest caz avem de-a face cu un distribuitor 3/2 ND, de mici dimensiuni, utilizat exclusiv in etajele de comanda sau pentru actionarea cilindrilor de mici dimensiuni. Indiferent de solutia constructiva adoptata, in functie de amplificarea semnalului de comanda avem doua tipuri de distribuitoare: - Cu comanda directa - Cu comanda indirecta (pilotata) In cazul celui cu comanda directa, figura 2a, semnalul de comanda se aplica direct pe suprafata capatului elementului de distributie (numit aici sertar, ST); ca urmare, forta de impingere F care va deplasa sertarul intr-o alta pozitie este data de produsul F = p x S, unde p este presiunea de comanda, iar S este suprafata capatului de sertar;

DISTRIBUITOARE PNEUMATICE

S1 P

S ST

ST

F1

Fig. 2a

Fig. 2b

In cazul distribuitorului cu comanda indirecta (pilotata) semnalul de comanda (vezi figura 2b) se aplica unui element (subansamblu) intermediar, numit pilot, care ofera o suprafata de apasare a presiunii sensibil mai mare decit sertarul si care se sprijina pe acesta; de aceasta data, forta de impingere F1 care va deplasa sertarul intr-o alta pozitie va fi amplificata si va avea expresia: F1 = p x S1, unde S1 este suprafata pilotului; se constata ca forta de apasare asupra sertarului in cazul pilotarii este mai mare, depinzind in mod direct de suprafata S1. Avantajele comenzii cu pilotare: In principiu, gabaritul unui distribuitor creste cu debitul care il traverseaza; in acelasi timp, datorita dimensiunilor mai mari si efectelor curgerii aerului prin aparat cresc si fortele rezistente care se opun comutarii, deci este necesara o forta de comanda mai mare; in situatia in care apare limitarea presiunii disponibile, pilotarea rezolva problema, oferind o forta de comanda mai mare la aceeasi presiune; In cazul precedent, chiar daca nu apare limitarea presiunii disponibile, utilizarea pilotarii permite realizarea de economii notabile in privinta consumului de aer; In general, utilizarea pilotarii permite reducerea presiunii de comanda, adica economisirea de energie; de obicei, instalatiile echipate cu acest tip de aparate sint prevazute cu doua circuite de alimentare cu aer, unul de forta (de exemplu la p = 7 bar) si unul de comanda (de exemplu la p = 2,5 bar); In oricare din situatiile de mai sus, pilotarea asigura o rezerva de forta de comanda ce face mai sigura functionarea aparatelor in cazul micsorarii accidentale a presiunii de comanda; 2. Clasificarea distribuitoarelor
3

DISTRIBUITOARE PNEUMATICE

In schema de mai jos este prezentata o clasificare a distribuitoarelor dupa solutia constructiva a organului de distributie: 2.1.1 2.1.2 Rotativ Rectiliniu a)Conic sau sferic a)Plan b)Plan b)Cilindric b1) Cu etansari b2) Cu mobile etansari fixe

2.1 Cu sertar

2.1

Distribuitoare

cu

2.2 Cu membrane

2.3 Cu supape

2.4 Alte tipuri

sertar: elementul care realizeaza distributia este un subansamblu numit sertar, avind o anumita configuratie; acesta se sprijina si se ghideaza intr-un locas corespunzator din corpul distribuitorului fie direct, fie prin intermediul garniturilor de etansare/ghidare si realizeaza fata de acesta diferite tipuri de miscari; 2.1.1 Distribuitoare cu sertar rotativ: sertarul executa o miscare de rotatie fata de corpul aparatului; a) Distribuitoare cu sertar rotativ conic: in figura 3 este reprezentat un aparat din aceasta categorie avind schema de comutare 2/2 si acionarea manual. n corpul 1 este practicat un alezaj conic, n care 3 se monteaz sertarul rotativ 2, 2 comandat manual prin prghia 3. Distribuitorul este reprezentat n 1 poziia deschis, cnd orificiul P este conectat la consumator (figura 3a) i n poziia nchis, cnd cele 2 orificii sunt izolate(figura 3b). Fig. 3 a,b Este un aparat robust, simplu si compact. Datorita auto-rodajului realizat intre corp si carcasa etanseaza bine si este mult utilizat in instalatii pneumatice, de apa, de alimentare cu gaze, etc. Distribuitorul cu sertar sferic are aceeasi structura simpla si robusta, cu deosebirea ca sertarul are o forma sferica si este realizat de obicei din teflon.
4

DISTRIBUITOARE PNEUMATICE

b) Distribuitorul cu sertar rotativ plan Schema de comutare este 4/3 4 2 cu centrul nchis, cu reinere 1 3 C S pe poziie, comandat manual 3 3 3 cu prghie; este alctuit din 4 4 4 corpul C i sertarul rotativ 2 2 2 plan S, solidar cu prghia de comanda (vezi figura 4). 1 1 1 n corp sunt practicate orificiile 1, 2, 3 i 4, iar n sertarul plan sunt practicate Fig. 4 frezri ce permit realizarea schemei de distribuie. Este, deasemenea, un aparat simplu i robust. Este utilizat de obicei in instalatiile pneumatice simple, comandate manual. 2.1.2 Distribuitoare cu sertar rectiliniu: sertarul, indiferent de forma sa, executa o miscare de translatie fata de corpul aparatului; a) Distribuitoare cu sertar rectiliniu plan ; in fig. 5 a,b se poate vedea un astfel de distribuitor 4/2 bistabil, comandat electric, pilotat pneumatic, cu posibilitate de comand manual.
12 1 14 12 1 14

4 3 2 5,6 1 2 3 4 2 3 4

Fig. 5a

Fig. 5b

Structura si functionare:

DISTRIBUITOARE PNEUMATICE

Etajul de distribuie este format din: corpul 1, capacele 2, n care se afl butoanele de comand manual 3, pilotul 4 i sertarul plan 5. Cnd orificiul de comanda 12 este alimentat (fig. 5a), forta de presiune apasa n capul pilotului 4, care este mpins spre dreapta. Deplasarea pilotului determin i deplasarea sertarului plan 5, cele dou elemente fiind solidare pe direcia axial. Resortul 6 realizeaz o for de apsare a sertarului pe suprafaa plan a distribuitorului, asigurnd etanarea ntre orificii i compensarea automat a uzurii sertarului. Deplasndu-se spre dreapta, sertarul deconecteaz orificiul 1 de la orificiul consumatorului 4 si l conecteaz la orificiul consumatorului 2, dup ce acest orificiu a fost izolat fa de orificiul de evacuare 3. Alimentarea orificiului 14 determin deplasarea spre stnga a ansamblului mobil pilot-sertar realiznd schema de comutare corespunztoare celei de-a doua poziii (fig. 5b). Este un distribuitor foarte robust si fiabil, proiectat sa lucreze in medii agresive, cu debite mari si presiuni de comanda mici (presiunea minima de comanda poate ajunge la 1 bar); poate fi comandat pneumatic sau electric. La exemplul din figurile 5, pilotul i corpul distribuitorului sunt realizate din aliaje de Al, iar sertarul 5 este din material plastic; exista variante ale acestui tip de aparat la care sertarul 5 este confectionat din materiale ceramice, fapt ce le confera o fiabilitate deosebita in conditii de mediu extrem de agresiv. b) Distribuitoare cu sertar rectiliniu cilindric; in functie de dispunerea garniturilor de etansare, aceste aparate pot fi: b1) Distribuitoare cu sertar cilindric si etansari mobile: n fig. 6 a,b se poate vedea seciunea simplificat printr-un distribuitor 5/2 bistabil comandat direct, pneumatic. Structura si mod de functionare: 1 - corpul distribuitorului; 2 - sertarul cilindric care, prin deplasare rectilinie, realizeaz schema de comutare din figur. 3 - capace. Pe umerii sertarului, n canale special practicate se introduc garniturile de etanare ce asigur, n condiiile micrii sertarului fa de corp, izolarea ntre orificiul de presiune i orificiile aflate la presiunea atmosferic. Dupa cum se poate vedea, garniturile sint mobile, deplasindu-se odata cu sertarul.

DISTRIBUITOARE PNEUMATICE
1 2 3

12

14

12

14

Fig. 6a

Fig. 6b

n figura 5a se observ c sertarul a fost mpins n poziia extrem dreapta de presiunea din racordul 12. n acest timp racordul 14 trebuie s fie ventilat (conectat la atmosfer) pentru a nu aprea o for de presiune care s se opun deplasrii sertarului. Se poate constata c absena oricrui resort determin, dup ncetarea comenzii, staionarea sertarului pe ultima poziie atins. Racordul 1 este conectat la consumatorul 2, iar consumatorul 4 este conectat la orificiul 5, deci la atmosfer. Generarea unei comenzi n racordul 14 (vezi figura 5b), dup ce racordul 12 a fost ventilat, determin comutarea distribuitorului pe a doua poziie, unde orificiul 1 se conecteaz la 4, iar 2 la 3. Distribuitoarele de acest tip se caracterizeaza prin simplitate constructiva si intretinere usoara; deoarece, datorita simplitatii, pot fi miniaturizate, se utilizeaza mai ales ca elemente de comanda si procesare. Dezavantajul acestui tip de aparat este durata sa de viata relativ scurta, datorita uzurii prin barbierire a garniturilor: intersectia dintre alezajul sertarului si orificii este o muchie taioasa, numita muchie vie. Cind o garnitura trece prin dreptul unui orificiu se destinde, dupa care trebuie sa se comprime iarasi, pentru a-si relua forma/starea initiala; muchia vie este cea care forteaza garnitura sa se comprime, apasind-o. In timp se produce un efect de razuire, rezultatul fiind o deteriorare puternica a garniturilor, ce se manifesta chiar prin desprinderea de bucati de material sau chiar forfecarea garniturilor respective. b2) Distribuitor cu sertar cilindric si etansari fixe: In acest caz, garniturile de 4 2 etansare sint fixate in locasuri toroidale practicate in corpul distribuitorului, iar sertarul se deplaseaza in raport cu ele 12 (figura 7). Dupa cum se vede, aici nu
7

Fig.7

DISTRIBUITOARE PNEUMATICE

muchiile vii din corpul distribuitorului vin in contact cu garniturile, ci chiar sertarul, care insa nu are muchii ascutite. Drept urmare, aici nu putem vorbi de uzura garniturilor prin barbierire. Acest tip de distribuitor are o constructie simpla, este robust, fiabil si vehiculeaza debite mari; datorita simplitatii constructive pot fi miniaturizate, fiind astfel apte pentru structurile tip insula de ventile. Dezavantajele sale majore sint legate de dificultatea prelucrarilor interioare si a montajului, deci si a interventiilor impuse de reparare; ca urmare, se executa in general la marimi mari si le intilnim in special ca elemente de executie finale. In cazul insulelor de ventile, dificultatile de montaj sint inlaturate prin montajul automatizat, iar operatiile de reparare sint excluse, distribuitorul defect fiind pur si simplu inlocuit. 2.2 Distribuitoare cu membrane: acestea se remarca printr-o constructie mai deosebita; astfel, distributia se face prin deplasarea unui element mobil care este ghidat partial de bucse sau alezaje si partial de membrane elastomerice sau metalice (de obicei aliaje cupru-beriliu). Aceste membrane asigura, in acelasi timp, si etansarile mobile necesare, precum si revenirea elementelor mobile in pozitia initiala. 2 1 7 6 5 4 3 In figurile 8 este reprezentat un distribuitor 5/2 monostabil, comandat pneumatic indirect. Structura si mod de functionare: 1- membrana pilot; R A P B S 2- membrana obturator; X Fig. 8a, b 3- tija sertar; 4- garnitura obturator; 5- membrana obturator; 6- resort revenire; 7- buton comanda manuala; In pozitia neactionat (fig. 8a), obturatorul R A P B S X 4 permite conectarea orificiului P la orificiul A si izolarea acestuia fata de orificiul B; in acelasi timp, membrana 5 separa zona aflata sub presiune fata de orificiul S, care este conexiunea la atmosfera, iar orificiul B este conectat la atmosfera prin intermediul orificiului S. In pozitia actionat (fig.8b), ansamblul mobil se deplaseaza spre stinga; membrana 2 inchide orificiul S, obturatorul 4 permite conectarea orificiului P la

DISTRIBUITOARE PNEUMATICE

orificiul B si izoleaza zona aflata sub presiune fata de restul aparatului. Membrana 5 conecteaza orificiul A la atmosfera(orificiul R). Acest tip de distribuitor se remarca prin viteza mare de reactie/comutare, datorita fortelor de frecare foarte reduse ce apar la comutare dar, in acelasi timp, datorita structurii mai complexe, printr-o exploatare/intretinere mai pretentioase. Este des intilnit in aplicatiile unde se cere viteza de lucru mare (linii automate de productie, asamblare, impachetare, etc conduse cu automate programabile). Este sensibil la socurile de presiune accidentale si la murdarie. 2.3 Distribuitoare cu supape La aceasta categorie de aparate nu mai putem vorbi de sertar, distributia facindu-se prin inchiderea/deschiderea unor elemente tip supapa care comuta fie in acelasi timp, fie in cascada, sub actiunea presiunii aerului sau comandate mecanic. In figura 9 a,b este prezentat un astfel de distribuitor; este un 3/2 normal inchis, manastabil, comandat mecanic cu plunjer. Structura si mod de functionare: n poziia de repaus, racordul P este nchis datorit ciupercii de cauciuc 2, care sub A efectul forei de presiune i a resortului inferior se sprijin pe scaunul practicat n corpul distribuitorului. Apsnd plunjerul 1, ntr-o prim etap se P comprima resortului superior, iar plunjerul apas asupra ciupercii i izoleaz orificiul A fa de R. n a doua etap, (apsarea plunjerului continu) resortul inferior este comprimat, supapa Fig.9a,b se deschide i racordul P este conectat la consumator, prin spaiul dintre plunjer i alezajul din corpul distribuitorului. Cnd apsarea asupra plunjerului nceteaz, fora de presiune i resortul inferior determin nchiderea supapei, (elementele mobile se deplaseaz n sus) iar resortul superior determin conectarea orificiului A la atmosfer. Datorita simplitatii constructive, acest tip de distribuitor este foarte versatil, putind fi echipat cu diferite sisteme de comanda
9
R R 1 A

P 2

DISTRIBUITOARE PNEUMATICE

manuala sau mecanica si are un gabarit redus , fiind utilizat de obicei in etajele de comanda ale schemelor pneumatice, ca element de comanda /semnalizare. Structura si gabaritul sau nu permit vehicularea unor debite mari, ca urmare acest distribuitor nu este intilnit ca element de comanda finala si este sensibil la murdarie. Un alt exemplu de distribuitor cu supape, de aceasta data pilotat, este cel din figura 10. Schema sa este 3/2 normal inchis monostabil, comandat mecanic cu rola, pilotat pneumatic. Structura si mod de functionare: 1- pirghia rolei de actionare 2- plunjerul supapei de comanda pilotului 3- pilotul 4- plunjer supapa distributie 5- resort revenire 6- capac a

1 2 6 P R 3

4 Cind cama apasa asupra rolei, A pirghia 1 actioneaza asupra plunjerului 2 5 care deschide supapa de comanda; aerul patrunde prin interstitiul dintre plunjer si Fig. 10 alezajul sau de ghidare in camera pilotului si il comanda; in prima faza, acesta apasa asupra plunjerului 4, izolind orificiul A fata de atmosfera. Apasarea pilotului continuind, supapa de distributie se deschide si conecteaza orificiul P la orificiul A, catre consumator. Cind apasarea camei inceteaza, distribuitorul revine in pozitia initiala, cu P inchis si orificiul A ventilat.
Este un distribuitor versatil ca posibilitati de comanda manuala/mecanica si ca posibilitati de modificare a schemei de distributie. Datorita pilotarii, poate functiona sigur la presiuni reduse. Este sensibil la murdarie. 2.4 Alte tipuri de distribuitoare
10

DISTRIBUITOARE PNEUMATICE

Sint aparate care au imprumutat solutii tehnice intilnite la cele descrise mai sus si care au, in general, complexitati mai ridicate (complexitatea unui distribuitor creste cu complexitatea schemei sale de comutare, deci cu numarul de cai si pizitii). Tot in aceasta categorie mai intra distribuitoarele pentru aplicatii speciale care au, in mod corespunzator, o structura speciala.

3. Adaptarea distribuitoarelor la nevoile de utilizare curente Personalul tehnic care exploateaza si intretine masini si utilaje echipate pneumatic se confrunta deseori cu urmatorul tip de problema: s-a defectat un distribuitor, iar in magazie nu exista unul identic; de obicei, in astfel de cazuri, durata aprovizionarii elementului defect este de citeva zile pina la citeva saptamini. Teoretic exista mai multe modalitati de rezolvare a problemei. Practic, solutia problemei depinde de ceea ce exista in magazie. Vom trece in revista posibilitatile de echivalare a aparatului deficitar: 3.1 Modificarea schemei de distributie se poate realiza astfel: - prin obturarea de orificii - prin modificarea pozitiei unui subansamblu - prin modificarea pozitiei garniturilor - prin realizarea de montaje avind scheme echivalente 3.2 Modificarea tipului comenzii se poate face prin: - inlocuirea dispozitivului de comanda (in cazul distribuitoarelor avind partea de comanda modularizata) - modificarea pozitiei unor garnituri 3.1 Modificarea schemei de distributie prin obturarea de orificii: este cea mai simpla si cea mai des utilizata modalitate de a obtine o alta schema de distributie, dar impune urmatoarele restrictii: - modificind un distribuitor dat, se poate obtine numai o schema avind tot atitea sau mai putine cai si pozitii decit are acesta, niciodata mai multe; cu alte cuvinte, nu vom putea transforma, de exemplu, un 3/2 intr-un 5/2 sau un 5/2 intr-un 5/3. Exemplu: avem nevoie de un 3/2 NI si de un 3/2 ND, dar in magazie se gasesc numai distribuitoare 5/2. Cum procedam? In figura 11a este reprezentat un 3/2 NI, iar in fig. 11b un 5/2; dupa cum se vede in fig.11a, orificiul 1 este inchis, iar orificiul 2 este conectat la atmosfera prin 3.

11

DISTRIBUITOARE PNEUMATICE

Nepotrivirea apare in figura 11b, unde orificiul 1 nu este inchis, ci este conectat la un al doilea consumator; pentru a corecta schema, obturam celalalt consumator (orificiul 4), rezolvind ambele probleme: eliminam cel de-al doilea consumator si inchidem orificiul 1, vezi figura 11c; in figura 11d este reprezentat distribuitorul 5/2 transformat in 3/2 NI, comutat pe cea de-a doua pozitie si se vede ca schema de distributie este similara unui 3/2 NI comutat.
2 1 3 2 3 4 1 5 2 3 1 4 2 3 1

Fig. 11a

Fig.11b

Fig.11c

Fig.11d

In figurile 12a-d este reprezentat modul de transformare urmind acelasi rationament simplu - a unui distribuitor 5/2 intr-un 3/2 ND.
2 1 3 2 3 4 1 5 1 2 5 1 2 5

Fig.12a

Fig.12b

Fig.12c

Fig.12d

Tema:
12

DISTRIBUITOARE PNEUMATICE

Identificati pe utilajele din fabrica doua distribuitoare diferite ca schema de comutare, tip de comanda, etc. a) notati in tabelul de mai jos codul fiecarui distribuitor si firma producatoare; b) incercati sa identificati in catalogul producatorului semnificatia codului; c) reprezentati si descrieti simbolurile respective, indicind caracteristicile functionale; d) care este functia fiecarui distrubuitor in schema respectiva? e) conform clasificarii din acest capitol, in ce categorie le-ati introduce? Distribuitorul 1 a) Distribuitorul 2

b)

c)

d)

e)

13