Transporturi Auto

PROIECT

Pentru certificarea competentelor

profesionale.

îndrumător de proiect: Candidat:

20
 Tema proiectului

Amortizarea amortizorului
telescopic hidraulic bitubular.

7
 ---------,_____,______________________________________________________________22
Amortizoarele

Pentru amortizarea rapida a oscilaţiilor, in suspensia

automobilelor moderne se montează amortizoare hidraulice.
Amortizoarele pot fi folosite la ambele punţi ale automobilului
sau numai la puntea din fata, soluţie intanlita mai ales la autocamioane.
Principiul de funcţionare a amortizorului hidraulic se bazează
pe transformarea energiei mecanice a oscilaţiei in energie termica, la trecerea
forţată a unui lichid special, dintr-o camera a amortizorului in alta, printr-un
orificiu calibrat.
Majoritatea amortizoarelor sunt cu dubla acţiune, lucrând in
ambele sensuri, si anume: la apropierea roţilor de caroserie opun rezistenta
mica; la depărtarea roţilor de caroserie opun rezistenta mai mare.
Amortizoarele cele mai răspândite la automobile sunt cele sub
forma telescopica, clasificate in monotubulare si bitubulare, si care, la rândul
lor, pot fi de mai multe tipuri.Cele mai folosite sunt amortizoarele bitubulare,
care, in comparaţie cu cele monotubulare, au o lungime mai redusa si o
durata de funcţionare mai mare.
Amortizorul telescopic bitubuiar.ln figura 1.1 este reprezentata
schema de principiu a amortizorului hidraulic telascopic bitubular.Capul
superior 1, de care este fixata tija 2 cu pistonul 8, este prins pe partea
suspendata a automobilului, iar capul inferior 13, solidar cu tubul rezervor 5, de
partea nesuspendata.Tubul inferior 4 (cilindrul de lucru) este umplut cu lichid
special pentru amortizoare.
In cursa de destindere, lichidul din partea
9
superioara a pistonului 8 este comprimat si trimis prin supapa de destindere 10
in partea inferioara. Volumul generat de piston la partea inferioara este mai
mare decât volumul lichidului impins in jos, cu volumul tijei care iese din tubul 4.
Diferenţa se completează cu lichid din camera de compresie 14 (spaţiul dintre
tubul rezervor 5 si tubul interior 4) care oatrunde prin supapa de admisie 11
datorita depresiunii creeate sub piston si apernei de aer comprimat din partea
superioara a camerei de compensare.
In cursa de comprimare, lichidul de sub piston trece prin
supapa de comunicare 9 in partea superioara a tubului 4.0 parte din lichid
(egal cu volumul tijei introdus in tubul 4) trece prin supapa de comprimare 12
in camera de compensare 14.Tubul 6 serveşte la protecţia tijei pistonului, iar
inelul 3 la etansarea pistonului.
In figura 1.2 se reprezintă construcţia unui amortizor bitubular
compus di9n trei ansambluri principale: ghidajul 11 cu sistemul de etansare
18; pistonul 4 cu supapele de destindere si comunicare; ansamblul supapei de
comprimare cu supapa de admisie 19.Capul superior 14, de care este fixata tija
1 cu pistonul 4 este prins de partea suspendata a automobilului, iar capul
inferior 9 (solidar cu tubul rezervor 3) de partea nesuspendata.Spaţiul dintre
tubul rezervor 3 si tubul interior 2 (cilindrul de lucru) se numeşte camera de
compensare. Joi spaţiul tubului interior 2 este umplut cu lichid.
Orificiile calibrate, care realizează rezistenta vâscoasa a
lichidului la scurgerea acestuia sunt realizate sub forma de fante in rondelele
supapelor.
Supapa de destindere este formata din rondela obturatoare 16
cu fante frezate si rondela 17, care sunt presate pe bosajul inelar al pistonului 4
de către arcul 5 (fixat pe piuliţa 6) prin intermediul unei bucşe.
Supapa de comunicare este formata din rondela 15, care
acoperă orificiile exterioare ale pistonului 4, fiind apăsata de un arc stelat plat.
Supapa de comprimare este constituita din rondela
obturatoare 20 si din rondela de inchidere a supapei de comprimare, apăsate
pe scaunul din corpul supapelor 7
10
de un arc stelat.
Supapa de admisie 19 este identica cu supapa de
comunicare.Supapele de comprimare si de admisie sunt montate pe corpul 7,
prin intermediul şurubului 8.Piuliţa 13 a tubului rezervor asigura fixarea tubului
interior 2 in tubul rezervor 3.Tubul de protecţie 12 serveşte la protejarea tijei
pistonului 1.ln scopul micşorării emulsionarii lichidului, se montează inelul 10,
dispus sub nivelul lichidului de amortizor.
In cursa de destindere (fig. 1.3, a), lichidul din partea
superioara a tubului interior 2 este comprimat si, ca urmare, rondela 3 a
supapei de comunicare este presata pe piston, supapa fiind inchisa.prin găurile
superioare ale pistonului, lichidul ajunge la rondela obturatoare 7 a supapei de
destindere.Daca viteza relativa a pistonului este mai mica decât viteza critica,
scurgere lichidului se realizează prin fantele (de inaltime b v fig. 1.2) din
rondela obturatoare 7, deoarece presiunea lichidului este mai mica decât forţa
de precomprimare a arcului 1 al supapei.Daca viteza de deplasare a pistonului
depăşeşte viteza critica, presiunea lichidului creste si invinge forţa arcului 1, iar
rondelele 7 si 4 ale supapei de destindere se indeparteaza,realizand o
secţiune de trecere mai mare. Volumul generat de piston la partea inferioara
este mai mare decât volumul lichidului împins de sus, cu volumul tijei scoase
din tubul interior. Diferenţa se completează cu lichid din camera de
compensare, care pătrunde in tubul interior prin învingerea rezistentei arcului
stelat al supapei de admisie 5, datorita depresiunii creeate in spaţiul de sub
piston si a pernei de aer comprimat din partea superioara a camerei de
compensare.
In cursa de comprimare (fig.1.3,b), lichidul de sub piston trece
uşor prin supapa de comunicare 3 (datorita arcului slab ai acestuia), in partea
superioara a tubului interior 2.0 parte din lichid (egal cu volumul tijei introduse
in tubul principal) trece prin fantele din rondela obturatoare 6 a supapei de
comprimare, in camera de compensare, realizând forţa de rezistenta la
comprimarea amortizorului, la viteze mai reduse decât viteza critica.Daca
viteza oscilaţiilor creste, presiunea lichidului se măreşte, depăşind forţa de

11
precomprimare a arcului stelat al supapei de comprimare si rondelele supapei
se deplasează in jos, realizând o secţiune de trecere mai mare (fapt ce
conduce ia micşorarea forţei de amortizare după viteza critica).Acest lucru
este foarte important si pentru exploatarea automobilului pe timp rece având
vascozitatea lichidului creste; trecerea lui prin orifici calibrate este îngreuiata,
fapt ce conduce la creşterea presiunii in cilindru, iar supapa de comprimare
intra in funcţiune, descarcand suspensia si amortizorul de suprasolicitări.
Amortizorul telescopic monotubular.ln comparaţie cu cel
bitubular are, la diametre exterioare egale, un diametru al pistonului mai mare,
fiind mai uşor si având o răcire mai buna.
După presiunea gazului din camera de compensare,
amortizoarele monotubulare pot fi: cu presiune joasa si cu presiune inalta
(hidropneumatice).
In fig. 1.4 este prezentat amortizorul monotubular
hidropneumatic de tip De Carbon, f n camera de compensare 1 se introduce
azot sub presiunea de circa 2,5N/mm Perna de aer este separata de lichidul
de amortizare prin intermediul pistonului flotant 2.Compensarea volumului,
datorita micşorării lui la cursa de comprimare, se obţine prin comprimarea
pernei de gaz si deplasarea pistonului flotant in sus.La cursa de destindere,
volumul generat este ocupat de gazul care se destinde, deplasând pistonul
flotant in jos.Orificsile de trecere si supapele de descărcare sunt montate in
pistonul 3.
Datorita elasticităţii camerei de compensare, amortizorul
îndeplineşte si rolul de element elastic suplimentar.
Amortizoare telescopice reglabile.Automobilul se
deplasează pe diferite drumuri, cu anumita viteza si cu un anumit grad de
incarcare,Schimbarea parametrilor de rnai sus, in timpul utilizării
automobilului, pentru menţinerea de confort si stabilitate, este necesar sa se
modifice caracteristicile amortizorului.Modificarea caracteristicii de amortizare
se poate realiza prin: modificarea orificiilor de trecere; modificarea presiunii de
deschidere a supapelor de
12
descărcare; modificarea prestrangerii arcurilor de la supape.
Modificarea caracteristicii amortizorului poate fi comandata de
către conducător printr-un buton de pe tabloul de bord (comanda
electromagnetica).
Sunt unele amortizoare cu reglare automata a caracteristicii in
funcţie de sarcina care acţionează asupra suspensiei si de denivelările
drumului. Autoturismul Peugeot 407 asigura noua setări diferite pentru reglarea
gradului de amortizare.Adaptarea gradului de amortizare, la condiţiile de
deplasare (denivelările drumului) si la starea de incarcare a autoturismului, se
face cu ajutorul a patru senzori de mişcare plasaţi de fiecare roata in
parte.Acesti senzori furnizează informaţii unităţii de comanda electronica a
suspensiei.

13
 Bibliografie

1 .Automobile Cunoaştere, întreţinere si

Reparaţii
Autori:
Gh.Fratila,Mariana Fratila si St.Samoila Editura Pedagogica
Bucureşti 2005
2.Automobile Şofer, Mecanic
auto
Autori:
Gh.Fratila,M.V.Popa Editura Didactica si
Pedagogica.

8
 4
Se completează de către un membru al comisiei de examinare după susţinere si
consultare cu ceilalţi
membrii a Comisiei de examinare, doar daca exista completate si depuse Părţile I-
HI.pentru proiectul
evaluat.
Fisa de evaluare respecta si documentează Principiul 5 al calitatii-
lmplementarerpredarea si învăţarea
(descriptorii: 5.13-5.15 si 5.20 - 5.26) al Cadrului de asigurare al calităţii

Cuprins

Tema proiectului ..............................................................................................7

Bibliografie........................................................................................................8

Amortizoare......................................................................................................9

Schema de principiu a amortizorului telescopic

hidraulic bitubular.............................................................................................14

Amortizorul telescopic hidraulic bitubular...........................................................15

Funcţionarea amortizorului telescopic hidraulic

bitubular............................................................................................................16

Construcţia amortizorului monotubular

Hidropneumatic...................................................................................................17