MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII SI INOVARII

UNIVERSITATEA ROMANO - AMERICANA

FACULTATEA DE DREPT
MASTER : STIINTE PENALE

DISCIPLINA: PSIHOLOGIA COMPORTAMENTULUI CRIMINAL

TEMA LUCRARII: ACTUL INFRACTIONAL DIN PERSPECTIVA EXPLORATORIE

MASTERAND
Constantin Andrei-George

București

2020
 Cuprins

1. Actul infractional din perspectiva exploratorie. Scena crimei.................................................3

2. Componenta psihologica: motivul si ratiunea de a ucide (perspectiva psihologiei judiciare) 8
3. Determinarea motivatiei............................................................................................................11
 Actul infracțional din perspectiva exploratorie

1. Actul infracțional din perspectiva exploratorie. Scena crimei.

Identificarea și prelucrarea urmelor materiale descoperite in câmpul fetei

intra in sfera criminalisticii. „Identificarea criminalistica are un rol determinant
in cercetarea datelor faptice, contribuind la descoperirea, fixarea si ridicarea,
conservarea si verificarea elementelor materiale care pot explica si proba o
anumita stare de fapt”1 Specialiștii considera ca: „eforturile <anticrim> ale
mileniului trei vor fi orientate către <interpretarea comportamentelor umane
cu finalitate criminogena>”2

Expresia < câmpul faptei > este consacrata in criminalistica clasică și

conduce la materialitatea obiectuala a urmelor clasice apte sa permită conturarea
probațiunii și identificarea autorilor faptei. Noul concept de ,,scena a crimei”
merge in direcția unei acceptări a unei realități dinamice aflate in derulare, a
unor secvențe comportamentale, forțând, astfel, componenta psihologica a legii
sa interpreteze motivațiile, intențiile, raționamentele, logica, in ideea conturării
unui profil psihologic(amprenta comportamentala3- apta sa schițeze potențialele
portrete a personalității celor incluși in cercurile de bănuiți).

Expertul psiholog este chemat :

- Sa reproducă propria-i imaginație, împrejurările si acțiunile derulate de

făptuitor, oferind organelor de urmărire penala < filmul crimei in
dinamica sa>4;

1
Dr. Gh. Popa- Criminalistica. Curs Universitar, Ed. Pro Universitarii, București, 2014, pagina 21.
2
Ioana Teodora Butoi, Tudorel Butoi- Psihologie judiciara, Curs Universitar, ediția a II-a, Editura Fundației,
Romania Mare, 2004, pagina 30.[ CITATION Ioa04 \l 1048 ]
3
Ioana Teodora Butoi, Tudorel Butoi- Psihologie judiciara, Curs Universitar, ediția a II-a, Editura Fundației,
Romania Mare, 2004, pagina 30.[ CITATION Ioa04 \l 1048 ]
4
Ioana Teodora Butoi, Tudorel Butoi- Psihologie judiciara, Curs Universitar, ediția a II-a, Editura Fundației,
Romania Mare, 2004, pagina 30.[ CITATION Ioa04 \l 1048 ]
 - Să-și imagineze profilul făptuitorului, oferind, astfel, organelor de
urmarire penală, amprenta sa psihocomportamentala;
- Să anticipeze-comportamentul următor pretabil- contracarând pe viitor-
mișcările făptuitorului prin intuirea versiunilor optime cu grad rezonabil
de credibilitate in identificarea acestuia5

Acestea fac obiectul psihologiei judiciare din perspectiva impactului

legăturii sale cu criminalistica, pe coordonatele unei idei îndrăznețe:
"psihocriminalistica".

Psihocriminalistica cercetează comportamentul sub toate aspectele,

deschide largi perspective explicației științifice a mecanismelor și factorilor cu
rol favorizant, permițând o fundamentare realistă a manifestărilor acestuia.
Diagnosticarea profilului psihocomportamental al infractorului, evidențierea
cauzelor care au determinat comportamentul acestuia, constituie pârghii
esențiale în conturarea programelor de prevenire.

Cele mai importante probleme care stau în atenția psihocriminalisticii sunt:

- factorii determinanți ai comportamentului infracțional;

- mecanismele psihologice și psihosociale implicate în activitatea
infracțională;
- particularitățile psihologice ale personalității infracționale;
- mecanismele psihologice implicate în fenomenul recidivării activității
infracționale;
- psihologia victimei;
- psihologia mărturiei judiciare;
- problematica psihologică a anchetei judiciare;
- structura și mecanismele psihologice ale comportamentului simulat;
- dimensiunile psihologice și psihosociale ale privării de libertate;

5
Ioana Teodora Butoi, Tudorel Butoi- Psihologie judiciara, Curs Universitar, ediția a II-a, Editura Fundației,
Romania Mare, 2004, pagina 30. [ CITATION Ioa04 \l 1048 ]
 - mass-media și infracționalitatea;
- implicațiile psihologice ale terorismului contemporan etc.
- explicarea conduitelor dizarmonice întâlnite în practica judiciară;
- modalitățile de prevenire a infracționalități

Din aceste considerente, actul infracțional, ca expresie dinamica a

comportamentelor criminogene, suferă impactul interpretării sale din
perspectiva psihoexploratorie.

„Literatura de specialitate, în sens clasic, de exemplu pentru omoruri, a

evidențiat o grila de exigente căreia trebuie sa-i răspundă investigarea
științifica a acestui gen de infracțiune:6” [ CITATION Ioa04 \l 1048 ]

1. Ce s-a petrecut la locul faptei si care sunt motivele crimei?

- sens juridic - încadrarea juridica a faptei (viol, omor, suicid etc.);

- sens psihologic (satisfacție sexual -suprimarea vieții, însușirea bunului,

răzbunare, premeditare, jaf, interes material etc.).

2. Omorul s-a comis pe locul unde s-a găsit cadavrul?

- sens criminalistic (interpretarea urmelor trasologice si dinamice);

3. Cine este ucis?

- sens juridic;

- sens criminalistic (identitatea victimei).

4. Când a fost comisa crima?

- sens criminalistic (verificarea eventualului alibi);

- sens medico-legal (modificări cadaverice etc.).

5. In ce fel s-a comis crima?

6
Ioana Teodora Butoi, Tudorel Butoi- Psihologie judiciara, Curs Universitar, ediția a II-a, Editura Fundației,
Romania Mare, 2004, pagina 30 [ CITATION Ioa04 \l 1048 ]
- sens juridic;

- sens psihologic (sub aspectul laturii subiective: intenție, culpa

legitima apărare etc.).

6. Criminalul a luat masuri pentru ascunderea omorului si în ce constau aceste

masuri?7[ CITATION Ioa04 \l 1048 ]

- sens psihologic (profilul psihologic al autorului, experiența infracțională,

duplicitatea, inteligenta, simularea etc.).

7. Crima a fost comisa de o singura persoana sau de mai multe?

- sens juridic (autorat, coautorat, complicitate etc.);

- sens medico-legal

8. Care sunt căile de acces ale criminalilor în câmpul faptei, în ce mod au

părăsit câmpul faptei, cât timp au rămas acolo si ce acțiuni au săvârșit?

- sens criminalistic (interpretări dinamice si trasologice);

- sens psihologic (siguranța, precipitarea, logica comportamentelor în demolarea

scenei crimei).

9. Cine este făptuitorul?

- sens juridic (stabilirea răspunderii si a pedepsei);

- sens criminalistic (identificarea autorului).

10. Care sunt experiențele pozitive si limitele investigației științifice desprinse

din soluționarea cauzei?

- sens juridic;

- sens criminalistic;

7
Ioana Teodora Butoi, Tudorel Butoi- Psihologie judiciara, Curs Universitar, ediția a II-a, Editura Fundației,
Romania Mare, 2004, pagina 30[ CITATION Ioa04 \l 1048 ]
- sens psihologic (interpretarea modului de operare; ex: daca este vorba de un
criminal în serie?).

O problema deosebita în perspectiva viitorului va fi, fără îndoiala,

abordarea psihoexploratorie a "scenei crimei" în cazurile care presupun
investigarea omuciderilor de natura sexuala.

Un omor este clasificat ca «omor de natura sexuala», atunci când sunt

observate dovezi de activitate sexuala la locul crimei sau pe corpul victimei.
[ CITATION Ioa04 \l 1048 ]

Acestea includ:

- tipul de haine sau lipsa lor;

- evidențierea de lichid seminal pe lângă sau În corp; evidenta leziunilor
sexuale; poziționarea «sexualitate» acarpului;
- dovezi ale substituției activității sexuale ca: masturbare, fantezie erotica
sau ritualism.
- Multiple înjunghieri si tăieturi ale corpului, precum si plăgi tăiate la
nivelul abdomenului victimei sunt, de asemenea, sugestive cu privire la
motivația sexuala.

Prezenta lichidului seminal in vagin, gura sau rect, precum si sperma

descoperita pe exteriorul corpului sau pe haine sunt deosebit importante in
determinarea tipului de activitate sexuala care a avut loc.

O cercetare atenta trebuie făcută asupra zonei înconjurătoare locului crimei,

in vederea descoperirii de dovezi ale activității sexuale sau ale fanteziilor sada-
masochiste.

Astfel de dovezi pot apărea sub fonda de cârti pornografice, reviste, filme
video sau fotografii găsite la locul crimei, ce descriu victima implicata in
activități sexuale sau mesaje scrise lăsate de agresor, deopotrivă la locul crimei
sau pe corpul victimei: măști, frânghii, banda adeziva, «jucării» sexuale,
lubrefianți si alte lucruri asociate În mod normal cu activitatea sexuala.8

Omorul poate avea implicații sexuale chiar si fără dovezi evidente sau
observabile ale actului sexual sau activității sexuale, ca în omorurile psihice,
unde motivele nu sunt ușor decelabile.

Daca corpul este al unei femei sau al unui copil dezbrăcat sau parțial
îmbrăcat, anchetatorii ar trebui sa-I considere ca un posibil caz de crima de
natura sexuala.

Investigarea locului crimei:

Un criminalist pregătit va examina locul crimei cu un dublu scop.

Primul obiectiv este documentarea completa asupra evenimentelor prin

intermediul fotografiilor (alb-negru si color) si/sau al filmării video a întregului
loc al crimei.

Al doilea obiectiv este sa se asigure ca a avut loc o cercetare atenta si

completa pentru oricare detaliu ce ar putea sa furnizeze un indiciu atât cu privire
la crima, cât si la identitatea criminalului, prin identificarea si colectarea
probelor după cum urmează:

- proba lichidului seminal trebuie colectata cât mai curând posibil înainte
de a fi distrusa sau pierduta. Petele de sânge, saliva si par (incluzând
pieptănarea parului pubian), trebuie obținuta la locul crimei; probele ambalate
corespunzător sunt trimise la laborator;

- urmele probelor găsite pe victima/sau pe hainele victimei trebuie

colectate;

8
Ioana Teodora Butoi, Tudorel Butoi- Psihologie judiciara, Curs Universitar, ediția a II-a, Editura Fundației,
Romania Mare, 2004, pagina 32 (Ioana Teodora Butoi, 2004)
 2. Componenta psihologica: motivul si rațiunea de a ucide
(perspectiva psihologiei judiciare)

O buna înțelegere a comportamentului uman si a naturii sexualității umane

este o condiție prealabila pentru anchetatorul criminalist.

- vânătăile si semnele victimei, incluzând prezenta leziunilor sadice,

trebuise notate;

- corpul victimei trebuie examinat pentru a găsi urme de mușcături.

Se vor colecta si nota:

a) saliva de pe Ul1na de mușcătura în vederea detel1ninarii grupei sanguine. Se

vor folosi bețișoare sterile cu vata de bumbac 100% îmbibate cu apa distilata.
Important: Se va lua o proba de control (etalon) de pe o alta zona a corpului
(lipsita de Ul1nede mușcături);

b) se va fotografia mușcătura. Se va folosi un aparat de fotografiat 1x1 (modelul

folosit pentru amprentare) si se vor lua atât fotografii alb-negru, cât si color. Se
va utiliza un etalon de măsura în fotografie si se va obține un reper anatomic;

c) se va lua un mulaj (daca este posibil) folosind materiale dentare.

- locul crimei trebuie examinat pentru a determina daca a avut loc lupta.
Prezenta hainelor sfâșiate, nasturi lipsa, fâșii textile, semne pe pământ sau pe
podea si stropi de sânge, toate trebuie fotografiate, documentate si colectate ca
probe;

- anchetatorul va colabora cu medicul-legist si se va asigura ca eșantioanele de

probe sunt luate de pe corp (ex: par din diferite zone ale corpului).
- fragmentele din unghiile degetelor de la mâini vor trebui obținute în vederea
analizei pentru a determina probele de sânge, piele sau par provenite de la
agresor;

- daca vreun suspect este reținut, hainele lui trebuie luate în vederea examinării
pentru probe fizice. Fiecare proba va trebui ambalata într-un ambalaj separat.

Corpul suspectului va trebui examinat în vederea descoperirii de zgârieturi de

unghii, mușcături sau alte indicații ale unei lupte violente. În plus, probe de
sânge si par vor trebui obținute (asigurați-va ca aceste probe sunt obținute
legal)".

Perspectiva psihoexploratorie ca procedeu de investigație (redata aici prin

exemplificarea omorurilor cu mobil sexual) este o strategie moderna aplicabila
soluționării versiunilor viabile si în alte direcții: sinucidere, ștergerea si
disimularea urmelor pentru a ascunde omorul, omor deghizat în sinucidere etc.

Componentele comportamentului sexual se pot împarți în trei segmente

elementare: biologic (instinctiv), fiziologic (funcțional) si emoțional (mental).
Componenta emoționala sau mentala este cea mai pute mica dintre cele trei
segmente. Ar putea fi o presupunere logica aceea ca mintea controleaza actul, în
sensul ca mintea dicteaza ce este si ce nu este excitant pentru un individ.

Aceasta poate fi un considerent important când se analizeaza ce s-a

întâmplat la locul crimei de natura sexuala.

Sexul este, de asemenea, un act senzitiv, implicând toate cele cinci simturi:
pipait, văz, auz, miros si gust. Fiecare simt este implicat într-un grad diferit de
la individ la individ, care asociază un mesaj sexual semnificativ alun anumit
simt. De exemplu: vederea unei femei îmbrăcata sumar poate fi excitanta pentru
cineva, sau mirosul atunci când este legat de un anume parfum plăcut poate fi
stimulul ce influențează excitarea unei alte persoane.
 Acestea sunt răspunsurile corespunzătoare, legate de sexualitatea umana
atunci când mintea este stimulata de intonații senzoriale semnificative. Oricum,
când stimularea este dusa la extrem si un individ devine obsedat, cu simțurile
exacerbate, începe sa apară o deviație. Din aceasta atracție nesănătoasa poate
rezulta o acțiune corespunzătoare în afara fanteziei, incluzând omuciderea.

De asemenea, oamenii care sunt inhibați sexual pot avea expresii sexuale
neconvenționale, care pot fi periculoase. Aceste răspunsuri; sunt cunoscute ca
parafilia ("paraphilias" - o atracție pâna la deviație).

Exemple de activitate sexuala neconvenționala sunt: exhibitionismul,

travestismul si fetisismul, care, în general, sunt considerate daunatoare.

Exemple de parafilia considerate periculoase sunt: sadismul, masochismul,

sada-masochismul, pedofilia si necrofilia. Daca o activitate este considerata sau
nu periculoasa, substitutia activității sexuale si a activitatilor de natura
psihosexuala se pot evidentia chiar ele însele la anumite scene ale crimei de
natura sexuala si trebuie luate în considerare în detensionarea motivatiei.

3. Determinarea motivatiei

Un aspect extrem de important al investigarii determinarea motivului

uciderii

Omuciderile de natura sexuala - incluzând violul cu omor si uciderea-

implica atât sodomia anala, cât si orala, la fel ca si alte acte de perversiune
sexuala. Victimele, de obicei, sunt femei si copii mici, iar ucigașul este, de
obicei, bărbat.

Omuciderile de natura homosexuala sunt chiar obișnuite si implica victime

bărbați uciși de alți bărbați, sau victime femei implicate într-un fel de relație de
lesbianism si sunt ucise de alte femei. Adesea, aceste cazuri implica metode
sadice si bizare.
 In mod cert, sunt întrebări preliminare pe care un anchetator trebuie sa le
pună când examinează locul crimei: Ce s-a întâmplat?, De ce s-a întâmplat? si
Cine ar fi putut sa o facă?

Examinarea locului crimei cu scopul de a identifica si interpreta anumite

detalii ce pot servi ca indicii asupra tipului de personalitate implicata este o
tehnica excelenta în detensionarea profilului mental al tipului de persoana care
ar fi putut comite crima. Desigur sunt legături între aspectul psihologic al
criminalului si indiciile psihologice dezvăluite de locul crimei.

Cercetările efectuate de Grupul de Studii Comportamentale din cadrul FBI

(Behavioral Science Unit) în domeniul omorurilor de natura sexuala a dezvaluit
o remarcabila consecventa în cadrul tipului de persoane ce comit anumite acte.
Desi exista o gama larga de diferente între infractorii care comit acte similare,
acesti infractori au, de asemenea, similaritati si trasaturi comufie.

Bibliografie
Ioana Teodora Butoi, T. B. (2004). Psihologie Judiciara, Curs Universitar (Vol.
2). Bucuresti: Editura Fundatiei, Romania Mare.