Sunteți pe pagina 1din 2

Hotrrea Curii Europene Rilean vs Moldova

Reclamantul, dl. Mihail Rilean , a naintat o cerere mpotriva Republicii Moldova pe motiv ca
autoritile naionale nu au ntreprins o ancheta efectiva vizavi de moartea fiului sau, contrar obliga iilor
care le revin art. 2 al Conveniei.
n fapt:
La 2 ianuarie 2001 fiul reclamantului a fost lovit de o ma ina, in urma accidentului decedeaz, iar oferul
a fugit de la locul accidentului.
Urmrirea penala care a fost ini iat a fost suspendata mai trziu pe motiv ca nu s-a gsit fpta ul
(automobilul aparinea unui ofier (s.))
Ministrul Afacerilor Interne ,Dl Papuc, intr-o scrisoare i-a comunicat reclamantului ca oferul a fost gsit
si cauza a fost trimisa procurorului.
Reclamantul a menionat ca fiul sau a fost ucis pentru a i se sustrage organele, nsa Ministrul Papuc a
declarat ca in urma autopsiei nu a fost depistat lipsa a careva organe.

La 8 septembrie 2003 procurorul a dispus reluarea urmririi penale privind moartea fiului
reclamantului mprejurrile din spe, a fost efectuat ntr-un mod vdit unilateral i superficial. El
a menionat, n special, c n timpul audierilor de la nceputul anului 2001, martorul R.H., care a
declarat c a fost pasager n maina care a lovit fiul reclamantului, a specificat c fiul su B.H., care
avea la acel moment 13 ani i nu putea fi tras la rspundere penal, a condus automobilul la
momentul producerii accidentului. B.H. a confirmat aceast declaraie. Cu toate acestea, ambii i-au
retras ulterior declaraiile. B.H. a declarat c automobilul a fost condus de o rud a sa, I., ce locuiete
n Tatarbunar. n plus, a devenit clar n timpul investigaiei c B.H. nu tia cum s conduc o main
Procurorul nu a interogat oferul taxiului care i-a dus acas pe cei doi de la producerea accidentului.
S-a stabilit ca maina care i-a lovit fiul reclamantului a fost furata.
Reclamantul s-a adresat la Procuratura Generala cu o plngere in care specifica ca nu n elegea de ce in
cazul furtului mainii, proprietarul nu s-a adresat organelor competente. Mai mult ca att, reclamantul s-a
plns pe imposibilitatea exhumrii fiului sau pentru a verifica daca i-au fost nlturate organele. De
asemenea acesta s-a plns ca dispariia automobilului era doar o nscenare pentru a nu porni urmrirea
penala.
Reclamantul a trimis asemenea scrisori Preedintelui RM si Centrului pentru Drepturile Omului.
Ulterior s. (ofierul si proprietarul mainii a fost pus sub nvinuire si a fost adus in fata instan ei de
judecata.
El a fost achitat de Judectoria Botanica pe motiv ca nu a fost demonstrat ca el a comis infrac iunea.
Curtea Suprema de Justiie ca si Curtea de Apel au constatat ca nu a fost dovedita prezenta lui s. la locul
accidentului.

Reclamantul a menionat ca a fost nclcat art. 2 din Conven ie si ca el nu a fost tinut la curent cu cursul
procedurii si nu a primit nici o decizie luata in timpul urmririi penale.
n drept:

Reclamantul s-a plns de nclcarea drepturilor sale garantate de articolul 2 al Conveniei invocnd
omisiunea autoritilor de a desfura urmrirea penal n circumstanele accidentului care a dus la
moartea fiului su. Articolul 2 1 al Conveniei prevede urmtoarele:
Dreptul la via al oricrei persoane este protejat prin lege. Moartea nu poate fi cauzat cuiva n mod intenionat,
dect n executarea unei sentine capitale pronunate de un tribunal n cazul n care infraciunea este sancionat cu
aceast pedeaps prin lege.

Reclamantul s-a plns, de asemenea, de nclcarea drepturilor sale garantate de articolul 6 al


Conveniei din moment ce el nu a obinut nici o decizie cu privire la cercetarea morii fiului su.
Articolul 6, n partea sa relevant, prevede urmtoarele:
Orice persoan are dreptul la judecarea n mod echitabil a cauzei sale, de ctre o instan care va hotr
asupra temeiniciei oricrei acuzaii n materie penal ndreptate mpotriva sa
Drept intern:

Prevederile relevante ale vechiului Cod de Procedur Penal, n vigoare pn la 12 iunie 2003,
sunt urmtoarele:
Articolul 195. Plngerile mpotriva actelor procurorului care efectueaz ancheta preliminar.
Plngerile mpotriva actelor procurorului, care efectueaz ancheta preliminar sau unele acte de urmrire penal, se
adreseaz procurorului ierarhic superior.
Articolul 1951. Contestarea n instana de judecat a hotrrilor i aciunilor organelor de urmrire penal i ale
procurorului.
Plngerea mpotriva hotrrilor i aciunilor organului de urmrire penal i ale procurorului poate fi naintat n
instana de judecat de ctre partea vtmat, dac asemenea plngere nu a fost satisfcut de ctre procuror.
Persoanele specificate la alin.1 din prezentul articol au dreptul s atace n instana de judecat hotrrile privind
suspendarea dosarului penal .

17. Articolul 93 al Codului de Procedur Penal, n vigoare n perioada relevant, prevede c dup
primirea unei plngeri referitoare la o infraciune, organul de urmrire penal poate cere materiale i
explicaii necesare, ns fr a se efectua vreo msur de investigare, pn ce nu va fi pornit formal
urmrirea penal. Trebuie s se adopte, n termen de cel mult trei zile, hotrrea de a porni sau de a
refuza pornirea urmririi penale. n cazuri excepionale, decizia dat trebuie s fie luat n termen de
cel mult 15 zile.

DIN ACESTE MOTIVE, CURTEA, N UNANIMITATE,


1.

Se altur fondului observaiilor prealabile ale Guvernului cu privire la neepuizarea cilor de atac
interne i declar cererea admisibil;
2. Hotrte c a avut loc o violare a articolului 2 al Conveniei n ceea ce privete partea sa
procesual i n consecin respinge obiecia prealabil a Guvernului, menionat mai sus.

S-ar putea să vă placă și