Compresoarele sunt agregate care au ca scop comprimarea aerului la presiuni

inalte, intr-o treapta, sau mai multe. Dupa modul cum se realizeaza comprimarea aerului,
compresoarele se clasifica in:
- compresoare volumice la care ridicarea presiunii se realizeaza prin
reducerea volumului unei cantitati de aer inchise in interiorul unui spatiu delimitat.
Aspiratia si refularea la aceste compresoare se realizeaza intermitent.
Compresoarele volumice se impart la randul lor in:
- compresoare cu piston;
- compresoare cu lamele;
- compresoare rotative

- compresoare cu lobi;
- compresoare elicoidale;

- compresoare dinamice la care ridicarea presiunii se face prin transmiterea

energiei cinetice unui curent de aer si transformarea acesteia, in energie statica. Aspiratia
si refularea aerului in compresor se face in mod continuu. Avand debite mijlocii (400-10
000 m3/h) si presiuni relativ mici (4-8105 N/m2) nu au utilizare in domeniul naval.

1 Compresorul cu piston
1.1 Clasificare, constructie principiul de functionare
Sectiune printr-un compresor de aer:

FIG. 1
1 - carterul compresorului ; 2 - baia de ulei ; 3 - dispozitiv de aerisire
carterului ; 4 - sonda de ulei (joja de ulei) ; 5 - supapa de refulare ; 6 coloana de refulare ; 7 - chiulasa compresorului ;8 - supapa de siguranta ; 9 dispozitive de blocarea supapei de aspiratie ; 10 - filtru de aer cu amortizor de
zgomot ; 11 - coloana de aspiratie ; 12 - supape de aspiratie ; 13 cilindru (bucsa) compresorului ; 14 - segmenti de compresie; 15 - pistonul
compresorului; 16 - biela; 17 - manivela
; 18 - suruburi
de
biela; 19 - arborele cotit ; 2o - dispozitiv (lingura) de ungere prin barbotaj

Clasificare:
a. Dupa marimea debitului, avem:

compresoare mici, avand debitul sub 10 m3/min;

compresoare mijlocii, avand debite intre 10 si 30 m3/min;

compresoare mari avand debite peste 30 m3/min;

compresoare foarte mari avand debite de peste 100 m3/min;

b. Dupa presiunea maxima de refulare, avem:

compresoare de presiune joasa, avand presiuni sub 10 atm.;

compresoare de presiune mijlocie, avand presiuni intre 10 si 80 atm;

compresoare de presiune inalta, avand presiuni peste 80 atm;

compresoare de presiune foarte inalta, avand presiuni peste 1000 atm;

c. Dupa schema de functionare, avem:

compresoare cu o treapta de comprimare;

compresoare cu mai multe trepte de comprimare;

compresoare cu piston diferential;

d. Dupa numarul cilindrilor, avem:

compresoare monocilindrice sau simplex;

compresoare cu doi cilindri sau duplex;

compresoare cu trei cilindri sau triplex;

compresoare policilindrice;

e. Dupa asezarea cilindrilor ( la cele policilindrice), avem:

compresoare cu cilindrii in linie;

compresoare cu cilindrii in unghi sau in L;

compresoare cu cilindrii in V;

compresoare cu cilindrii in W;

compresoare cu cilindrii in H;

f. Dupa natura fluidului comprimat (dupa destinatie). avem:

compresoare de aer;

compresoare frigorifice;

etc.

Constructie:
Compresorul cu piston se compune, de regula, din aceleasi organe ca si un motor
cu piston.
In fig. 2.a este prezentata schema constructiva a compresorului cu piston, in care
se disting: carterul 1, pe care sunt fixate celelalte organe si care reprezinta piesa de baza a
compresorului; cilindrul 2 in care se deplaseaza pistonul 5, organ care efectueaza
comprimarea gazelor; biela 3, care, impreuna cu manivela (bratul arborelui cotit) 4,
serveste la transformarea miscarii de rotatie a arborelui cotit (antrenat de un
motor), in miscare de
translatie a pistonului; chiulasa 6,
piesa fixa ce inchide cilindrul
lapartea superioara ; supapa de
aspiratie 7 si supapa de refulare 8.
Carterul, cilindrul si chiulasa constituie
partea fixa a compresorului iar pistonul,
biela si arborele cotit formeaza partea
mobila sau echipajul mobil. Supapele
sunt organe de distributie.
In fig. 2.b s-au notat cu:

b
fig. 2

D diametrul cilindrului;
S cursa pistonului;

L lungimea bielei;
R raza manivelei;
- unghiul dintre manivela si axa cilindrului:
PMI si PME punctele moarte, interior, respectiv exterior.

La deplasarea pistonului, volumul cilindrului, cuprins intre chiulasa si piston, se

modifica. Se definesc urmatoarele volume caracteristice compresorului cu piston:

volumul cilindrului la pozitia pistonului in PMI, denumit volumul spatiului

vatamator {sau mort) si care se noteaza cu Vm;

volumul cilindrului la pozitia pistonului in PME, denumit volumul total al

cilindrului si care se noteaza cu Vt;

volumul generat de deplasarea pistonului intre cele doua puncte moarte,

denumit: volumul cursei volumul util sau cilindreea si care se noteaza cu Vs.

Principiul de functionare al compresorului cu piston

Cand pistonul se departeaza de chiulasa, in cilindru se creeaza o depresiune
(datorita mariri volumului) care provoaca deschiderea supapei de aspiratie si aerul din
exterior patrunde in cilindru. La cursa de inapoiere, supapa de aspiratie se inchide si aerul
este comprimat pana la atingerea unei anumitei presiuni, la care supapa de refulare se
deschide si aerul este evacuat spre rezervorul de aer comprimat sau spre instalatia
respectiva.
Comprimarea aerului in cilindru este insotita de o ridicare importanta a
temperaturii, ceea ce impune racirea compresoarelor. La comprimari mari, temperatura
poate deveni periculoasa (aprinderea uleiului), fapt care conduce la construirea
compresoarelor cu mai multe trepte de comprimare, compresoare
care pot fi prevazute sau nu cu racitoare intermediare (intre treptele de comprimare).
1.2.Procesul ideal in compresorul cu piston
Procesul ideal sau teoretic ( ciclul teoretic). presupune:

in compresor se aspira 1 Kg aer;

compresorul nu are spatii moarte;

peretii cilindrului nu permit schimb de caldura;

pistonul se deplaseaza fara frecari;

nu se produc pierderi de fluid prin neetanseitati;

procesul de aspiratie are loc la presiunea atmosferica;

la trecerea fluidului prin supapele de aspiratie si refulare nu se produc pierderi

de energie, presiunea in timpul procesului de aspiratie si presiunea in timpul
procesului de refulare, se mentin constante;

fluidul se comporta ca un gaz perfect.

Intrucat in sistemul de coordonate p-V suprafata reprezinta, la o scara

corespunzatoare, lucrul mecanic, suprafata ciclului teoretic de functionare va reprezenta
tocmai lucrul mecanic consumat de compresor pentru efectuarea ciclului.
Asadar, lucrul mecanic consumat
de compresor va fi egal cu suprafata A-BC-D-A, care se determina astfel:
AABCDA = ABCONB + AABNMA - AADOMA
sau:

(1)

fig.3
unde:

(2)
Din cele de mai sus rezulta ca. lucrul
mecanic consumat de compresor se poate calcula cu, expresia:

(3)

care depinde in mare masura de curba compresiei.

Compresia fluidului poate fi:
a. compresie izoterma (pV = const.);
b. compresie adiabata (pVk = const.);
c. compresie politropa (pVn = const.).
1.3 Procesul real in compresorul cu piston
Procesul real din compresor se deosebeste de conditiile teoretice examinate,
deoarece, pe de o parte, solutiile constructive posibile la fabricarea compresorului cu
piston implica conditii functionale diferite de cele teoretice, iar pe de alta parte, gazele
reale se comporta diferit de gazul ideal in ceea ce priveste transformarile fizice; aceste
diferente nu pot fi neglijate.
Oricare ar fi parametrii treptei de comprimare, urmatoarele cauze modifica
diagrama teoretica a procesului, acestea fiind datorate numai conditiilor constructive si
functionale reale.
Influenta spatiului mort.
Volumul cilindrului difera de volumul generat de piston in cursa sa, printr-un
volum numit spatiu mort si notat cu Vm .
Spatiul mort este necesar pentru urmatoarele motive:

incalzirea, in timpul functionarii compresorului, pe de o parte a partii fixe iar

pe de alta a echipajului mobil duce la modificari de dimensiuni liniare ale
acestor organe, fapt care ar putea duce la deteriorarea masinii. Pentru aceasta,
se creeaza spatiul mort care permite dilatarea diferita a organelor citate;

existenta supapelor, necesita, la randul sau, aparitia spatiului mort;

spatiu1 cuprins intre cilindru, piston si primul segment de etansare mareste

spatiul mort.

Existenta spatiului mort implica modificarea diagramei fapt ce se poate urmari pe

figura 4
Raportul dintre volumul spatiului mort si volumul de lucru al cilindrului exprimat
in procente, se numeste spatiul mort relativ:

(4)
la compresoarele moderne a = (2,56.0)%
Influenta schimbului de caldura prin peretii compresorului
Evidentiata in calcule printr-un coeficient termic (

) ale carui valori sunt date in

tabele.
Influenta ferecarii dintre piston (segmenti) si cilindru
Apare pregnant in notiunea de randament.
Influenta pierderilor de fluid
Este materializata de un coeficient de ermetizare (
experimental. Influenta presiunilor de aspiratie si refulare

) care se stabileste

Nu sunt constante, apar in formulele de calcul ale lucrului mecanic si debitului.

Influenta conditiilor reale de transformare a stirii gazelor
Se refera la faptul ca gazele reale nu respecta legea pV = RT. Toate
gazele reale se abat mai mult sau mai putin, de la legea citata. Aceste abateri sunt greu de
cuprins intr-o ecuatie si, din aceasta cauza, s-au determinat o serie de coeficienti, pe cale
experimentala, care corecteaza, cand este cazul, formulele simplificate de calcu1 care se
vor stabili ulterior.
In figura 4 este reprezentata diagrama procesului real din compresor.

Prezenta spatiului
mort,
determina inceperea cu intarziere a
procesului
de
aspiratie
datorita
destinderii fluidului comprimat din
spatiul mort, de la presiunea p1 la
presiunea p0 (curba CH).
Ca urmare, volumul de fluid
aspirat de piston in cilindru va 6 mai mic
decat volumul de lucru al cilindrului.
Raportul dintre volumul cursei de
aspiratie si volumul de lucru al
cilindrului, se numeste coeficient
volumetric al compresorului si are
expresia:

fig.4

(5)
care caracterizeaza gradul de utilizare al volumului de lucru.

Presupunand ca, curba CH este politropa cu exponentul n0, pentru punctele initiale
si finale ale destinderii, vom avea:
(6)

Din expresia (4) obtinem:

si astfel:
(7)
Din expresia (7) obtinem:
(8)
sau
in care:

este gradul de compresie.

Din figura 3 rezulta ca:
(9)
si deci, coeficientul volumetric va fi:
(10)

sau:
(11)

In acest fel, volumul de aer aspirat de piston la o singura cursa, va fi:

(12)

Datorita faptului ca gazul aspirat de compresor se incalzeste la trecerea prin canalele calde ale supapei de
aspiratie, cat si datorita insuficienti etansarii cilindrului, volumul fluidului aspirat va fi mai mic decat volumul
rezultat din (12).

Aceste influente sunt luate in consideratie prin coeficientul termic

coeficientul de ermetizare

Volumul real de aer aspirat de compresor la o cursa, va fi:

si

(13)

Pentru compresoarele moderne avem:

=0,700,90 (coeficientul volumetric);
=0,900.98 (coeficientul termic);
=0,950,98 (coeficientul de ermetizare).
Volumul de lucru al cilindrului se determina cunoscand cursa si diametrul
pistonului, adica:
(14)
1.4. Debitul
Presiunea de refulare si debitul sunt principalele caracteristici tehnico-functionale
ale unui compresor cu piston. Presiunea de refulare se ia egala cu presiunea maxima de
refulare la care compresorul poate functiona in bune conditii. Presiunea maxima de
refulare poate fi indicata pentru functionarea continua sau pentru functionarea
intermitenta.
Debitul compresorului este cantitatea de fluid refulata de compresor in unitatea de
timp. Debitul se indica de obicei prin volumul fluidului refulat in unitatea de timp,
considerat ca avand temperatura si presiunea de la aspiratie.
Coeficientul de debit, care este o caracteristica tehnica importanta a
compresoarelor cu piston (indica gradul de perfectiune a procesului de lucru din
compresor), reprezinta raportul dintre debitul de fluid real al compresorului si debitul de
fluid posibil in mod teoretic.
Coeficientul de debit se mai numeste si gradul de utilizare a compresorului. El are
expresia:
(15)

in care: V1 este volumul de aer livrat, refulat la fiecare ciclu de catre compresor, redus la
presiunea si temperatura de la aspiratie; Vseste volumul cursei sau cilindreea.
Coeficientul de debit se mai poate pune sub forma:
(16)

in care:
iar

este coeficientul de pierderi prin neetanseitati (coeficientul de ermetizare)

este coeficientul de umplere (coeficient volumetric).

Coeficientul de ermetizare este definit de expresia:
(17)

in care: Va este volumul de fluid aspirat intr-un ciclu, la presiunea si temperatura de

aspiratie.
Coeficientul
reprezinta fractiunea din cantitatea de fluid aspirat care se pierde
prin neetanseitatile supapelor, segmentilor, garniturilor, etc. Aceste pierderi cresc cu
numarul de cilindri si cu numarul de etaje de comprimare.
Coeficientul de umplere, este definit de expresia (5).
Din figura 5 in care este
reprezentata diagrama indicata a
procesului de lucru din cilindru
compresorului, se observa ca volumul
de aer aspirat este V'a (la presiunea de
aspiratiepa).

fig.5

La intrarea in cilindru, aerul

aspirat
se
incalzeste
datorita temperaturii mai ridicate a
peretilor cilindrului, precum si datorita
amestecului cu aerul cald ramas in
spatiul mort. Volumul de aer V'a readus
la temperatura de aspiratie se noteaza
cu Va.
Pentru a se pune mai clar in

evidenta
incalzirea aerului la intrarea in cilindru,
coeficientul de umplere se pune sub
forma:
(18)

in care:

este coeficientul termic iar

coeficientu1 de aspiratie.

Coeficientul termic este definit de relatia:

(19)

Cele doua volume de gaz fiind la aceeasi presiune, se poate scrie egalitatea:
(20)

in care: Ta este temperatura absoluta a gazului la aspiratie iar

absoluta a gazului in cilindru, la presiunea

este temperatura

Coeficientul de aspiratie este definit de raportul:

(21)

Din diagrama indicata (fig. 5) se observa ca procesul de comprimare incepe la o

presiune mai mica decat presiunea de aspiratie, datorita pierderii de presiune din supapa
de aspiratie

. La sfarsitu1 procesului de refulare, presiunea in cilindru este mai

mare decat in conducta de refulare

. Ca urmare a acestor pierderi de presiune,

precum si a destinderii gazului din spatiul mort de volum

volumul

, (cilindreea), la presiunea

, doar volumul

, gazul aspirat ocupa din

,:
(22)

in care:
reprezinta cantitatile cu care se micsoreaza cilindreea ca efect al
spatului mort, al pierderilor de presiune prin supapa de refulare si, respectiv, al pierderilor
prin supapa de aspiratie.
Pentru a se pune in evidenta influenta fiecaruia din acesti factori asupra
coeficientului de aspiratie, se imparte relatia (22) la

, si obtinem:
(23)

Valorile marimilor
se pot obtine prin masuratori directe si, deci,
se poate stabili influenta lor asupra coeficientului de debit.
Se observa ca valoarea coeficientului de debit este determinata, in cea mai mare
masura, de valoarea coeficientului de aspiratie.
Debitul teoretic, in m3 /min, al unui compresor este:
(24)
in care: i este numarul de cilindrii, D diametrul cilindrului, S cursa pistonului iar n turatia.
Debitul real de aer este mai mic decat cel teoretic:
(25)
sau tinand seama de relatia (13), putem scrie:

deci:
(26)

1.5. Schimbul de energie

La un sistem termodinamic obisnuit, are loc o interactiune cu mediul inconjurator,
care se manifesta printr-un schimb de energie. Schimbul de energie intre sistemul
considerat si mediul inconjurator poate avea loc in doua moduri:

cu variatia parametrilor externi, numit lucru mecanic;

fara variatia parametrilor externi, numit schimb de caldura.

Puterea consumata in procesul teoretic de comprimare

In procesul de comprimare a sistemului format de fluidul inchis in spatiul de
comprimare
al compresorului teoretic,mediu1
inconjurator cedeaza sistemului lucru
mecanic.
In figura 6 este reprezentat in
coordonate
P-V
procesul
de
comprimare teoretic, intre limitele de
presiune p1 si p2presiunea
de
aspiratie iar p2 presiunea de refulare).

fig.6

Aria inchisa de contorul 1-2-3-41 reprezinta lucrul mecanic prestat

gazului in procesul de comprimare
teoretic (lucrul mecanic consumat de
compresor).
Marimea acestui lucru mecanic
depinde de anumiti parametri, in speta
de felul curbei de transformare 1-2.

Marimea acestui lucru mecanic determina puterea consumata intr-un asemenea

proces. Expresia puterii teoretice are forma:
(27)

in care: l este lucrul mecanic specific prestat pentru 1 Kgf agent aspirat, Q este debitul
volumetric iar V1 volumul corespunzator punctului1.
Considerand curba de transformare 1-2 izoterma, adiabata sau politropa (cazul
general), expresia puterii consumate devine:
328

In relatiile (27), marimea l care exprima lucrul mecanic specific schimbate cu

mediul ambiant pentru comprimarea 1-2, in Kgf m/kg, reprezinta chiar aria inchisa 1-2-34-1. Aceasta arie poate fi inlocuita prin aria dreptunghiului 1-a-b-4-1 (fig. 6); inaltimea
acestui dreptunghi este presiunea medie a diagramei procesului teoretic pt. Folosind
aceasta marime, relatiile (27) devin:
(29)

Puterea consumata in procesul real de comprimare

Se pot lua in considerare doua cazuri si anume:
a.- compresorul exista in stare de functiune;
b.- compresorul se proiecteaza.
a. Pentru determinarea puterii indicate, se foloseste diagrama indicata, ridicata in
regim de functionare nominala.

fig.7

[Kgfm/rot]

In figura 7 este reprezentat

conturu1 mediu a1 diagramei
indicate. Prin planimetrarea ariei
inchise de conturul I-II-III-IV-I
se obtine, la o anumita scara,
valoarea presiunii medii pe o
cursa a pistonului; aceasta
presiune medie este presiunea
medie indicata si se noteaza
cu pi. Suprafata hasurata din
figura este echivalenta cu
suprafata inchisa de diagrama
indicata,
suprafata care
reprezinta lucrul mecanic indicat
(Li) si, s-a determinat presiunea
medie indicata.
Lucrul mecanic prestat, in
procesul exprimat prin aceasta
diagrama indicata, este:
(30)

iar puterea corespunzatoare, reprezentand puterea indicata, este:

(31)

In cazul cel mai general, considerandu-se doua fete active ale pistonului sau un
numar oarecare de cilindri de comprimare pe acelasi motor (la aceeasi treapta), expresiile
puterii devin:
(32)

b. Pentru determinarea puterii indicate consumate de compresorul ce trebuie

proiectat (calculat), se poate proceda in unul din urmatoarele doua feluri:

 utilizand diagrama echivalenta, construita intre limitele de presiune p1 si

p2 definite prin diagrama teoretica, cu ajutorul curbelor de transformare (in
fazele de comprimare si expansiune) politropice avand exponentii n (la
comprimare) sin' la expansiune), inchizand o arie egala cu aria diagramei
reale. Este o diagrama p-V echivalenta din punct de vedere al schimbului de
lucru mecanic, ea construind-se pe baza unor date cunoscute din practica.
utilizand randamentele energetice, randamente ce vor fi definite ulterior
si, ale caror valori se pot adopta pe baza datelor practice existente.
1.6. Randamente
Atat valoarea lucrului mecanic prestat cat si valoarea cantitatii de caldura
schimbata cu mediul inconjurator in procesul de comprimare, sunt furnizate cantitativ de
diagrama indicata. Pentru ca procesul sa aiba loc, este necesar sa functioneze masina
compresoare, adica este necesar un moment motor la arborele compresorului. Acest
moment motor asigura atat schimbul de energie cerut de proces, cat si acela cerut pentru
realizarea ungerii, racirii, pentru invingerea frecarilor in mecanism, in lagare, etc. Puterea
aplicata la arborele motor al compresorului este deci mai mare decat puterea
corespunzatoare lucrului mecanic consumat pentru comprimare. De asemeni, procesul
termodinamic exprimat prin diagrama indicata, in general nu este un proces optim, fazele
de comprimare si de expansiune nefiind transformari izoterme. Apare deci clar
necesitatea studierii mai multor randamente. Nu trebuie considerate si folosite ca
randamente rapoartele dintre diferitele debite exprimate pe baza de pierderi.
Procesul optim de comprimare este un proces izotermic, care are loc intre
presiunile p1 si p2 (considerandu-se procesul fara pierderi de presiune), fazele de
comprimare si de expansiune fiind izoterme; acesta este un proces ideal. Raportul dintre
puterea corespunzatoare unui asemenea proces Piz si puterea indicata Pi este denumit
randament izotermic. Acest randament caracterizeaza procesul termodinamic, se noteaza
cu

si se defineste:
(33)

sau, pentru comprimarea in Z trepte, avem:

(34)

Notandu-se cu Pa puterea aplicata la arborele motor al compresorului (sau al

treptei de comprimare), raportul dintre Pi si Pa se numeste randament mecanic. Acest
randament caracterizeaza lucrul mecanic prestat din exterior sistemului pentru a face
posibila functionarea masinii adica pentru ungere, racire, frecari in mecanism, in lagare.
Notandu-se cu Pm puterea corespunzatoare acestui schimb de lucru mecanic, randamentul
mecanic se defineste:
(35)

sau, pentru comprimarea in Z trepte, avem:

(36)

Se pot ingloba intr-o valoare numerica de randament si pierderile in transmisia

arbore motor-arbore compresor; randamentul respectiv este un randament al transmisiei si
se defineste:
(37)

Pentru calculul compresorului trebuie luat in considerare si randamentul izotermic

la arbore care se defineste:
(38)

sau, pentru comprimarea in Z trepte, avem:

(39)

In definitiile randamentelor specificate, s-a folosit drept proces optim

comprimarea izotermica. Daca mediul gazos, care prin comprimare izotermica este adus
la starea corespunzatoare punctului critic, sau este depasita aceasta stare, folosirea

procesului izotermic ca proces optim in definitia randamentului nu mai are sens, intrucat
nu se poate compara procesul de comprimare al unui gaz cu procesul similar dintr-un
lichid. Asemenea conditii pot apare in procesele de comprimare folosite la ciclurile
frigorifice sau in procesele de comprimare in mai multe trepte ale unor gaze.
In asemenea cazuri se foloseste ca proces comparativ in definitia randamentului la
arborele compresorului procesu1 adiabatic. Randamentul respectiv se numeste randament
adiabatic la arbore si se defineste: