Cuprins

Introducere.
Capitolul 1.Partea tehnologică

1.1. Indicatii tehnice asupra controlului si sortarii pieselor.

1.2. Destinatia si conditiile de lucru a piesei (agregatului , mecanismului).
1.3. Defectele piesei,cauzele aparitiei lor si metodele de remediere.
1.4. Schema procesului tehnologic aplicat pentru lichidarea defectelor menționate.
1.5. Planul operatiilor procesului tehnologic.
1.6. Calcularea si alegerea regimurilor si normelor de timp pentru operatiile mentionate.
1.7. Elaborarea fiselor pentru operatii si fișelor cu schițe.

Bibliografia

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

.
Elaborat Lit. Coala Coli
Verificat
Completarea si asamblarea
grupului biela-piston a S

N.contr.
motorului la autocamionul
“Scania”
Aprobat
 Introducere
Împreună cu dezvoltarea economica si sociala a societatii se produce simultan si dezvoltarea
transportului auto , motoarelor acestuia si proceselor de reparatie.Destinatia elaborarii lucrarii de an
este de a implimenta si studia procesele utilizate pentru reparatia diferitor agregate in special a
motorului .In aceasta lucrare de an noi aplicam cunostintele pe care le avem in domeniul tehnologiei
reparatiei auto pentru a efectua lucrarea de reparatie asupra anumitor agregate in cazul acestui proiect
a motorului.Deasemenea noi suntem nevoiti sa implimentm cunostintele noastre deoarece in procesul
de reparatie intra mai multe etape precum: trebuie sa efectuam controlul si sortarea pieselor dupa mai
multe criteria, trebuie sa cunoastem destinatia si conditiile de lucru a pieselor pentru a putea efectua
un lucru calitativ utilizind piesele corespunzatoare cu proprietatile necesre de lucru,trebuie sa studiem
defectele pieselor uzate, cauzele care au dus la aparitia lor si metodele pentru indepartarea
defectelor,deasemenea pentru o planificare mai buna a lucrarilor de remediere a defectelor suntem
nevoiti sa facem si schema procesului tehnologic de reparative a pieselor,pentru efectuarea unei
lucrari intr-un timp cit mai scurt este nevoie si sa calculam normele de timp necesare pentru
indeplinirea fiecarei lucrari astfel si noi si clientul aproximativ va cunoaste timpul de finisare a
reparatiei si nu in ultimul rind trebuie sa cream fisele cu ordinea corespunzatoare de efectuare a
operatiilor astfel si noi vom lucre mai usor si nu vom scapa unele operatii importante.
Abilitatile obtinute pe parcursul elaborarii au o importanta foarte mare in activitatea noastra
practica deoarece daca noi teoretic vom cunoaste toate indicatiile tehnice, metodele de remediere a
defectiunilor, planul operatiilor tehnologice , normarea lucrarilor de reparatie in timp cind vom
incepe activitatea practica de producere ne va fi foarte usor de lucrat , vom cistiga in timp si in
planul financiar deoarece vom efectua lucrarile de reparatie calitativ cu piese fiabile ceea ce va oferi
clientului o perioada de garantie inalta a lucrarilor si vom capata fidelitatea acestuia .

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 Capitolul 1.Partea tehnologica
1.1. Indicatii tehnice asupra controlului si sortarii pieselor.
Cerintele tehnice de baza necesare controlului si sortarii pieselor sunt aparte pentru fiecare
piesa aparte.De exemplu pistoanele si cilindrii, care se supun completarii trebuie sa fie de aceeasi
clasa (de aceeasi cota de reparative sau dimensiuni dupa desenul tehnic) .
Completarea se incepe cu selectarea pistoanelor dupa greutate , diferenta la care pistonul in
ansamblu cu biela , boltul, segmentii pistonului trebuie sa nu fie mai mult de 15 g.Masurarea greutatii
bielei in ansamblu cu pistonul se efectueaza prin selectarea pieselor indicate mai sus.
Modificarea greutatii pistonului se efectueaza prin frezarea partilor laterale a bosajelor pina la
dimensiunea nu mai putin de 23 mm de la axa orificiului sub bolt.Modificarea greutatii bielei se
efectueaza prin frezarea adaosului pe capul mic pina la dimensiunea nu mai putin de 19 mm de la
centrul orificiului capului mic si prin frezarea adaosului pe capul mare pina la adincimea nu mai putin
de 36 mm de la centrul orificiului capului mare.
Pistoanele si cilindrii pentru asigurarea asamblarii selective sunt sortate in cinci grupe de
dimensiuni cu ajustajul grupelor 0,012mm.Notarea grupei de dimensiuni sunt dezbatute pe fundul
pistonului, la camasa de cilindru- pe partea frontal superioara. Grupa de dimensiuni a pistoanelor,
montate pe motor, trebuie sa corespunda cu grupa de dimensiuni a camaselor de racire. Dupa
selectare pe fundul pistonului se instaleaza o marca , corespunzatoare cu numarul de ordine a
cilindrului. Deasemenea trebuie sa masuram jocul dintre camasa de cilindri si piston care nu trebuie
sa fie mai mare de 0,21 mm care se masoara intre mantaua pistonului si camasa de cilindri.
Trebuie de verificat cu ajutorul setului de spioane jocul dintre canalul pistonului si segmental de
compresie si ungere , si jocul in Fanta segmentului.
De verificat racordarea segmentilor de oglinda camesei de cilindri cu ajutorul unui dispozitiv pentru
verificarea racordarii segmentilor de oglinda camesii de cilindri. Deasemenea trebuie de instalat
segmentii in dispozitiv si de apreciat elasticitatea segmentilor cu ajutorul unui stand de verificare a
segmentilor.
Pentru asigurarea preciziei la asamblarea imbinarilor piston-bolt si bolt-biela , aceste piese dupa
dimensiuni suprafetele ajustate a lor se sorteaza in patru grupe de dimensiuni cu toleranta grupei de
0,0025 mm. Sortarea pe grupe se produce la temperature de 20 ± 3 grade C. Apartenenta la grupa data
se marcheaza cu vopsea rezistenta la uleiȘ la piston – pe partile frontale a bosajelor, la bolt – pe
suprafata cilindrica interioara, la biela - pe suprafata exterioara capului mic.

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

.
Elaborat Lit. Coala Coli
Verificat
Completarea si asamblarea
grupului biela-piston a S

N.contr.
motorului la autocamionul
“Scania”
Aprobat
 La asamblarea pistonului cu biela grupa de dimensiuni a boltului si orificiul in capul mic a bielei
trebuie sa corespunda grupei de dimensiuni a orificiului sub bolt in piston. Pistoanele trebuie sa se
instaleze asa ca sageata pe piston sa arate inainte spre motor.Se refera doar la pistoanele din aluminiu
.Pistoanele din otel sunt simetrice.
Momentele de stringere la buloanele de la baia de ulei sau carter sunt de 30 Nm, buloanelor de
tringere a bielelor de 20 Nm + 90 grade.
Specificatii:

Segmentii de compresie a pistonului 2

Jocul admisibil
Primul inel 0.35-0.60 мм

Al doilea inel 0.45-0.65 мм

Jocul maxim in fante 0.25 мм

Inele , marcate “TOP” trebuie de rotit cu marcajul in sus

Segmentii de ungere 1

Jocul 0.4-0.65 мм

Jocul in fanta 0.25 мм

Biela:
Biela si capul bielei trebuie marcate cu numere de la 1 pina la 6.

1.2.Destinatia ,constructia , si principiul de functionare si conditiile de lucru a piesei

(agregatului,mecanismului,dispozitivului).
Pistonul asigura realizarea fazelor ciclului motor,prin miscarea de translatie rectilinie-
alternativa in cilindru; formeaza peretele interior ce inchide camera de ardere,suporta efortul dat de
presiunea gazelor arse la destindere, care-I imprima deplasarea liniara pe care o transmite la biela si
de aici la arborele cotit; participa la evacuarea gazelor arse si asigura pelicula de ulei pe suprafata de
lucru a cilindrului; are si rol de etansare a camerii de ardere, imporeuna cu segmentii , si de evacuare

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 a caldurii. :La motoarele in doi timpi, are rol si de organ de distributie, prin deschiderea/inchiderea
fantelor din cilindru (in locul supapelor).
La autocamioanele SCANIA cu motorul de doisprezece litri se folosesc piston care sunt
separabili avind corpul din aluminiu iar capul pistonului fiind din otel. Un avantaj al acestor piston
este ca rezista la forte mai mari decit pistonii obisnuiti.Asta mareste puterea motorului. In unele
cazuri acestia se toarna impreuna.
In camera de ardere este o adincitura .Aceasta adincitura este in forma de cupa cu o ridicatura la
mijloc.Aceasta forma intretine o amestecare optima combustibil-aer si in asa mod sporeste arderea.

Figura 1. Construcția grupului piston-bolț-bielă

Se confectioneaza di aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerintelor.
Durabilitatea pistoanelor se poate mari prin tratamente termice iar rezistenta la uzare prin
protejarea suprafetii exterioare (cositorire, grafitare, eloxare) cu un strat poros care retine uleiul.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 Partile component ale pistonului sunt: capul pistonului, cu camera de ardere (numai la MAC) ,
corpul , umerii si mantaua.
Inte piston si cilindru este necesar un anumit joc pentru posibilitatea deplasarii lui libere. Acest
joc produce eventuale “batai” la rece (daca ar fi prea mare ) sau “griparii la cald” ( daca ar fi prea
mic).Construcctiv , se folosesc diverse solutii pentru micsorarea acestui joc pina la valoarea minima
posibila, ca : executarea de taieturi pe manta, pentru a da proprietati elastice, incorporarea de placate
din otel sau otel invar in umeri – numite pistoane autotermice (citroen) , orificii diferite limitind
dilatarea in zona bosajelor (umerii pistonului).Jocul optim intre fusta pistonului si cilindru este de
0.03-0.06 mm (MAS) si de 0,11-0,18 mm (MAC).
Forma pistonului este tronconica, cu diametrul mai muc in partea capului, pentru ca dilatarea este
mai mare datorita temperaturii mai ridicate in timpul functionarii motorului.Temperaturile de lucru
ale pistonului variaza intre 300-500 grade C in partea superioara si 150-250 grade C in partea
inferioara.Dilatarea este mai mare in zona bosajelor ,datorita aglomerarii de material , motiv pentru
care prelucrarea se face degajari in dreptul umerilor iar mantaua de forma eliptica (cu diametrul mai
mare perpendicular pe axa boltului ). Astfel in timpul lucrului va capata o forma cilindrica , iar
solicitarile vor fi repartizate uniform.
Capul pistonului poate fi de diferite forme: plata, concave, sau convexa, convexa profilata (MAS
in doi timpi), concave profilata (mai rar plata ) pentru MAC.Motoarele cu aprindere prin compresie
au ,in general , camera de ardere plasata in capul pistonului, avind peretele mai gros pentru rezistenta
marita.Forma capului mai depinde si de : raportul de comprimare , forma camerei de ardere, pozitia
supapelor etc.
Dupa prelucrare pistoanele se sorteaza pe grupe dimensionale si dupa greutate, neadmitindu-se
la acelas set diferente mai mari de 2-5 g intre ele. Ele poarta un marcaj pe cap , de care se tine seama
pentru orientare la montare.
Corpul pistonului este prevazut cu 2-3 canale pentru segmentii de compresie si un canal
segmental de ungere, care are orificii pentru scurgerea uleiului raclat (razuit) pe cilindri , in baia de
ulei.La motoarele in doi timpi , pistoanele sunt prevazute numai cu canale pentru segmentii de
compresie, pentru ca ungerea se efectueaza prin amestecul de benzina cu ulei si deci nu necesita
segmenti de ungere.In canalele acestora sunt fixate stifturi pentru a-I pozitiona prin intermediul fantei
lor si a nu le permite schimbarea pozitiei initiale fata de marginile ferestrelor cilindrilor , care ar
provoca ruperea lor.
Ca urmare a temperaturilor ridicate inregistrate pe piston apar urmatoarele fenomene:

- scade rezistenta mecanica a materialului pistonului. In cazul utilizarii aliajelor de aluminiu,

in zona capului pistonului modulul de elasticitate se poate injumatati;

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 - uleiurile pot suferi transformari chimice care sa le transforme in lacuri si ca urmare apare
fenomenul de blocare a segmentilor in locasiurile lor de pe piston. Aceasta atrage compromiterea
etasarii cilindrului;

- dilatrea neuniforma, functie de temperatura si de distributia materialului pe diferitele zone

ale pistonulu ;

- tensiuni termomecanice impotrante.

Constructia pistonului. Constructia pistonului se realizeaza plecand de la rolul sau

functional, conditiile de lucru, posibilitatile tehnologice, costuri si materialul utilizat

Arhitectura capului pistonului se realizeaza functie de tipul motorului, asa cum se poate
vedea in figura 3.

Figura 2. Arhitectura capului pistonului.

Pentru MAS-uri se pot adopta solutiile a, b sau c iar pentru MAC-ur d, e sau f.

Solutia a este simpla tehnologic si conduce la o suprafata de schimb de caldura minima. In b

oparte a camerei de ardere este realizata in piston. C are o rezistenta mecanica sporita dar creste
suprafata de schimb de caldura si este mai scumpa.

La MAC-uri camera de ardere este partial relizata in capul pistonului. Forma acestuia tine
seama de directia jetului de combustibil trimis de injector si de necesitatea realizarii unei miscari
organizate a fluidului motor.

Profilul capului pistoanelor tine seama de necesitatea evacuarii caldurii primite fara a incarca
termic prea mult primul segment de compresiune, numit si segmentul de foc.
Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 Arhitectura mantalei pistonului tine seama de conditiile concrete de functionare. Sa
constatat ca zona de contact dintre piston si cilindru datorata componentei N este distribuita pe o zona
ce reprezinta 800….1000 (figura 4). Pe restul zonei nu exista contact si de aceea, pentru a reduce
frecarile se practica evazarea laterala a mantalei pistonului.

Evazarea permite dilatarea termica fara a se ajunge la griparea sau blocarea pistonului in
cilindru.

Figura 3. Evazarea pistonului pentru eliminarea griparii.

La unele pistoane, in scopul reducerii incarcarii termice a pistonului, se recurge la

realizarea unor taieturi in T sau in Creste astfel si elasticitatea mantalei dar creste incarcarea
termica a capului pistonului.

Segmentii sunt piese inelare care, datorita elasticitatii lor apasa asupra cilindrului, asigurind
etansitatea cu pistonul: se monteaza in canalele din piston si sunt: de compresie, cu rol de etansare
intre piston si cilindru, si de ungere pentru razuirea si evacuarea excesului de ulei de pe
cilindru.Pentru a impiedica patrunderea uleiului in camera de ardere, segmentii raclori sunt prevazuti

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 cu orificii care corespund cu cele din piston.De asemenea segmentii, transmit caldura de la piston la
cilindru. Ei se confectioneaza din fonta aliata, iar cei de ungere pot fi din table de otel, in forma de U,
cu fante tip U-Flex .

Segmentii de compresie, in numar de 2 pentru MAS si de 3 pentru MAC se monteaza in canalele

din partea superioara a capului pistonului, iar cel de ungere sub cei de compresie, in canalul prevazut
special cu orificii pentru scurgerea uleiului raclat in baia de ulei. De asemenea , pentru c segmentii sa
poata fi montati in piston , pentru etansare cu cilindrul si pentru compensatii termice , sunt prevazuti
cu taieturi,numite fante. Ei lucreaza in conditii de temperature diferita (200-300grade C) pentru
segmental de foc si 100-200 grade C pentru ceilalti segmenti).
In scopul maririi duritatii, segmentii de compresie (mai rar cei de ungere ) si in special cei de foc se
cromeaza.
La montaj, segmentii se aseaza cu fantele decalate pentru a evita pierderile de compresie, se
foloseste in acest scop un dispozitiv special (cleste pentru segmenti), iar pistonul si segmentii se
asambleaza in cilindru cu ajutorul unui colier special.

Functiile realizate de segmentii sunt:

- etansarea camerei de ardere in conditii dinamice;

- ungerea cuplei piston – cilindru cu gestionarea uleiului de ungere utilizat.
Segmentii se executa sub forma unor inele despicate. Spatiul dintre capete poarta denumirea de rost.
Forma segmentului depinde de starea sa:
- inainte de asmblare el este destins, rostul fiind S0 , si diamerul exterior De;
- dupa asamblare, introdus cu pistonul in cilindru, rostul fiind S e, si diamerul exterior dictat de
cilindru, DC. Se cauta reducerea lui Se pentru a reduce cat mai mult neetansietatile.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 Figura 4. Segmentul inainte si dupa asmblare.
Pe un piston se dispun doi sau mai multi segmenti de compresiune si unul sau doi segmenti de
ungere – raclare. Primul segment de compresiune se mai numeste si segment de foc. Segmentii de
ungere – raclare au sarcina de a gestiona cantitatea de ulei de ungere ajunsa in exces pe oglinda
cilindrului.
Etansarea dinamica cu segmenti. Pentru a etansa segmentul trebuie sa asigure, la contactul
cu oglinda cilindrului, o presiune de contact care provine din deformarea sa elastica initiala.
Asigurarea rolului sau de etansare este asigurata de posibilitatea de a se misca liber pe directie radiala
si pe directie axiala. Pentru aceasta intre canalele realizate in piston si segmenti exist jocuri de montaj
pe directie radiala si pe directie axiala.
Sub actiunea fortelor datorate presiunii gazelor, a celor elastice, de frecare si de inertie
segmentul se misca si dezvolta presiuni de contact care ii permit ca realizeze functia de etansare in
conditiile preluarii deformatiilor si abaterilor de la forma nominala a componentelor segment – piston
– cilindru. De remarcat ca, in timp, intervin si uzurile care la randul lor sunt compensate tot datorita
elaticitatii segmentului.

Figura 5. Caderi de presiune pe ansamlul segmentilor de compresiune.

Etasarea realizata nu este una totala. Existenta rosturilor nu permite asa ceva. Segmentii se comporta
ca o serie de sicane pe care gazele care incearca sa treaca printre piston si cilindru le intalnesc in calea

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 lor. In figura 6 este prezentat acest proces, observandu-se cum cea mai mare cadere de presiune (circa
75%) se realizeaza la nivelul segmentului de foc.

Se considera ca etansarea este buna daca volumul gazelor care reusesc sa treaca de sitemul de
etansare cu segmenti nu reprezinta mai mult de 0.2…1 % din volumul fluid motor proaspat introdus
in cilindru.
Gazele care trec de sistemul de etansare ajung in cater de unde trebuiesc evacuate. Pentru a nu
produce poluare si pentru ca aceste gaze contin, de regula, si combustibil sunt reintroduse in galeria
de admisie a motorului.
Segmentii de ungere – raclare. Asa cu este indicat si de numele lor acesti segmenti
gestioneaza uleiul de ungere pe oglinda cilindrului. Constructiv ei se realizeaza in doua variante:
- cu elasticitate propie (figura 8);
- segmenti cu expandor (figura 9).
Segmentii cu elasticitae propie se relizeaza in diverse variante constructve. Forma lor este conceputa
in legatura cu forma locasului lor de pe piston. Impreuna realizeaza o pelicula continua de ulei de
ungere pe oglinda cilindrului, racland concomitent excesul de ulei si trimitandul prin orificiile din
piston in baia de ulei din carter.

Figura 6. Forme constructive ale segmentilor de ungere – raclare

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 Figura 7. Raclarea
In figura 7 este prezentat modul de realizare a raclarii excesului de ulei de ungere de pe oglinda
cilindrului. Se observa modul in care uleiul un exces este eliminat prin orificiile practicate in mantaua
pistonului in timpul cursei de la PMI la PME.
In figura 8 sunt prezentati segmentii de ungere – raclare cu expandor. Acest gen de segmenti
au o eficienta si durabilitate sporita. Se executa din elemente de raclare si un element elastic care
asigura care presiunea de contact radiala aproximativ constanta, chiar si in conditiile aparitiei unor
uzuri mai pronuntate.
Figura 9. Segmenti cu expandor.

Figura 8. Segmenti cu expandor.

Forma elementului elastic difera functie de producator.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 Boltul pistonului face legatura articulate dintre pistonul si biela fiind solicitat la incovoiere si
flambaj .
Boltul are forma tubulara, cilindrica si se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon, si se aplica
tratament de cementare si calire superficiala cu CIF, iar pentru obtinerea unei suprafete netede se
rectifica.Are un regim termic ridicat (80-100 grade C) si conditii de ungere dificile, ungerea se face
prin stropire cu uleiul scapat din lagarul bielei sau venit prin canalul din corpul bielei.
Modul de asamblare articulate a boltului cu biela poate sa fie fixa in umerii pistonului si liber in
bucsa bielei , fix in biela si liber in piston si flotant.
Inainte de montare, pistonul se incalzeste uniform in instalatii special , dupa care boltul se
preseaza.Pentru a nu se deplasa axial in timpul functionarii , boltul se asigura cu sigurante sub forma
de inel elastic in capul mic al bielei, sau cu pastille in cap din aliaj de aluminiu sau alama.La unele
motoare cu boltul fix in biela, acesta se asigura prin fretare , sau cu surub.Jocul sau stringerea la
motoare intre bolt si piston sau bucsa de biela este de 0,002-0,008mm, la cele fixe in biela exista o
stringere de 0,02-0,04 mm.
Boltul trebuie sa asigura transmiterea de forta mari dar sa nu contribuie el insusi la crestere
fortelor de inertie avand in vedere faptul ca se misca cu aceeasi acceleratie cu a pistonului. Se executa
de aceea din oteluri aliate, cu rezistenta mecanica suficienta. Viteza de crestere a presiunii din cilindru
in timpul arderii find ridicata se poate considera ca solictarea boltului este una cu soc. De aceea
miezul boltului trebuie sa fie tenace in timp ce suprafata exterioara se realizeaza cu duritate mare
pentru a se uza cat mai greu. Pentru a realiza acest deziderat bolturile se calesc superficial dupa care
se rectifica fara centre.Constructiv boltul se realizeaza sub forma unui tub ai carui pereti sunt mai
grosi la MAC-uri si mai subtiri la MAS-uri. Ungerea botului se poate realiza centralizat, sub presiune,
de la biela, sau prin patrunderea picaturilor de ulei rezultate in urma balbotarii acestuia. n cazul fixarii
boltului pe biela ungerea trebuie realizata numai in umerii pistonului pentru ca numai acolo mai
exista miscre relativa. Pentru blocarea boltului capul mic al bielei se despica prin frezare. Se executa
gauri concentrice, una de trecere si una filetata.

Figura 9. Bolțul pistonului

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 Biela asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arborele cotit ( prin fusul maneton),
transformind astfel miscarea lineara a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit.
Datorita solicitarilor termodinamice, i se impune o conditie de rigiditate deosebita.
Partile component sunt: piciorul (capul mic), unde se preseaza bucsa din bronz sau otel cu aliaj de
antifrectiune la interior SN-Cu-Pb, corpul de profil pentru marirea rezistentei la incovoiere si flambaj,
capul (mare) in care se gasesc semicuzinetii; capul bielei este sectionat in plan transversal sau oblic,
partea detasabila numindu-se capac , prinse cu suruburile pentru montarea pe fusul maneton al
arborelui cotit.Cuzinetii sunt formati din doua semicarcase de otel de grosime 1,5-3 mm , cu material
de antifrectiune la interior de grosime 0.3-0,4 mm. Pentru fixare , capul si semicuzinetii sunt
prevazuti cu pinteni, care impiedica deplasarea lor in timpul functionarii.
Montarea corecta a capacelor este asigurata de stantarea numarului de ordine a cilindrului (pe
capac).La partea opusa se stanteaza greutatea bielei, in grame.
Unele biele sunt prevazute cu canale in tija pentru conducerea uleiului de ungere spre bolt.
Bielele cu lagare din rulmenti au capul nesectionat, pentru ca arborele cotit este demontabil.
Biela se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald dupa care se
prelucreaza mechanic si I se aplica un tratament de calire si revenire.
Dupa fabricare , bielele se sorteaza pe seturi de motor, neadmitindu-se diferente mai mari de 2g
pentru autoturisme si de 8 g pentru autocamioane.
Semicuzinetii au stratul de antifrectiune aplicat prin turnare sau placare pe baza de staniu ,
plumb, aluminiu.Semicuzinetii montati in capul bielei formeaza lagarele de biela.
Capul bielei , la motoarele in doi timpi , este nesectionat, avind lagarul de biela sub forma de
rulment.
Ungerea pe acea zona se asigura fie centraliza fie prin partunderea picaturilor de ulei din ceata
formata prin barbotare prin orificii special practicate. Pentru usurarea deplasarii uleiului intre bucsa si
bolt se practica canale elicoidale.
La autocamioanele Scania capul superior al bielei se face in forma de pana.Aceasta permite de a
mari suprafata de contact cu boltul si pistonul .

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 Figura 10. Biela la autocamionul Scania
Capul inferior al bielei are o taietura diagonal, permite de a scoate pistonul cu biela din cilindru.La
suprafetele de contact ale bielei- capacului este efectuata o taietura, care ofera o fixare a capacului
laterala.

Figura 11. Grupul piston-bolt-biela

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 1.3. Defectele piesei (agregatului, mecanismului,dispozitivului) cauzele apariției lor si metodele
de remediere.
In timpul exploatarii automobilului apar o serie de defecțiuni accidentale.
Griparea pistoanelor are loc ca urmare a supraincalzirii motorului (din lipsa de apa pentru racire ,
datorita arderii uleiului provocat de uzarea segmenților, pistoanelor si a cilindrilor, amestecului
carburant necorespunzator, prea bogat sau prea sarac; are loc o frecare uscata excesiva , urmata de
dilatarea pistoanelor si deci blocarea lor.Fenomenul poate fi observant de sofer pentru ca este
precedat de zgomote caracteristice provocate de efortul bielelor de a smulge pistoanele blocate din
punctele moarte si emanare de aburi, daca apa de racire este sub nivel.In cazul opririi imediate a
motorului se poate evita griparea; se lasa sa se raceasca, se toarna in fiecare cilindru cite 30-40 g ulei
si se încearca rotirea arborelui cotit.Daca se învirte usor, se cauta și se înlatura cauza; daca se rotește
greu s-au deloc , pistoanele s-au gripat si automobilul va fi remorcat pentru repararea in atelier prin
demontarea si înlocuirea pistonului gripat si a segmenților de la cilindrul respectiv.
Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor ; daca acestea sunt ușoare, se pot
șlefui cu ajutorul unui piston in abundența de ulei, deplasat de citeva ori de-a lungul cilindrului in
mișcare combinata.Numai dupa aceasta se face înlocuirea pistonului si segmenților respective.
Daca din gripare a rezultat si topirea locala a aliajului pistonului si arderea lui pe cilindru, atunci
acestea se inlatura cu un cuțit triunghiular, se șlefuieste cilindrul, iar pistonul se va inlocui cu altul de
aceeași cota (se pot utiliza si pistoanele vechi dar corespunzatoare) si totodata segmenții
respectivi.Cind griparea a dus la deteriorarea cilindrului, atunci acesta se înlocuiește.

Cocsarea segmenților este urmarea supraîncalzirii pistonului, scaparilor de gaze (baia de foc)
datorita uzarii excesive a segmenților si deci arderii uleiului, care se depune sub forma de calamina
in canalele respective, blocîndu-i.Deci segmenții nu mai asigura etanșarea si racirea pistonului, si ca
urmare au loc scapari mari de gaze arse in baia de ulei, iar fumul de eșapament este de culoare
albastra.Motorul nu mai dezvolta puterea nominal și , deci, nu mai corespunde sarcinilor de
transport.Pornirea motorului este greoaie, consumul de combustibil si ulei crește, iar compresia la
cilindrul respectiv este scazută.
Remedierea constă in demontarea grupurilor piston-segmenți-biela, curațirea lor de calamină
si înlocuirea segmenților, care vor fi montați in locașurile din pistoane cu ajutorul cleștelui special, cu
fantele decalate la un unghi de 120 grade sau 90 grade si montarea in aceiași cilindri, de unde s-au
demontat; se menționeaza ca pistoanele nu se dezasamblează de pe biele.
Ruperea segmenților se datorește materialului necorespunzator, montării incorecte,întepenirii
in canalele din piston,uzurii lor, precum si supraîncalzirii ce duc la tensiuni interne, loviri de pragul
de uzura,detonații.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 Defecțiunea se constata prin compresia micșorata , scăpări de gaze în carter, ca urmare a
pierderii etanșeitații, si scaderea puterii motorului; apare un zgomot caracteristic (zgîrieturi) la
antrenarea arborelui cotit.
Se inlătura prin înlocuirea segmenților la cilindrul respectiv.Dacă s-au produs rizuri usoare pe
cilindru, se șlefuieste,iar daca sunt accentuate se înlocuiește.
Ruperea bolțului , defecțiune mai rar, are drept cauze: uzura mare ( joc ce depașește 0,05 mm
între bolț si umerii pistonului sau bucșa de bielă), material sau tratament necorespunzător , griparea
pistonului.
Depistarea se face datorita zgomotului metalic ascuțit uniform, la accelerarea brusca a
motorului. Deoarece ruperea bolțului poate duce la avarii grave (spargerea pistonului, cilindrului,
încovoierea sau ruperea bielei, încovoierea sau ruperea arborelui cotit) motorul este oprit imediat.
Remedierea consta în demontarea grupului piston-biela respectiv, depresarea si presarea unui
alt bolț coresunzator, inclusiv bucșa bielei, dupa care se face montarea ambielajului si motorului.
Ruperea bielei este cauzata de : griparea lagarului sau topirea semicuzineților, joc prea
mare in lagar,ruperea bolțului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea șuruburilor de bielă.
Daca motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave: spargerea blocului motor, a
cilindrului si a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit, distrugerea băii de ulei.
Remedierea comporta operații dificile, mai ales in caz de avarii și se executa in atelier; în afara
demontării, se face o constatare minuțioasa a organelor deteriorate , blocul motor impunînd repararea
sau chiar înlocuirea , iar cilindrul si grupul piston-segmenți-bolț-bielă-cuzineți se înlocuiesc
obligatoriu; arborele cotit este controlat amanunțit , îndeosebi fusul maneton respectiv, care daca are
culoarea schimbată necesită înlocuirea.
Încovoierea sau torsionarea bielei, se poate constata prin bătai anormale in porțiunea mediană
a blocului motor. Daca nu se iau masuri imediate de reparare in atelier a motorului poate duce la:
uzarea accentuata a muchiilor segmenților, a pistoanelor si ovalizarea neuniforma a cilindrilor pe
toata lungimea lor, uzarea rapidă a fusurilor manetoane ale arborelui cotit.

1.4.Schema procesului tehnologic aplicat pentru lichidarea defectelor menționate.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 Nr.trecerii
operațieiNr.
Denumirea operațiilor si conținutul Bazele de Condițiile (cerințele )
trecerilor instalare tehnologice

Operația de completare a pistonului cu segmenții

1. De montat segmenții in cilindru si de Nu trebuie sa fie present
verificat racordarea segmentilor pe suprafata - luminiș intre segmenți și
cilindrului. suprafața oglinzii
cilindrului
2. De montat segmentii provizoriu in cilindrii - Jocul in fantă trebuie sa fie
005 motorului si de verificat jocul in fantă , de 0,25 mm.Daca e mai
mare de inlocuit segmenții.
3. De montat provizoriu segmenții in canalul - Jocul la segmentul de
pistonului si de masurat jocul intre canal si compresie nr.1- 0,35-0,60
segment mm, de compresie nr.2 –
0,45-0,65 mm, 0,40-0,65
mm segmental de ungere.
Operațiile de complectare a bielei si pistonului
1. De măsurat diametrul exterior al bolțului. - Diametrul -54 mm
Lungime: 106 mm
010 2. De măsurat diametrul interior in umerii - D= 53,994-54 mm
pistonului.
3. De măsurat diametrul interior in bucșa - D = 55x55x50
capului mic al bielei. Greutate- 105g
4. De apreciat toleranțele îmbinarilor piston- - 0.006
bolț,16bolț –biela. 0.061-0.065
Daca nu corespunde de
schimbat cu alte piese pina
la corespundere.
5. De verificat provizoriu montarea bolțului in De aplicat un strat de ulei
bucșa capului mic a bielei la temperature pe suprafața bolțului.
normală a încăperii. Bolțul trebuie să se
deplaseze făra efort, în caz
contrar de înlocuit bucșa
bielei.
Operațiile de asamblare a grupului biela-bolț-piston
1. De montat corpul pe capul pistonului si
unul din inelele de fixare a bolțului.
2. De montat pistonul pe bielă. canalul jiclorului de racire
sa indice aceeasi directie
ca si partea scurta in capul
015 mare a bielei.
3. De montat bolțul in piston si bielă. Preventiv de uns bucșa
bielei cu ulei.
4. De montat al doilea inel de fixare a bolțului
5. De montat segmentul de ungere si De pozitionat fantele
compresie pe piston. segmentilor sub un unghi
de 120 grade una fata de
alta.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 6. De montat semicuzinetii in bielă si capul Orificiul de ungere din
bielei . biela sa coincide cu
orificiul semicuzinetilor si
de fixat.
7. De demontat grupul bielă-piston de pe
banc si de transportat la urmatorul post.

1.6. Calculul si alegerea regimurilor si normelor de timp pentru operatiile mentionate.

Prin normarea tehnica se intelege procesul de determinare a timpului necesar pentru executarea
operatiilor de reparative care sint necesare de cunoscut din urmatoarele considerente:
- olanificarea activitatilor sectoarelor, posturilor de reparative, determinarea sarcinii zilnice a
acestora.
- posibilitatea programarii orei de prezentare a clientului cit si timpul pentru eliberarea
automobilului de la statie.
- calcularea costului lucrarilor de 17oefficien.
- remunerarea muncii lucratorilor de 17oefficien in dependent de volumul de lucru realizat.
Normele de timp pot fi appreciate prin urmatoarele metode:
1. Utilizind softuri specializate, literature tehnica pe un anumit model de automobile sau
un grup de modele de automobile.
2. Metoda analitica – se utilizeaza relatii de calcul dar nu toate operatiile pot fi supuse
calculului.
3. Prin fotografierea timpului de lucru- se cronometreaza toate etapele executarii
lucrarilor de reparative.

tn=tb+taux+tsup+tpf/n

tb- timpul de baza –timpul nemijlocit in care sunt realizate lucrarile de 17oefficien.
taux – timpul 17oefficie (timpul in care sunt realizate anumite actiuni auxiliare care nemijlocit sunt
legate de operatia de baza. La timpul 17oefficie se refera timpul de instalare , demontare, schimbare
a pozitiei piesei, timpul de ajustare a utilajului, timpul de realizare a anumitor masurari.
top – timpul operativ – suma timpului de baza si a celui 17oefficie.
tsup- timpul suplimentar – sint incluse pierderile de timp ce sint legate de indepartarea anumitor
depuneri ce se formeaza in timpul lucrarilor , timpul pentru mentinerea locului de munca in curatenie,
timpul pentru odihna si necesitati personale.
tpf – timpul de pregatire finisare- include urmatoarele pierderi de timp: primirea sarcinii pt executare,
studierea sarcinii si literaturii tehnice necesare,selectarea instrumentelor-dispozitivelor necesare
pentru executarea lucrarilor propuse, predarea lucrarilor dupa executare superiorului sau clientului.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 1.6.1.Normarea tehnica a operațiilor de competare a pieselor
operației Nr.

Denumirea operațiilor si conținutul trecerilor Norma de timp necesara efectuarii

lucrărilor
Nr.trecerii

Operația de completare a pistonului cu segmenții

De montat segmenții in cilindru si de verificat 0.083 min.
racordarea segmentilor pe suprafata cilindrului.
1
2 De montat segmentii provizoriu in cilindrii 0.06 min
motorului si de verificat jocul in fantă ,
3 De montat provizoriu segmenții in canalul 0.06 min
pistonului si de masurat jocul intre canal si
segment
Operațiile de complectare a bielei si pistonului
1 De măsurat diametrul exterior al bolțului. 0.16 min

2 De măsurat diametrul interior in umerii 0.105 min

pistonului.
3 De măsurat diametrul interior in bucșa capului 0.058 min
mic al bielei.
4 De apreciat toleranțele îmbinarilor piston- 0.16 min
bolț,18bolț –biela.
5 De verificat provizoriu montarea bolțului in 0.96 min
bucșa capului mic a bielei la temperature normală
a încăperii.
TOTAL 1,64 min

1.6.2. Normarea tehnica a operațiilor de asamblare

Nr. Continutul operației Factori Instrum. Sursa Apreciere
Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 determ. timp operativ
1. Presarea bolțului în D=54mm Pres Tab. 184 0.60 min+
umerii pistonului și L=106mm Tab. 138 1=1.60min
capul mic al bielei.
2. Instalarea inelelor de D<60mm Clește pentru Tab.193 0.45*2=0.9
fixare în capetele inelele de fixare min.
bolțului.
3. Montarea segmenților D=127 mm Clește special Tab.192 0.27 min
de compresie pentru montarea
segmenților
4. Montarea segmenților D=127 mm Clește special Tab. 193 0.58*2*2.5=
de ungere N=2 unit. pentru montarea 2.9 min
segmenților
TOTAL 5.67 min

Pentru a determina normarea tehnica a operațiilor de asamblare a segmenților de ungere pe lînga la

valorile determinate din tabel mai este nevoie de inmulțit la numarul de inele si la un 19oefficient
care constituie 2.5.
In tabelul de mai sus noi nu am determinat norma totala de timp ci doar timpul operativ.

2) Calculam norma de timp pentru operațiile de asamblare.

Tasamb.=top*kasamb.

unde: Top – timpul operativ

kasamb.- Coieficient luat in consideratie la asamblare si care constituie ( 1.54)

Tasamb.=5.67*1.54=8.73 min.

3) Calculam normarea tehnica a operațiilor de completare – asamblare a grupului bielă-piston

a autocamionului Scania.
Ttot=Tcomp.+Tasamb.
Ttot= 1,64+8.73=10,37 min.

Deci in general pentru completarea –asablarea a bielei si pistonului muncitorul cheltuie in medie
aproximativ 10 minute.

1.7. Elaborarea fiselor pentru operații si fișelor cu schițe.

005 De completare
Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 Banc de lacatusarie
1. De montat segmentii in cilindru si de verificat racordarea segmentilor pe suprafata
cilindrului.Nu trebuie sa fie luminis intre segmenti si suprafata oglinzii cilindrului.
2. De montat segmentii provizoriu in cilindri motorului si de verificat jocul in Fanta, care trebuie
sa fie de 0.25 mm.Daca jocul in Fanta segmentilor este mai mare decit cel admisibil, de
inlocuit segmentii.
3. De montat provizoriu segmentii in canalul pistonului si de masurat jocul intre canal si
segment, care trebuie sa fie de 0.35-0.60 mm segment de compresie nr. 1 , 0.45-0.65 mm –
segmentul de compresie nr. 2 si 0.40-0.65 mm segmental de ungere.Daca jocul este mai mare
decit cel admisibil , de inlocuit pistonul.
Set de spioane.

010 De completare
Banc de lacătușărie.
1. De măsurat diametrul exterior a bolțului care trebuie sa fie de 54.00 mm.
Micrometru MK-50 -75mm.
2. De măsurat diametrul interior in umerii pistonului , care trebuie sa fie de 53.994-54.00 mm.
Cap indicator interior.
3. De măsurat diametrul interior in bucșa capului mic a bielei, care trebuie sa fie de 55.00 mm .
Cap indicator interior.
4. De apreciat toleranța ansamblului piston-bolț, biela-bolț, care trebuie sa fie de 0.006; 0.061-
0.065 mm. Daca nu corespunde cele reale cu cele indicate , de selectat piesele nominalizate
pentru asamblare, daca nu corespunde de schimbat cu altele pîna la corespundere.
5. De verificat provizoriu montarea bolțului in bucșa capului mic a bielei la temperatura normal
a încăperii.Preventiv de aplicat un strat de ulei pe suprafața bolțului.Bolțul trebuie sa se
deplaseze făra efort , în caz contrar de înlocuit bucșa bielei.
Ulei de motor.

015 De asamblare
Banc de lacătușărie.
1. De montat corpul pe capul pistonului și unul din inelele de fixare a bolțului.
Clește special.
2. De montat pistonul pe bielă asa ca canalul jiclorului de racire sa indice aceeași direcție ca și
partea scurta în capul mare a bielei.
3. De montat bolțul in piston si bielă. Preventiv de uns suprafața bolțului si bucșa bielei cu ulei.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 Dispozitiv 87362
Ulei de motor.
4. De montat al doilea inel de fixare a bolțului.
Clește special.
5. De montat segmentul de ungere si compresie pe piston si de poziționat fantele segmenților sub
un unghi de 120 grade una față de alta.
Clește pentru segmenți.
6. De montat semicuzineții in bielă si capul bielei , așa ca orificiul de ungere din bielă să
coincidă cu orificiul semicuzineților si de fixat.
7. De demontat grupul bielă-piston de pe banc si de transportat la urmatorul post.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

 Bibliografie
1. “Remont avtomobilei” – Pod. red. S.I. Rumeanțeva , Moskva : - “Transport” , 1988.

2. Gh.Frațilă , Mariana Frățilă , St. Samoilă : Automobile, cunoastere, intretinere si reparare”.

Editura didactica si pedagocica , R. A. Bucuresti 1998.
3. G. N. Sarhosian, V. N. Maleanov “Remont avtamabilea GAZ -24 <<VOLGA>>, Maskva:
-“Transport” , 1980.
4. “Avtomobili Gaz-24 – “VOLGA” Rucovodstvo po copitalinomu remontu” , Maskva. :
-“Transport” ,1976.
5. “Tehniceskoe normirovanie remontnih rabot v seliskom hoziaistve” Pod. red. V. A. Matveev, V.
P. Pustovalova , Maskva : -“Kolos” , 1979.
6. “Tehniceskoe normirovanie truda” , Pod. red. A. Miller – Moskva: - “Transport” ,1972.
7. “ Spravocinic tehnologa avtoremontnogo proizvodstva” , Pad. red. G. A. Maliseva, Moskva: -
“Transport” , 1977.
8. “Remont avtomobilei” , Pad. red. S. I. Rumeanteva , Moskva: - “Transport” , 1981
9. Coropcean A. “Documentatia tehnologica pentru reparatia si deservirea tehnica a
autovehiculelor . Indrumar metodic pentru lucrari practice , proiectele de an si de diploma.”
Chisinau: UTM, 1999.

Mod Coala Nr. Docum. Semn. Data

.
Elaborat Lit. Coala Coli
Verificat
Completarea si asamblarea
grupului biela-piston a S

N.contr.
motorului la autocamionul
“Scania”
Aprobat