Utilizarea tehnologiei informației în sistemul de justiție

Apariția tehnologiilor informaționale și comunicaționale reprezintă o parte vitală în toate domeniilor

și în lumea cotidiană, iar acestea au un mare impact asupra oricărui aspect al vieții noastre. Tehnologiile
informației și comunicațiilor (TIC) însumează un domeniu vast care acoperă practic toate tehnologiile
care pot stoca, primi sau transmite semnale electronice.
Puterea judecătorească este cel de al treilea pilon al statului fiind în permanență schimbare și
transformare. Dacă mai demult vorbeam de un set de reguli de bază aplicate în domeniul juridic, astăzi
gestionarea și managementul justiei poate trece printr-un proces de modernizare, lovindu-ne tot mai mult
de obligativitatea și necesitatea implementării tehnologiei și în acest domeniu. ,,Dezvoltarea și
îmbunătățirea continuă a instrumentelor informatice puse la dispoziția atât a celor care înfăptuiesc
justiția, cât și a justițiabililor, sunt condiții sine-qua-non ale evoluției unui sistem judiciar. Mai mult, în
situația noastră, a statelor membre, considerăm că trebuie să acordăm o atenție deosebită facilitării cu
ajutorul tehnologiei a cooperării transfrontaliere europene.”1
Comunicarea de la distanță. În avantajarea introducerii pe o scară mai largă a tehnologiei
informației și a comunicațiilor în justiție pot să exemplific exact situația actuală a justiției și a politicii în
ceea ce priveste gestionarea privind situația de urgență, care a pus în atenție dezvoltarea unui cadru mai
larg prin extinderea tehnologiei în sistemul juridic. În contextul respectării măsurilor de urgență privind
distanțarea socială putem apela la mijloacele informatice și electronice de comunicare. Astfel putem
reglementa comunicarea de la distanță între instanțele de judecată, între instanța de judecată și justițiabil,
între avocat și alt participant la înfăptuirea actelor de justiție, precum și prin mijloace electronice ca poșta
electronică, semnătura electronică, etc. Potrivit art. 42 alin. 3, din dispozițiile Decretului 195/2020 ,, în
procesele prevăzute la alin. (1), când este posibil, instanțele judecătorești dispun măsurile necesare
pentru desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință și procedează la comunicarea actelor de
procedură prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și
confirmarea primirii acestuia.” Astfel, videoconferința se bucură de un cadru legal și se poate folosi atât
în procesele de natură penală și non-penală, atunci când desfășurarea proceselor nu necesită amânare,
fiind cauze de urgență. De altfel, acesta este utilizată în toate cazurile în care inculpatul execută o
pedeapsă prin care libertatea este îngrădită, iar aceasta ar putea evita deplasări le de la locul în care își
ispășește pedeapsa, la sediul instanțelor de judecată, așadar ar micșora șansele evadării.
Accesibilitatea și eficiența informției. Ult alt avantaj ar fi posibilitatea de a consulta jurisprundența
și legislația online, consultarea dosarelor, utilizarea de arhivare electronică, schimbul electronic de
documente juridice, sporind astfel accesibilitatea omului de rând și a practicienilor, eficiența,
transparența, actualitatea. „Utilizarea internetului poate oferi șansa de a deschide sistemul judiciar
publicului, oferind atât informații generale, cât și specifice cu privire la activitățile sale, crescând astfel
și legitimitatea”2. În consecință, accesul la informație este mult mai rapid și simplificat creându-se un
cadru informatic mult mai bine organizat, iar informația ajunge mult mai repede la persoana interesată.
Cu titlu de exemplu, ne putem referi la o aplicație care ar putea stoca imagini, videoclipuri, înregistrări,
documente, informații cu privire la persoanele urmărite penal, dar în libertate sau persoanele dispărute,
1 Ion Popa, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției, Conferința „e – Justiție – Provocări și Oportunități în
Era Digitală”, organizată de Ministerul Justiției și Comisia Europeană în perioada 20-21 mai 2019 –
https://www.romania2019.eu/2019/05/22/conferinta-e-justitie-provocari-si-oportunitati-in-era-digitala-20-21-mai-
2019/.
2 Marco Velicogna, op. cit., p. 129.
prin conectarea ei la o rețea de socializare de largă utilizare, care ar putea facilita și ușura procedurile de
anchetare și arestare a persoanelor urmărite național și internațional, a persoanelor declarate dispărute și
a altor categorii de persoane. Totodată, estopând folosirea exagerată a documentelor în format fizic, ar
putea ajuta la formarea unor economii (exemplul Estonia) 3.
Pierderea unor locuri de muncă. Un prim dezavantaj al tehnologizării justiției, la fel ca în oricare
domeniu, este pierderea locurilor de muncă, fiind suplinite de roboți și programe sotfware. Prin urmare,
după exemplul amintit anterior, deja se derulează programe prin care cauzele de sume mai mici vor fi
judecate de un ”judecător-robot” , dar care la momentul actual nu este un judecător propriu-zis, deoarece
fixează doar anumite date și notifică debitorul cu privire la obligația de plată, cuantumul acesteia și
termenul de plată, iar deciziile robotului pot fi atacate de către debitor. 4 Datorită extinderii rapide a
regimului tehnologic, aceasta reprezintă doar o etapă, până la înlocuirea parțială sau totală a juristului și
magistratului cu un robot. În această categorie pot fi implicați și alți practicieni ca avocații, grefierii,
juriștii, etc,
Problemele de securitate. După cum am arâtat anterior, utilizarea video-conferinței este benefică în
desfășurarea unor ședințe de judecată, cu precădere în timpul instituirii stării de urgență. Totuși acest
mijloc de comunicare poate implica și dezavantaje la nivel de confidență și securitate. Datorită utilizarii
videoconferinței în procesul judiciar securizarea procesului ar putea fi compromisă, în sensul că permite
efectuarea de înregistrări audio-video neautorizate, care ulterior ar putea fi folosite sau valorificate în mod
nelegal sau prejudiciabil pentru cel înregistrat. Și totodată, ar putea determina întreruperea cercetării
judecătorești, datorită unor pene de curent sau deconectării utilizatorului de la internet, împrejurări care ar
putea influența negativ desfășurarea procesului judiciar. Și la nivelul securității rețelelor și sistemelor
informatice pot fi percepute amenințările și vulnerabilitățile, prin urmare, nevoia de protejare a datelor și
informațiilor trebuie materializată prin investirea unor programe costisitoare de dezvoltare a suportului
tehnologic, de criptare a informațiilor și de alarmare când acestea au fost atacate.
Indiferent dacă acceptăm sau nu, schimbarea firească a justiției și a modului în care aceasta
funcționează se va produce inerent, inovațiile progresului vor acapara tot mai mult acest domeniu, fiind
inseparabil legat de evoluția societății.

3 https://e-estonia.com/
4 Andreea Archip, Am fost acasă la primul judecător-robot al lumii! În Estonia, cele mai simple procese civile sunt
tranșate de inteligența artificială. „Doar 10% din cazuri sunt contestate de om”, Libertatea, 14 iunie 2019,
https://www.libertatea.ro/stiri/reportaj-acasa-la-primul-judecator-robot-al-lumii-in-estonia-2665884, accesat la
20.04.2020