1 1.Componenta instalatiilor de actionare pneumatica.

Exista 3 grupe de instalatii: -producerea aerului comprimat; -distribuirea aerului comprimat; -utilizarea pentru actionari pneumatice. C-compresor; RT-rezervor tampon(elimina apa si uleiul din aerul comprimat compenseaza presiunea din instalatii) GA-golirea apei; PA-pregatirea aerului comprimat; Instalatia cuprinde filtre ungatoare AP-aparatajul pneumatic(distribuitoare,supape,rezistente pneumaticeDrossel); M-motorul de actionare; ML-motoare liniare; MR-motoare rotative; CP-camere pneumatice cu membrana.

Avantaje:-greutate redusa de 10 ori mai mica decat greutatile motoarelor electrice de aceeasi putere; -supraincarcarea nu produce avarii,fara pericol de producere a avariei;se poate supraincarca pana la oprire; -intretinere usoara(demontare si montare usoara); -pericol de accidente redus; -posibilitati de reglare(reglarea vitezei,a fortei);

2 -nu polueaza mediul inconjurator; -alimentare comoda cu energie. Dezavantaje:-la capatul cursei pistonului apare o bavura pe peretele cilindrului; -destinderea brusca a aerului este insotita de scaderea temperaturii care poate sa provoace separarea apei si chiar inghetarea pe pereti; -aerul comprimat reprezinta agentul purtator de energie cel mai costisitor; -costul energiei consumate pentru actionare,in multe situatii este neglijabil in comparatie cu costul masinii si cu cheltuielile de intretinere si separare; -actionarile pneumatice nu duc la preturi de cost mai ridicate decat alte sisteme de actionare. 2.Cilindri pneumatici Acestia transforma energia pneumatica in energie mecanica pe care o furnizeaza mecanismului actionat.Cilindri pneumatici efectueaza lucru mecanic printr-o miscare de translatie. 1-cilindru; 2-piston; 3-tija pistonului; 4-etansare intre cilindru si piston; 5-etansare intre tija cilindrului si piston; A,B-spatii de lucru. Pistonul 2 este solidarizat cu tija si imprima miscarea mecanismului actionat.Pistonul se deplaseaza in interiorul cilindrului ca urmare a fortei de deplasare. F1=pS1 F2=pS2 ; F=const(cursa mare) Exista o varietate mare de constructii de motoare pneumatice. Constructie:-cilindrul se executa din teava,din otel sau alama; -cilindrul se prelucreaza foarte fin pentru a asigura o buna etansare si pentru a nu distruge elementele de etansare;

3 -cilindrul se cromeaza in interior pentru a evita corodarea acestuia datorata umiditatii aerului; -pistonul este construit din doua discuri metalice,din diferite aliaje asamblate intre ele cu suruburi si poarta pe circumferinta sa elementele de etansare.

-tija pistonului se realizeaza din bara de otel de sectiune circulara cu suruburi exterioare cromate si rectificata,se fixeaza rigid de piston. Motoarele pneumatice sunt: -motoare pneumatice liniare: - cilindri pneumatici; -camere pneumatice cu membrana. -motoare pneumatice rotative. Etansarea:se realizeaza in mai multe feluri: -cu garnitura in forma de L: prezinta dezavantaje ca da forte de frecare mari; se umfla prin strangere in timpul montajului; are tendinta de asezare gresita.

-cu garnitura de tip U:dezavantajul este ca etanseaza doar intr-o singura directie.

-cu garnitura de tip O.

a,b-orificii de admisie; S-cursa pistonului.

3.Caracteristici constructive si functionale Caracteristici constructive:D,d,S Caracteristici functionale: forta pe care o dezvolta cilindrul; v,viteza medie de deplasare; -randament; consumul de aer; variatia presiunii in functie de cursa p=f(s) p D 2 D2 d 2 F = p S ; F1 = ; F2 = p 4 4 Evolutia presiunii in timpul cursei:consideram un cilindru pneumatic la care s-a notat cu 1 camera in care avem presiunea p. Inversarea alimentarii:la inversare Ap0,Bp(A are legatura cu atmosfera) spunem ca pistonul se va deplasa atunci cand intre camera B-A se va stabili o diferenta de presiune notat cu p=p2-p1,astfel incat sa rezulte o forta capabila sa invinga forta utila plus rezistenta ce se opune miscarii prin frecare. D 2 ( D2 d 2 ) p2S2-p1 S1=Fu+R ; S 2 = ; S1 = 4 4

La determinarea cursei(t0+tr) presiunea in camera B va creste pana cand atinge valoarea presiunii de alimentare,presiunea in camera A va scadea pana cand atinge valoarea presiunii atmosferice. 4.Cilindri hidro-pneumatici

Pentru a mentine avantajele actionarii hidro-pneumatice plus pentru a elimina dezavantajele vitezei constante se folosesc cilindri hidro-pneumatici,adica energia hidrostatica rezulta din transformarea energiei pneumatice. Cilindrii sunt formati din rezervoare (aer-ulei) care prin actiunea aerului comprimat asupra pistonului p,transforma energia pneumatica in energie hidrostatica. Actiunea aerului comprimat se poate face direct sau indirect prin utilizarea unui piston sau a unei membrane.Cursa de revenire a cilindrului hidraulic se poate realiza cu ajutorul aerului comprimat,revenirea cilindrului se poate realiza si hidraulic.

5.Cilindri pneumatici cu franare hidraulica In cazul cilindrilor hidropneumatici exista posibilitatea de interferenta intre circuitul pneumatic si cel hidraulic.Infiltrarea aerului in circuitul hidraulic poate provoca variatii ale vitezei,cilindrii pot provoca miscari in salturi.Acest neajuns se poate evita folosind circuite independente. Circuitul hidraulic are misiunea sa controleze viteza ansamblului si nu are nici un alt efect asupra circuitului pneumatic.Cand avem forte mari pe care trebuie sa le dezvolte cilindrul pneumatic se folosesc 2 cilindri pneumatici.Acest sistem prezinta avantajul ca se elimina momentele incovoietoare suplimentare din cauza solicitarii dezaxate. 6.Transformatoare pneumo-hidraulice Se utilizeaza pentru obtinerea unor presiuni de ulei relativ ridicate cu un debit redus.

7 Transformatoarele pneumo-hidraulice pot fi:de presiune joasa(T.P.J); de presiune inalta(T.P.I). Transformatoarele pneumo-hidraulice de presiune joasa pot fi in varianta aer-ulei,cu piston sau cu membrana. Presiunea in circuitul hidraulic:ph=kpp,unde k este raport de multiplicare si reprezinta raportul ariilor cilindrilor hidraulici si pneumatici. Cei doi cilidri sunt legati rigid pentru transmiterea integrala a fortei. Fp=Fh

D pu = pa a D u

(raport de multiplicare)
2

2 D Da D pi = pu u pu = pi a D 4 4 u 7.Multiplicatoare de presiune Acestea se utilizeaza la operatii de presare,taiere,nu sunt economice la valori mari ale debitului.Fortele dezvoltate de multiplicator:

Dp-diametrul cilindrului pneumatic; Dh-diametrul cilindrului hidraulic; d-diametrul cilindrului hidraulic actionat; pp-presiunea aerului comprimat; ph-presiunea uleiului. F=presiune ori suprafata

8
D d 2 d 2 F= ph = pp p D 4 4 h
2 D p Dh2 pp = ph 4 4 2

Dp ph = p p D h

=0,75.0,85 si care de fapt reprezinta randamentul transmisiei 2 Dp d 2 F ' = F = pp D 4 h 8.Camere pneumatice cu membrana Elemente de actionare cu multiple utilizari in situatii unde nu se pot folosi actionari hidraulice si unde este necesara o cursa mica si cu promptitudine in functionare. Se folosesc ca elemente de executie in sistemele de reglare automata. 1-membrana; 2-tija; 3-discuri de fixare; 4-garnitura de etansare; 5-carcasa metalica. Functionare:deplasarea tijei 2 se realizeaza prin deformarea membranei ca urmare a actiunii aerului comprimat admis consecutiv in spatiile pneumatice A respectiv B prin orificiile a respectiv e. Variante de realizare: a)camera pneumatica cu simpla actiune si tija unilaterala; b)camera pneumatica cu dubla actiune si tija bilaterala; 8

9 c)camera pneumatica cu dubla actiune si tija unilaterala Constructia camerelor pneumatice cu membrana Membrana este partea functionala,distingem doua tipuri: -membrane plate; -membrane cilindrice-in cazul acestora,in timpul functionarii pot realiza indoituri ce pot atinge valori de 1200 Fixarea membranei se face prin niste discuri de rigidizare din otel care sunt stranse cu piulita. Carcasele se realizeaza din aliaje usoare(pe baza de aluminiu) Tija se executa din otel de regula,se cromeaza in exterior si se rectifica la ambele capete,exista filet pentru ca intr-o parte se fixeaza membrana,in cealalta parte se fixeaza mecanismul actionat. Caracteristici constructive si functionale -caracteristici constructive: -D-diametru de incastrare a membranei; -dd-diametrul discului de rigidizare; -s-cursa; -dt-diametrul tijei. -caracteristici functionale:-forta dezvoltata la cursa maxima; -forta dezvoltata la cursa nula. -caracteristici productive determina diametrul de incastrare al membranei in asa fel incat sa se obtina forta necesara la nivelul tijei. Fm>Fr; Fm-forta motoare creata de aer cu presiunea p pa S Fr ;pa-presiunea aerului comprimat

10
D 2 4 Fr pa = Fr ; Dt = ;Dt-diametrul teoretic,in realitate D>Dt 4 pa

Fr p dd=kD in cazul membranelor plane,k=0,70,8 Diametrul tijei(dt) se determina din conditia de rezistenta la compresiune in zona partii filetate.In cazul camerelor cu membrana nu este necesara efectuarea calculului de flambaj pentru ca avem o cursa mica,lungimea tujei este scurta. lungimea.de. flambaj = ; -coeficient de zveltete. raza.de.inertie 9.Motoare pneumatice rotative Motoarele pneumatice rotative sunt motoare volumice care transforma energia pneumatica in energie mecanica pe care o transmite arborelui de iesire cu care se va cupla mecanismul actionat. EpneumEmeceste materializata prin momentul de rasucire Mr. Epneumeste sub forma de energie potentiala materializata prin presiunea aerului comprimat. L F s P= = = F v pentru miscarea de translatie t t P=FR=M ; se inlocuieste cu turatia-pt miscarea de translatie D = 16
=

n n 30 10 Motoarele pneumatice sunt asemanatoare,chiar identice din punct de vedere constructiv cu cele hidrostatice dar apare o diferenta sub aspect functional. Distinctie:-in cazul motoarelor hidraulice,procesul de transformare a energiei hidraulice in energie mecanica are loc ca urmare a modificarii permanente a volumului de lichid din motor datorita organelor active fixe si mobile ale motoarelo.In timpul deplasarii pistonului trebuie pastrat contactul dintre cilindrii si circuitul de alimentare cu lichid.

10

11 -in cazul motoarelor pneumatice,functioneaza si dupa intreruperea sursei de presiune si anume camera de lucru dupa umplerea cu aer comprimat se inchide ermetic si pierde legatura cu sursa de presiune;aerul comprimat se destinde,cedeaza energia sa organului mobil al motorului concomitent cu scaderea temperaturii sale.Un motor care functioneaza astfel se impune ca functioneaza cu ciclu de expansiune.Exista motoare pneumatice care functioneaza dupa un ciclu mixt,adica prima parte a ciclului functioneaza cu presiune integrala(motorul este in legatura cu sursa de presiune),a doua parte dupa un ciclu de expansiune. Tipuri de motoare pneumatice motoare pneumatice cu roti dintate-in general se executa cu dantura dreapta si functioneaza fara ciclu de expansiune. Marirea cuplului se poate realiza prin: -marirea modului; -marirea presiunii de alimentare; -marirea diametrului; -marirea latimii rotilor dintate. Motoare pneumatice cu palete-inversarea sensului de rotatie se face inversand admisia cu evacuarea.

Prezinta avantajul ca realizeaza cupluri mari si dezavantajele:randament mai scazut in comparatie cu alte motoare pneumatice,produce zgomot mai mare in comparatie cu alte motoare pneumatice. 11

12 Motoare pneumatice cu piston(presiunea uzuala a compresoarelor este 6 atm). 10.Elemente pneumatice de distributie Este materializat prin comenzi primite din exterior si distribuie aerul comprimat pe anumite circuite cu scopul declansarii actiunii pneumatice pe care le deservesc aceste circuite. Elementele pneumatice se compun din: -elemente de distributie:partea fixa si partea mobila; -elemente de comanda. Functia acestor elemente este sa deschida,sa inchida sau sa devieze fluxul de aer fara modificarea parametrilor de baza (presiune si debit). Caracteristicile prime ale acestor elemente sunt: -aria sectiunii orificiului de treceredetermina debitul (dn-diametrul nominal care se alege din STANDARD) -sirul de numere normale (RENARD)
5

10 = 3 0,2 = 1,58 1,58

Functiuni:-P-alimentarea prin care patrunde aerul sub presiune in distribuitor(element de comanda); -C1,C2-orificii prin care aerul comprimat este evacuat catre organele de executie ale elementelor de executie; -A-descarcare-orificiulprin care este descarcat in atmosfera aerul utilizat pentru punerea in miscare a organului de executie. -Z-comanda,orificiul prin care se da impulsul necesar comutarii fluxului de aer prin distribuitor. Variante de executie pentru elemente pneumatice de distributie. -dupa forma lor constructiva avem distribuitoare cu supapa,cu sertar rectiliniu,cu sertar cilindric,cu sertar plan; -dupa rolul functional poate fi pentru comanda pornirii,deversare; -dupa tipul comenzii:manuala,electrica,pneumatica. 12

13 1.Distribuitoare cu supapa-se caracterizeaza prin faptul ca au curse mici de comutare,sunt robuste si fiabile,au o uzura redusa. 2.Distribuitoare cu sertar rectiliniu

3.Distribuitor cu sertar rotativ

In cazul distribuitoarelor cu comanda mecanica,comutarea cailor de trecere se executa prin actionare mecanica:(printr-o forta F si printr-un moment M) exercitata asupra unui dispozitiv de comanda. Tipuri de comanda mecanica: -comenzi cu cap sferic;

-comanda cu parghie cu rola;

-comanda cu parghie si rola unidirectionala.

13

14 11.Regulatoare de presiune Sunt destinate mentinerii presinii constante indiferent de marimea consumului. 1-membrana; 2-arc de reglare; 3-rozeta,respectiv surub de reglare; 4-cap; 5-arc antagnust; 6-supapa; 7-orificii. La functionare normala,membrana este usor comprimata in sus,trece prin supapa 6 si merge catre consumator. La cresterea consumului scade presiunea din camera de deasupra membranei si comanda deschiderea supapei.La reducerea consumului,creste presiunea din spatiul de deasupra membranei si supapa 6 inchide spatiul pe care il controleaza. Pentru diametre nominale mari se folosesc regulatoare pilotate,adica un element de executie suplimentar ce functioneaza pe baza aceluiasi principiu.Nivelul de presiune(de la regulator) se poate regla printr-un mecanism surub-piulita. 12.Filtre pentru aer comprimat Pe langa separarea impuritatilor,functioneaza ca separator de apa,iar procesul de filtrare se realizeaza in doua trepte: - prima treapta este cea prin inertie,in care are loc separarea particulelor grele de impuritati mecanice,acest lucru este o consecinta a largirii bruste a sectiunii de curgere a aerului.Tot in aceasta filtrare prin inertie are loc filtrarea apei. - filtrarea fina se realizeaza cu ajutorul unui cartus filtrant,unele filtre de aer sunt prevazute cu niste magneti care retin particulele feromagnetice. Aerul intra prin orificiul i,unele intra tangent la corpul 1 al filtrului,capatand o miscare elicoidala inspre deflectorul 2.In aceasta situatie,curentul de aer isi schimba brusc directia trecand prin tubul vertical 3. Particulele grele de praf si picaturile de apa se lovesc de deflectorul 3,ajungand in partea inferioara a filtrului.Aerul purificat prin inertie 14

15 continua traseul prin tubul 3 trecand prin fata magnetului 4 si trece prin elementul filtrant 5 dupa care este evacuat din filtru.Evacuarea apei si a particulelor mai mari de praf se face prin orificiul situat la partea inferioara a filtrului. Elementul filtrant: - sita metalica-sarma impletita in retea,de regula se infasoara pe un cilindru perforat sub forma de spirala.Filtrele pot atinge finete de filtrare de pana la 25m.Sita are rezistenta mecanica buna,realizeaza filtrari medii. - tesaturi textile (materiale fibroase):pasla,hartie,carton,vata de sticla. Avantaje:sunt ieftine,li se poate da orice forma,eficacitate buna,finete de filtrare buna Dezavantaje:rezistenta mecanica si rigiditatea scazuta,dsprinderea fibrelor care pot fi antrenate,curatirea si eliminarea impuritatilor este imposibila. Caracteristicile principale ale filtrelor: finetea de filtrare reprezinta cea mai mica dimensiune de particula care este sustinuta de catre filtru. Caderea de presiune pe filtru reprezinta perderea de presiune intre punctul de intrare si la iesirea din filtru.Aceasta perdere rezulta din rezistenta opusa de elementul filtrant trecerii curentului de aer. 0 Permeabilitatea reprezinta volmul de aer la temperaturi de 20 C care traverseaza o unitate de suprafata a unui element filtrant in unitatea de timp corespunzator unei anumite caderi de presiune. Porozitatea Eficacitatea,parametru de comparatie,cel mai complet si mai important element al filtrelor.Reuneste doua caracteristici principale ale unui filtru:finetea de filtrare si permeabilitatea(cresc una in defavoarea celeilalte). Economicitate reprezinta un criteriu de comparatie a mai multor filtre care au aceeasi finete si acelasi debit si se refera la dimensiunea elementului filtrant si la valoarea pierderii de sarcina. Durata specifica de functionare-durata la care s-a atins numarul de ore de functionare.

15

16 Gradul de purificare al unui filtru reprezinta in procente cantitatea de impuritati pe care le opreste filtrul raportat la cantitatea totala de impuritati care trec. 13.Ungatorul de aer cu pulverizare obisnuita Ungatoarele de aer sunt niste echipamente prin care se introduce aer cu scopul asigurarii lubrifierii motoarelor pneumatice. Principiul de functionare: crearea unei depresiuni (cadere de presiune) prin trecerea curentului de aer printr-o sectiune strangulata ce creaza o diferenta de presiune ce permite absorbtia uleiului. Rezervorul de ulei este asezat sub circuitul principal de aer,masa de ulei din rezervor este legata printr-o conducta inersata(scufundata) cu sectiunea de strangulare a circuitului de aer Ra.Deoarece in punctul de strangulare se produce o depresiune care absoarbe uleiul,creste viteza aerului care antreneaza picaturile de ulei catre iesire. Debitul de ulei este reglat cu ajutorul strangularii Ru,scurgerea uleiului din rezervor in circuit are loc automat din momentul in care incepe curgerea aerului prin circuitul principal care produce o depresiune p=p1-p2,aceasta din urma se mai poate scrie pcu+u.
-

pcu-peirderea de presiune pe conducta de ulei; u-greutatea specifica a uleiului[F/v];

- h-diferenta de nivel.

14.Ungator de aer cu pulverizare fina(cu microceata de ulei) 16

17 Principala deosebire a acestui ungator consta in existenta a doua circuite de aer care leaga orificiul de intrare i cu cel de iesire e si anume: - 1-x-2 primul circuit strangulat in x,asigura trecrea cantitatii mai mari a debitului de aer. - 1-z-4-b-6-2-e al doilea circuit ,deviat din primul are o sectiune mai mica decat primul circuit. Strangularea z reprezinta locul de legatura cu circuitul e,se produce prima faza a pulverizarii uleiului care trece in rezervorul de ulei in partea de sus a rezervorului notat cu b.In partea de sus prin orificiul 6 se uneste cu circuitul principal.Rezervorul de ulei se gaseste sub circuitul principal de aer.Cantitatea de ulei din rezervor este legata cu cavitatea c prin intermediul conductei inersate 5,respectiv 5,iar rezervorul c este situat deasupra circuitului principal de aer,aceasta cavitate c comunica cu punctul de strangulare z prin circuitul 3-3. Pulverizarea fina cu ajutorul acestei scheme se obtine in felul urmator: - existenta strangularii x creaza o depresiune care face posibila existenta in paralel a circuitului secundar; - in circuitul secundar,ca urmare a strangularii notat cu z se creaza o depresiune (intre 3 si 3)care va face posibila absorbirea uleiului din rezervor prin intermediul conductei 5-5,uleiul astfel absorbit este picurat in sectiunea de strangulare si - uleiul pulverizat este transportat prin orificiul 4 in cavitatea b,picaturile mai mari de ulei cad in masa de ulei,iar cele fine sunt antrenate de circuitul de aer spre iesire prin orificiul 6,respectiv prin circuitul 2e; - in punctul 2,curentul principal de aer provoaca o noua pulverizare si o raspandire uniforma a picaturilor de ulei in masa de aer de unde apoi este transportat catre iesire; 17

18 - absorbtia uleiului se produce pe traseul 5-5-3-3(intre b si z) si se produce ca urmare a diferentei de presiune pb in punctul de strangulare a drossel-ului. Datorita variatiei de la o schema la alta a parametrilor de functionare ai aerului(presiune p si debit Q),q reprezinta debitul de ulei iar vascozitatea uleiului,ungatoarele sunt prevazute cu dispozitive de reglare manuala a unor parametri ce determina ungerea.Acestea permit reglarea corespunzatoare,aceasta reglare are loc in cazul ungatoarelor cu pulverizare obisnuita,facandu-se la strangularea de aer Ra si la reglarea drossel-izarii circuitului de aer marcat cu Ru. In cazul ungatoarelor cu pulverizare fina se pot utiliza aceleasi reglari,dar mai frecvent in locul drossel-izarii de ulei se foloseste drosselizarea unui circuit de aer ce leaga cavitatea c cu cavitatea b. Prescriptii privind proiectarea acestor instalatii:locul de plasare(distanta dintre ungator si locul de utilizare),debitul de aer,presiunea si temperatura aerului,q-debitul de ulei necesar. 15.Schemele instalatiilor de actionare pneumatica. Acestea servesc la reprezentarea instalatiilor pneumatice in documentatii.Se folosesc urmatoarele tipuri de scheme: - scheme de principiu redau in mod succesiv operatiunile care compun un ciclu de lucru; - scheme de functionare prezinta prin niste semne conventionale elementele care compun schema precum si legaturile dintre ele. In cadrul acestor scheme se disting 3 categorii de circuite:de actionare,de comanda,de semnalizare.In general circuitele de actionare sunt circuite ce fac legatura intre sursa de aer si intre elementul de executie(motorul).Circuitul de comanda asigura comenzile in instalatia respectiva. Schemele de montaj stabilesc amplasamentul elementelor pneumatice cu legaturile sale,pe masina sau pe utilajul actionat.

18

19 Ciclograma completeaza schemele instalatiilor pneumatice si redau succesiunea diferitelor stari de functionare prin care trece fiecare element pneumatic. Dupa inchiderea usii se actioneaza distribuitorul D1 care la randul sau comanda distribuitorul D2 care isi schimba pozitia,respectiv actionand cilindrul de lucru. Dupa atingerea presiunii maxime din circuit,releul de semnalizare RS inchide un contact electric si se aprinde o lampa de semnalizare,operatorul deschide usa si se elibereaza distribuitorul D1 si D2 si cilindrul pneumatic(C.P) va reveni la pozitia initiala.Ciclograma prezinta toate functiunile.

16.Functia SI si functia SAU Functia SI-legarea in serie a doua sau mai multe distribuitoare face posibila producrea unei actiuni numai atunci cand se executa doua sau mai multe comenzi simultane.Aceasta inseamna montarea in serie a doua elemente de comanda(cilindrul pneumatic primeste aer daca D1 SI D2 sunt deschise.

19

20 Functia SAU-daca se leaga in paralel doua elemente de comanda exista posibilitatea alimentarii unui element de executie SAU cu un element SAU cu celalalt.In aceasta situatie,cilindrul pneumatic poate fi alimentat fie prin distribuitorul D1,fie prin distribuitorul D2.Se remarca in schema prezenta supapei de sens duble SD,care asigura sensul de curgere al aerului catre cilindru fie ca aerul vine de la un distribuitor sau de la celalalt.

17.Functia NU si functia MEMORIE TEMPORARA Functia NU-circuitul cu functia NU se foloseste atunci cand este necesara intreruperea semnalului de comanda la un moment dat.

Functia MEMORIE TEMPORARA-comanda de executie data sub forma de impuls este mentinuta un timp limitat.In practica,acest lucru se realizeaza cu ajutorul unui rezervor care inmagazineaza o cantitate precisa de aer comprimat.

20

21

18.Functia MEMORIE PERMANENTA si functia INTERBLOCARE COMENZI Functia MEMORIE PERMANENTA-intr-un circuit in care avem asemenea functie,comanda data sub forma de impuls se mentine in mod permanent.

Functia INTERBLOCARE COMENZI-combinarea incrucisata a doua circuite de comanda permite executarea numai a unei singure comenzi.Acest lucru se realizeaza cu 2 distribuitoare.Efectuarea comenzii C1,prin distribuitorul D1 nu poate fi realizata atata timp cat se executa comanda C2 prin distribuitorul D2. 21

22 19.Schema de actionare a unui agregat cu regim periculos de lucru a)

b)

In schema de montaj (a) cilindrul 13 este montat pe batiul masinii notat cu c,care urmeaza sa impinga prin jgheabul d,piesa de prelucrat f in dispozitivul e. 22

23 M 1-inchiderea usii ghilotina b si actionarea distribuitorului cu 3 orificii normal deschis(3 sau 4 pe schema b sau 3,b schema a) care comanda distribuitorul cu 3 orificii normal deschis 6(b) prin intermediul distribuitorului limitator de cursa 11(b) care se gaseste in pozitia inchis cand cilindrul 13 este in repaus (pistonul se gaseste in partea stanga). M 2-comanda manuala simultana a distribuitoarelor 1 si 2(ambele scheme) care permite actionarea pneumatica a distribuitorului cu 3 orificii 7(b) si cel cu 4 orificii 9 prin intermediul distribuitorului 6(b) aflat in stare inchisa actionata din momentul 1 si prin intermediul supapei de sens 8(b),in acest fel distribuitorul cu 4 orificii,9,pune in pozitia de lucru cilindrul 13 care elibereaza distribuitorul limitator de cursa 11 si in mod indirect.Distribuitoarele 7 si 9(b) raman mai departe actionate deoarece supapa de sens 8 permite autoalimentarea de actionare de la distribuitorul 10 in aceste conditii incepe cursa de deplasare a pistonului spre dreapta. M 3-la capatul cursei active a pistonului cilindrului 13 se actioneaza inchiderea distribuitorului 5(b) limitator de cursa care actioneaza distribuitorul 10 pe care-l intrerupe.Se intrerupe autoalimentarea distribuitoarelor 7 si 9 si se comanda revenirea pistonului si eliberarea distribuitorului 10,incepe deci cursa de revenire a pistonului. M 4-la revenirea pistonului in partea stanga tija pistonului actioneaza distribuitorul limitator de cursa 11 pregatind astfel circuitul pentru faza urmatoare. M 5-operatorul deschide usa ghilotina b,intra in spatiul periculos si extrage piesa fabricata din e. Dupa cum rezulta din schema am obtinut urmatoarele functii: -SI-prin elementul 1 si 2 (b) si a legaturilor dintre ele; -SAU-circuitele 3 sau 4,respectiv 12 si legaturile dintre sale; -s-a folosit un circuit NU prin elementele 5-10,legate intre ele; -s-a folosit circuitul MEMORIE prin elementul 7,8,respectiv legaturile dintre ele; -s-a folosit functia amplificare semnalprin elementele 6 si 11 respectiv legaturile dintre ele; 20.Scheme de functionare cu un singur cilindru de lucru,cu comanda manuala directa

23

24 Asemenea scheme se realizeaza pentru actionarea unui cilindru printr-o maneta sau printr-o pedala,in consecinta sunt circuite a caror functionare necesita prezenta unui operator. Schema reprezinta comanda manuala directa a unui cilindru pneumatic cu ajutorul distribuitorului D,avand 3 orificii si fiind actionata manual.Acest circuit are 2 stari:starea de repaus si starea actionata. In starea de repaus,arcul impinge pistonul,camera capului pistonului(c.p) fiind pusa in legatura directa cu atmosfera prin orificiile 2 si 3 ale distribuitorului. In stare actionata,distribuitorul comandat manual alimenteaza prin orificiile 1 si 2 camera capului pistonului (c.p) punand in miscare pistonul.Aceasta stare se mentine pana cand exista actionare din partea conducatorului. Viteza cu care se deplaseaza pistonul depinde de urmatorii factori si anume:rigiditatea arcului,depresiunea aerului,sectiunea orificiilor de alimentare,marimea fortelor de frecare,marimea fortelor utile. 21.Schema cu comanda manuala directa a unui cilindru pneumatic cu dublu efect si reglare hidraulica a vitezei. In stare de repaus,distribuitorul alimenteaza prin orificiile 1 si 2 camera 24

25 tijei pistonului (c.t),iar prin orificiile 3 si 4 se pune in legatura camera capului pistonului(c.p). In stare actionata,sursa de aer comprimat prin orificiile 1 si 3 alimenteaza camera capului pistonului si elibereaza din camera tijei pistonului prin orificiile 2 si 4 catre atmosfera. Aceasta schema reprezinta schema normala cu dublu efect cu un drossel de cale. Se deosebeste de schema anterioara prin faptul ca la cursa de lucru(deplasarea spre dreapta) viteza de deplasare a pistonului este relativ constanta,acest lucru se realizeaza prin intercalarea intre orificiul 2 al distribuitorului si intre cilindrul pneumatic a unui drossel de cale notat cu R.S.

Drossel-ul de cale se compune din 2 elemente si anume:supapa de sens,rezistenta reglabila.Datorita supapei de sens,drossel-ul permite alimentarea libera a cilindrului cu aer comprimat,evacuareafiind strangulata cu ajutorul rezistentei reglabile. In schema se prezinta comanda manuala a cilindrului pneumatic cu dublu efect si reglarea hidraulica a vitezei.Se observa din schema ca avem 2 cilindri,pistoanele fiind legate rigid intre ele.Pistonul P.H lucreaza in cilindrul hidraulic,pistonul P.P lucreaza in cilindrul pneumatic. Cilindrul hidraulic are un circuit hidraulic propriu inchis alimentat de la rezervorul hidraulic R.H,in timpul executiei cursei A+(de deplasare 25

26 spre dreapta),rezistenta variabila R.S stranguleaza evacuarea lichidului catre rezervorul hidraulic R.H,obligand astfel ca aceasta cursa sa se execute cu viteza constanta.In timpul cursei A-(de revenire),circulatia lichidului se face nestingherita in ambele sensuri.

22.Schema de functionare cu comanda indirecta

D1,a

Se poate observa ca cilindrul pneumatic CP este alimentat de catre distribuitorul cu 4 orificii ctionat pneumatic pentru ambele pozitii de lucru prin intermediul distribuitorului D2.

23.Schema de functionare cu un cilindru cu miscare continua alternativa In schema se prezinta comanda de schimbare a sensului de miscare a pistonului.Schimbarea sensului se face cu L.C(limitator cursa) prevazut cu o tija prelungita mai mult,putin mai mare decat cursa.Pentru compensarea erorilor de montaj,contactul dintre tija limitatorului se face prin intermediul arcurilor elicoidale.Ciclul se repeta atata timp cat distribuitorul D de comanda sta in pozitia D0+ si se opreste in pozitia initiala de repaus A- la comutarea distribuitorului D0 in pozitia de lucru D0-. 26

27

24.Schema de functionare cu doi cilindri de lucru.

Schema de actionare asigura urmatoarea succesiune: -succesiunea A+,B+,A-,B-; -ciclul de functionare incepe printr-un impuls de comanda manuala dat de catre distribuitorul D0 -la randul sau,distribuitorul D0 actioneaza distribuitorul p1 si incepe comanda de functionare A+,adica incepe deplasarea pistonului A spre dreapta; 27

28 -la sfarsitul cursei A+,distribuitorul limitator de cursa LC2 va fi actionat,adica sertarul de sus ajunge jos,va fi alimentat cilindrul B si se produce cursa B+,la sfarsitul cursei B+,tija pistonului va actiona limitatorul LC3,care la randul sau va actiona distribuitorul p1 care va reveni la pozitia initiala si va comanda cursa de revenire a cilindrului A. -la capatul cursei cilindrului A,tija acestuia actioneaza limitatorul LC1,care la randul sau comanda revenirea pistonului motorului pneumatic B cu B-; -un asemenea circuit poate fi folosit atunci cand cilindrului B nu i se cere sa dezvolte permanent o forta de impingere,deoarece in timpul cursei A-,cilindrul B nu este alimentat cu aer; -cilindrul B in general este de dimensiuni mici,deoarece acesta este alimentat prin limitatoarele de curse LC1 LC2,care sunt construite cu orificii de alimentare reduse; -pentru folosirea acestui dezavantaj se poate folosi o alta schema:

28

29 Subiect

Parti componente: 1-banda de transport;2-jgheab;3-clapeta;4-traductor de nivel;5-siloz;6sursa de avcuare;7-amplificator. Banda transportoare 1 alimenteaza silozul 5,materialul intrand in siloz atunci cand clapeta este in stare deschisa.In acelasi timp,gura de avcuare fiind inchisa. Cand nivelul din siloz a atins valoarea prescrisa,traductorul 4 prin intermediul amplificatorului 7 comanda electric distribuitorul D,care ca conta in cealalta pozitie,adica cilindrul C1 inchide clapeta 3 iar cilindrul C2 deschide gura de evacuare din siloz.

29