Asamblari elastice

Arcuri

Arcurile sunt organe de masini care, prin forma lor si prin proprietatile
elastice deosebite ale materialelor din care sunt executate, se
deformeaza elastic, sub actiunea unor sarcini exterioare, în limite
relativ mari. În timpul deformarii elastice, arcurile înmagazineaza
lucrul mecanic efectuat de sarcina exterioara sub forma de enrgie de
deformatie, având posibilitatea sa-l restituie în perioadade revenire la
starea lor initiala.
 Domeniile de folosire ale arcurilor sunt diverse si se refera, în
principal, la:
 amortizarea socurilor si vibratiilor (suspensiile autovehiculelor,
limitatoare de cursa, cuplaje elastice, cârlige de macara, fundatii de
masini etc.);
acumularea de energie, care urmeaza sa fie restituita ulterior
sistemului din care arcul faceparte (ceasuri cu arc, arcuri motoare
de la diverse mecanisme etc.);
 exercitarea unei forte elastice permanente (cuplaje de siguranta
prin frictiune, ambreiajeprin frictiune, arcuri de întinzatoare etc.);
reglarea sau limitarea fortelor sau a debitelor (prese, cuplaje de
siguranta, robinete dereglare etc.);
masurarea fortelor si momentelor, prin utilizarea dependentei dintre
sarcina si deformatiaarcului (chei dinamometrice, dinamometre,
cântare, aparate de masura, standuri de
încercare etc.);
modificarea frecventei proprii a unor organe de masini sau a unor
sisteme mecanice.
 Clasificarea arcurilor se realizeaza dupa o serie de
criterii, prezentate în continuare:
 dupa forma constructiva, se deosebesc: arcuri elicoidale, arcuri
bara de torsiune, arcurispirale plane, arcuri în foi, arcuri inelare,
arcuri disc, arcuri bloc;
dupa modul de actionare a sarcinii exterioare, arcurile pot fi: de
compresiune, de tractiune, de încovoiere, de torsiune;
dupa solicitarea principala a materialului, se deosebesc arcuri
solicitate la: tractiunecompresiune, încovoiere, torsiune;
dupa natura materialului din care este executat arcul, se
deosebesc: arcuri metalice, arcuri nemetalice;
dupa variatia rigiditatii, arcurile pot fi: cu rigiditate constanta, cu
rigiditate variabila(progresiva sau regresiva);
dupa forma sectiunii arcului, se deosebesc arcuri cu sectiune
rotunda, inelara, dreptunghiulara (sau patrata), profilata.
 ARCURI ELICOIDALE

Arcurile elicoidale au o larga utilizare în constructia de masini,

vehicule feroviare, etc, si se executa din sârma sau bare de diferite
sectiuni, înfasurate dupa o elice, pe o anumita suprafata
directoare.
Arcurile elicoidale se clasifica dupa o serie de criterii, prezentate în
continuare:
• dupa forma sectiunii spirei, arcurile elicoidale pot fi: cu sectiune
rotunda cu sectiune patrata , cu sectiune dreptunghiulara sau cu
sectiune profilata;
• dupa forma suprafetei directoare (a corpului de înfasurare),
arcurile elicoidale pot fi: cilindrice conice, dublu conice,
paraboloidale, hiperboloidale;
• dupa modul de actionare a sarcinii, se deosebesc arcuri
elicoidale de compresiune de tractiune si de torsiune .
 Arcuri elicoidale – vehicule feroviare

Arcurile elicoidale sunt elemente ale suspensiei vehiculului feroviar care sunt un
subansamblu al boghiului
 În vederea amortizării şocurilor şi vibraţiilor care apar în timpul rulării între
echipamentul de rulare şi cutia vehiculului feroviar sunt montate echipamente de suspensie.
Acestea au rolul de a consuma şocurile şi vibraţiile sau o parte din acestea pe care osiile le
primesc de la cale, în timpul rulării, şi transmiterii cutiei vehiculului şocuri şi vibraţii cât mai
mici.
Vehiculele feroviare pot fi:
•cu o treaptă de suspensie (suspensie primară) suspensie primară şi suspensie secundară)
•echipamentele de suspensie pot fi: arcuri în foi, arcuri elicoidale, amortizoare hidraulice
Suspensia boghiului este formată din 8 seturi de arcuri elicoidale, câte două pe fiecare cutie de unsoare.
Fiecare set este
format din două arcuri concentrice cu diametre şi înălţimi diferite, sensul de înfăşurare fiind
invers unul faţă de celălalt.
In cazul cand vagonul
este încărcat, întreaga greutate a acestuia se transmite la cutiile de unsoare doar prin arcurile exterioare, 
cele interioare nefiind tensionate.
Doar în cazul dispunerii pe vagon a unei încărcături mai mare de 3 t, arcurile interioare vor fi tensionate.
Caracteristicile mecanice ale materialului arcului (indicativ
francez) (45SCD6 ). Principalele caracteristici mecanice ale
materialului sunt:
- modulul de elasticitate longitudinal: E = 208000 MPa;
- coeficientul lui Poisson (de contracţie transversală): υ = 0,3.
Conform certificatului de calitate al materialului 45SCD6 se mai
cunosc şi următoarele caracteristici mecanice importante:
- limita de curgere: Rp0,2 = 1220 MPa;
- rezistenţa la rupere: Rm = 1639 MPa.
Tehnologia de fabricare a arcurilor elicoidale nu asigură o realizare completă a
produsului finit, fiind necesare operaţii de ajustare a capetelor şi pasului arcului.
Prelucrarea mecanică a capetelor arcului, conform tehnologiei actuale, prin
aşchiere pe strung, conduce la apariţia unor abateri mari de la paralelism şi
perpendicularitate (deformarea spirei sub acţiunea forţei de aşchiere) rezultând
astfel o creştere a tensiunilor în anumite zone ale arcului, existând riscul
apariţiei unor amorse de fisuri.
Creşterea rezistenţei la oboseală se poate realiza prin următoarele
metode :
-controlul proprietăţilor şi structurii să fie efectuat pe produs, nu numai pe
probele martor pentru a putea evidenţia cât mai precis influenţa procesului de
deformare asupra structurii materialului;
-creşterea preciziei de înfăşurare, având ca scop distribuirea cât mai uniformă a
eforturilor în spirele arcului;
-respectarea temperaturii minime la sfârşitul deformării în vederea evitării
transformărilor structurale şi apariţiei amorselor de fisuri;
Prin creşterea temperaturii de încălzire pentru deformarea plastică, structura
materialului se modifică afectând proprietăţile mecanice ale oţelului, în acest
caz este necesară aplicarea unui tratament termic de normalizare având ca
scop obţinerea unei structuri apropiate de cea iniţială.
 Pentru a obţine o rezistenţă la oboseală mare şi un modul de elasticitate ridicat,
arcurile trebuie să conţină un procent mare de Si ;
Arcurile elicoidale înfăşurate la cald sunt supuse unui tratament termic care cuprinde
obligatoriu o călire în apă sau ulei, după caz, în funcţie de categoria de oţel folosit şi o
revenire urmată de o răcire lentă în aer liniştit;
Pentru a asigura o bună calitate a tratamentului termic se recomandă a se determina
în prealabil temperaturile de călire şi revenire în funcţie de compoziţia chimică reală a
oţelului folosit şi de a respecta aceasta cu o abatere de +/-100 OC în cursul operaţiilor de
tratament termic;
Temperaturile de tratament termic trebuie să fie controlate cu (dispozitive de
înregistrat (pirometre, înregistratoare) etalonate;
Tratamentele termice trebuie să fie aplicate astfel încât să se evite toate deformaţiile
şi toate formările de calamine, care ar putea influenţa buna comportare a arcurilor în
exploatare şi a asigura omogenitatea caracteristicilor arcurilor;
Caracteristicile de exploatare sunt date de către structurile obţinute în urma
tratamentelor termice de călire şi revenire medie;
Elemente chimice ca C, Mn, Cr, V influenţează călibilitatea oţelului acţionând asupra
vitezei critice de călire. Aceste elemente cresc cantitatea de martensită din oţeluri, se pot
căli la martensită piese de dimensiuni mari rezultând creşterea durităţii oţelului;
Viteza critică de călire reprezintă viteza minimă de răcire a unui oţel în timpul
operaţiei de călire pentru a se putea obţine în structură o cantitate suficientă de martensită
de călire;
 Otelurile folosite în constructia arcurilor pot fi oteluri carbon de calitate (OLC
55A, OLC 65A, OLC 75A, OLC 85A) sau oteluri aliate cu Cr, Mn, Si, V, W;
 Elementele de aliere îmbunatatesc rezistenta si tenacitatea (Si), calibilitatea si
rezistenta la rupere (Mn, Cr), rezistenta la oboseala (V).
Rolul suspensiei primare este de a prelua sarcinile verticale de
la cadrul boghiului şi a le transmite prin cutia de unsoare şi rulmenţi la fusul de osie, osia montată şi 
implicit la şina de rulare.
Suspensia primară se compune din :
·             Biela de legătură, care leagă cadrul boghiului de cutia de unsoare.
·             O articulaţie elastică pentru bielă. Ea se montează pretensionat .
·             Un set de arcuri duble elicoidale concentrice pe fiecare fus,
care asigură legătura elastică între bielă şi cadrul boghiului.
·             O pernă elastică din cauciuc, montată între setul de arcuri şi cadrul boghiului, cu rol de izolant fon
ic.
Un amortizor hidraulic vertical, fixat între capătul bielei şi capătul lonjeronului cadrului boghiului.
 Tampon al vehiculului feroviar

Echipamentele de ciocnire au rolul de a asigura distanţa corespunzătoare între

vehiculele feroviare, cât şi preluarea şi amortizarea sarcinilor şi a şocurilor care apar
în timpul circulaţiei sau a manevrei.
Echipamentele de ciocnire, denumite tampoane, se montează la capetele
vehiculelor feroviare, câte două la fiecare capăt.
Din punct de vedere constructiv tampoanele sunt de mai multe tipuri, în funcţie
de elementul de amortizare al şocurilor.