Cilindrii hidraulici

Proiect pentru certificarea competenţelor profesionale

Calificarea: Tehnician mecatronist

Îndrumător: Elev:
Prof.:dr.ing.Melania Filip Fratila Andrei Valentin
 Cuprins

Cilindri hidraulici..................................................................................... pag 1

Cilindru cu simplu efect .......................................................................... pag 1
Cilindri cu pistoane imersate sau plungere ............................................. pag 1
Cilindru cu arc de revenire ...................................................................... pag 1
Cilindru cu dublu efect ........................................................................... pag 2
Cilindru cu tija pistonului pe o singura parte ( Cilindru diferential) .. pag 2
Cilindri cu tija de piston in ambele capete (Cilindri sincron) ................. pag 3
Cilindri telescopici .................................................................................. pag 3
Tipul constructive cu tirant cilindru tip CD 70 ....................................... pag 5
Tip filetat la amblele capete sau sudura la fundul si filet la capul
cilindrului ................................................................................................ pag 7
Feluri de fixare ........................................................................................ pag 9
Articulatie sferica la fundul cilindrului si ochet cu articulatie
sferica la tije ............................................................................................ pag 9
Articulatia sferica la fundul cilindrului si ochet cu lagar articulate la
tija ........................................................................................................... pag 10
Lagar articulate la fundul cilindrului si ochet cu lagar articular la tija ... pag 11
Flansa la capul cilindrului ....................................................................... pag 12
Flanse cu fundul cilindrului .................................................................... pag 12
Cep basculant pe teava cilindrului .......................................................... pag 13
Fixare cu picior ....................................................................................... pag 13
Amortizarea pozitiei finale ..................................................................... pag 16
Actionarea bascularii.Sarcini .................................................................. pag 18
 Cilindri hidraulici (motor liniar)
Sarcini si feluri
Cilindru diferential si cilindru sincron cu diferite modalitati de
prindere.
Cilindri hidraulici au sarcina de a a efectuta miscari translatorii –
rectilinii si concomitant sa transmita forma. Forma maxima a unui
cilindru depinde de suprafata active si de presiunea de lucru maxim
admisibila: F = p * A
Este constanta de la inceputul si pana la sfarsitul cursei. Viteza depinde
de cantitatea de ulei adusa pe unitatea de timp si de suprafata. In functie
de tipul constructive un cilindru poaate produce forte de impingere si
forte de tractiune. Privire de ansamblu asupra celor mai des utilizate
tipuri de tractiune.
 Cilindru cu simplu efect

Acesti cilindri pot ceda forta numai intr-o singura

directive.

Cilindri cu pistoane imersate sau plungere

Schita 1

Prin actiunea presiunii de suprafata pistonului, prin racordul A

pistonul iese (→). Pentru a fi redus (revenire, intrare) este )
necesar o forta externa (
 Cilindru cu arc de revenire.

Schita 2

Si aici iesirea se face hidraulic iar revenirea pistonului se

realizeaza cu ajutorul unui arc.

Cilindru cu dublu efect

Cilindrul cu dublu efect poate transmite forta in ambele directii

Si aici iesirea se face hidraulic iar revenirea pistonului se realizeaza
cu ajutorul unui arc.

Cilindru cu dublu efect

Cilindrul cu dublu efect poate transmite forta in ambele directii

Cilindru cu tija pistonului pe o singura parte ( Cilindru

diferential)

Schita 3

Readucand lichidul prin racordul A. Alimentand lichidul

prin racordul A, tila pistonului iese si revine cand lichidul
este adus prin racordul B.
Fortele maxime depend de suprafetele active:
  iesirea → suprafata cilindrului
 revenire → suprafata inelara
si de presiunea maxim admisibila. Adica sunt mai mari la iesirea la revenire.
Spatiile care trebuiesc umplute de fiecare data sunt egale in lungime datorita cursei si se
deosebesc prin suprafetele diferite. Prin aceasta vitezele de miscare se comporta invers cu
suprafetele.
Aceasta inseamna :
 iesirea inceata
 revenirea mai rapida

Cilindri cu tija de piston in ambele capete (Cilindri sincron)

Schita 4

Datorita tijei care iese la ambele capete, suprafetele active sunt egale cu cele doua
directii. Asa ca pentru forte si viteze vor rezulta valori rgale in ambele directii.
 Cilindri telescopici

Este vorba de un tip special de cilindri cu pistoane, impinse unul in

celalalt, ca un telescop.

Schita 5

Cu simplu efect

Cu dublu efect
Utilizarea acestui fel de cilindri permite ca la un volum mic de montaj
sa se realizeze curse lungi. Inaltimea de montaj este numai cu putin
mai mare decat o treapta.
Daca pistoanele sunt actionate prin racorul A lele ies unul dupa altul.
Presiunea se ghideaza dupa marimea sarcinei si a suprafetei active.
In consecinta, primul piston care iese, ca fi cel mare. Presiunea
necesara va creste cu fiecare treapta deoarece, la sarcina ramasa
neschimbata, su[prafata active devine mai mica. Daca debitul este
constant va creste si viteza de iesire de la o treapta la alta. Ordinea
de revenire, datorita unei sarcini extreme este inversa, adica
pistonul mai mic reintra primul.
Tipul de cilindru cel mai des folosit este cel cu effect dublu si tila pe
o singura parte, adica cilindrul diferential. Dorim sa il analizam mai
detaliat in executia cilindru de serie.
Se poate face subdivizarea in doua categorii :
tipul cu tirant
pitul filetat la ambele capete sau tipul sudat la fundul cilindrului si
filetat la capul cilindrului.
 1) Tipul constructive cu tirant cilindru tip
CD 70

Fig 1 Reprezinta un cilindru cu tirant fixat cu flansa la fundul

cilindrului
Fundul, teava si capul cilindrului sunt asamblate si stranse cu 4
tiranti. Etansarea intre latura pistonului 8 si a tijei 9 este
preluata de garniture pistonului 10. Miscarea fara “Stick-slip”
(socuri) se realizeaza la cea mai maica presiune si viteze
minime prin tipul ales de garniture si calitatea suprafetei tevii
cilindrului, a tijei ca si a ghidajelor tijei.
Acest lucru s-a luat in considerare in functie de domeniile de
uitilizare ale acestui cilindru cu tirant, ca de exemplu la masini
unelte.
 Fig 2 Cilindru cu tirant fixat cu flansa la fundul cilindrului

In principal cilindrul este format din :

• fundul cilindrului 1
• teava cilindrului 2
• capul cilindrului 3
• tirant piston 4 cu tija 5
• bucsa de ghidare 6 si prinderea (aici flansa 7)
Forete maxime de iesire si revenire se comporta corespunzator cu
acest raport al suprafetelor. Invers raportului suprafetelor se
comporta vitezele de iesire si de revenire.
2) Tip filetat la amblele capete sau sudura la fundul si filet
la capul cilindrului

Fig 3 Reprezinta un cilindrul hidraulic tipul cu fundul cilindrului

sudat si filet la cap

Date importante
• presiunea de lucru : max 105 bar (dependent de ᴓ pistonului)
• diametrul pistonului : 32 – 200 mm
• diametrul tijei : 18 – 140 mm
 Cilindru hidraulic CD 250 / CD 350 ochet cu lagar articulate la
fundul cilindrului si ochet cu articulatie sferica la capul
cilindrului
La productia de serie etansarea pistonului este realizata cu
o manseta “V” 1. Ghidajul tujelor cu diametru sub 100 mm
este in zona 2 “uscata” iar la cele cu diametru peste 100 mm.
in zona 3 “umeda”.

Date importante CD 250 CD 350

presiunea de max 250 bar max 350 bar
lucru
diametru piston 40 la 200 63 la 250
diametru tije 20 la140 45 la 180

Natural, pe langa acesti cilindri de serie, exista si numerosi

cilindri speciali proiectati pentru cazuri de utilizare deosebite.
Important pentru tot cilindri, indiferent de tipul constructive in
sine, sunt diferitele sisteme de montaj si fixare. Acestea au
effect asupra lungimii cursei in legatura cu diametrul tijei si
sarcina. Normal, cilindrul dezvolta forte de impingere si de
tractiune. Pemtru acest motiv trebuiesc evitate fortele
tangential si tensiunile.
In desenul sectionat este reprezentat tipul cu fundul cilindrului
sudat si filet la cap. Acesti cilindri functioneaza cu presiuni de
lucru pana la 250 bar (seria CD 250) sau pana la 350 bar (seia
CD 350), avand robustetea necesara (2.4.)

Fig 4 Cilindrul hidraulic tipul cu fundul cilindrului sudat si

filet la cap
 Feluri de fixare

Fig 5 Articulatie sferica la fundul cilindrului si ochet cu articulatie

sferica la tije

Devierea axei se adimte numai intr-o singura directie (directia de

basculare).
Fig 6 Articulatia sferica la fundul cilindrului si ochet cu lagar articulate
la tija

Neexactitatile la paralelismul celor doua bolturi vor fi egalizate

suplimentar.
Fig 7 Lagar articulate la fundul cilindrului si ochet cu lagar articular la
tija

Devierea axei transversal la directia de basculare propriu zisa

 Fig 8 Flansa la capul
cilindrului
 Fig 9 Flanse cu fundul cilindrului

Pentru ambele tupuri

 pe cat posibil montaj verdical
 in cazul sarcinei maxime (tragere sau impingere) suruburile de fixare ale flansei sa
fie eliberate de sarcina
 Fig 10 Cep basculant pe teava cilindrului

Pentru montaj verdical si orizontal pozitia cepului

varieaza : cand cebul este la mijlocul tevii = pozitia
optima a centrului de greutate
Fig 11 Fixare cu picior
 Rezulta un moment de rotire de la mijlocul axei la suprafata de
asezare.
Conditia executiei : rigida a sprijinulu; picioarele vor fi bine fixate
pentru eliberarea de sarcina a suruburilor de fixare.
Caz favorabil : asezarea in lagare articulate a cilindrilor si sarcinei ca si
sarcina ghidata
Flambaj. Calcularea flambajului se face de obicei dupa ‘Euler”
deoarece tijele pistonului se pot considera, de cele mai multe ori, ca
fiind niste bare subtiri
Sarcina de fambaj
 
Adica la aceasta sarcina, tifa flambeaza
Sarcina maxima de lucru
Unde:
= lungimea libera de flambaj (cm)
E
 J ==moment
modul dedeelasticitate
inertie ( ) ( kp/ )
= pentru sectiune circular
S = factor de siguranta ( cca 2,5 – 3,5)
Care lungime se va utilize ca lungime libera de flambare si se va
extrage din cazurile Euler, cu sarcina (tabelul urmator). Prin calcul nu se
ia in considerare, pentru simplificare, rigidizarea prin teava cilindrului.
Aceasta ofera pentru cilindri standard, a caror pozitie de montaj este
aproape intotdeauana necunoscuta, siguranta necesara pentru preluarea
tensiuni de indoire suprapuse.
Fig 12 Situatia de
mantaj a cilindrului
hidraulic
 Amortizarea pozitiei finale

 Incepnad cu o anumita viteza a cursei, este necesara

amortizarea pozitiilor finale. Se intelege prin aceasta
franarea, intarzierea vitezei cursei pana la oprire.
Energia cinetica care rezulta din miscare:

Unde:
m = masa pusa in miscare
v = viteza cursei
trebuie sa preia izbitura ( capul respective fundul cilindrului).
Lucrul sau consta numai in munca de modificare formei,
exclusive a domeniului elasticitatii, la care se permite
solicitarea materialelor. De aici se deduce ca la vitezele v >
0,1 m/sec trebuie sa se prevada o franare hidraulica, deci
amortizarea pozitiei de la capatul cursei.
Desenul sectionat arata o astfel de amortizare reglabila (fig 4)
 fundul cilindrului 1
 teava cilindrului 2
 pistonul 3
 pistonul cilindrului este prevazut cu o bucsa conica de amortizare 4
 daca pistonul, cu bucsa de amortizare, se deplaseaza in alezajul fundului cilindrului, atunci
sectiunea pentru lichidul care se evacueaza din spatial de comprimare 5, devine din ce in ce
mai mica pana cand se inchide complet
 acum, lichidul trebuie sa se evacueze prin orificiul 6 si supapa de strangulare reglabila 7.
 
La aceasta supapa (drosel) se poate regal efectul de amortizare. O sectiune mai mica la supapa
de strangulare conditioneaza o amortizare mai puternica.
Ca ajutor pentru revenirea din pozitia finala s-a montat supapa de retinere 8. Cu ajutorul ei se
ocoleste, la revenire, locul de strangulare.
Fig 13 Cilindru cu amortizare reglabila in partea pistonului
Actionarea bascularii ( motor de basculare)
Sarcini

Fig 14 Motor de basculare

 Motor de basculare tip B cu arbore gaurit

Schita 7

Motoarele de basculare tip B, servesc la producerea

momentelor de rotire la un unghi limitat de basculare
(pivotare).
Acest motor este format din :
 carcasa 1
 piston dublu efect si cremaliera 2
 un piston de antrenare 3 ( vezi figura 5)
Partea din mihloc a pistonului, in forma de cremaliera, este angrenata cu pinionul de
antrenare. Cand o parte a pistonului este actionata, el se deplaseaza si antreneaza
pinionul.

Fig 15 Motoar de basculare tip B

Momentul de rotire cedat arborelui de actionare este dependent de presiunea de
lucru, iar viteza de rotire, de debitul alimentat.cursa pistonului, deci unghiul de
basculare, se poate limita cu ajutorul unei surub 4. Aceasta actionare realizeaza
in intreaga zona de basculare, acelas moment de rotire. Sunt si alte tipuri
constructive ca: cu pistoane paralele, palete rotative sau un exemplu de
vibrochen, la care marimea momentului de rotire maxim, depinde de unghiul
de basculare.
Date importante:
 unghi de basculare : pana la 180°
 moment de rotire : pana la 2650 deNm
 presiunea de lucru : pana la 160 bar