LICEUL TEHNOLOGIC ”CONSTANTIN BRÂNCUŞI” ORADEA

Str. Alexandru Cazaban nr. 48, 410282, tel./fax. 0359405617

e-mail: lic_cobra@yahoo.com
web: http://cobra.rdsor.ro

Nr. înreg. ____/___________

Profil: TEHNIC
Domeniul: MECANICĂ
Calificarea profesională: TEHNICIAN MECATRONIST

PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII ABSOLVENȚILOR
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI LICEAL, FILIERA TEHNOLOGICĂ
Nivel 4

Tema:
DISPOZITIV DE ÎNDOIT PLATBANDE

Îndrumător:
Prof. Manea Ioan Cornel

Absolvent,
MARINCAȘ I. IOAN

Clasa: a XIII-a B seral

2020-2021

1
 CUPRINS

ARGUMENT..................................................................................................................................................................................3
CAPITOLUL I. INTRODUCERE...............................................................................................................................................4
CAPITOLUL II. ÎNDOIREA TABLELOR................................................................................................................................6
2.1.GENERALITĂȚI......................................................................................................................................................................6
2.2.MAȘINI ȘI UTILAJE PENTRU ÎNDOIRE..............................................................................................................................7
2.3.MAŞINI PENTRU ÎNDOIT TABLĂ......................................................................................................................................8
CAPITOLUL III. ÎNTREŢINEREA MAŞINILOR Şl UTILAJELOR PENTRU DEBITAT,
ÎNDREPTAT Şl ÎNDOIT............................................................................................................................................................10
3.1.MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII LA MAŞINILE Şl UTILAJELE PENTRU DEBITAT, ÎNDREPTAT
Şl ÎNDOIT.....................................................................................................................................................................................10
3.2.NORME DE TEHNICĂ A SECURITĂȚII MUNCII LA INTREȚINERE ȘI REPARARE.................................................11

CONCLUZII................................................................................................................................................................................12
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................................................................13

2
 ARGUMENT

Istoria omenirii este strâns legată de dezvoltarea mijloacelor de producţie. Pentru a-şi procura cele
necesare traiului, omul preistoric a folosit o serie de obiec-te din natură pe care le- a utilizat ca arme şi
unelte. Treptat el a trecut la confecţionarea acestora, astfel ca ele să corespundă mai bine scopului
urmărit. Materialele din care erau realizate acestea au dat nume principalelor epoci ale istoriei: epoca
pietrei, a bronzului, a fierului, aceasta din urmă continuând şi în zilele noastre şi diversificându- se prin
utilizarea pe scară largă a aluminiului, a materialelor plastice, ceramice, compozite, etc.
Concepute şi realizate empiric şi acţionate manual sau cu forţa animalelor, uneltele primitive
asigurau performanţe reduse. Apariţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti a determinat creşterea şi
diversificarea continuă a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face faţă nevoilor mereu crescute,
omul a fost nevoit să perfecţioneze continuu uneltele de producţie, pentru a realiza per-formanţe din ce în
ce mai ridicate privind precizia, productivitatea şi costul prelucrărilor. Dezvoltarea acestora a fost
posibilă datorită progreselor realizate în domeniul materiale-lor, al tehnologiilor de fabricaţie, al
sistemelor de acţionare şi al automatizării, ajungân-du-se în zilele noastre la o gamă foarte largă de
maşini-unelte.
Ca urmare a progreselor realizate în diferitele domenii ale ştiinţei, în ultimele de-cenii a fost
posibilă realizarea celei mai moderne unelte create de om până acum – calculatorul electronic numeric –
care a deschis o nouă epocă în istoria omenirii – epoca informaţională.
Efectele benefice ale implicării ştiinţei în producţie au făcut ca aceasta să devină principala forţă
de producţie, având ca efect realizarea sistemelor de producţie moderne. Sistemele care reunesc maşini-
unelte, sisteme de deservire şi calculatoare electronice reprezintă cele mai perfecţionate sisteme de
producţie realizate de om până acum – sistemele CIM (Computer Integrated Manufacturing) – care
realizează procesarea automată atât a materiei cât şi a informaţiei.

Proiectul „DISPOZITIV DE ÎNDOIT PLATBANDA” m-a ajutat în a mă implica în atingerea

Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii mele in profilul tehnic, domeniul mecanicii.
Proiectul de atestat se împarte în trei capitole destinate modului de folosire, prin exemplificare, a
dispozitivelor de îndoire a platbenzii. Primul capitol reprezintă o introducere în tema acestui proiect în
care evidențiez rolul platbenzii ca și material folosit în construcții și modul de formare a acestui material.
Cel de al doilea capitol însumeaza diverse dispozitive de îndoit cu caracteristicile fiecăruia, iar ultimul
capitol aduce în vedere și normele de protecție a muncii în practica de zi cu zi, dar și reguli de reparare și
întreținere a dispozitivelor de îndoit platbandă și alte tipuri de tăbli.

Elaborarea proiectului a permis atingerea unor unități de competență :

1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informati

3
 CAPITOLUL I
INTRODUCERE

Platbanda este un material care este realizat din otel, astfel ca acest material va prelua proprietatile
otelului. Acesta este un lucru bun, datorita faptului ca platbanda devine o componenta de baza a oricarui
proiect, conferindu-i rezistenta. Este o caracteristica de baza a acestui material, dar asta nu inseamna ca
proprietatiile acestuia se opresc aici. Din contra, o alta proprietate a acesteia este faptul ca este versatila.

Astfel ca platbanda va putea fi integrata intr-o varietate de proiecte fara a interveni vreo problema.
Daca vrei sa afli mai multe despre acest material si cum sa il folosesti eficient, citeste urmatoarele.

Care sunt beneficiile pe care le oferă platbanda?

Platbanda este un material extrem de eficient care se poate folosi in mai multe moduri. Dar pe langa
versatilitatea de care da dovada, acest material mai este cunoscut si pentru urmatoarele motive.

In primul rand este bine de stiut ca acest material este unul foarte dur, astfel ca poate sa reziste si in
conditii foarte dure. De asemenea, in cazul in care este fabricata prin intermediul laminarii la rece, se
dovedeste a fi si un material extrem de precis. Nu in ultimul rand, mai este cunoscuta si pentru faptul ca
este un material fiabil.

Care este modul procesul de fabricare care se realizeaza pentru obtinerea platbandei?

O alta caracteristica pe care o are platbanda este aceea ca se poate fabrica in mai multe moduri,
acestea fiind fie laminarea la rece sau laminarea la cald. In functie de modul de fapricare ales si
proprietatiile acestui material vor fi diferite, astfel ca trebuie sa aveti acest aspect in vedere cand va
ganditi sa il achizitionati.

Spre exemplu, daca plabanda a fost realizat prin intermediul laminarii la rece rezultatul final va fi un
material cu o suprafata lucioasa si cu colturile drepte. Daca veti folosi laminarea la cald, atunci rezultatul
final va fi un material cu o suprafata aspra si cu colturile rotunjite. Totul depinde de proiectul pe care il
aveti si sa cunoasteti foarte bine necesitatiile acestuia. Platbanda poate sa fie achizitionata si de pe piata
din toată țara, avand o gama foarte mare de producatori de la care poti achizitiona acest material

Varietatea de platbanda este una foarte mare, asa ca poti sa gasesti un model care sa fie potrivit
oricărui proiectului. Platbanda este un material calitativ care se poate integra cu o mare usurinta in

4
proiectul tau. Indiferent de proiectul tau, alege mereu acele materiale care sunt de o calitate excelenta si
care va garanta succesul proiectului tau. Compara mereu inainte diversele materiale de constructii de pe
piata.

Platbanda din otel laminata la cald are marginile rotunjite fiind utilizata mai mult in confectii si
constructii metalice. Platbanda trasa la rece are marginile perfect drepte, fiind folosita in special la
constructia de piese in domeniile unde sunt necesare piese cu o precizie ridicata (sine de rulare, pane
pentru axe).
Platbanda poate fi usor taiata, gaurita si de asemenea sudata. In functie de aplicatia la care este
folosita platbanda, se poate alege intre diferite dimensiuni si clase de material. Este cunoscuta si sub
numele de otel lat , banda laminata la cald – BLC sau otel lat tras. Se prezinta sub forma de banda din otel
de diferite grosimi (3 – 50 mm) si latimi (10 – 400 mm) obtinuta prin procedeul de laminare la cald sau
prin procedeul de presare la rece.

Utilizarea platbandei:
- cale de rulare pentru poduri rulante si utilaje ce se deplaseaza
- fabricarea mobilei
- productia de masini
- constructii navale
- piese de schimb de cale ferata
- confectii metalice
- cazane
- constructii metalice
- utilizare industriala
- piese metalice

5
 CAPITOLUL II
ÎNDOIREA TABLELOR
2.1.GENERALITĂȚI

Definiţie:
Indoirea este operatia tehnologica de modificare a formei si dimensiunilor se-
mifabricatelor,fara indepartare de material.

Fig.1 Mașina de roluit tabla

Semifabricatele supuse operaţiei de îndoire sunt:table,bare,ţevi,sârme,profiluri.
Metodele de îndoire sunt:
 -după natura efortului dezvoltat:

• îndoire manuală;
• îndoire mecanică.

 -după temperatură:

• îndoire la rece;
• îndoire la cald

Fig.2 .Procesul de îndoire

6
 Capetele barei permit fixarea în vederea realizării operaţiei de îndoire.Ele nu sunt supuse
procesului de îndoire.După îndoire se constată că axa de simetrie (fibra medie deformată) nu- şi
modifică lungimea.Partea superioară a barei este solicitată la întin-dere,iar partea inferioară la
compresiune.Fibra medie (axa neutră) se utilizează pentru calculul lungimii iniţiale a semifabricatului.
r- raza de îndoire;
α-unghiul la centru.
Raza minimă de îndoire,rmin depinde de grosimea materialului şi de natura sa.

Fig.3.Elemente geometrice

2.2.MAȘINI ȘI UTILAJE PENTRU ÎNDOIRE

Clasificarea mașinilor pentru indoire:

Îndoirea mecanică se aplică pentru semifabricate din categoria barelor, ţevilor, ta-blelor şi a
profilelor.
Maşinile de îndoit sunt cu acţionare:
• electromecanică;
• hidraulică;
• pneumatică.

Fig.4 Masina de indoit table Fig.5 Masina de indoit profile

7
 Fig.6 Masina de roluit tablă

2.3.MAŞINI PENTRU ÎNDOIT TABLĂ

Indoirea tablelor se execută în forme cilindrice, folosindu-se maşini pentru îndoit cu cilindri (cu
valţuri) şi în unghi sau cu raze de curbură mici, operaţia executîndu-se pe maşinile pentru îndoit de tip
abkant.
Maşinile pentru îndoit cu cilindri se pretează la îndoirea în forme cilindrice sau tron-conice a tablelor
şi sînt alcătuite din trei cilindri acţionaţi de un motor electric prin in-termediul unui reductor. Schema
îndoirii tablei în formă cilindrică este reprezentată în figura, la care se deosebesc: cilindrii 1 şi 2, prin
care trece tabla de îndoit 3; cilindrul 2 poate fi deplasat pe verticală, obţinîndu-se în felul acesta
modificarea razei de curbură R.

Fig.8.2.1.Schema indoirii tablei

Presa pentru îndoit poate fi acţionată mecanic sau hidraulic şi serveşte la îndoirea tablelor cu
grosimi de 1-40 mm şi lungimi de 1 200-4000mm dezvoltînd o forţă de presare de 500— 5 000 kN.
Indoirea se execută cu ajutorul unei matriţe pentru îndoit montată pe presa pro-priu-zisă. Scula se
compune din poansonul 1 şi matriţa 4, care corespunde profilului de îndoit. Poansonul se fixează cu
şuruburile de strîngere 3 în placa mobilă 2 în care este ex-ecutat un canal cu profilul în T. Placa de
formare (matriţa) are pe fiecare latură cîte un profil pentru îndoire.

8
 Fig. 7 Fig.8
Maşina pentru îndoit (abkant) este asemănătoare cu foarfecele
ghilotină cu deosebirea că în locul cuţitelor se montează bare profilate pentru
îndoit şi serveşte la îndoirea tablelor cu raze mici de curbură şi de lungime
mare. Pe mese şi placa se fixează cîte o şină de îndoire care au profilul corespunzător piesei ce urmează
a fi indoita. Masa inferioara este fixa. iar masa superioară se poate coborî cu ajutorul suruburilor .Placa
rabatabilă are posibilitatea de a se roti in sus, ajungand in pozitia punctată. Pentru executarea operaţiei
de îndoire, tabla se fixeaza intre sine, după care, prin ridicarea plăcii rabatabile , se apasa cu sina
rezultînd piesa îndoită .

Fig.9 Masina de indoit

9
 CAPITOLUL III
ÎNTREŢINEREA MAŞINILOR Şl UTILAJELOR PENTRU DEBITAT,
ÎNDREPTAT Şl ÎNDOIT

La maşinile pentru debitat, întreţinerea constă în verificarea funcţionării motorului electric,

mecanismului de avans, a dispozitivului de fixare a semifabricatului, instalaţiei de ungere, precum şi a
stării ghidajelor şi a arborelui principal. în afară de aceste lucrări de întreţinere, care sînt proprii tuturor
maşinilor pentru debitat, mai apar şi altele care depind de tipul maşinii respective, cum ar fi:

— la ferăstraiele alternative se verifică funcţionarea sistemului hidraulic de comandă, precum şi

uzările ce apar în mecanismele mişcării rectilinii alternative;
— la ferăstraiele cu panglică se verifică starea arborilor, a discurilor pe care se înfăşoară pînza şi a
lagărelor;
— la foarfecele ghilotină se verifică starea excentricului şi a cuţitelor, care, dacă prezintă uzări avansate,
se înlocuiesc. De asemenea, se verifică îmbinările sudate, se reglează jocul între suportul mobil şi batiu,
precum şi jocul din lagăre.

La maşinile pentru îndreptat lucrările de întreţinere se axează pe verificarea per-manentă a

lagărelor, pompelor de ungere, instalaţiei electrice. Totodată, se urmăreşte gradul de uzare al şuruburilor
de mişcare, al piuliţelor şi al ghidajelor, se înlocuiesc garni-turile pentru eliminarea scurgerilor de ulei.
întreţinerea maşinilor pentru îndoit constă în verificarea motoarelor electrice, cuplajelor şi
ghidajelor.
La maşinile pentru îndoit acţionate mecanic se verifică jocul roţilor dinţate, uzarea şuruburilor şi
piuliţelor de la sistemul de strîngere al semifabricatelor, precum şi articu-laţiile sistemului basculant
pentru îndoit (abkant).
Cînd acţionarea maşinilor pentru îndoit este hidraulică (în cazul preselor pentru îndoit) se verifică
elementele de acţionare a coborîrii şi ridicării poansonului, remediindu-se eventualele defecte.
Intreţinerea preselor mecanice şi hidraulice prezintă lucrări comune în ceea ce pri-veşte ungerea
maşinii care trebuie făcută în conformitate cu prescripţiile din cartea maşinii; verificarea tuturor pieselor
asamblate în care scop se controlează periodic strîn-gerea şuruburilor de la glisiere şi de la lagăre;
curăţirea ambreiajelor şi a frînelor; verifica-rea jocurilor din lagăre; după o perioadă de 3 000 de ore de
exploatare, rulmenţii vor fi spălaţi cu benzină şi umpluţi cu unsoare de rulmenţi specială, rezistentă la
temperaturi mari şi neacidă; verificarea funcţionării motoarelor electrice, a reductoarelor şi a întregu-lui
sistem de transmitere a mişcării.
In plus, faţă de aceste lucrări, presele cu fricţiune mai necesită verificarea axului roţilor volante,
a axului cu şurub şi a bucşei de bronz a acestui ax din batiul maşinii, iar la presele hidraulice trebuie
acordată atenţie etanşeităţii pistoanelor faţă de cilindri în care lucrează, ungerea pieselor în frecare şi
ungerea coloanelor de ghidare.
Exploatarea maşinilor trebuie să se facă raţional, ţinandu-se seama de tehnica se-curităţii
muncii. In general, presele nu se încarcă decît cu 60— 70% din forţa nominală, pentru a se evita o
uzare prematură. Manipularea acestora se va face numai de către personal calificat şi instruit în acest
scop.

3.1.MĂSURI DE TEHNICĂ A SECURITĂŢII MUNCII LA MAŞINILE Şl UTILAJELE PENTRU DEBITAT,

ÎNDREPTAT Şl ÎNDOIT

La maşinile şi utilajele pentru debitat, îndreptat şi îndoit accidentele de muncă au un caracter

mai grav şi pot apărea în număr mai mare, dacă nu se iau toate măsurile de tehnică a securităţii muncii.
Principalele cauze care produc accidente Ia aceste maşini sînt datorate defecţiuni-lor a
mecanismele de acţionare, ghidare, frînare sau rigidităţii scăzute sau din cauza uzării la matriţe şi stanţe;
nerespectarea procesului tehnologic, folosirea unor materiale necorespunzătoare, lipsa ungerii etc.Aceste
defecţiuni sînt specifice fiecărui utilaj sau sculă.Pentru evitarea accidentelor cauzate de manevrarea

10
pieselor la foarfece şi prese, este necesar ca aceste maşini să fie prevăzute cu apărători de protecţie şi
dispozitive de siguranţă şi protecţie.
Apărători le trebuie să protejeze transmisiile de curele, roţi dinţate,conurile de fric-ţiune,
tablourile cu siguranţe electrice etc. Aceste apărători lipsesc în mod distinct, fiind comune la toate
utilajele. Dispozitivele de protecţie la foarfecele-ghilotină se montează atît în zona de tăiere prin rigle de
protecţie reglabile, cît şi prin dispozitive de pornire ale maşinii, pentru eventualele atingeri involuntare
ale pedalei.
Intrucît pedalele foarfecelor-ghilotină sînt în formă de bare pe toată lungimea ba-tiului, s e
folosesc trei apărătoare rabatîndu-se numai aparătoarea din dreptul opera-torului care lucrează la
foarfece. Suplimentar, foarfecele este dotat şi cu grilele de pro-tecţie .
Intrucît semifabricatele şi materialele debitate prezintă muchii ascuţite, obligatorie purtarea de
către personalul muncitor a mănuşilor sau palmarelor, a şorţurilor etc.

3.2.NORME DE TEHNICĂ A SECURITĂȚII MUNCII LA INTREȚINERE ȘI REPARARE

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si

normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stinge-re a incendiilor
specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajuto - rul masinilor-unelte, sudare si
taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
• la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru
sau sef de echipa;
• uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de echipa de
reparatii trebuie sa fie in buna stare;
• inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful de echipa
se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice
eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pu-ne o tabla indicatoare cu inscriptia: ”NU
CUPLATI SE LUCREAZA”
• la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate
masuri de sprijinire a acestora;
• dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de montarea
tuturor dispozitivelor de protectie;
• inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost inlaturate
de pe masina;
• darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
• in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este inter-zis fumatul
sau accesul cu foc deschis;â
• la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor fo-losi bai cu
capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incen-diilor;
• soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
• piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa in-treruperea
curentului electric care alimenteaza baia;
• la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a
prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot
echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;

11
 CONCLUZII

Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este
uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de
proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor su-perficiale ale metalului din acre sunt
confectionate piesele, de viteza relativa de deplasa-re a suprafetelor acestora, de presiunea de contact
dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea
prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de
frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor
superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze.

In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, supratefetele se distrug de

obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet,
pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea
suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii. In aceste conditii functioneaza majoritatea
organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si
ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor
aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase.

 Asemenea defecte sunt:

a) alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a
pieselor
b) alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
c) utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
d) datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
e) alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafe-te de frecare;
f) rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului
sau instalatiei.

Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata
de serviciu. Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de si-
guranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si
instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea
pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii
limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si insta-latiilor.Aceasta se refera in primul rind la
piesele principale ca:batiuri,mese,arbori princi-pali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si di-rectiei deplasarii
pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor,
ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte.

12
 BIBLIOGRAFIE

1. Sândulescu. I.. Bucur. S., Repararea şi întreţinerea maşinitor-unelte. Editura Tehnică, Bucureşti, 1966.
2. Tcodorescu, D., Utilajul si tehnologia construcţiilor metalice. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1978.
3. Zgura, Gh. şi colab.. Utilajul şi tehnologia lucrărilor mecanice. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1980.
4. Mărginean, V., Teodorescu, D., Utilajul şi tehnologia construcţiilor mecanice. Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981.

13
ANEXE

14