ARBORELE COTIT

Arborele cotit (numit și vilbrochen), transformă mișcarea rectilinie a pistonului,

prin intermediul bolțului piston și pendularea bielei, în mișcarea de rotație.
Alternativ, arborele cotit transmite mișcarea de rotație (la compresoare cu piston
și pompe cu piston) la bielă.

Arborele cotit a primit această denumire, datorită configurației axei sale, care
cotește alternativ de la un fus palier la un fus maneton și înapoi la fusul palier. În
ce privește denumirea de „vilbrochen”, denumirea corectă așa cum se găsește în
dicționare[1], în mod popular este des folosit și termenul „vibrochen”. La
motoarele cu ardere internă în doi timpi, în general la cele de motociclete,
motorete și scutere, sau la drujbe, compresoare ori alte utilaje, arborele cotit se
mai numește ambielaj Chiar și unele autovehicule cum ar fi de exemplu
autoturismul Trabant și care era dotat cu un motor în doi timpi, folosea un astfel
de arbore cotit cu denumirea de ambielaj. În general, arborele cotit
(vilbrochenul) este acela de pe care se pot demonta bielele, despărțindu-le pe
jumătate, prin intermediul unor piulițe, pe când la arborele cotit de tip ambielaj,
aceste biele nu se pot demonta, fiind presate din fabricație pe arbore și
neputându-se despărți, fiind turnate dintr-o singură bucată.

Primeste (fig.I.5.1.) miscarea de la piston prin biela, o transforma in

miscare de rotatie, pe care o transmite in exterior pentru antrenarea
diferitelor subansambluri ale motorului si la transmisia automobilului
pentru autodeplasare.El se construieste din otel carbon (OLC50S) si
otel aliat (cu CR, Ni, Mo, V) prin forjare si matritare ori din fonta cu
grafit nodular prin turnare. Dupa prelucrare, fusurile arborelui se calesc
superficial cu CIF si se aplica revenirea, dupa care se finiseaza la
masini de rectificat. Ovalitatea si conicitatea admisibila a fusurilor este
de 0,005 mm la autoturisme si de 0,012 – 0,02 mm la autocamioane.
Arborele cotit este piesa cea mai important si cea mai scumpa a
motorului si are urmatoarele parti componente : capatul (fusul) anterior
1, capatul posterior 6, fusurile paliere (de sprijin) 2, fusurile manetoane
(de biela) 3, bratele manetoane (de biela) 4.
 fig.I.5.1. – Arborele cotit nedemondabil :
1-capatul anterior, 2-fusurile paliere (de sprijin), 3-fusurile
manetoane (de biela), 4-bratele manetoane (de biela), 5-
contragreutatile (masele de echilibrare), 6-capatul posterior, 7-
flansa de fixare a volantei, 8-canal de pana, 9-locasul arborelui
primar al cutiei de viteze, 10-racul de pornire
Pe capatul anterior se monteaz 626i88g a, prin pene :
pinionul pentru antrenarea distributiei si fulia pompei de apa pe
care, la unele MAC, se monteaza si amortizorul de vibratii. Tot pe
capatul anterior se afla si racul de pornire manuala. Etansarea
arborelui spre capacul de distributie este asigurata prin deflectorul
de ulei sau prin simering.
Capatul posterior 6 este gaurit pentru fixarea bucsei din bronz
sau a rulmentului de sprijin al arborelui ambreiajului. El contine o
flansa 7, pentru montarea volantei prin suruburi. Etansarea
impotriva scurgerii uleiului este asigurata prin simering sau
garnitura de snur de azbest sau pasla, montate intr-un capac
special ( unele au si canale laterale in care se preseaza pene de
lemn pentru etansarea suplimentara – ARO).
In interior, arborele are canale pentru circulatia uleiului de
ungere care corespund cu orificiile de alimentare a lagarelor
paliere si manetoane ; cei mai multi arbori au un singur canal de-a
lungul lor.
Arborele cotit are un numar de fusuri paliere egal cu numarul
cilindrilor plus unul. Fusurile paliere sunt plasate pe aceeasi axa
geometrica, iar latimea lor este diferita. Numarul fusurilor
manetoane este egal cu cel al cilindrilor, la motoarele in linie si
redus la jumatate, la motoarele in V. Fusul maneton impreuna cu
cele doua brate manetoane formeaza manivela (coturile).
Diametrul fusurilor manetoane este mai mic decat cel al fusurilor
paliere. Decalarea fusurilor manetoane intre ele, se face in functie
de numarul lor, asigurand prin aceasta o functionare uniforma a
motorului si o echilibrare a arborelui cotit.
Arborele cotit se echilibreaza cu ajutorul contragreutatilor 5
plasate in prelungirea bratelor de manivela(opuse lor) si a decalarii
corecte a manivelelor. Verificarea echilibrarii se face pe masini
speciale, iar ponderea arborelui prin degajari partiale de material
(gaurirea sau frezarea contragreutatilor).
Exista si arbori cotiti prevazuti cu filtre centrifugale de ulei
(ARO), care au niste racorduri din canalele interioare, pentru
depunerea impuritatilor de ulei, in timpul rotirii.
Arborele cotit se sprijina in blocul motor pe lagarele paliere cu
cuzineti. Cuzinetii, care imbraca fusurile paliere, sunt asemanatori
cu cei folositi la biele.
Motoarele in doi timpi, au arborele cotit demontabil.
Elementele unui astfel de arbore sunt turnate si prelucrate separat,
fiind apoi asamblate cu suruburi. Bratele se rezeama pe rulmenti,
jucand si rol de fusuri paliere. Se asambleaza impreuna cu bielele
si se echilibreaza dinamic pe masini speciale (formand asa-zisul
ambreiaj).

fig.I.5.2. – Arborele cotit demontabil (Oltcit) :

1-capatul anterior, 2-fusurile paliere, 3-fusurile manetoane, 4-
bratele manetoane, 5-contragreutatile, 6-capatul posterior, 10-12-
semicuzinetii, 11-piciorul bielei, 13-capul bielei nesectionat.
 Ruperea arborelui cotit (mai rar), are drept cauze : uzura
execesiva in lagare, solicitari la incovoiere sau rasucire datorate
necoaxialitatii lagarelor, detonatii puternice, lipsa ungerii.
Remedierea consta in inlocuirea arborelui cotit si a celorlalte
organe deteriorate.
Repararea arborelui cotit se face dupa o functionare
indelungata cand apar defectiuni ca :
- incovoierea sau torsiunea ;
- uzarea fusurilor paliere si manetoane ;
- uzarea canalelor de pana ;
- uzarea locasului bucsei arborelui ambreiajului ;
- uzarea filetului pentru racul de pornire ;
- uzarea orificiilor filetate de la flansa de fixare a volantei ;
- modificarea lungimii fusurilor manetoane si a fusurilor
paliere ;
- bataia frontala a flansei de prindere a volantei.
Dupa demontare, arborele cotit se curata cu solvent, se
desfunda canalele de pana, se sufla cu aer si se supune
controlului.
Vizual, se observa starea suprafetei fusurilor si filetelor,
loviturile, zgarieturile superficiale se inlatura cu o piatra abraziva de
granulatie foarte fina, iar cele accentuate constatate prin feroflux,
numai prin rectificare.
Incovoierea si torsiunea se controleaza pe o placa de control,
arborele cotit asezandu-se pe doua prisme, iar cu ceasul
comparator plasat la fusul central se verifica incovoierea ; aceeasi
verificare se face si la flansa arborelui pe circumferinta. Pentru
torsionare, verificarea cu comparatorul se executa in partea
frontala a flansei.
Incovoierea si rasucirea se inlatura prin indreptarea arborelui
cotit, la rece, cu o presa hidraulica ; dupa indreptare se face
rectificarea fusurilor. Abaterea admisa este de 5 µm pentru
autoturisme si de 0,02 – 0,05 mm pentru autocamioane. La arborii
cotiti din fonta nodulara, indreptarea se face numai cand sageata
are valoare mica.
Uzarea fusurilor (ovalitate si conicitate) se constata prin
masurarea cu micrometrul, stabilindu-se si treapta de reparatie
(egala cu manetoane si paliere, tinandu-se cont de cel mai uzat
fus). Fusurile manetoane au o uzura mai redusa fata de cele
paliere ; cel mai uzat este palierul central. Fusurile uzate se
reconditioneaza prin :
- rectificare la trepte de reparatie ;
- incarcare (compresarea uzurii prin aport de material).
 Rectificarea se face pe masini de rectificat arbori cotiti.
Fusurile paliere se rectifica respectand coaxialitatea lor. La palierul
central se va mentine, in limitele tolerantelor, latimea cat si raza de
curbura. Dupa paliere se rectifica fusurile manetoane.
Rectificarea finala este de finisare (slefuire sau lustruire cu un
disc de panza imbibat cu pasta de rodat sau cu panza abraziva
foarte fina). La Dacia 1300 se va respecta roluirea (galetarea)
fusurilor pe o portiune de 140s pentru asigurarea ungerii laterale.
Orificiile de ungere se tesesc la margine, canalele se spala si
se sufla cu aer comprimat.
Dupa verificarea rectificarii se face echilibrarea dinamica a
arborelui cotit si echilibrarea statica impreuna cu volanta si
ambreiajul.
Cand rectificarea arborelui a atins cota maxima,
reconditionarea se face prin incarcare folosind una din metodele :
- metalizare cu aliaje dure;
- sudare in mediul protector de gaze (75% argon si
25%CO²);
- vibrocontact;
- cromare poroasa.
Dupa incarcare, fusurile sunt tratate termic, rectificate si
finisate.
Canalul de pana uzat se incarca cu sudura si se frezeaza
altul decalat cu 90s
Locasul bucsei arborelui ambreiajului se reconditioneaza prin
alezare si presarea altei bucse cu diametrul exterior majorat. Daca
este rulment, atunci locasul se alezeaza si se bucseaza. Se mai
poate folosi un rulment cu diametrul exterior majorat prin cromare
dura.
Filetele uzate se refileteaza la trepte de reparatie.
Bataia frontala a flansei se inlatura odata cu indreptarea
arborelui.
Arborele cotit se deformeaza cand:
 prezinta fisuri, crapaturi,
 diametrul fusurilor este sub cota minima,
 lungimea fusurilor este peste limita,
 este torsionat,
 este rupt
Inlocuirea semicuzinetilor arborelui cotit se face cand motorul
este demontat, pentru a se putea efectua masuratori ale fusurilor si
ale semicuzinetilor.
Prin calcule, se constata jocurile si treapta de reparatie,
tinand cont si de uzura si abaterea de la forma cilindrica a fusurilor.
 Semicuzinetii se inlocuiesc cu altii noi, la treapta de reparatie
corespunzatoare diametrului rectificat al fusurilor.
La biele, procedeul este asemanator, verificarea facandu-se
pentru fiecare semicuzinet in parte.
Inlocuirea semicuzinetilor se face cand nu mai corespund
treptelor de reparatie, suprafata interioara este deteriorata sau
proeminentele de fixare in locas sunt distruse, ca urmare a rotirii in
lagar.

Rolul arborelui cotit si cerinte pe care

trebuie sa le indeplineasca
Arborele cotit, numit si arborele motor, are rolul de a
transforma, impreuna cu biela, miscarea de translatie a grupului
piston in miscare de rotatie. Arborele cotit transmite aceasta
miscare de rotatie (respectiv cuplul motor), prin intermediul
organelor de transmisie, la rotile motoare ale automobilului. De
asemenea, pune in miscare diferite mecanisme si agregate ale
motorului (mecanismul de distributie, pompa de apa, ventilatorul,
etc.).
In timpul functionarii motorului, arborele cotit este supus
urmatoarelor eforturi: forta rezultanta transmisa prin biela, fortele
de inertie ale maselor excentrice proprii, fortele de frecare si
reactiunile in lagare.
Tinand seama de conditiile de lucru, arborele cotit trebuie sa
satisfaca urmatoarele cerinte:
-sa asigure o rezistenta si rigiditate mari,
-suprafetele de frecare sa prezinte o buna rezistenta, la
uzura,
-sa evite rezonanta oscilatiilor de rasucire,
-sa fie echilibrate static si dinamic.
Deoarece functioneaza in conditii deosebite de
dezavantajoase, arborele cotit are o constructie complicata.
Aceasta constructie este influentata si de tipul motorului pe care-l
echipeaza (in linie, in V, etc.).
III.2.Descrierea constructiva a arborelui cotit
Partile componente, exemplificate pentru arborele cotit al
motorului diesel cu trei cilindri in linie D – 115 (fig.III.2.1) sunt
urmatoarele: capatul din fata 1, fusurile paliere 2, fusurile maneton
3, bratele 4, contragreutatile 5 si capatul din spate 6, pe care se
fixeaza volantul. Acesta are rolul de a uniformiza miscarea de
rotatie a arborelui cotit. Cand energia este transmisa
consumatorului depaseste necesitatile acestuia, volantul
acumuleaza surplusul, pe care-l cedeaza cand energia consumata
devine mai mare decat energia transmisa de arborele cotit.

fig.III.2.1.
Partile componente ale arborelui cotit
In general elementele arborelui cotit sunt supradimensionate,
pentru a realiza rigiditatea necesara limitarii deformatiilor. Trebuie
insa evitata dimensionarea exagerat de larga, care ar antrena
cresterea inadmisibila a masei arborelui cotit. Aceasta atinge
7…15% din masa motorului.
Dintre toate organele motorului, arborele cotit este supus la
cele mai mari solicitari produse de forta de presiune a gazelor si
fortele de inertie ale maselor cu miscare de translatie si de rotatie.
Sub actiunea acestor forte in elementele arborelui cotit apar
solicitari importante de intindere, compresiune, incovoiere si
rasucire, solicitari care au caracter de soc datorita jocurilor de
montaj, vitezei mari de crestere a presiunii in perioada arderii si
schimbarii sensului de aplicatie a fortelor.
Fortele fiind variabile produc solicitari periculoase de
oboseala mai ales in zonele concentratorilor de tensiune, cum sunt
trecerile de la fusuri la brate si orificiile pentru uleiul de ungere. In
afara de acestea arborele cotit este solicitat de tensiunile
suplimentare produse de vibratiile de incovoiere si de rasucire.
Vibratiile de rasucire ale arborelui cotit produc perturbatii si in
functionarea mecanismului de distributie, distribuitorului de
aprindere, iar la motoarele de autovehicule se propaga in
transmisia mecanica. Ansamblul solicitarilor provoaca deformarea
arborelui cotit ceea ce are ca urmare uzura prematura a cuzinetilor
sau chiar ruperea arborelui cotit.
Date fiind conditiile grele de functionare, constructia si
materialul arborelui cotit trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte
mai importante: rigiditate si rezistenta mecanica ridicate, rezistenta
mare la uzura a suprafetelor fusurilor, rezistenta la oboseala inalta,
precizie de fabricatie ca forma si dimensiuni, echilibrare statica si
dinamica, evitarea rezonantei atat pentru vibratiile de rasucire cat
si pentru cele de incovoiere.
Constructia si dimensiunile arborelui cotit depind de tipul de
motorului, numarul si dispozitia cilindrilor, ordinea de lucru,
echilibrarea motorului,etc.
Lungimea arborelui cotit depinde de numarul, distanta dintre
cilindri si amplasarea acestora. La MAS in care se dezvolta
presiuni de ardere mai reduse, arborele cotit se poate realiza cu i-1
fusuri paliere, i fiind numarul cilindrilor, solutie folosita mai ales la
motoarele pentru automobile de mic litraj. Pentru a obtine o mai
buna rezistenta la incovoiere, la cele mai multe MAS si la toate
MAC se utilizeaza frecvent solutia cu i+1 fusuri palier. La
motoarele cu cilindri in V, arborele cotit se executa in mod obisnuit
cu fusuri paliere dupa fiecare grup de doi cilindri. Reducerea
numarului de reazeme necesita marirea diametrelor fusurilor si
grosimii bratelor pentru a nu se reduce rigiditatea arborelui.
Arborii cotiti se executa in doua variante principale:
nedemontabili si demontabili, prima solutie fiind cea mai utilizata.
Capatul din fata al arborelui se realizeaza constructiv tinand
seama ca el serveste in principal pentru actionarea distributiei,
ventilatorului, pompei pentru lichidul de racire (cu exceptia
motoarelor racite cu aer) si generatorului de curent (alternator sau
dinam). De asemenea se are in vedere amplasarea elementului de
etansare pentru ulei, de exemplu semering, iar la unele motoare
amplasarea amortizorului de vibratii de rasucire; amplitudinile
vibratiilor de rasucire ating valori maxime la capatul din fata al
arborelui cotit, ceea ce justifica montarea amortizorului, daca este
necesar, la acel capat.
La MAS capatul din fata cuprinde in mod obisnuit elementele
aratate in fig. III.2.2.; deflectorul de ulei 1, simeringul 2, pinionul 3
pentru actionarea distributiei, fulia 4 pentru antrenarea
ventilatorului, pompei pentru lichidul de racire si generatorului de
curent si clichetul (racul) 5 pentru pornirea manuala. Cand masa
mare a motorului nu permite pornirea manuala, ceea ce se
intampla la MAC, clichetul 5 lipseste.
 fig.III.2.2.
Capatul din fata al arborelui cotit pentru un MAS
Amortizoarele de vibratii utilizate frecvent la motoarele de
automobile si tractoare sunt amortizoare cu frecare. Amortizorul
din fig. III.2.3.a, este format din discul de inertie 1 si elementul de
cauciuc 2 vulcanizat cu discul si carcasa 3 care este fixata pe
arborele cotit. Cand arborele nu vibreaza, organele amortizorului
au aceeasi viteza unghiulara. Daca arborele cotit intra in vibratie,
intre carcasa si disc apare o miscare relativa, provocand
deformarea elementului de cauciuc prin frecare interioara. Se
consuma astfel o parte din lucrul mecanic produs asupra arborelui
cotit de momentul excitant.

fig.III.2.3.a Amortizoare de vibratii de rasucire

 Amotizorul cu frecare lichida (fig.III.2.3.b) cuprinde discul de
inetie 1, carcasa 2 montata pe arborele cotit si bucsa de sprijin 3,
fabricata din bronz. Elementul de cuplare este un ulei siliconic, de
mare vascozitate, care se introduce in jocul minim existent intre
disc si carcasa. Ulterior, carcasa este inchisa etans. Miscarea
relativa care apare intre disc si carcasa in timpul vibratiilor este
franata de fortele de frecare vascoasa.

fig.III.2.3.b Amortizor cu frecare lichida

Fusurile si bratele arborelui cotit. De obicei, fusurile palier se
executa cu aceleasi dimensiuni pentru a simplifica fabricarea
cuzinetilor si inlocuirea acestora la reparatii. Uneori fusul palier
mijlociu este mai lung cu 30…60% intru-cat suporta incarcari mai
mari. Fusurile maneton au de asemenea dimensiuni identice,
diametrul lor fiind mai mic decat diametrul fusurilor palier.
In vederea reducerii masei arborelui si deci a fortelor de
inertie, fusurile se prevad adesea cu gauri axiale (fig.III.2.4.) ceea
ce asigura totodata o distributie mai favorabila a fluxului de forte si
ca urmare cresterea rezistentei la oboseala.
 fig.III.2.4. Solutii de executie a gaurilor axiale din fusurile arborelui
cotit
Bratele arborelui se construiesc in diferite forme (fig.
III.2.5.a,…d). Pentru micsorarea masei, ele se tesesc in zonele T,
care nu sunt solicitate. Cand se urmareste micsorarea lungimii
arborelui prin reducerea grosimii h a bratelor rezistenta necesara
este obtinuta prin marirea latimii b; deseori se ajunge astfel la o
forma eliptica a bratelor(fig. III.2.5.a.)
In scopul atenuarii efectului de concentrare a eforturilor, la
trecerile dintre fusuri si brate se prevad racordari. Efectul urmarit
este cu atat mai substantial cu cat raza de racordare ρ este mai
mare. Adoptarea racodarilor largi determina insa scaderea lungimii
importante a fusurilor si deci cresterea presiunii dintre fusuri si
cuzineti, care trebuie sa fie limitata. O solutie ce rezolva
satisfacator ambele cerinte consta in realizarea racordarii in mai
multe arce de cerc ale caror raze cresc dinspre fus spre brat.
Pentru a usura rectificarea fusurilor se prevad
pragurile P (fig.III.2.5.), cu grosimea de 0,5…1 mm si diametrul mai
mare decat diametrul fusului adiacent cu 8…15 mm.
Rigiditatea si rezistenta la oboseala se maresc cand se
asigura o acoperire a sectiunii fusurilor A (fig. III.2.5.d) cu
∆=15…25 mm. Solutia se aplica mai ales la motoarele cu valori
mici ale cursei pistonului S si deci ale razei manivelei r =S/2:
datorita acoperirii, se pot folosi diametre mai mari ale fusurilor,
permitand incadrarea presiunilor dintre ele si cuzineti in domeniul
admisibil.
Contragreutatile Cg (fig.III.2.5.c, d) se dispun in prelungirea
bratelor, servind la echilibrarea motorului si la descarcarea
elementelor arborelui cotit de fortele si momentele care le solicita,
pe aceasta cale se obtine si o functionare mai linistita a motorului.
Contragreutatile introduc si dezavantaje cum sunt cresterea masei
arborelui, sporirea dificultatilor de executie, etc., la motoarele de
autovehicule contragreutatile fac de multe ori corp comun cu
bratele, ceea ce este posibil datorita dimensiunilor lor reduse si
totodata simplifica fabricatia. In alte cazuri contragreutatile sunt
demontabile, fiind asamblate la brate cu suruburi.
 fig.III.2.5.
Forme constructive ale bratelor arborelui cotit
Capatul din spate este conic sau contine o flansa pentru
montarea volantului. Solutiile constructive difera dupa modul de
realizare a etansarii pentru ulei si de ghidare a volantului. Pentru
etansarea s-a raspandit in ultimul timp utilizarea semeringurilor, ca
de exemplu la motorul D-115 (fig.III.2.6).
Flansa 1 are pragul de ghidare p pentru volantul 2, care se
fixeaza cu suruburile 3, iar pentru etansare este prevazut
simeringul 4. Alte elemente de etansare intalnite sunt garnituri de
pasla sau cauciuc, deflectoare, etc.

fig.III.2.6. Capatul din spate al arborelui cotit

 Ungerea fusurilor arborelui cotit se efectueaza sub presiune.
Din rampa centrala de ungere uleiul este trimis la lagarele paliere
prin canalele din carter. Trecerea uleiului la fusurile maneton se
realizeaza in mai multe feluri. Daca fusurile nu au gauri axiale,
uleiul este transmis prin canale care strabat bratele si fusurile. La
arborii cu fusuri gaurite axial circulatia uleiului este asigurata de
canalele 1 sau tevile presate 2 (fig.III.2.7). Pentru a impiedica
scaparea uleiului pe la capetele fusurilor se prevad capacele 3
sustine de tiranti sau tuburile subtiri 4 , valtuite la extremitati.

fig.III.2.7.
Circulatia uleiului prin arbori cu fusuri gaurite axial
Pe suprafata fiecarui fus, orificiul de acces al uleiului trebuie
sa se afle in zona unde se realizeaza, in medie pe ciclu, presiunea
cea mai mica. In acest fel se limiteaza presiunea de refulare din
pompa de ulei si se favorizeaza formarea peliculei necesare
ungerii.
Arborii cotiti demontabili se utilizeaza rar la motoarele de
autovehicule, de exemplu la unele motoare racite cu aer, cu carter
tip tunel. Elementele unui astfel de arbore sunt turnate si prelucrate
separat, fiind apoi asamblate cu suruburi. Bratele se reazema pe
rulmenti (fig.III.2.8), jucand si rol de fusuri palier, ceea ce reduce
lungimea arborelui si atenueaza frecarea.
 fig.III.2.8.
Cotul unui arbore demontabil
Jocul axial al arborelui cotit este realizat fata de un singur
lagar palier, permitand astfel arborelui si carterului sa se dilate
independent. In acest scop se folosesc semiinele sau cuzineti cu
bordura, cu strat antifrictiune. Fusul palier la care se prevede jocul
axial al arborelui cotit este ales in functie de unele particularitati
ale motorului. Cand lungimea arborelui cotit este mai mare si
distributia este antrenata prin lant, se asigura jocul la primul fus
palier. In acest caz jocul din ambreiaj se modifica in limite relativ
largi. Daca se urmareste limitarea jocului din ambreiaj, jocul axial
al arborelui cotit este preluat de ultimul fus palier. In alte cazuri se
prefera ghidarea axiala a arborelui fata de fusul palier de la mijloc.
La toate variantele jocul este de 0,05…0,20 mm.
III.3. Forme (tipuri) de arbori cotiti
Constructia arborelui cotit este in functie de numarul si pozitia
cilindrilor, fiecarui cilindru corespunzandu-i cate un cot numit
maneton, format din doua brate manivela si un fus pe care se
monteaza lagarul de biela. Coturile nu sunt dispuse in acelasi plan,
ci decalate intre ele in functie de numarul cilindrilor si de asezarea
lor (in linie sau in V).
La motoarele cu patru cilindri in linie in patru timpi in cursul a
doua rotatii ale arborelui cotit (720s) au loc patru curse utile ale
pistonului. Pentru ca functionarea motorului sa fie uniforma, trebuie
ca succesiunea curselor utile in cilindri sa se faca la 180s (720:2)
de rotatie a arborelui cotit.
Succesiunea curselor utile incepand cu primul cilindru, sau
ordinea de aprindere, in acest caz, este 1 – 2 – 3 – 4 sau 1 – 3 – 4
– 2 . In acest caz, manivelele arborelui cotit sunt decalate cu 180s
(fig.III.3.1).
 fig.III.3.1.
Mecanismul biela – manivela al motorului Dacia 1300: 1-piston, 2-
segment de ungere, 3 si 4 – segmenti de compresiune, 5- bolt, 6-
camasa amovibila, 7-biela, 8-capacul bielei, 9-surub de biela,10-
piulite, 11-inel de etansare, 12-cuzinet de biela, 13-rac de pornire
cu manivela, 14-pinion de distributie, 15-comtragreutati, 16-fus
maneton, 17-fus palier, 18-brate maneton, 19-cuzinet arbore, 20-
flansa de fixare a volantului, 21-corpul volantului, 22-coroana
dintata, 23-surubul de fixare a volantului.

La motoarele cu sase cilindri in linie in patru timpi, cursele

utile trebuie sa se succeada dupa 120s (720:6) de rotatie a
arborelui cotit. De aceea, manivelele arborelui la motorul cu sase
cilindri sunt decalate cu 120s. Ordinea de aprindere posibila pentru
un astfel de motor poate fi: 1 – 5 – 3 – 6 – 2 – 4 sau 1 – 4 – 2 – 6 –
3 – 5.
La motorul cu opt cilindri in V, cursele utile se succed la 90s
(720:8) de rotatie a arborelui cotit.
In cazul cand unghiul dintre planurile cilindrilor este de 90s,
mersul motorului este uniform, iar cilindrul este complet. Cea mai
raspandita ordine de aprindere este : 1 – 5- 4 – 2 – 6 – 3 – 7 – 8 .
In fig.III.3.2 sunt reprezentate cele mai raspandite forme ale
arborilor cotiti in functie de numarul de cilindri si de modul lor de
dispunere.
 fig.III.3.2.
Diferite forme ale arborelui cotit: a-la motorul cu patru cilindri in
linie, b-la motorul cu sase cilindri in linie, c- la motorul cu sase
clindri in V, 1-8-numarul cilindrilor
Decalarea coturilor favorizeaza echilibrarea arborelui cotit in
timpul functionarii si in obtinerea unui moment motor cat mai
uniform. Pentru a realiza un echilibru cat mai bun, bratele arborelui
sunt prevazute cu contragreutati. In acelasi scop, fusurile de biela
ale arborelui cotit sunt dispuse intr-o astfel de succesiune incat
timpii de acelasi fel (de exemplu, timpii motor), in diferiti cilindri ai
motorului, sa se produca la intervale egale de timp, astfel incat
fortele de inertie care i-au nastere sa se echilibreze reciproc.
III.4. Materiale folosite pentru constructia arborelui cotit
Arborii cotiti se construiesc curent din otel. Dimensionarea
larga reclamata de asigurarea rigiditatii permite uneori utilizarea
otelului carbon de calitate, fiind intalnite marci folosite si pentru
fabricarea bielei. Pentru arborii mai solicitati, in general de MAC,
sunt necesare oteluri aliate cu Cr, Ni, Mo si eventual V, cu
rezistenta la rupere pana la 1450 N/mm².
Semifabricatul se elaboreaza prin deformare la cald –
matritare sau forjare libera. Primul procedeu este aplicat la arborii
mici si mijlocii, a caror masa finala nu depaseste 250 kg, folosind
succesiv matrite inchise (mai multe incalziri). El prezinta avantajul
ca asigura continuitatea fibrelor materialului, intru-cat
semifabricatul are forma arborelui. Aceasta forma nu este realizata
in cadrul forjarii libere (arborii mari), astfel incat coturile se obtin
indepartand materialul dintre brate prin aschiere, ceea ce
determina intreruperea fibrelor si mareste substantial costul
fabricatiei; tehnologii mai noi se bazeaza pe forjarea individuala a
fiecarui cot, utilizand un dispozitiv care permite deplasarea
excentrica a fusului maneton respectiv si apoi refularea bratelor; se
respecta astfel fibrajul continuu, iar omogenitatea materialului si
rezistenta la oboseala sunt imbunatatite.
Dupa elaborare, semifabricatul este supus tratamentului de
normalizare, pentru usurarea prelucrarii. Arborii mari forjati cu fibraj
continuu necesita de obicei redresarea axiala, iar normalizarea se
efectueaza in pozitie verticala. Inainte de finisare se amelioreaza
calitatile arborelui printr-un tratament chimic sau termochimic.
Pentru sporirea rezistentei la uzura, fusurile se durifica superficial.
Pe scara larga se aplica in acest scop calirea prin inductie CIF sau
la flacara, pe o adancime de 3…5 mm, realizand o duritate minima
de 50 HRC. De mare importanta este structura obtinuta prin
tratamentul de revenire, care urmeaza calirii. Se prefera de obicei
structura sorbitica de revenire inalta, deoarece are omogenitate
mare, capacitate ridicata de amortizare a vibratiilor si de
sensibilitate mica la actiunea concentratorilor de tensiuni. Alteori se
realizeaza o structura martensitica de revenire joasa, interioara
sub aspectele aratate, dar cu rezistenta mai mare la rupere si
oboseala. Tot pentru durificarea fusurilor se practica uneori
cementarea sau carburarea, mai ieftine decat calirea. La arborii de
otel Cr – Mo sau Cr – Mo – V , este foarte eficienta nitrurarea
fusurilor, care mareste nu numai duritatea, ci si rezistenta la
oboseala; tratamentul este mai scump.
Se raspandeste si cromarea superficiala a fusurilor (pe
adancimea 0,03…0,06 mm), prin care li se mareste considerabil
durabilitatea.
Rezultatele deosebite s-au obtinut construind arborii cotiti ai
unor motoare de tractiune din oteluri speciale microaliate. In cazul
otelului 49 Mn VS 3, semifabricatul este uniform racit cu aer, fara a
fi necesare normalizarea sau corectarea formei geometrice, si are
rezistenta la rupere de 800…900 N/mm². Din acest material se
construieste, de exemplu, arborele cotit al unui motor de
automobil, cu sase cilindri in linie; arborele are contragreutati
nedemontabile la toate bratele si masa de 35,5 kg. Optimizand
forma sa geometrica, s-au redus adaosurile de prelucrare,
prilejuind scaderea masei semifabricatului cu 10% si volumul
operatiilor de aschiere cu 35%.
Procedee mai noi de fabricatie a arborelui cotit se realizeaza
semifabricatul prin turnare.
Caracteristicile generale ale arborelui prezinta unele elemente
de superioritate fata de cele ale arborilor executati din semifabricat
deformat la cald: caracteristicile mecanice se pot situa peste
nivelul celor transversale ale piesei forjate, rezistenta la fluaj este
putin mai ridicata, iar comportarea la cald mai buna. Dificultatile
tehnologice, structura mai putin omogena, susceptibilitatea mai
pronuntata de dispersie a proprietatilor fizico – mecanice de la o
turnare la alta si comportarea mai slaba la oboseala au franat mult
timp turnarea arborilor cotiti. Asemenea obstacole au fost inlaturate
datorita progreselor inregistrate in domeniul turnarii. In consecinta,
turnarea arborilor cotiti introduce avantaje importante, in raport cu
forjarea lor. Astfel, consumul de metal se reduce cu 30…70%,
intrucat turnarea ofera precizie inalta de executie, diminuand mult
adaosurile de prelucrare (cu 40…80%), deoarece cantitatea de
aschii se micsoreaza de 2,5…3 ori si numarul de operatii cu
20…25%. Masa arborelui finit este cu 10…15% mai mica, fiindca
se pot realiza cu usurinta orificii in lungul fusurilor, care asigura in
plus solidificarea uniforma si sporirea rigiditatii.
Pentru turnarea arborelui cotit se utilizeaza indeosebi fonta
(motoarele autovehiculelor Dacia 1300, ARO L-24, Ford Taunus,
etc.), care s-au dovedit foarte avantajoase. Fata de otel, fonta are
calitati mai bune de turnare, ceea ce simplifica fabricatia si-i reduce
costul. Distributia mai defavorabila a eforturilor unitare si prezenta
zonelor de grafit in structura, impun adoptarea de dimensiuni
sporite ale elementelor arborelui si alternarea fusurilor palier cu
fusurile maneton, solutie in acord cu tendinta moderna de
rigidizare a arborelui. Se pot atribui bratelor forme adecvate
cresterii rezistentei la oboseala si contragreutatilor solidare cu
bratele, forme si dimensiuni care asigura o corelatie justa intre
echilibraj si descarcarea lagarelor. Datorita grafitului, fonta are
bune calitati antifrictiune si suporta presiuni superioare, ceea ce
micsoreaza uzura fusurilor. La unele motoare s-au obtinut rezultate
deosebite, uzura fusurilor maneton scazand de patru ori, prin
inlocuirea arborelui cotit de otel cu cel de fonta. Intrucat modulul de
elasticitate este mai mic la fonta – (14…19)*104 N/mm2fata de
21*104 N/mm2 la otel – frecventele proprii sunt mai coborate, insa
fonta are capacitate mai mare de amortizare a vibratiilor, antrenata
tot de incluziunile de grafit.
Unii constructori realizeaza arborii cotiti turnati din fonte
speciale slab – aliate, a caror compozitie variaza in domenii relativ
largi: C= 1,5…4,7%; Si= 1…2,4%; Mo= 0,7…1,1%; Cu=
0,11…0,14% sau pana la 1,7% cand continutul de carbon este
redus; Cr= 0,10…0,28%; Ni= 1…1,5% si Mo= 0,8…1%, la un
continut mediu de carbon. Dupa tratament, rezistenta la rupere a
acestor fonte atinge 600…800 N/mm2. Pentru arborii la care
diametrul fusurilor palier nu depaseste 150mm, se mai utilizeaza
fonta cu grafit nodular (de exemplu fonta Fng 700-2 STAS 6017-
82). Daca structura ei este perlitica, rezistenta la rupere ajunge la
650…800 N/mm2 si duritatea la 210…290 HB. Aceste caracteristici
sunt mai coborate daca se realizeaza structura feritica, prin
recoacerea dupa turnare, dar se mareste astfel rezistenta la
oboseala. Comportarea la oboseala se imbunatateste mai mult in
cazul fontei cu grafit nodular aliate, care este mai scumpa.
Caracteristicile mecanice ale fontelor cu grafit nodular, apropiate
de cele ale otelului forjat (la fonta cu compozitia C= 3,7%; Si=
2,3%; Mn= 0,3%; Mg= 0,05%; S= 0,08%; P= 0,02% s-a obtinut
rezistenta la rupere de 1200 N/mm2), si comportarea lor buna la
calirea superficiala le recomanda pentru turnarea arborilor cotiti.
Prin calire si revenire, duritatea se ridica la 340…400HB. Costul
fabricatiei arborilor cotiti turnati din fonta cu grafit nodular scade
pana la 40% din cel al arborilor obtinuti prin forjare din otel.
Tot pentru turnarea arborelui cotit se foloseste si otel aliat,
(avand, de exemplu, compozitia: C= 1,2…1,45%; Si= 0,8…1,2%;
Mn=0,5…0,8%; Cu= 1,5…2%; Cr= 0,3…0,6%; Ni< 0,2%; S+P=
0,1%, avand rezistenta la rupere de 550…700 N/mm 2) sau otel
grafitat.

Capitolul IV. Defecte, intretinere si reconditionarea arborelui cotit

In timpul functionarii, arborele cotit este supus sarcinilor

variabile datorita fortelor de presiune a gazelor fortelor de inertie,
care in anumite perioade ale ciclului au un caracter de soc.
Aceste forte provoaca aparitia unor eforturi compuse de
incovoiere, torsiune, intindere si compresiune. Ca urmare a acestor
solicitari complexe, arborele cotit trebuie sa satisfaca urmatoarele
cerinte: rezistenta ridicata la oboseala; mare rigiditate; rezistenta
ridicata la uzura a suprafetelor fusurilor; sa fie echilibrat dinamic;
sa nu ajunga la rezonanta datorita oscilatiilor; sa fie executat la o
inalta precizie de fabricatie ca dimensiuni si forma.
Ca urmare a exploatarii normale a motorului, arborele cotit se
uzeaza sau poate prezenta anumite defectiuni, care in majoritatea
cazurilor pot fi remediate prin reconditionare.
In vederea reconditionarii, arborele cotit este supus unui
control minutios, pentru stabilirea marimii si caracterului uzurilor,
precum si a defectiunilor. In acest scop, arborele cotit se curata si
se spala cu un solvent si se sufla cu aer comprimat, acordand o
atentie deosebita curatarii canalelor de ungere. In continuare se
controleaza daca suprafetele fusurilor au lovituri, zgarieturi, urme
de gripaj, fisuri sau crapaturi. Determinarea corecta a fisurilor si
crapaturilor se face prin defectoscopie electromagnetica sau cu
ultrasunete.
Se controleaza starea de uzura a fusurilor, masurandu-se
diametrul fiecaruia in plan orizontal si vertical, pentru a se
determina abaterea de la forma cilindrica (ovalitatea si conicitatea)
rezultata in urma uzurii. Defectele mici se pot retusa cu o piatra de
granulatie foarte fina, iar cele mai mari prin rectificare. Daca uzura
depaseste limitele tolerantelor indicate, fusurile se vor rectifica.
In continuare se vor prezenta defectele si posibilitatile de
reconditionare ale arborelui cotit pentru motoarele D 2156 HMN8 si
D 2156 HMN6U (fig.IV.1)