Uciderea La Cerere

UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept
PROIECT
Stiinte penale
UCIDEREA LA CEREREA VICTIMEI
INTRODUCERE
Proiectul Legii 286/2009 , ce constituie Noul Cod Penal romn, a fost conceput urmndu-se structura consacrat a Codului Penal n vigoare i anume dou pri: partea general, cu 10 titluri i partea special cu 12 titluri. Rspunznd cerinelor procesului de monitorizare al Comisiei Europene, proiectul a avut ca punct de plecare necesitatea elaborrii unui Nou Cod Penal care s preia elementele ce pot fi meninute din codul n vigoare i din Legea nr. 301/2004 i s le integreze pe baza unei concepii unitare alturi de elemente preluate din alte sisteme de referin dar i din reglementrile adoptate la nivelul Uniunii Europene pentru realizarea spaiului de libertate, securitate i justiie. Proiectul Noului Cod Penal urmrete ndeplinirea urmtoarelor obiective: - crearea unui cadru legislativ coerent n materie penal, cu evitarea suprapunerilor inutile de norme n vigoare existente n actualul Cod Penal i n legile speciale; - simplificarea reglementrilor de drept substanial, menit s faciliteze aplicarea lor unitar i cu celeritate n activitatea organelor judiciare; - transpunerea n cadrul legislativ penal naional a reglementrilor adoptate la nivelul Uniunii Europene; - armonizarea dreptului penal material romn cu sistemele celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ca o premis a cooperrii judiciare n materie penal bazat pe recunoatere i ncredere reciproc; - asigurarea satisfacerii exigenelor decurgnd din principiile fundamentale ale dreptului penal consacrate de Constituie i de pactele i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romnia este parte.
Conform proiectului noului Cod penal, uciderea la cererea victimei se va pedepsi cu inchisoare de la 3 la 7 ani. Mai mult decat atat, daca instanta va retine si circumstante atenuante judiciare, conform art. 76 alin. (1) din proiect, pedeapsa va putea fi redusa cu o treime, limitele devenind inchisoare de la 2 ani pana 4 ani si 8 luni. Pentru o astfel de pedeapsa se va putea dispune si suspendarea executarii ei sub supraveghere . Noul Cod penal reintroduce reglementarea referitoare la uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat. Potrivit articolului 188 din noul Cod penal, "uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani", informeaza Mediafax. In expunerea de motive a actului normativ se arata ca a fost expres reglementata infractiunea de ucidere la cererea victimei, ca o forma atenuata a omorului, reinscriind astfel reglementarea nu doar pe linia traditiei existente in dreptul nostru (art. 468 C. pen. din 1936), ci si in traditia majoritatii codurilor europene ( 216 C. pen. german, 77 C. pen. austriac, art. 143 alin.(4) C. pen. spaniol, art. 134 C. pen. portughez, art. 114 C. pen. elvetian, 235 C. pen. norvegian). "Reintroducerea acestui text se impunea insa, inainte de toate, ca urmare a noului regim al circumstantelor atenuante consacrat de partea generala. Intr-adevar, daca in reglementarea actuala, imprejurarea avuta in vedere in art. 188 poate fi valorificata ca o circumstanta atenuanta judiciara, ducand astfel la aplicarea unei pedepse sub minimul special, in
noua reglementare, chiar retinand o atenuanta judiciara, pedeapsa aplicata nu se va mai situa obligatoriu sub acest minim. De aceea, pentru a permite aplicarea unei pedepse care sa corespunda gradului de pericol social al acestei fapte, era necesara o reglementare legala distincta. In fine, a fost preferata denumirea marginala de ucidere la cererea victimei si nu cea de omor la cererea victimei, pentru a exclude aceasta fapta dintre antecedentele omorului calificat prevazut de art.187 lit. e)", se arata in expunerea de motive a noului Cod penal. O modificare importanta cuprinsa in noul Cod penal, la Capitolul I referitor la infractiunile contra vietii, se refera la reglementarea unei singure forme agravante a infractiunii de omor omorul calificat care regrupeaza atat elemente circumstantiale agravante ale omorului deosebit de grav din actuala reglementare, cat si o parte din cele ale omorului calificat. Astfel, potrivit articolului 187, omorul calificat se refera la infractiunea savarsita cu premeditare, din interes material, pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse, pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni, de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor in forma consumata, asupra a doua sau mai multor persoane, asupra unei femei gravide sau prin cruzimi. In noua reglementare s-a renuntat insa la o parte a elementelor circumstantiale agravante specifice omorului calificat din reglementarea actuala, fie pentru ca ele se regasesc in continutul agravantelor generale (omorul asupra unei persoane in neputinta de a se apara), fie datorita reglementarii lor in alte texte (omorul asupra sotului sau a unei rude apropiate), fie pentru ca nu se justifica (omorul comis in public).
"In acest din urma caz s-a apreciat ca nu este in mod necesar mai periculos cel care ucide victima in public (spre exemplu, in cadrul unui conflict spontan intr-un bar) fata de cel care ucide victima in locuinta acesteia, motiv pentru care este preferabil ca evaluarea periculozitatii sa fie facuta de judecator cu ocazia individualizarii judiciare", se arata in expunerea de motive. Astfel, noul Cod penal pastreaza in continutul art. 187 doar acele imprejurari care justifica cel putin in abstracto posibilitatea de a aplica pedeapsa detentiunii pe viata. De asemenea, au fost reformulate unele dintre agravantele omorului calificat, astfel incat sfera de incidenta a acestora sa fie mai corect delimitata. In noul Cod penal, reglementarea uciderii din culpa a fost simplificata, renuntandu-se la o parte dintre formele agravate care pot fi suplinite prin aplicarea regulilor de sanctionare a concursului de infractiuni. ASPECTE GENERALE Eutanasia provine din limba greaca, de la cuvantul euthanasia, eu - bine, Thanatos moarte, insemnand moarte frumoasa sau usoara. Eutanasia este actiunea prin care, intr-un mod nedureros, se suprima viata unei persoane a carei suferinta grea si prelungita, este considerata iremediabila. Hotararea de a recurge la aceasta metoda, poate aparine bolnavului, rudelor sau medicului, avand la baza compasiunea sau mila fata de persoana care sufera. Conform religiei, dreptul de ridicare a vietii omului apartine exclusiv lui Dumnezeu, ca Unul care ne-a creat, si nicio persoana nu are dreptul de a suprima viata altuia sau pe cea proprie. Biserica nu admite eutanasia, deoarece ea inseamna ucidere sau sinucidere.
Totodata eutanasia incalca si "Drepturile omului". In articolul 3 din Declaraia Universal a Drepturilor Omului se spune ca "orice fiinta umana are dreptul la viata." iar in Conventia pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale este accentuat faptul ca "moartea nu poate fi aplicata in mod intentionat." (artic. 2.1) Cand a aparut eutanasia? Popoarele nomade isi abandonau batranii si bolnavii, care deveneau o povara in permanentele lor deplasari. De regula, ranitilor in razboaie li se dadea lovitura de gratie. Uneori, cei incercuiti, pentru a nu cadea vii in mainile dusmanilor, se omorau reciproc.Asa au pierit cei aproximativ o mie de evrei o asediati de romani la Masada.Practici asemanatoare gasim la a popoarele primitive. La Battakii din Sumatra, tatal ajuns la batranete ii invita pe copiii sai sa-i manance carnea. Apoi se urca intr-un copac se lasa sa cada jos ca un fruct copt, dupa care cei din familie il omorau si il mancau. Se practica uciderea batranilor la unele triburi din Aracan (India), din Siamul inferior, la triburile Cachibas si Tupi din Brazilia, in Europa la stravechea populatie slava Wendi, iar la inceputul secolului nostru o practica in Rusia asa-numita secta a strangulatorilor.Se stie p ca in Sparta copiii handicapati erau expusi si lasati sa moara, lucru aprobat de Aristotel, pentru motive de utilitate publica (Politica VII). Platon extindea aceasta practica la batranii grav bolnavi (Republica 460).Epicur rezuma astfel curentul general b de gandire al grecilor antici: Noi suntem stapanii durerilor, stapani in a le suporta, daca ele sunt suportabile, iar in caz contrar, stapani in a parasi viata cu suflet linistit, asa cum parasim teatrul daca nu ne place. La Roma, practica de a expune nou-nascutii cu malformatii a continuat pana la imparatul Vallens (secolul al IV-lea). Stim cat de mult pretuiau vechii romani sinuciderea, aceasta fiind considerata o moarte demna care permitea sa scapi de razbunarea dusmanilor sau de vreo alta umilire. Tacitus descrie
in termeni elogiosi sinuciderea lui Petronius (Annales XVI, 1819). Valerius Maximus e fericit sa faca cunoscut ca Senatul din Marsilia pastra otrava de stat. Silius Italicus, care avea el insusi sa se sinucida, ii elogiaza pe altii care sunt gata sa grabeasca moartea batranilor, a ranitilor in razboi si a bolnavilor. La Roma, unde erau exaltate forta, tineretea, frumusetea, vigoarea fizica, domnea repugnanta absoluta fata de batranete si de boala. Stoicii se mandreau cu sinuciderea marilor lor reprezentanti: Seneca, Epictet, Pliniu cel Tanar.Scria m Seneca: Daca batranetea va ajunge sa-mi zdruncine judecata, daca ea nu imi va lasa viata adevarata, ci doar existenta, voi iesi afara din aceasta locuinta ruinata si aducatoare de ruina. D nu toti aprobau acest punct de vedere.Pitagora si mai Dar ales Hippocrate s-au impotrivit eutanasiei.Hippocrate a inclus in a faimosul sau juramant aceasta fraza: Nu ma voi lasa determinat de cuvantul nimanui in a procura o otrava sau in ami da consimtamantul la asa ceva.Cicero scria in Visul lui m Cicero: Tu, Publius si toate persoanele drepte, voi trebuie sa va pastrati viata si nu trebuie sa dispuneti de ea fara a primi porunca de la cel care v-a dat-o, ca sa nu dati dovada ca v-ati sustras de la misiunea umana pe care Dumnezeu v-a incredintat-o. Metoda eutanasiei se practica si de stat pentru diferite scopuri, asa cum este eutanasia sociala sau eugenica si in cazul condamnarii la moarte a unor detinuti. Valerius Maxim istoriseste ca in Masalia a existat un loc unde se pastra o bautura otravitoare pusa la dispozitia acelora care isi motivau, in fata batranilor orasului, dorinta de a muri linistiti, deoarece se considerau foarte tristi in aceasta viata.In epoca romana, s practicau eutanasia mai ales filosofii stoici, prin sinucidere, sustinand dreptul fiecarui individ sa aiba o moarte usoara. Astfel, Zenon s-a sugrumat, Cleante, Caton, Seneca si alti stoici s-au sinucis. Seeley observa la romani ca uciderea copiilor
practicata de un prieten al familiei a fost considerata o masura de economie inteleapta. In Evul mediu, eutanasia a fost considerata un pacat grav si sinuciderea era pedepsita ; dar cei care au fost turbati au fost sugrumati, ca sa-i elibereze din agonia infricosatoare in care se a aflau. Ideea eutanasiei, din motive umanitare, a fost impusa chiar din antichitate de Epictet, Seneca, Plinius cel Tanar si altii. c In vremuri mai noi, a gasit sustinatori infocati pe cei doi ganditori insemnati : Thomas Morus si Francis Bacon. Primul este englezul filozof, politician si sociolog Thomas Morus (1478-1535), care, in romanul sau sociologic Utopia, se declara in favoarea eutanasiei, spunand ca este logic si necesar sa ajutam pe cei suferinzi de boli incurabile, punandu-si singuri capat vietii sau cu ajutorul altora, plecand din viata cu suferinte mai suportabile. Dupa cativa ani aceasta idee a fost sustinuta si de filozoful si politicianul englez Francis Bacon (1561-1625), care este primul sustinator ca medicii au obligatia sa foloseasca stiinta lor astfel incat cei muribunzi sa iasa din viata cat mai usor posibil si fara dureri. Bacon, in special, foloseste termenul de eutanasia exterioara cand este vorba de activitatile medicului, care privesc o moarte usoara, iar termenul de eutanasia interioara, cand este vorba sa caracterizeze pregatirea psihica a muribundului pentru infruntarea mortii. Astfel, Bacon este considerat cel care a folosit pentru prima data cuvantul eutanasie cu sensul de uciderea celui care este suferind. Francisc Bacon (1561-1626) in cartea sa Novum Organum, introduce in limbajul modern cuvantul eutanasie. Nu incape indoiala ca la Bacon, eutanasie nu inseamna uciderea muribundului, ci administrarea de paliative pentru ca muribundul sa poata parasi calm si linistit aceasta viata.Sfantul m Tomas Morus (1478-1535) in care unii vor sa-l vada pe cel dintai
sustinator al eutanasiei in timpurile moderne, in romanul sau filosofic, Utopia, dedica o pagina descrierii imaginarilor locuitori ai Insulei Utopia care practica uciderea bolnavilor incurabili, sfasiati de dureri cumplite. Un asemenea comportament e calificat ca fiind un act de intelepciune, mai mult un act religios si sfant.Desigur ca aceasta afirmatie, m avand in vedere genul literar in care este scrisa cartea, trebuie luata ca o utopie, nu ca o realitate. Un sfant si un martir care sia dat viata pentru credinta Bisericii nu ar fi putut sustine o invatatura condamnata de Biserica. Eutanasia a fost legiferata in anul 1906. in stastul Ohio, SUA. Ulterior a fost practicata in Germania, unde Hitler a ordonat sa fie omorati copii nou-nascuti cu neajunsuri fizice, bolnavii incurabili si invalizii. Conform cercetarilor facute pe baza documentelor procesului de la Nurenberg, intre anii 19391941 au fost eliminate peste 70 de mii de vieti, considerate existente fara valoare vitala'". Pentru unele state eutanasia a devenit ceva normal in decursul anilor, si foarte multe persoane a decurs la aceasta metoda, in ciuda eforturilor Bisericii Ortodoxe de a se opune acestei practici. Numai in anul 1995, in Olanda, au murit prin eutanasie 3% din cei decedati, iar in 1998 au fost inregistrate 2565 de decese folosind aceeasi metoda. Acest lucru se intampla deoarece Olanda este prima tara din lume in care eutanasia a fost legalizata. In aprilie 2001, in cadrul Uniunii Europene, Olanda a legalizat eutanasia pe motive de "compasiune". Drept conditii ale practicarii eutanasiei au fost stabilite urmatoarele: a) Existenta unei boli incurabile sau a durerilor insuportabile. b) Aducerea la cunostinta pacientului a tuturor solutiilor alternative. c) Formularea unei a doua opinii de catre specialisti.
d) Cererea eutanasiei de catre pacientul insusi, in deplinatatea facultatilor sale. e) Interzicerea faptului ca propunerea sa vina din partea medicilor curanti. Exemplul Olandei a fost urmat l numai un an de Belgia, iar in momentul de fata din ce in ce mai multe state se pregatesc sa recunoasca eutanasia drept o practica legala. In marea majoritate a tarilor lumii eutanasia este interzisa. De exemplu, in SUA, numai in statul Oregon aceasta este permisa, in Frana se face o distinctie intre doua feluri de eutanasie si anume - activa, cand moartea survine conform interventiei medicilor, considerat omor premeditat, si pasiva prin abtinerea terapeutica de la tratament, in alte cuvinte, neacordarea asistentei medicale. In Suedia doar in cazuri exceptionale, medicilor le este permis sa deconecteze aparatele care mentin bolnavul inca in viata. In Marea Britanie eutanasia este interzisa in momentul de fata. Doar anii 1993 si 1994 sunt considerati o exceptie, cand medicii aveau dreptul sa deconecteze de la aparate doar pacientii incurabili. In statele in care eutanasia se practica, rolul medicilor este foarte important, deoarece ei hotarasc sau nu soarta bolnavului. Ei sunt datori sa se convinga ca bolnavul are dureri insuportabile, nu mai are nici o sansa de supravietuire si ca doreste sa moara. Insa aceasta hotarare, se ia numai dupa ce un al doilea medic este de aceeasi parere. Insa numai dupa varsta de 16 ani, se poate hotara eutanasia in cazul unui copil, deoarece aceasta este considerata varsta, la care un copil este capabil sa inteleaga consecintele asumarii unui astfel de act. Biserica ortodoxa nu va accepta niciodata eutanasia, ca si de altfel avortul, crima etc. Un preot de la biserica nlarea Crucii Domnului din Moscova Alecsandr Ptin sustine ca: Prin
suferine, omul se cur de pcate. Spre exemplu, cancerul poate fi ca o rsplat pentru pcatele trupeti, pentru perversiuni, preacurvie. Anume ceea ce se ntmpl n Olanda prostituie i narcomanie legalizate. Un cretin ortodox nu moare. El trece la o alt via. Pe cnd eutanasia este o renunare la viitor. Un astfel de bolnav nimerete n iad, mpreun cu medicul, care l-a ajutat s plece din via. Biserica Ortodox nu va accepta niciodat eutanasia. In lupta pentru legalizarea eutanasiei, documentul intitulat Dorinta de Viata (Living Wills) a jucat un rol esenial. In anul 1967 Luis Kutner este cel care formuleaz primul document Dorin de Viata pentru ,,Societatea Eutanasica din America (astazi numita ,,Alegerea de a Muri), in scopul de a se recunoaste public si legaliza eutanasia. Primul proiect de lege privind Dorinta de Viata fost introdus in statul Florida in 1975. Autorul acestui proiect afirma ca, 90 % din retardatii si bolnavii mental din Florida ar capata permisiunea de a muri, iar statul ar economisi astfel 5 miliarde de dolari. Asociatia pentru persoane retardate si alte grupari ce apara drepturile bolnavilor mental au luptat si ai au impiedicat aprobarea documentului in acel moment. Insa, la numai cativa ani, legea a fost promulgat, si mai mult, presedintele SUA, de atunci, Bill Clinton si sotia lui au participat la campania in favoarea eutanasiei, subliniind ca prin aceasta puteau fi controlate costurile ingrijirii medicale. Intr-un interviu cu Tom Brokaw de la NBC, presedintele Clinton a afirmat ca semnarea Dorintelor de Viata este ,,o cale sa starpim pe unii dintre ei, fapt ce a starnit un val de nemultumiri din partea taberei adverse. Ucidere la cerere. Codul Penal 2009 - Infractiuni contra vietii PARTEA SPECIALA
Titlul I - INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI Capitolul I - INFRACTIUNI CONTRA VIETII Art. 188 Omorul (1) Uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. (2) Tentativa se pedepseste. Art. 189 Omorul calificat (1) Omorul savarsit in vreuna din urmatoarele imprejurari: a)cu premeditare; b)din interes material; c)pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse; d)pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni; e)de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor sau o tentativa la infractiunea de omor; f)asupra a doua sau mai multor persoane; g)asupra unei femei gravide; h)prin cruzimi, se pedepseste cu detentiune pe viata sau inchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. (2) Tentativa se pedepseste. Art. 190 Uciderea la cererea victimei Uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte
permanente si greu de suportat se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani. Art. 191 Determinarea sau inlesnirea sinuciderii (1) Fapta de a determina sau inlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea a avut loc, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani. (2) Cand fapta prevazuta in alineatul precedent s-a savarsit fata de un minor cu varsta cuprinsa intre 13 si 18 ani sau fata de o persoana cu discernamant diminuat, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 10 ani. (3) Determinarea sau inlesnirea sinuciderii, savarsita fata de un minor care nu a implinit varsta de 13 ani sau fata de o persoana care nu a putut sa-si dea seama de consecintele actiunilor sau inactiunilor sale ori nu putea sa le controleze, daca sinuciderea a avut loc, se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. (4) Daca actele de determinare sau inlesnire prevazute in alin. (1) - (3) au fost urmate de o incercare de sinucidere, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate. Art. 192 Uciderea din culpa (1) Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani. (2) Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anumite activitati, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani. Cand incalcarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere constituie prin ea insasi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(3) Daca prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei prevazute in alineatele precedente se majoreaza cu jumatate. Pentru prima data in istoria justitiei din Romnia, proiectul noului Cod penal pedepseste eutanasia ca practica medicala. Sub denumirea Uciderea la cererea victimei, articolul 188 din proiectul Codului penal prevede ca uciderea savrsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat, se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 7 ani
Textul art. 188 din proiectul Codului penal vizeaza fapta oricarei persoane care ar ucide, la cererea ei, o persoana bolnava incurabil, iar conditiile prevazute corespund, n esenta, conceptului de eutanasie. Codul penal actual nu prevede o reglementare de acest fel, drept consecinta, uciderea oricarei persoane, inclusiv a unei persoane bolnave incurabil, la cererea acesteia, este considerata infractiune de omor simplu sau omor calificat, conform articolelor 174 sau 175. Eutanasia este legalizata in Benelux si, in anumite conditii, este permisa in alte state europene. Biserica Ortodoxa Romana ramane ferma pe pozitie si spune ca medicul (si nimeni altcineva) nu are dreptul sa ridice viata vreunei persoane. Presedintele Societatii Romane de Oncologie, profesorul Florin Badulescu, nu este de acord cu aceasta metoda, considerand ca fiecare rasarit de soare conteaza. CEDO obliga statele la protejarea dreptului la viata si interzice provocarea mortii. Fapta la care face referire acest articol al proiectului Codului penal poarta denumirea consacrata de eutanasie, termen pe care codul evita sa-l utilizeze, din motive lesne de nteles. Potrivit Dictionarului explicativ al limbii romne, editia 1998, prin eutanasie se ntelege Metoda de provocare a unei
morti nedureroase unui bolnav incurabil, pentru a-i curma o suferinta ndelungata si grea. In actualul cod, o asemenea fapta este considerata omor. Textul art. 188 din proiectul Codului penal vizeaza fapta oricarei persoane care ar ucide, la cererea ei, o persoana bolnava incurabil, iar conditiile prevazute corespund, n esenta, conceptului de eutanasie. Codul penal actual nu prevede o reglementare de acest fel, drept consecinta uciderea oricarei persoane, inclusiv a unei persoane bolnave incurabil, la cererea acesteia, este considerata infractiune de omor simplu sau omor calificat, conform articolelor 174 sau 175. Potrivit Codului penal actual, uciderea unei persoane ce sufera de o boala incurabila, la cererea ei, poate fi considerata de instanta o circumstanta atenuanta judiciara (facultativa), caz n care pedeapsa aplicabila poate fi nchisoarea de la 3 la 10 ani n cazul omorului simplu (art. 174 C.pen.), respectiv pedeapsa de la 3 la 15 ani n cazul omorului calificat, facndu-se aplicarea art. 76 litera b) din Codul penal n vigoare. Se pot invoca circumstante atenuante Conform proiectului noului Cod penal, uciderea la cererea victimei se va pedepsi cu nchisoare de la 3 la 7 ani. Mai mult dect att, daca instanta va retine si circumstante atenuante judiciare, conform art. 76 alin. (1) din proiect, pedeapsa va putea fi redusa cu o treime, limitele devenind nchisoare de la 2 ani pna 4 ani si 8 luni. Pentru o astfel de pedeapsa se va putea dispune si suspendarea executarii ei sub supraveghere. Ministerul Justitiei justifica introducerea n noul Cod penal a articolului 188 prin trei argumente: primul este acela ca o reglementare similara exista si n alte tari europene, al doilea se refera la preocuparea ca uciderea la cererea victimei sa nu se pedepseasca prea
sever conform noului cod, iar al treilea, intentia ca uciderea la cerere sa nu fie luata n considerare ca antecedent pentru omorul calificat n temeiul art. 187 litera e) din proiectul codului nou. n legatura cu aceste argumente, trebuie spus ca existenta unei reglementari n alte tari nu constituie n sine un argument suficient pentru preluarea ei in codul nostru, daca starea infractionala din tara noastra nu o justifica. Pentru dezincriminarea prostitutiei s-a invocat ca argument numarul mic de persoane condamnate pentru aceasta infractiune. Daca n Romnia exista putine persoane condamnate pentru omor la cerere, sau chiar deloc, o logica simpla ar trebui sa justifice lipsa unei necesitati pentru incriminarea distincta a eutanasiei. Pe de alta parte, preocuparea legiuitorului de a nu se aplica pedepse prea mari infractorilor, mai ales n cazul unei infractiuni contra vietii persoanei, nu pare tocmai rationala. n realitate, proiectul noului Cod penal va determina reducerea substantiala a pedepselor pentru omorul la cerere, si anume: de la 3 la 10 ani (codul actual) la 3 la 7 ani (codul nou) n caz de omor simplu, iar n caz de omor calificat de la 3 la 15 ani (codul actual) la 3 la 7 ani (codul nou), cu posibilitatea reducerii pedepsei pna la limitele de la 2 ani la 4 ani si 8 luni. In ultimul rand, ignorarea omorului la cerere ca antecedent al omorului calificat poate avea consecinte grave. Astfel, daca o persoana ar ucide la cerere trei persoane, mai nainte de a fi fost descoperita, pedeapsa aplicabila, conform noului Cod penal, ar fi calculata astfel: cte o pedeapsa pentru fiecare fapta (sa presupunem 3, 5 si 7 ani), iar pedeapsa finala va fi de 7 ani (la care se va putea adauga un spor neobligatoriu egal cu jumatate din suma celorlalte doua), adica n total cel mult 11 ani.
Uciderea la cerere, o chestiune sensibila, amplu dezbatuta
Chestiunea eutanasiei se numara printre cele mai sensibile chestiuni, care ar reclama o examinare atenta si o dezbatere mai larga, inclusiv n opinia publica. Nicidecum nu ar trebui sa treaca neobservata si sa fie reglementata n procedura de urgenta. Textul articolului 188 din proiectul noului Cod penal nu este dictat de o nevoie reala si urgenta n societatea romneasca n momentul de fata si ar trebui eliminat. Pedepsirea eutanasiei ca forma atenuata de omor deschide calea spre legalizarea deplina a eutanasiei, tot astfel cum dezincriminarea prostitutiei deschide calea legalizarii ei.
Romania nu este pregatita pentru legalizarea eutanasiei
Legalizarea eutanasiei nu pare sa aiba castig de cauza printre juristii din Parlamentul Romaniei. Presedintele Comisiei juridice, de discliplina si imunitati din Camera Deputatilor, Daniel Buda, sustine ca tara noastra nu este, deocamdata, pregatita pentru o asemenea lege. Romania nu este pregatita sa accepte o astfel de abordare precum legalizarea eutanasiei. Si, in al doilea rand, in Parlament nu ar trece o astfel de lege. Nici nu s-a pus in discutie asa ceva in varianta primita de la Guvern, poate sa apara ceva amendamente, dar intr-o interpretare corecta in actul normativ venit de la Executiv nu exista asa ceva, ne-a declarat, ieri, Daniel Buda. La randul sau, deputatul conservator Sergiu Andon considera ca o astfel de initiativa este prematura pentru romani. Este prematur pentru asa ceva pentru ca noi nu trebuie sa fim in avangarda Europei cu astfel de legi, in conditiile in care avem probleme destul de mari in domeniul medical. Personal, o sa ma opun unei
asemenea legi, ne-a precizat Andon. Ministrul social-democrat pentru relatia cu Parlamentul, Victor Ponta, sustine ca nu a observat o asemenea intentie in codul penal primit de la Guvern. In privinta eutanasiei, nu ma pot pronunta pana nu vad propunerea, cat si argumentele sustinatorilor, a spus Ponta. Potrivit articolului 188 din noul Cod penal, "uciderea svrit la cererea explicit, serioas, contient i repetat a victimei care suferea de o boal incurabil sau de o infirmitate grav atestate medical, cauzatoare de suferine permanente i greu de suportat se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 7 ani". n expunerea de motive a actului normativ se arat c a fost expres reglementat infraciunea de ucidere la cererea victimei, ca o form atenuat a omorului, renscriind astfel reglementarea nu doar pe linia tradiiei existente n dreptul nostru (art. 468 C. pen. din 1936), ci i n tradiia majoritii codurilor europene ( 216 C. pen. german, 77 C. pen. austriac, art. 143 alin.(4) C. pen. spaniol, art. 134 C. pen. portughez, art. 114 C. pen. elveian, 235 C. pen. norvegian). "Reintroducerea acestui text se impunea ns, nainte de toate, ca urmare a noului regim al circumstanelor atenuante consacrat de partea general. ntr-adevr, dac n reglementarea actual, mprejurarea avut n vedere n art. 188 poate fi valorificat ca o circumstan atenuant judiciar, ducnd astfel la aplicarea unei pedepse sub minimul special, n noua reglementare, chiar reinnd o atenuant judiciar, pedeapsa aplicat nu se va mai situa obligatoriu sub acest minim. De aceea, pentru a permite aplicarea unei pedepse care s corespund gradului de pericol social al acestei fapte, era necesar o reglementare legal distinct. n fine, a fost preferat denumirea marginal de ucidere la cererea victimei i nu cea de omor la cererea victimei, pentru a exclude aceast fapt dintre antecedentele omorului calificat prevzut de
art.187 lit. e)", se arat n expunerea de motive a noului Cod penal. O modificare important cuprins n noul Cod penal, la Capitolul I referitor la infraciunile contra vieii, se refer la reglementarea unei singure forme agravante a infraciunii de omor omorul calificat care regrupeaz att elemente circumstaniale agravante ale omorului deosebit de grav din actuala reglementare, ct i o parte din cele ale omorului calificat. Astfel, potrivit articolului 187, omorul calificat se refer la infraciunea svrit cu premeditare, din interes material, pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la rspundere penal sau de la executarea unei pedepse, pentru a nlesni sau a ascunde svrirea altei infraciuni, de ctre o persoan care a mai comis anterior o infraciune de omor n form consumat, asupra a dou sau mai multor persoane, asupra unei femei gravide sau prin cruzimi. n noua reglementare s-a renunat ns la o parte a elementelor circumstaniale agravante specifice omorului calificat din reglementarea actual, fie pentru c ele se regsesc n coninutul agravantelor generale (omorul asupra unei persoane n neputin de a se apra), fie datorit reglementrii lor n alte texte (omorul asupra soului sau a unei rude apropiate), fie pentru c nu se justific (omorul comis n public). "n acest din urm caz s-a apreciat c nu este n mod necesar mai periculos cel care ucide victima n public (spre exemplu, n cadrul unui conflict spontan ntr-un bar) fa de cel care ucide victima n locuina acesteia, motiv pentru care este preferabil ca evaluarea periculozitii s fie fcut de judector cu ocazia individualizrii judiciare", se arat n expunerea de motive.
Astfel, noul Cod penal pstreaz n coninutul art. 187 doar acele mprejurri care justific cel puin in abstracto posibilitatea de a aplica pedeapsa deteniunii pe via. De asemenea, au fost reformulate unele dintre agravantele omorului calificat, astfel nct sfera de inciden a acestora s fie mai corect delimitat.
n noul Cod penal, reglementarea uciderii din culp a fost simplificat, renunndu-se la o parte dintre formele agravate care pot fi suplinite prin aplicarea regulilor de sancionare a concursului de infraciuni. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania (CMR), considera ca introducerea eutanasiei in noul Cod Penal este o reglementare "bine-venita", menita sa diferentieze omorul la cerere de cel calificat. "Actualul cod nu prevede eutanasierea pacientilor care sufera de o boala incurabila si cer sa nu li se mai prelungeasca acest chin, in schimb, este mentionat faptul ca poate fi considerata drept o circumstanta atenuanta. Pedeapsa pentru eutanasie a fost micsorata de parlamentari Eutanasierea unui pacient la cererea acestuia va fi pedepsita cu nchisoare de la 1 la 5 ani, parlamentarii Subcomisiei de analiza a codurilor micsornd pedeapsa propusa de Ministerul Justitiei. Articolul 188 privind uciderea la cererea victimei n urma votului de miercuri al subcomisiei parlamentare va avea urmatorul text : Uciderea savrsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat se pedepseste cu nchisoare de la 1 la 5 ani. Parlamentarii au
aprobat, cu majoritate de voturi, varianta propusa de UDMR respectiv de deputatul Marton Arpad. De altfel, deputatul UDMR, a propus, luni,micsorarea pedepsei de la unu la cinci ani, apreciind ca pedeapsa este mult mai mare n raport cu pedepsele prevazute pentru celelalte infractiuni. Acest articol vorbeste de eutanasie. Exista tari n care este dezincriminata. n mod evident, la noi asa ceva nu se poate, din varii motive. Toate bisericile resping aceasta idee, dar avem o forma destul de constrnsa n definitie. () Este vorba de a ajuta sa scape de suferinta o persoana care a solicitat expres, de multe ori, constient acest lucru. Mi se pare ca pedepsele date la aceasta fapta sunt prea mari fata de celelalte, a afirmat Arpad. Au vrut chiar eliminarea infractiunii De altfel, luni,presedintele Comisiei juridice a Senatului, senatorul PSD Toni Grebla, a cerut la dezbaterile asupra Codului penaleliminarea articolului referitor la uciderea la cererea victimei, ntruct adoptarea articolului ar da un mesaj nu tocmai foarte bine nteles de public, chiar daca textul contine si pedeapsa care ar fi acordata pentru savrsirea unei astfel de infractiuni. Dupa parerea mea, este inacceptabil un asemenea text. () Aceasta ar fi o infractiune comisa din mila. Nimeni nu are dreptul sa decida cnd, din mila, trebuie sa ridice viata unei persoane, a afirmat senatorul PSD.
Prof. univ. Valeriu Cioclei, care a facut parte din Comisia de elaborare a Codului penal, a explicat ca este important sa se faca o distinctie foarte clara ntre eutanasie si aceasta varianta atenuata a uciderii, formulata n proiectul de cod. Eutanasia, dupa stiinta mea, nu este legiferata n Europa dect n trei tari, n Olanda, Belgia si Elvetia, si presupune ca persoanei respective sa i se aplice o interventie medicala sub supraveghere pentru a i se ntrerupe viata. Noi nu la asa ceva ne-am gndit aici. () Ceea ce vrem noi sa incriminam aici se
refera n primul rnd la acele fapte comise de persoane extrem de apropiate, intim legate de victima, persoane care nu mai pot suporta suferinta acesteia a explicat el. Profesorul a dat exemplu cazul petrecut n urma cu 15 ani, n Franta, al unei mame care si ucisese fiica autista, n vrsta de 23 de ani, cu o perna, dupa ce aceasta suferise chinuri groaznice si dupa ce s-a lovit de un sistem sanitar nepregatit sa trateze astfel de persoane si maladii. E o fapta foarte dureroasa si foarte grava pentru cel care si-a asumat o asemenea fapta, care poarta pedeapsa n sine. Nu este usor sa faci asa ceva. Din cauza aceasta, ne-am gndit sa introducem aceasta varianta a uciderii. Ne-am gndit sa o numim ucidere, si nu omor pentru a o putea scoate din antecedenta de la art. 187, a mai spus Cioclei. Propunerea Ministerului Justitiei n acest caz prevedea ca uciderea savrsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat, se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 7 ani. n expunerea de motive a actului normativ se arata ca a fost expres reglementata infractiunea de ucidere la cererea victimei, ca o forma atenuata a omorului, renscriind astfel reglementarea nu doar pe linia traditiei existente n dreptul nostru (art. 468 C. pen. din 1936), ci si n traditia majoritatii codurilor europene ( 216 C. pen. german, 77 C. pen. austriac, art. 143 alin.(4) C. pen. spaniol, art. 134 C. pen. portughez, art. 114 C. pen. elvetian, 235 C. pen. norvegian). Reintroducerea acestui text se impunea nsa, nainte de toate, ca urmare anoului regim al circumstantelor atenuante consacrat de partea generala. ntr-adevar, daca n reglementarea actuala, mprejurarea avuta n vedere n art. 188 poate fi valorificata ca o circumstanta atenuanta judiciara, ducnd astfel la aplicarea unei pedepse sub minimul special, n noua reglementare, chiar retinnd o atenuanta judiciara, pedeapsa aplicata nu se va mai situa obligatoriu sub acest minim. De aceea, pentru a permite
aplicarea unei pedepse care sa corespunda gradului de pericol social al acestei fapte, era necesara o reglementare legala distincta. n fine, a fost preferata denumirea marginala de ucidere la cererea victimei, si nu cea de omor la cererea victimei, pentru a exclude aceasta fapta dintre antecedentele omorului calificat prevazut de art.187 lit. e), se arata n expunerea de motive a noului Cod penal.
BIBLIOGRAFIE 1. ZIARUL ADEVARUL 2. ARHIVELE REALITATEA TV

3.
WWW.ROL.NET
4. CODUL PENAL 5. REALITATEA.NET

6.
WWW.STIRI.ROL.RO
7. ROMANIA LIBERA

Uciderea La Cerere

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Uciderea La Cerere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DANUBIUS Facultatea de Drept