Elemente ale acţionărilor hidraulice pentru

controlul şi reglarea presiunii

 AHP/MH
Metode de bază pentru reglarea vitezei
Aparatele de reglare a presiunilor, denumite supape - au
rolul de a menţine presiunea la o anumită valoare constantă,
de a o reduce sau amplifica în conformitate cu programul de
lucru stabilit.

https://www.youtube.com/watch?v=L9i5YmbSQ7M

https://www.youtube.com/watch?v=vfz_CM0ygs4
 AHP/MH
În circuitele acţionărilor hidraulice în care se utilizează, acestea
pot îndeplini funcţii diverse:

- limitează valoarea maxim admisă a presiunii generale în sistem

(supape de siguranţă);
menţin constantă presiunea în sistem, permiţând curgerea la rezervor a
debitului în exces (supape de descărcare);
 asigură o succesiune dinainte stabilită a intrării în funcţiune a
elementelor de execuţie (supape de succesiune);
 diferenţiază presiunile de lucru ale diferiţilor consumatori (supape de
reducere);
 reglează forţa sau momentul exercitat de motorul hidraulic
independent de debitul pe care acesta îl consumă (supape proporţionale)
etc.
 AHP/MH
Din punct de vedere constructiv, o supapă este alcătuită dintr-un
corp exterior fix, în care sunt practicate orificii de legătură cu circuitele
exterioare şi o parte mobilă (sertar de presiune) care contribuie la
îndeplinirea funcţiei de reglare şi control al presiunii. Deplasarea
sertarului mobil din poziţia iniţială se face sub acţiunea unei mărimi de
comandă, aplicată fie direct, fie prin intermediul altui element auxiliar.
Aceasta este, de regulă - un semnal de presiune cules din circuitul
supravegheat, sau dintr-o altă zonă a circuitului acţionării.
 . AHP/MH
Reprezentarea unei supape în schemele circuitelor de acţionare este făcută
printr-un simbol grafic ce trebuie să surprindă principalele elemente constructive
de bază care asigură buna funcţionare. Astfel, partea fixă (corpul exterior) se
reprezintă printr-un pătrat, iar sertarul mobil printr-o săgeată orizontală plasată în
interiorul acestuia. Se indică, de asemenea, semnificaţia orificiilor de legătură cu
circuitele exterioare: P - orificiul de alimentare, T - orificiul de retur, spre
rezervor (Fig.1)

Fig.1 Simbolul general al unei supape

 AHP/MH
În funcţie de particularităţile constructive şi funcţionale se poate face
clasificarea supapelor în mai multe categorii:
a) după starea normală a elementului de etanşare (a căii de curgere):
- supape normal închise, care în poziţia iniţială nu permit trecerea agentului de
lucru prin tronsonul de conductă pe care sunt montate (Fig.2), pentru deschiderea
circuitului fiind nevoie de aplicarea unei comenzi elementului mobil (sertarului)
al supapei.
- supape normal deschise, care în poziţia iniţială permit trecerea lichidului de
lucru prin tronsonul de conductă pe care sunt montate (Fig.3), folosite ca supape
regulatoare, pentru menţinerea constantă a presiunii de lucru în circuitul de lucru.

Fig.1 Supapa normal închisă Fig.2 Supapa normal deschisă

  
AHP/MH
Poziţia normală a sertarului supapei este asigurată de un resort, de cele
mai multe ori reglabil din exterior, prin intermediul căruia se fixează (se
prescrie) valoarea presiunii de deschidere sau de închidere. Echilibrul
sertarului este asigurat prin echilibrul de forţe ce acţionează asupra sa, pe
cele două suprafeţe (forţa elastică a resortului şi forţa de presiune a
lichidului de lucru din circuitul de comandă, notat cu Px), (Fig.3)

Fig.3 Simbolizarea supapelor – reprezentarea circuitului de comandă

 AHP/MH
Uleiul care pătrunde prin jocul dintre sertar şi corp în zona arcului trebuie să fie
neapărat eliminat, pentru că altfel , prezenţa acestuia în acel spaţiu creează o
contrapresiune care perturbă buna funcţionare a sertarului. Eliminarea lichidului
hidraulic se face printr-un circuit de drenaj, notat în cadrul simbolului cu Tx şi care
poate fi:
-intern, dacă deversarea lichidului se face în circuitul de retur (Fig.4);
- extern, dacă scurgerea uleiului are loc într-un circuit exterior (Fig.5).

Fig.4 Drenaj intern Fig.5 Drenaj extern

 AHP/MH
b) după tipul comenzii, se întâlnesc:
-supape cu comandă directă;
-supape cu comandă indirectă (supape pilotate). Supapele cu comandă directă
folosesc drept semnal de comandă o presiune care se aplică direct sertarului mobil al
supapei, fără a fi necesară prezenţa unor elemente intermediare.
Comanda poate fi culeasă chiar din circuitul supravegheat - comandă internă (Fig.6),
sau dintr-un circuit exterior celui pe care este montată supapa - comandă externă
(Fig.7).

Fig.6 Comanda internă Fig.7 Comanda externă

 Supapele cu comandă indirectă AHP/MH
  Supapele cu comandă indirectă -
supape pilotate se folosesc în circuitele
acţionărilor hidraulice în care se
vehiculează energii mari (se lucrează la
debite mari şi presiuni ridicate) şi unde
este nevoie de o funcţionare precisă, fără
oscilaţii. O supapă pilotată este realizată
din două supape identice sau diferite
constructiv: o supapă pilot, care primeşte
semnalul iniţial de comandă şi supapa de
bază (supapa pilotată). Pentru
exemplificare, se consideră o supapă
pilotată normal închisă (Fig.8).
 AHP/MH
În Fig. 9, circuitul de comandă al supapei este intern, la fel cu circuitul de drenaj.
Funcţionarea este următoarea: în momentul iniţial, uleiul sub presiune ajunge în camera a prin
rezistenţa hidraulică R1 şi de aici în camera b prin rezistenţa R2. Conform principiului lui
Pascal, presiunea va fi aceeaşi pe suprafaţa inferioară a supapei de bază cât şi pe suprafaţa
superioară a acesteia, forţele de presiune pe cele două suprafeţe vor fi egale şi supapa rămâne
închisă. Când forţa creată de creşterea presiunii în circuitul supravegheat depăşeşte forţa arcului
de reglaj al supapei pilot, supapa 7 se ridică de pe scaun, permiţând deversarea unei cantităţi de
ulei în rezervor; are loc scăderea presiunii în camera b, respectiv apare o cădere de presiune pe
rezistenţa R1. Această diferenţă de presiune modifică echilibrul supapei de bază 2, forţa de
presiune pe suprafaţa inferioară fiind acum mai mare decât forţa de presiune pe suprafaţa
superioară. Elementul mobil al supapei se va deplasa în sus, permiţând uleiului din orificiul de
presiune P să treacă prin supapă, iar orificiul de ieşire T să fie legat la rezervor. Rezistenţa
hidraulică R2 a supapei pilot amortizează oscilaţiile supapei de bază 2 provocate de pulsaţia
presiunii din circuit. Aşadar, în cadrul simbolului utilizat în schemele de acţionare trebuie să se
regăsească elemente referitoare la: - tipul supapei (normal închisă sau normal deschisă); - tipul
comenzii (comandă directă - internă sau externă - sau comandă pilotată); - tipul circuitului de
drenaj (intern sau extern).
 AHP/MH

Fig. 9 Schema de principiu a unei supape pilotate normal închisă

 AHP/MH
Din punct de vedere constructiv, supapele mai frecvent întâlnite sunt
prezentate în Fig. 10 (în schema a este indicată o supapă cu bilă, în b- o supapă
cu scaun plat, în c- o supapă cu bilă cu element de ghidare, în d- este o supapă
sferică, în e – o supapă cu scaun conic, în f – idem, cu două trepte de
rezistenţă).

Fig.10 Tipuri constructive de supape

 AHP/MH
Supapele de presiune îndeplinesc fie funcţia de protecţie a sistemului
împotriva suprasarcinilor (prin deversarea în rezervor a suplimentului de
lichid care creează suprapresiune), fie funcţia de deversare a excedentului
de lichid ce provine de la reglarea rezistivă şi au un rol deosebit de
important în funcţionarea în ansamblu a întregului sistem hidraulic,
trebuind să prezinte siguranţă în funcţionare, o caracteristică funcţională
corespunzătoare, histerezis şi gabarit reduse şi o bună stabilitate dinamică.

Fiabilitatea, adică funcţionarea, într-o perioadă dată fără defecte la

deschidere şi închidere, indiferent de perioada pauzelor dintre acestea, este
asigurată printr-o alegere corectă a tipului constructiv. Astfel, supapa cu scaun
plat sau conic are o mai bună siguranţă în funcţionare decât cea cu plunjer, în
cazul când supapa lucrează cu intermitenţe îndelungate, care pot duce la
înţepenirea plunjerului din cauza impurităţilor uleiului hidraulic utilizat.
 Supape de sens unic AHP/MH
Scopul funcţional al acestor supape, numite şi supape de reţinere sau, simplu,
supape de sens este de a permite lichidului să circule printr-o canalizaţie (conductă,
circuit, etc.)doar într-un singur sens, închizându-se o dată cu oprirea curgerii şi
nepermiţând schimbarea sensului de circulaţie a lichidului ( Fig.11).
În consecinţă, supapele de sens trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să
aibă o mare sensibilitate la închidere şi la deschidere, să opună rezistenţă minimă la
trecerea lichidului, să asigure o închidere ermetică. Deoarece arcul supapei nu are, în
acest caz un rol funcţional, ci ajută numai la ghidarea sertarului mobil la închidere şi
deschidere, acesta dezvoltă o forţă redusă ca valoare, sau, eventual, în unele construcţii –
poate lipsi. În cazul în care supapa nu este prevăzută din construcţie cu un astfel de
resort, poziţia de montaj a acesteia trebuie să fie întotdeauna pe verticală.

Fig.11 Supapa de sens unic

 AHP/MH

Din punct de vedere constructiv şi al principiului de funcţionare o supapă

de sens nu diferă foarte mult de cele de presiune, cele mai frecvente modele
fiind cu bilă sau cu scaun conic.

https://www.youtube.com/watch?v=NNml3LO7m8I
 AHP/MH

În Fig. 12, sunt indicate câteva tipuri constructive: o supapă cu scaun conic (Fig. 12 a), două supape la care
lichidul nu îşi schimbă direcţia de curgere (Fig. 4.25 b şi d), ceea ce constituie un avantaj. Astfel supapa din Fig.
12 b este alcătuită din două supape cu bilă, fără arc, înseriate, fapt ce conduce la o ermetizare înaltă, necesară la
presiuni ridicate. Un interes special în circuitele de acţionare utilizate la maşinile unelte prezintă supapa
combinată - de sens şi de siguranţă – din Fig.12 c: la intrarea lichidului prin orificiul 2, aceasta lucrează ca o
supapă de reţinere (sens), iar pentru curgerea prin orificiul 1, supapa 3 se închide, îndeplinind funcţia de supapă
de siguranţă (în unele situaţii – de echilibrare), resortul 5 fiind reglat la valoarea presiunii admisibile, într-un caz,
sau altul.
 AHP/MH
Din punct de vedere al reprezentării unui astfel de element într-un circuit
hidraulic de acţionare, simbolizarea este cât se poate de intuitivă (Fig. 13): în
primul caz, supapa permite curgerea lichidului hidraulic doar de la A la B, pe
porţiunea pe care a fost montată, iar în fig. 13, b, la aplicarea unui semnal de
comandă exterior supapa se „deschide”, permiţând circulaţia în ambele sensuri, A –
B, respectiv B – A

Fig. 13 Simbolizarea supapelor de sens