INTRETINEREA SI REPARAREA

STRUNGULUI NORMAL
SN-400

1
 CUPRINS

CAPITOLUL I ARGUMENT

CAPITOLUL II INTRETINEREA SI REPARAREA STRUNGULUI

NORMAL SN-400

II.1. Strunguri – generalităţi

II.2. Descrierea strungului normal SN 400. Caracteristici tehnice
II.3. Sisteme de reparatii
II.4 Categorii de lucrari de intretinere si reparatii
II.5. Normativele de reparatii
II.6. Procesul tehnologic de reparatii
II.7. Norme de tehnica securitatii muncii

CAPITOLUL III. BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL IV. ANEXE

2
CAPITOLUL I

ARGUMENT

In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare neantrerupta a

suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din
aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si
starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a
insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care
determina necesitatea raparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita
cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal
muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca
iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
micsoreaza opririle neproductive , maresc perioada dintre reparatii si reduce cheltuielile
pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar
de muncitori calificati.
Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si
instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si
caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor
superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de
deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii
factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii
suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in
procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei
oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, supratefetele se
distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana
, cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie ,
sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si
strivirii.In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii:
lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile
conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita
cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii
defectuoase.Asemenea defecte sunt:
-alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de
exploatare a pieselor;
-alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
-utilizarii unei metode nerationale de imbinare a pieselor;

3
-datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
-alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de
frecare;
-rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a
masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc
considerabil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de
siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor
masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de
reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor,
controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea
marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si
instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori
principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si
directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea
preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de
exploatare ale masinilor-unelte.

4
CAPITOLUL II

INTRETINEREA SI REPARAREA STRUNGULUI NORMAL

SN-400

II.1. STRUNGURI – GENERALITĂŢI

Maşinile de strunjit, sau strungurile, sunt maşini-unelte destinate prelucrării
suprafeţelor de revoluţie prin procedeul strunjirii , la care mişcarea principală de aşchiere
este o mişcare de rotaţie executată de piesă, iar mişcarea (sau mişcările) de avans este
de regulă o mişcare de translaţie executată de sculă, cuţitul de strunjit.

Clasificarea strungurilor se poate face după criteriile generale de clasificare a

maşinilor-unelte, dar şi după unele criterii specifice, după cum urmează:
- după gradul de universalitate, există:
- strunguri universale (longitudinale, frontale, revolver, carusel);
- strunguri specializate (de detalonat, de strunjit arbori cotiţi, de prelucrat
suprafeţe poligonale etc.);
- strunguri speciale;
- după poziţia arborelui principal, se deosebesc:
- strunguri orizontale;
- strunguri verticale;
- după gradul de automatizare, se cunosc:
- strunguri cu comenzi manuale;
- strunguri semiautomate;
- strunguri automate;
- după numărul arborilor principali, există:
- strunguri monoax;
- strunguri multiaxe;
- după numărul sculelor utilizate simultan, pot fi:
- strunguri monocuţit;
- strunguri multicuţite;
- după mărime, se deosebesc patru tipuri: mici, mijloci, grele şi foarte grele;
-după precizie, strungurile pot fi de precizie normală; sau de precizie ridicată.

5
II.2. DESCRIEREA STRUNGULUI NORMAL SN400. CARACTERISTICI TEHNICE

Strungurile normale sunt denumite şi strunguri universale, ca urmare a faptului că ,

pe astfel de maşini –unelte, pe lângă operaţiile de realizare a suprafeţelor de revoluţie
(cilindrice, conice) şi plane se pot realiza şi suprafeţe elicoidale ( filete).
Dimensiunile caracteristice ale strungurilor normale (parametrii strungurilor normale)
sunt :
 diametrul maxim de rotire peste batiu,
 diametrul maxim de rotire peste cărucior,
 distanţa maximă între vârfuri.
În funcţie de aceste dimensiuni caracteristice, strungurile normale se pot clasifica în
mai multe grupe :
 strunguri mici –cu diametrul maxim de rotire peste batiu mai mic de 250mm
 strunguri mijlocii- ce permit prelucrarea unor piese cu diametre între 250-
800mm
 strunguri grele-pentru piese de diametre mai mari de 800mm

În figură este prezentată forma constructivă şi principalele părţi componente ale unui
strung normal

Pe batiul 1 , prevăzut cu ghidaje longitudinale, se deplasează căruciorul 2 pe care se

află sania transversală 6 şi sania portcuţit 5. Pe batiul strungului se află montată păpuşa
fixă 3, în care se găsesc mecanismele cutiei de viteze şi arborele principal al strungului, la
capătul căreia se află platoul 4, pe care se prinde semifabricatul de prelucrat. Sub cutia de
viteze se află cutia de avansuri şi filete a strungului care acţionează axul avansurilor 8 şi
şurubul conducător 9 .
Păpuşa mobilă 7, care se poate deplasa pe ghidajele batiului , manual la strungurile
mici şi mijlocii şi mecanic la strungurile grele , serveşte pentru sprijinirea semifabricatelor
lungi sau pentru operaţia de burghiere , burghiul fiind montat în pinola 10.
Mişcarea principală I o execută semifabricatul , iar mişcările de avans longitudinal II şi
transversal III le execută scula ( cuţitul de strung) montată în portcuţitul saniei portsculă.

6
 Mişcarea IV este o mişcare de poziţionare a saniei portcuţit, iar mişcarea V este o mişcare
de avans manual a saniei portcuţit.

Tipul Caracteristici Turatia axului Avansul Avansul transversal,

strungului principale principal, longitudinal, mm/rot
rot/min mm/rot

1 2 3 4 5
SN-400 h=400 mm 12; 15; 19; 24; 0,06; 0,08; 0,10; 0,046; 0,050; 0,075;
L=750 mm 30; 38; 46; 0,12; 0,14; 0,16; 0,092; 0,101; 0,113;
L=1000 mm 58; 76; 96; 0,18; 0,20; 0,22; 0,126; 0,150; 0,170;
L=1500 mm 120; 150; 185; 0,24; 0,28; 0,32; 0,184; 0,203; 0,226;
L=2000 mm 230; 305; 380; 0,36; 0,40; 0,44; 0,253; 0,300; 0,340;
P=7,5 kW 480; 600; 765; 0,48; 0,56; 0,63; 0,368; 0,406; 0,452;
955;1200;1500 0,72; 0,80; 0,88; 0,506; 0,600; 0,680;
0,96; 1,12; 1,28; 0,796; 0,812; 0,904;
1,44; 1,60; 1,76; 1,012; 1,200; 1,36;
2,24; 2,88; 3,52 1,624; 2,024; 2,72

Strungul normal se executa in trei variante constructive, ce se deosebesc intre ele

numai prin distanta dintre varfurile strungului, si anume 750, 1 000, 1 500mm.
Patul strungului sustine celelalte subansambluri.
Ghidajele patului strungului de forma prismatina si plana folosesc la ghidarea saniei
caruciorului si a papusii mobile.
Patul srungului se executa din fonta cenusie si se rifidizeaza printr-o serie de
nervuri in forma de U.
Papusa fixa(cutia de viteze)este subansamblul care cuprinde mecanismele pentru
prinderea si actionarea semifabricatelor; ea consta intr-o carcasa din fonta, in interiorul
careia este montat un sistem de roti dintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de
la motorul electric de actionare la arborele principal al strungului si la cutia de avansuri.
Transmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze se face
prin intermediul a patru curele trapezoidale.
Cel mai important element al papusii fixe il constitue arborele principal. El se
executa tubular, pentru a permite prelucrarea pieselor din semifabricate sub forma de
bare. La extremitatea din dreapta, arborele principal este prevazut la exterior fie cu filet, fie
cu o portiune conica, care serveste la montarea dispozitivelor de prindere a
semifabricatelor (universal, platon etc.).
Constructia si precizia de executie, de reparare si de montare ale arborelui principal
si ghidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a formei geometrice
si a calitatii suprafetelor prelucrate.
Papusa mobila se compune din corpul propriu-zis, pinola si roata de mana. Pinola
se deplaseaza axial, in vederea prinderii semifabricatului sau a realizarii avansului sculelor
prinse in alezajul conic al pinolei, prin intermediul unui surub si al unei piulite, precum si al
rotii de mana. Pinola poate fi fixata in pozitia dorita cu ajutorul parghiei.
Papusa mobila se poate deplasa manual de-a lungul ghidajelor strungului, fixandu-
se in pozitia dorita cu ajutorul unei bride si al suruburilor de fixare.

7
Corpul papusii mobile poate fi deplasat fata de placa suport in directie transversala, pentru
strunjirea conica(inclinatie maxima 15°)a pieselor lungi.
Cutia de avansuri si filete permite obtinerea diferitelor avansuri pentru aschiere si
filetare.
Cutiile de filetare si avansuri se proiecteaza in mod curent pentru gamafiletelor si a
avansurilor frecvent utilizate. Pentru restul cazurilor se utilizeaza rotile de schimb.
Cutia rotilor de schimb serveste pentru transmiterea miscarii de la cutia de viteze la
cutia de avansuri. Cutia cu lira rotilor de schimb contine un inversor si una, doua sau trei
perechi de roti dintate de schimb, cu ajutorul carora se poate obtine aproape intreaga
gama a filetelor standardizate (metrice, Whitworth, modul si diametral Pintch).
Caruciorul strungului are rolul de a sustine scula aschietoare si de a-i asigura
miscarile de avans necesare. Acesta este format din cutia caruciorului, sania longitudinala,
sania transversala, placa rotitoare, sania portcutit cu roata de mana si portcutitul.
Bara avansurilor sau bara de tractiune si surubul conductor servesc la transmiterea
miscarii de la cutia de avansuri si filete la carucior. Bara avansurilor se utilizeaza in cazul
strunjirii, iar surubul conductor in cazul filetarii.
Motorul electric de actionare a strungului este un motor trifazat cu turatia
nereglabila. Legatura dintre motorul electric si cutia de viteze se face prin intermediul unei
flanse.
Instalatia de racire-ungere este formata din motorul electric, avand pe acelasi
arbore montata o pompa, un rezervor, un filtru, conductele prin care se aduce lichidul la
racire in zona de aschiere si un robinet.
Cutia de viteze este subansamblul care cuprinde mecanismele pentru prinderea si
actionarea semifabricatelor; ea consta intr-o carcasa din fonta, in interiorul careia este
montat un sistem de roti dintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de la motorul
electric de actionare la arborele principal al strungului si la cutia de avansuri.

Transmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze se face

prin intermediul a patru curele trapezoidale.
Cel mai important element al cutiei de viteze il constitue arborele principal. El se
executa tubular, pentru a permite prelucrarea pieselor din semifabricate sub forma de
bare. La extremitatea din dreapta, arborele principal este prevazut la exterior fie cu filet, fie
cu o portiune conica, care serveste la montarea dispozitivelor de prindere a
semifabricatelor (universal, platon etc.).
Constructia si precizia de executie, de reparare si de montare ale arborelui principal
si ghidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a formei geometrice
si a calitatii suprafetelor prelucrate.

8
II.3. SISTEME DE REPARATII

Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe sisteme ,

principalele fiind urmatoarele :
-Sistemul de reparatii executate dupa necesitate –dupa acest sistem ,masina se repara
atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si numai din cauza
uzarii avansate a pieselor.
-Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia unei
revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia urmatoare
,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materialele
necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii.
-Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a masinii din
functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade stabilite,independent de
starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea pieselor si organelor componente
la termenele stabilite.
-Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determinarea cat
mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si elementele masinilor.
Pe baza acestor uzari in si in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau
element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua
reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt
folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru
reparatii (structura ciclurilor de reparatii) .
Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a
masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a reparatiei si a
planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen.
Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii

II.4 CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII

Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in industria

constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de baza :
a)-Revizii tehnice
b)-Reparatii curente
c)-Reparatia capitala

a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa inaintea unei

reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a principalelor lucrari
de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia.

Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice

1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate

2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita
eliminarea jocurilor
3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie
4. Verificarea instalatiei de racire si ungere

9
 5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera)
6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii
7. Verificarea instalatiei electrice
8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune
Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul zilelor de
sambata,duminica si a sarbatorilor legale.

b)-Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se executa periodic

potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor deteriorari
locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese componente sau
subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de gradul II ,in functie de
marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii ,de importanta lucrarilor
executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor reparate ,reconditionate sau inlocuite.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I :

1. Deconectarea masinii de la retea

2. Demontarea partiala a masinii
3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina
4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii )
5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri
6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic
7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere
8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie
9. Montarea masinii,efectuarea reglajelor
10. Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii
11. Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje )
12. Confectionarea de piese noi
13. Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara
14. Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si
tabloului electric
15. Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate
16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II

1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura

2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii)
3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii
4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii
5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii)
6.Repararea sistemului de racire si ungere
7.Repararea sistemului de actionare hidraulic
8.Repararea dispozitivelor de protectie
9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii
10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor
11.Verificarea preciziei masinii conform normelor
12.Vopsirea masinii
13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje )
14.Reconditionarea ghidajelor

10
15.Confectionarea de piese noi
16.Transportarea subansamblelor de la,respsctiv la,locul de functionare al masinii
17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si
demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric
18.Repararea motoarelor electrice
19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente de siguranta,butoane
de comanda )
20.Inlocuirea conductorilor uzati
21.Repararea lampii de iluminat
22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri
23Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric

c)-Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efectueaza dupa

expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca scop readucerea
caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial si preantampinarea
iesirii din functiune a acestuia inainte de termen.

Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale

A. Partea mecanica
1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura
2.Demontarea completa a masinii in parti componente
3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor
4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor)
5.Repararea sistemului de actionare hidraulic
6.Repararea sistemului de ungere si racire
7.Repararea dispozitivelor de protectie
8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii
9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor
10.Verificarea preciziei masinii conform normelor
11.Chituirea si vopsirea masinii
12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare
13.Reconditionarea pieselor uzate
14.Reconditionarea ghidajelor
15.Confectionarea de piese noi
16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare

B. Partea electrica
1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si verificarea
aparaturii
2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice
3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor
4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate
5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund
6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor

LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII DE REPARATII SPECIFICE

11
 CONTINUTUL LUCRARII Rc I Rc II Rk

1 2 3 4

BATIURI
1. curatirea ghidajelor de rizuri si lovituri X
2. tusarea ghidajelor X X
3. tusarea,rectificarea sau rabotarea ghidajelor X
4. inlocuirea cremalierei sau frezarea locasului cremalierei X

MESE
1. curatirea cu pila si cu sabarul a suprafetei mesei X X
2. reconditionarea canalelor “T” pentru prinderea pieselor X X
3. rabotarea suprafetelor mesei X
4. reglarea penelor si a placilor de reazem X X X
5. tusarea penelor si a placilor de reazem X X
6. inlocuirea penelor si a placilor de reazem X X
7. tusarea ghidajelor X X
8. tusarea,rectificarea,frezarea sau rabotarea ghidajelor XX
9. frezarea locasului cremalierei X
10. inlocuirea cremalierei X
11. inlocuirea bucselor surubului de deplasare X
12. inlocuirea piulitelor surubului de deplasare X X
13. inlocuirea surubului conducator X
MONTANTI, COLOANE
1. curatirea ghidajelor de lovituri,rizuri,etc. X
2. tusarea ghidajelor X X
3. rabotarea,frezarea sau tusarea ghidajelor X
CUTII DE VITEZA , CUTII DE AVANSURI
1. inlocuirea garniturilor X X X
2. reglarea jocului in lagare X X X
3. tusarea lagarelor X X
4. inlocuirea cuzinetilor X X
5. inlocuirea a 10% din bucse si rulmenti X
6. inlocuirea a 30-40% din bucse si rulmenti X
7. inlocuirea a 50-60% din bucse si rulmenti X
8. curatirea rizurilor fusurilor axelor principale X X
9. rectificarea fusurilor axelor X X
10. inlocuirea a 10 % din axe X
11. inlocuirea a 30-40% din axe X
12. rectificare con morse la axele principale X X
13. ajustarea suprafetei frontale a dintilor rotilor comutabile X X
14. inlocuirea a 10% din rotile dintate X
15. inlocuirea a 30-40% din rotile dintate X
16. inlocuirea bucselor,bolturilor,furcilor,fixatorilor penelor de la
dipozitivele de comutare a vitezelor sau avansurilor X X
17. reconditionarea cuplajelor cu gheare X
18. inlocuirea cuplajelor cu gheare X

12
 19. reglarea cuplajelor cu frictiune X
20. inlocuirea discurilor ,ferodourilor de la cuplajele cu frictiune X X
21. inlocuirea penelor,fusurilor,manetelor de la dispozitivul de
comanda al cuplajului X X
22. inlocuirea cuplajelor X
23. reglarea franelor X X X
24. inlocuirea ferodoului franei X X
25. inlocuirea panglicii franei X
SISTEM DE UNGERE
1. verificarea sistemului de ungere X X X
2. inlocuirea garniturilor X X X
3. reglarea distribuitorului de ungere X X
4. reglarea armaturilor X X
5. inlocuirea armaturilor X
6. inlocuirea a o parte din conducte X
7. curatirea sorbului si filetelor X X X
8. inlocuirea elementelor de filtre X X
9. inlocuirea lagarelor pompei de ungere X X
10. rectificarea fusurilor axului pompei de ungere X X
11. tusarea corpului si a capacelor pompei de ungere X X
ACTIONARE
1. inlocuirea garniturilor de piele la bolturile cuplajelor elastice X X
2. inlocuirea bolturilor X X
3. inlocuirea cuplajelor X
4. restrunjirea suprafetelor rotilor de curea X X
5. refacerea profilului canalelor la rotile de curea trapezoidala X X
6. repararea dispozitivului de intindere a curelelor X X
7. inlocuirea rotilor de lant X
8. inlocuirea lanturilor X
9. repararea aparatorilor X X X

II.5. NORMATIVELE DE REPARATII

In tara noastra sunt elaborate normative in care masinile sunt evidentiate pe

subgrupe ,tipodimensiuni,precum si in functie de parametrii tehnico-economici ai acestora.
In normative sunt prevazute pntru fiecare masina in parte durata de serviciu
normata ,ciclul de reparatii si intervalul dintre interventii (in ore de functionare) , numarul
interventiilor intr-un ciclu de reparatii capitale posibile de executat,timpul de stationare in
reparatii, timpul necesar pentru executarea reparatiei si costul reparatiilor .

CICLUL DE REPARATII
Ciclul de reparatii reprezinta perioda de timp,in ore lucrate , intre doua reparatii
capitale sau ,pentru masina noua ,de la darea ei in exploatare pana la prima reparatie
capitala.Durata ciclului de reparatii este fixata pentru fiecare tip de masina in normative de
reparatii in functie de orele de functionare.In general,un ciclu de reparatii cuprinde o
reparatie capitala ,2-3 reparaii curente de gradul II, 6-12 reparatii curente de gradul I si 27-
72 revizii tehnice,in functie de tipul productiei

Structura ciclurilor intre doua reparatii

13
 Lucrari de reparatie si intretinere tehnica
Nr Denumirea Numarul
crt utilajului Succesiunea lucrarilor reparatiilor
Rt Rc1 Rc2 RK
0 1 2 3 4 5 6

1 SN 400 RK-Rt-Rc1-Rt-Rc1-Rt-Rc1-Rt-Rc2-Rt-Rc1-Rt- 12 9 2 1
Rc1-Rt-Rc1-Rt-Rc2-Rt-Rc1-Rt-Rc1-Rt-Rc1-RK

Durata de serviciu normata (ani) =21 , nr. de ore=120000, nr.de schimburi=3, intervalul
dintre interventii : RK-30 000, Rc2-10 000, Rc1-2 500, Rt-1 250 ;numarul de interventii pe
ciclu complet : RK-1 , Rc2-2 , Rc1-9 , Rt-12 ; timpul de stationare in reparatii (zile
lucratoare) : RK=21 ,Rc2=13 , Rc1=6 , Rt=1.

Ciclul de reparatii pentru SN 400

RK RK
Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt Rt
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
Rc1 Rc1 Rc1 Rc2 Rc1 Rc1 Rc1 Rc2 Rc1 Rc1 Rc1 Rc1

II.6. PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARATII

Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri :
-proces tehnologic de reparatie individual
-proces tehnologic de reparatie pe subansambluri
Procesul tehnologic de reparatie a strungului SN 400 cuprinde urmatoarele operatii:
-primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior
-demontarea in piese componente
-spalarea pieselor
-constatarea defectelor si sortarea pieselor
-intocmirea documentatiei de reparatie
-repararea pieselor si a echipamentului electric
-montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor
-asamblarea utilajului
-rodajul,controlul si receptia utilajului
-vopsirea
-predarea utilajului la beneficiar

Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatie

Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic al

atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In
prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul tehnic
al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie se
urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la functionarea in gol si in
sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea activitatii de constatare a defectelor.

14
Demontarea utilajelor si instalatiilor

Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din cadrul
procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata de:
-studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
-stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate,
ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta mai
mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru stifturi,
bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare.
Arborii lungi trebuie sa se sprijine pe mai multe puncte spre a evita deformarea lor
la depozitare. Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare.
Ele se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci
daca sunt conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt asezate
pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa
nu se deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se
inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau
patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea fiecarui
organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia
cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de preferinta tubulare.
Cind demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica lovituri pe fata
laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod
succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de aceasta data nu reuseste demontarea,
se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza
griparii filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere. Prezoanele se
demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive speciale. Stifturile se scot cu
ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura
filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al
acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi (cupru,
aluminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele
spintecate sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu
0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma unei
dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor. Penele cu
calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor
sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubelnitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel,
demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si bucsele
montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul, arborele
sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la ieftinirea reparatiilor,
ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar inlocuirea rulmentilor.

15
Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa decat la rulmentii cu alezaj
conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica prin intermediul a doua pene care
forteaza in mod uniform intre labirint si partile fixe. Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu
ajutorului unor dispozitive si extractoare. Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile
se executa fara a se prinde ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a
nu-l deteriora. Extragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin
transmiterea presiunii pe inelui exterior. Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza
dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 90-100°. Incalzirea se face prin
turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu asbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului si
extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la demontarea
rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la incalzirea rotii pana
la temperaturi de 100-200°. Incalzirea trebuie sa se faca repede pentru a nu se incalzi si
arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand fiecare
conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema instalatiei
electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini.

Curatirea si spalarea pieselor

Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol, detergenti

sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa, avand
temperatura de 60-80°, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie, pentru
dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
-indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al maturilor;
-spalarea pieselor in solutie incalzita;
-spalarea in apa calda;
-uscare cu aer cald.
Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata se
face cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei mineral
fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se toarna
benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea 305 in
procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele rulmentului se rotesc in
sens contrar pana cand partile componente se curata complet. Daca rulmentul este prea
imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se foloseste benzina curata. Spalarea in
ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric pana la temperatura de 80°. Daca dupa
spalare se constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza
de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral,
aplicata pe o bucata de pasla sau postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand
petele dispar, dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se
asaza pe carton uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui
lenta in baia de ulei.

Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare

Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura

defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si masurile
necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in timpul exploatarii.

16
In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere dimensional, al formei si al
aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control corespunzatoare. O atentie
deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror defectare poate conduce la
accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete, etc., in vederea descoperirii
aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de inlocuit.In
categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in documentatia tehnica
a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se trec piesele care, datorita
faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa fie reparate. Ultima categorie
cuprinde piesele care, ajungind la limita maxima a uzurii, este imposibila sau neeconomica
repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se
intocmeasca o schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau
reproducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se
asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce
se repara, locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece
nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca numai
dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare.
Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de
rezolvare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul
reparatiei.

Constatarea defectelor
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de
desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza
defectarii survenite.

Cauzele defectarii pieselor pot fi:

-de exploatare;
-de fabricatie;
-de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.
Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de
productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile fata
de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de executie,
precum si la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca
dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite gresit,
piesele se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus, urmand
ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite pentru
reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.
Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire sau
lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu trebuie sa fie
rupt mai mult de 1,5 spire sau
strivit pe o jumatate de spira la 10 spire. Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie
astupate sau deformate. Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica
fara urme de lovire si fara rizuri. Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale

17
paralele.La rotile dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri.
Se admit numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu
trebuie sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar generatoarele
suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul cu vopsea
aceasta acopera ¾ din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte ciupituri
sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara urme de
gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si aderenta prin
ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie cristalin. Cuzinetul
de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda precisa pentru verificarea
aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasunet

TEHNOLOGIA DE REPARARE A STRUNGULUI NORMAL SN 400

Pentru repararea strungului SN 400 se intocmesc urmatoarele documente :

1.Actul de constatare care cuprinde :
- determinarea utilajului
- numarul de inventar
- data efectuarii constatarii
- locul
- cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce necesita
inlocuiri)
- beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea
2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in care se
evidentiaza :
- denumirea utilajului
- comanda de executie a reparatiei
- denumirea operatiei ce se executa
- norma tehnica
- manopera in ore
- materiale in unitati de masura si cantitatea necesara
- alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .

Repararea principalelor subansamble mecanice ale strungului SN 400

Repararea mesei : masa se uzeaza inzona canalelor T deprindere a pieselor.In

majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu nervurile
din zona canalelor „ T” rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu diferite
denivelari,provenite din aschierea cu burghiele atunci cand lucratorii scapa burghiele pe masa
masinii.
Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii:
-frezarea si gaurirea mesei in zona uzata
-confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului frezat din zona
uzata a mesei
-montarea placii prin suruburi pe masa uzata
-rectificarea suprafetei mesei

18
Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si repararea pieselor
mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect plana.Se
admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300mm
Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si
lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe suprafetele
lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare este de cel putin
0,04mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se verifica cu rigla si cu calibrul
de interstitii.Daca uzura este de 0,5mm sau mai mare,corpul se raboteaza.Uzurile si rizurile
locale (cu lungimea de pana la 20mm) se repara prin incarcare cu aliaj de antifrictiune
.Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20mm se rectifica si se razuiesc,pentru a garanta o abatere de
0,02-0,03mm pe lungimea de 1000mm.
Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocuirea axelor,a
bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a penelor,e.t.c. ,care se
uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara prin procedee de
reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifica,sau se reconditioneaza
prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si prin alte procedee.Bucsele uzate se
inlocuiesc cu altele noi.
Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot constata la
transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arborilor,uzura lagarelor
,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea consta in rectificarea suprfetei
de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului la dimensiunile corespunzatoare
ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii prin pana a rotii si arborelui .
Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uzurii,de
materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii. Rotile de fonta cu
dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel cu dinti uzati inproportie de
prste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai mic de 6 mm,nu de admite inlocuirea
dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti
rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare.
Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea la
dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele )se inlocuiesc
cu pise noi.
Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune ,rectificarea placilor
de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de asamblare si reglarea ambreiajelor.

Verificarea calitatii. Rodajul

Controlul masinilor unelte dupa montaj are drept scop evidentierea calitatii executiei
montarii si modul de incadrare a masinii unelte in parametrii tehnici functionali impusi de
documentatia tehnica.De modul in care se incadreaza valorile efective ale jocurilor si
abaterilor de la pozitia reciproca a suprafetelor subansamblurilor in miscare (arbore
principal,mese,sanii ) ,in intervalul de valori ale abaterilor prevazute prin documentatia
tehnica ,depinde si precizia de prelucrare pe care o asigura in exploatare masina-
unealta.Controlul preciziei masinilor-unelte consta in verificarea suprafetelor
,rectilinitatii,paralelismului,perpendicularitatii si deplasarilor si compararea valorilor efective
ale abaterilor cu valorile inscrise in documentatia tehnica de executie.
Durabilitatea organelor de masini este influentata de rigurozitate suprafetelor de
contact , care , in timpul functionarii, au o deplasare relativa una fata de cealalta .
Comportarea in functionare a organelor de masini depinde de rezistenta acestora ,
care poate fi :
-rezistenta la uzura a suprafetelor in contact ;

19
-rezistenta suprafetelor la coroziune ;
-rezistenta la oboseala a pieselor in miscare ;
-anduranta ajustajului realizat la fabricatie intre piesele in miscare .
Prin masuratorile facute asupra unor bucse si axe sectionate dupa ce au fost
imbinate , s-a observat ca la acestea contactul nu este pe toata suprafata ci numai pe
varful asperitatilor. Deci , suprafata efectiva de contact este mai mica decat suprafata
numinala , fapt de care trebuie tinut cont la calculul presiunilor specifice si a rezistentelor
la uzura a suprafetelor .
In cazul cand posesorii de utilaje nu au in dotare mijloace pentru realizarea
superfinisarii pieselor , care vor lucra prin contat in miscare , este necesar sa-si
organizeze rodajul subansamblelor montate dupa reparare in vederea ruducerii
asperitatilor din prelucrari si, deci , marirea rezistentei organelor de masini la uzura.
In timpul rodarii , se efectueaza reglarea lagarelor , a mecanismelor de comutare, a
mecanismelor pentru opririle automate , a sistemului de ungere.
Se verifica , de asemenea functionarea transmisiilor cu roti dintate , a cutiilor de viteze si
avansuri in ceea ce priveste temperatura pe care o dezvolta in lagare si zgomotul pe care
il dezvolta in timpul rodajului.
Rodajul subansamblurilor este practicat in majoritatea intreprinderilor detinatoare si
reparatoare de masini-ulete. Metoda rodarii subansamblurilor este eficienta fata de
metoda rodarii masinii in ansamblul general, deoarece :
-in cazul cand in timpul rodajului se observa defectiuni se demonteaza si se repara numai
in zona defectului; celelalte subansambluri ale masinii fiind pe bancuri diferite, pot continua
rodajul;
-productivitatea muncii la rodaj este mai mare;
-calitatea rodajului este superioara
Dezavantajul metodei subansamblurilor este acela ca echipa de rodaj trebuie sa fie
mai numeroasa.

II.7 NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui

fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si
stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu
ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele
norme specifice reparatiilor:
-la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui
maistru sau sef de echipa;
-uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de
echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
-inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful
de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare,
iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla
indicatoare cu inscriptia: ”NU CUPLATI SE LUCREAZA”
-la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale
trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
-dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de
montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
-inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost
inlaturate de pe masina;

20
 -darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
-in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis
fumatul sau accesul cu foc deschis;
-la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi
bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor;
-soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
-piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa
intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
-la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare
pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta
tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
-nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
-cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica
evaporarea electrolitului;
-in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor
precum si fumatului;

CAPITOLUL III

Bibliografie.
1.
Moraru; Margineanu; Oghinat -Utilajul si tehnologia meseriei -Constructii de masini,
,manual calasa a XI-a licee industriale cu profil mecanic;BUCURESTI, EDITURA
DIDACTICA SI PEDAGOGICA -1998
2.

21
I.Gheorghe; M.Voicu; Paraschiv -Tehnologia asamblarii si montajului -manual
pentru licee industriale clasele XI-XII sau anii IV-V, scoli de maistri si de specializare
postliceeala BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1977
3.
N.Huzum; G.Rantz-Masini utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini
-manual pentru licee industriale clasa a XII-a scoli profesionale BUCURESTI, EDITURA
DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1979
4.
A.Albu; Al.Vaida; Tr.aurite; M.Cretu; E.Constantin; L.Deacu; L.Morar; I.Pop; S.Velicu-
Exploatarea masinilor unelte BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1987
5.
C.Ionescu; E.Margulescu -Utilajul si tehnologia prelucrarii metalelor -manual pentru scoli
de maistri BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1977
6.
C.Barbulescu;C.Ene; D.Saneanu; I.Bacanu; E.Ghinea-Cartea mecanicului sef din unitatile
industriale BUCURESTI, EDITURA TEHNICA -1983
7.
I.Moraru; C.Aculai; E.Olarica; T.Oghina; E.Balaceanu-Tehnologia elaborari si prelucrari
semifabricatelor-manual clasa a XII-a pentru licee tehnologice cu profil tehnic
,specializarea mecanica BUCURESTI, EDITURA SIGMA – 2002
8.
V.Drobota; N.Atanasiu; N.Stere; N.Manolescu; M.Popovici; -Organe de masini si
mecanisme-manual pentru licee industriale si agricole, clasele a X-a, a XI-a, a XII-a si scoli
profesionale BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, R.A – 1993
9.
A.Ciocarlia; M.Vasilescu-Asamblarea, intretinerea si reparatia masinilor industriale
-manual pentru clasa a XII-a , liceea industriale BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA ALL -
2000

CAPITOLUL IV :

ANEXE

22
FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII

23
Nr. Inventar Denumirea utilajului Sectia beneficiara

Nr. Categor. Timp Cost Marca

crt. lucrarii normat manopera muncitorului
Felul operatiei ore-om pe Tota
ora l
(mii (mii
lei) lei )
1 Verificarea masinii pentru Mec 5 2 48 96
stabilirea gradului de uzura.
2 Demontarea partiala a masinii la Mec 3 6 36 216
locul de functionare sau in
atelierul de reparatii
3 Demontarea partiala cau Mec 3 6 36 216
completa a subansamblelor de
montarea in atelierul de reparatii
4 Curatarea, spalarea pieselor, Mec 3 4 36 252
subansamblelor demonatate,
curatirea ansamblurilor ramase
pe masina
5 Sortarea pieselor pe Mec 5 3 48 144
categorii(intocmirea
constatarilor)
6 Verificarea si repararea Mec 3 2 36 72
sistemului de ungere si racire
pneumatica(unde e cazul)
7 Verificarea si repararea Mec 4 2 42 84
sistemului hidraulic
8 Verificarea si repararea Mec 2 2 31,5 33
dispozitivelor de protectie

FISA DE CONSTATARE TEHNICA

24
 A masinii, utilajului nr. ……… in vederea reparatiei
Denumirea masinii, utilajului : Strungului SN 400
Nr. de inventar…………. Ore de functionare de la darea in
exploatare sau de la ultima reparatie capitala. 30 000

Nr. crt. Organul de masina sau piesa Descrierea defectiunilor constatate

Defecta

0 1 2

1
Batiu Ghidajele prezinta zgarieturi

2 Rulment Suprafata de rulare a inelelor cu

pronuntate de uzura

PROPUNERI PNTRU EFECTUAREA REPARATIEI

1. rulment : se inlocuieste
2. batiu (ghidaje) : reconditionare prin razuire :

Comisia de constatare………………
…………………………… ……………
………………………………………….

25