PROTECIA PDURILOR SI VEGETATIEI

Romania are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se

datoreaza in parte conditiilor fizico-geografice care includ munti, campii, retele
hidrografice majore, zone umede si unul din cele mai vaste sisteme de delta ale
Europei (Delta Dunarii). De asemenea, datorita pozitiei geografice a Romaniei,
flora si fauna prezinta influente asiatice dinspre nord, mediteraneene dinspre
sud si componente continental europene dinspre nord-vest. In sfarsit, relativa
stabilitate a populatiei in ultimii 60 de ani, lipsa mecanizarii in sectorul forestier
si dezvoltarea economica redusa au determinat o exploatare mai redusa a
resurselor decat in majoritatea altor zone din Europa. Rezultatul general consta
in diversitatea florei , si faunei .
n codul silvic sunt considerate pduri si sunt cuprinse n fondul
forestier naional terenurile acoperite cu vegetaie forestier cu o suprafa mai
mare de 0,25 ha. Padurile , terenurile destinate mpduririi celor care servesc
nevoilor de cultur , producie ori administraie silvic , iazurile , albiile
praielor , precum si terenurile neproductive incluse n amenajrile silvice n
condiiile legii constituie indiferent de natura dreptului de proprietate fondul
forestier naional 1.
Pdurile au o importan deosebit nu numai prin purificarea aerului
absoria gazelor si mrirea cantitii de precipitaii ci si prin reinerea unei mari
cantiti de ap ducnd astfel la evitarea celor dou calamiti : inundaiile si
alunecrile de teren care independente sau combinate pot duce la dezastre
majore .
Prin protecia pdurilor se nelege i starea de sanatate a acestora care se
menine prin msuri de prevenire i combatere a duntorilor i bolilor , n cest
scop se aplic metode biologice care s asigure echilibrul biologic . Persoanele
juridice i fizice care desfoar activiti ce pot produce prejudicii prin poluare
fondului forestier naional i vegetaiei forestiere a acestui fond sunt obligate s
ia toate masurile necesare pentru respectarea indicatorilor de calitate a aerului ,
apei i solului2.
Vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier
national, supusa prevederilor prezentului Cod silvic, este constituita din :
a) vegetatia forestiera de pe pasunile impadurite;
b) perdelele forestiere de protectie a terenurilor agricole;
c) plantatiile forestiere de pe terenurile degradate;
1 Codul Silvic
2 Idem

d) plantatiile forestiere si arborii din zonele de protectie a lucrarilor

hidrotehnice si de imbunatatiri funciare, precum si cei situati de-a lungul
cursurilor de apa si al canalelor de irigatie;
e) perdelele forestiere de protectie si arborii situati de-a lungul cailor
de comunicatie din extravilan;
f) zonele verzi din jurul oraselor, comunelor, altele decit cele cuprinse
in fondul forestier, parcurile din intravilan cu specii forestiere exotice, precum si
jnepenisurile din zona alpina;
g) parcurile dendrologice, altele decit cele cuprinse in fondul forestier
national
Conservarea resurselor genetice forestiere cu atributul lor fundamental
genefondul valoros i variabilitatea genetic intraspecific este o obligaie
permanent a autoritii publice centrale care rspunde de silvicultur . Pdurile
care constituie resurse genetice forestiere determinate ca atare sunt excluse de la
tieri de produse principale . Regia Naional a Pdurilor este obligat s
execute toate lucrrile de reconstrucie ecologic , regenerare , ntreinere a
seminiului i a plantaiilor de ngrijire a arboretelor astfel nct s se realizeze
compoziiile el stabilite prin amenajamentele silvice . Urmrirea realizrii
acestora se face prin sistem informaional adecvat . Regia Naionala a Pdurilor
este obligat s organizeze i s asigure mpdurirea tuturor terenurilor
neregenerate i a poienelor din fondul forestier pe care l adminstreaz n
lucrrile de mpdurire se vor folosi materiale de reproducere preovenite din
rezervaii de semine , plantaje i plantaii mama de butai i din arborete surs
de semine nscrise n catalogul naional al materialelor de reproducere admise
n cultur3.
n sprijinul proteciei pdurilor vine i Constituia Romaniei prin art.
4
134 :
refacerea i ocrotirea mediului nconjurtor precum i meninerea
echilibrului ecologic .
exploatarea resurselore naturale n concordan cu interesul
naional .
Noul Cod Penal protejeaz pdurile prin art. 401. Defriarea vegetaiei
lemnoase din afara fondului forestier situat pe terenuri cu pante foarte mari sau
la limta superioar de altitudine a vegetaiei forestiere , dac faptele au fost de
natur s pun n pericol viaa sau sntatea uman , animalele sau vegetaia se
pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la un an sau cu zile amend5 .
Obiectul material al acestei infraciuni l formeaz vegetaia lemnoas
din afara fondului forestier care se gsete pe terenuri cu pante foarte mari sau
la limita superioar a vegetaiei forestiere . De precizat c aceste terenuri nu fac
parte din fondul forestier naional astfel nu este definit de lege dar beneficiaz
de o protecie din partea statului similar cu cea a terenurilor din fondul
forestier naional avnd n vedere c acest tip de vegetaie forestier are funcii
importante n meninerea echilibrului ecologic .
Subiectul activ poate fi orice persoan fizic sau juridic responsabil
penal . Participaia este posibil n toate formele sale .
3 Codul Silvic
4 Constituia Romniei art. 134
5 Noul Cod Penal Art. 401

Subiectul pasiv este statul ca garant i ocrotitor al valorilor sociale

protejate prin norma de incriminare i care exercit aceast protecie prin
direciile judeene privind protecia mediului .
Elementul material al infraciunii const dintr-o aciune de defriare a
vegetaiei lemnoase din afara fondului forestier , amplasata pe terenuri cu pante
foarte mari sau la limita superioar a vegetaiei6.
Pdurile proprietate public aparinnd comunelor oraelor i
municipiilor precum i cele proprietate privat indiviz sau a asociaiilor
formate se administreaz de ctre proprietari prin structuri silvice proprii
autorizate similare cu cele ale statului sau la cerere prin structuri silvice
existente autorizate pe baza contractelor convenite ntre pri . Prin contractele
ncheiate ntreaga responsabilitate privind respectarea regimului silvic este
preluat de adminstrator . Pentru gospodarirea pdurilor prin structuri silvice
proprii deintorii menionai mai sus angajeaz personal de specialitate
autorizat n condiiile legii.
Deintorii cu orice titlu ai pdurilor , vegetaiei forestiere din afara
fondului forestier le revin mai multe obligaii :
s menin suprafaa mpadurita a vegetaiei forestiere din afara
fondului forestier.
S exploateze masa lemnoas numai n limita posibilitii
pdurilor.
S menin biodiversitatea pdurilor i echilibrul ecologic
S respecte regimul silvic pentru mpdurirea suprafeelor
exploatate.
S asigure aplicarea msurilor speciale de conservare pentru
pdurile cu funcii deosebite de protecie
Proprietarii trebuie s nfiineze un fond de conservare i regenerare a
pdurilor purttori de dobnd aflat la dispoziia i n contul administratorului ,
respectiv n contul structurii silvice care asigur serviciul public cu specific
silvic din resursele prevzute n art. 63. din Codul Silvic.
Proprietarii si detinatorii legali de teren sunt obligati sa intretina si sa
extinda perdelele si aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile
vii pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica
si eoliana 7.
La solicitarea deintorului majoritar al fondului forestier proprietate
privat a persoanelor fizice sau juridice drumurile forestiere i terenul aferent
acestotra trec prin hotrre de guvern din domeniul public al statului si din
adminstrarea Regiei Naionale a Pdurilor Romsilva n domeniul public al
unitilor adminstrativ teritoriale iar ntreinerea i pstrarea n permanent stare
de funcionare a drumurilor forestiere revin proprietarilor acestora .
Proprietari de pduri trebuie s elaboreze prin uniti specializate
autorizate de autoritatea public central care rspunde de silvicultur
amenajamente silvice sau , pentru terenuri forestiere n suprafa de pn la
30.ha studii sumare de amenajare , s asigure paza pdurilor n vederea
prevenirii tierilor ilegale , distrugerii sau degradrii vegetaiei forestiere ,
6 Revista de Drept Penal Nr.3 din 2005
7 Legea Nr. 137 din 1995 art.44

punatului abuziv , braconajului , s execute lucrri necesare pentru prevenirea

i combaterea bolilor i duntorilor , s asigure respectarea msurilor de
stingere a incendiilor i dotarea cu mijloace de prim intervenie s execute
lucrrile de npdurire i ajutorarea regenerrii naturale , s efectueze lucrrile
de ntreinere a plantaiilor i regenerrilor naturale pn la realizarea strii de
masiv , s execute tieri de arbori numai dup punere n valoare si eliberarea
documentelor specifice de ctre personalul silvic autorizat.
Tierea , distrugerea sau scoaterea din rdcini fr drept de arbori ,
puiei sau lstari din fondul forestier naional sau din vegetaia forestier situat
pe terenuri n afara acestuia de ctre proprietari sau deintori dac valoarea
arborilor puieilor sau lstarilor este de cinci ori mai mare dect preul mediu al
unui metru cub de mas lemnoas pe picior sau dac valoarea este sub aceast
limit dar fapta a fost svrit de cel puin dou ori n interval de doi ani
constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de la ase luni la 4 ani sau
cu amend , dac valoarea arborilor puieilor sau lstarilor tiai , distrui sau
scoi din rdcin este de 20 ori mai mare dect preul mediu al unui metru cub
de mas lemnoas pe picior pedeapsa este nchisoarea de la unu la cinci ani ,
cnd valoarea arborilor puieilor sau lstarilor tiai distrui sau scoi din
rdcin este de 50 ori mai mare dect preul mediu al unui metru cub de mas
lemnoas pe picior pedeapsa este nchisoarea de la doi la 7 ani .
Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu:
a) sa respecte reglementarile privind protectia atmosferei, adoptand
masuri tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici;
b) sa doteze instalatiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu
sisteme de masura, sa asigure corecta lor functionare, sa asigure personal
calificat si sa furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare,
autoritatilor pentru protectia mediului, datele necesare;
c) sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii
emisiilor si sa nu puna in exploatare instalatiile prin care se depasesc limitele
maxime admise;
d) sa asigure, la cererea autoritatilor pentru protectia mediului,
diminuarea, modificarea sau incetarea activitatii generatoare de poluare;
e) sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica
a surselor generatoare de zgomot si vibratii, sa verifice eficienta acestora si sa
puna in exploatare numai pe cele care nu depasesc pragul fonic admis 8.
Autoritatile administratiei publice locale, la solicitarea agentiilor pentru
protectia mediului, a altor organizatii interesate, persoane fizice sau juridice, pe
baza documentatiei avizate de catre Academia Romana, pot sa puna sub ocrotire
provizorie, in vederea declararii, arii protejate sau monumente ale naturii sau
anumite obiective care justifica aceasta 9.
De asemenea trebuie recunoscut faptul ca majoritatea ariilor protejate
din Romania s-au autoconservat in conditiile in care interventiile umane asupra
acestora a fost in regimul trecut minim sau inexistent. Dar, la fel de bine exista
nenumarate exemple in care arii protejate au fost pur si simplu distruse, cu toate
ca inca mai figureaza ca existente .
8 Legea Nr. 137 din 1995 Art. 46
9 Idem Art. 57.

Totodata se poate observa ca in ultimul timp tot mai multe organizatii

neguvernamentale si-au adus intr-o oarecare masura aportul in protejarea unor
arii protejate, chiar daca nivelul profesional al acestora nu este la asteptarile
specialistilor. Dar este la fel de adevarat ca in Romania nu exista persoane
specializate in domeniu, ci numai in domenii colaterale, fapt pentru care exista
mari conflicte de idei intre silvici, biologi, ecologi s.a.
In acest context Guvernul Romaniei a solicitat acordarea unei noi
finantari din partea Fondului Global de Mediu (GEF) pentru conceperea si
punerea in practica a unui proiect privind "Mangementul Integrat si Conservarea
Ariilor Protejate in Romania".
Scopul principal al proiectului GEF este ntarirea capacitaii de
pregatire si implementare a planurilor de management al ariilor protejate la
nivel local si national .
La nivel national se va acorda sprijin pentru realizarea i intarirea
cadrului institutional necesar, pentru adoptarea att de necesarei legi , a ariilor
protejate i ntarirea cadrului legislativ, pentru pregatirea resursei umane i de
asemenea exista o componenta de participare public si de popularizare a ideii
de conservare a naturii i a ariilor protejate.
La nivel local se vor realiza planurile de mangement i se vor constitui
administraii (structuri de mangement) pentru trei arii protejate: Parcul National
Retezat, Parcul Natural Bucegi-Piatra Craiului (obtinut prin insumarea a doua
zone care in mod obisnuit erau nominalizate distinct ca doua parcuri nationale),
Rezervatia de Zimbri Vanatori-Neam (creata pentru reintroducerea zimbrului in
stare de libertate), aceste trei zone urmand sa devina modele pentru replicarea
structurilor de management si pentru alte arii protejate.
Acest proiect a fost demarat la sfarsitul anului 1999.
Deci n prezent pentru ariile protejate din Romania se ofera o noua ansa
pentru a rezolva att de complexele probleme legate de ariile protejate cum ar
fi:
- o evaluare corect a capitalului natural al rii
- constituirea unei reele de arii protejate care sa acopere ntreaga
varietate a ecosistemelor din ar
- administrarea eficient a ariilor protejate pe baza unor planuri de
managent si prin intermediul unor administraii ale ariilor protejate .