Sunteți pe pagina 1din 9

CAUZALITATEA IN CRIMINOLOGIE.

ANALIZA SISTEMICA
http://www.stiucum.com/drept/criminologie/Obiectul-criminologiei45759.php

CLASIFICAREA FACTORILOR CRIMINOGENI: factori economici: industrializarea, somajul, nivelul de


trai, factori demografici: urbanizarea, familia, religia, starea civila; impactul mijloacelor de informare in masa;
discriminarea; specificul national;toxicomania; profesie; factori politici: razboiul, revolutia.

FACTORI ECONOMICI:
Economia unei tari determina comportamentul individului si implicit pe cel infractional.

INDUSTRIALIZAREA – ca factor economic poate avea si efecte negative, poate


determina cresterea criminalitatii. Astfel, industrializarea ofera noi locuri de munca motivand indivizii care
provin din mediu rural sa migreze catre mediu urban, diferit de cel din care provin si in consecinta acestia pot
suferi un soc de neadaptare a personalitatii lor. Industrializarea inaltura prin specializarea sa actul individual de
creatie al omului, echilibrul ecologic al zonei in care se desfasoara procesul de industrializare este afectat si acest
aspect are repercursiuni asupra celor care muncesc prin creea unui stari de stress.

Ratele cele mai ridicate de violenta au fost identificate in ariile cu cea mai joasa stare economica. Aceasta
constatare a fost determinate de un numar de factori specifici, in care sunt inclusi procentajul familiilor instarite,
chiria medie si procentajul familiilor proprietare de locuinte. Tot aceste zone aveau de altfel sic ea mai ridicata rata a
mortalitatii infantile, a cazurilor de tuberculoza si a bolnavilor.

SOMAJUL – reprezinta un factor criminogen datorita faptului ca individul este marcat de scaderea
nivelului de trai, structura emotionala a acestuia devine instabila, familia este afectata, individul nu-si mai poate
controla dorintele si in acest context este influentat sa comita infractiuni.

NIVELUL DE TRAI – impactul nivelului de trai asupra individului trebuie analizat atat din punct de vedere
subiectiv cat si obiectiv. Saracia este cea care il poate determina pe individ sa comita infractiuni, dar in aceeasi
masura dorinta de a avea un trai mai prosper conduce la savarsirea de infractiuni pentru realizarea acestui scop.
Scaderea nivelului de trai este influentata de somaj, dar si de angajarea in mod limitat, sezonier, precum si de
inflatie care determina diminuarea economiilor familiei.

CRIZELE ECONOMICE - infractionalitatea este ridicata in perioada crizelor economice intrucat omul nu
mai are unde munci, nivelul salariului este scazut, el se simte neprotejat social fiind afectat si in consecinta
recurge la comiterea de infractiuni.

FACTORI DEMOGRAFICI:

RATA NATALITATII – din punct de vedere infractional studiile in materie arata ca indivizii cu varsta
cuprinsa intre 18-30 ani sunt predispusi la comiterea de infractiuni, varsta de 25 de ani reprezentand varsta
critica de savarsirea infractiunilor. Cresterea ratei natalitatii determina cresterea infractionalitatii, in
mod deosebit a infractionalitatii juvenile.

COMPOZITIA POPULATIEI – zonele cu rata cea mai ridicata de delicventa sunt acelea unde
exista mari concentratii de imigranti si negri.

Shaw si Mc Kay au determinat in cadrul cercetarilor rolul factorilor rasiali si etnici in declansarea delicventei.

MOBILITATEA SOCIALA SI URBANIZAREA - migrarea indivizilor din mediul rural catre cel urban s-a
accentuat in timp, mobilitatea de amploare a indivizilor a determinat schimbari in raporturile umane si si-a pus
amprenta asupra dezoltarii personalitatii individului. Mobilitatea populatiei poate fi analizata din doua puncte de
vedere, mobilitatea populatiei umane din plan geografic (mobilitate orizontala) si din plan social ori professional
(mobilitate verticala). Mobilitatea geografica a condus la desfiintarea institutiilor sociale care existau, dar in
acelasi timp a creat noi institutii in toate ramurile de activitate. In acest context familia este cea care a fost
marcata, efectul reprezentandu-l cresterea ratei divorturilor, despartiri, abandon de familie, soclarizare
prelungita a copiilor, casatorii premature, etc.

Viteza cu care in mediul urban au loc schimbari a determinat ca personalitatea individului sa suporte
dereglari, conducand de multe ori la situatii de conflict. Astfel, au aparut indivizi care nu s-au putut adapta, care
s-au instrainat si au devenit izolati in cele din urma comitand infractiuni datorita acestor starii de anxietate.

Mobilitatea sociala are rezultat negativ in momentul in care omul este nevoit ca urmare a falimentelor,
crizelor economice sa-si schimbe locul de munca. Toate acestea au condus la cresterea criminalitatii.

FACTORI SOCIO-CULTURALI:

FAMILIA – celula de baza a societatii este cea care formeaza copilul si in interiorul careia acesta isi
modeleaza si dezvolta personalitatea, invata sa respecte sau nu anumite valori.

D. Szabo citeaza lucrarea “Delincventa juvenila nerelevanta” a sotilor Glueck care constata ca, un numar
important de copii delincventi si-au schimbat resedinta in timpul copilariei, sunt prost intretinuti din punct de vedere
material si igenic, au parinti despartiti ori necasatoriti.

Familiile divortate sau despartite reprezinta un factor criminogen pentru copii care comit infractiuni, de
asemenea copii care provin din parinti infractori sunt determinati de catre acestia sa nu respecte normele si
valorile morale, acesti copii vor avea conduita pe care o vor vedea in familie. Participarea la pregatirea scolara
isi pune si ea amprenta asupra individului care comite infrcatiuni, demonstrandu-se ca efectul instruirii scolare
din punct de vedere cantitativ nu are un rezultat negative in plan infractional, insa din punct de vedere calitativ,
nivelul de pregatire scolara poate avea ca rezultat savarsirea de infractiuni mai elevate.

RELIGIA – ca factor criminogen a determinat controverse, in sensul ca nu exista o pararea unanima pentru
a fi considerata ca factor de influentare in comiterea infractiunii, din contra aceasta are un rol important in
prevenirea si combaterea infractionalitatii. Totusi unii cercetatori au ajuns la concluzia ca anumite secte
religioase recurg la infractiuni pentru a obtine avantaje materiale, iar in perioadele de criza economica si politica
apar infractiuni cu substrat religios.

STAREA CIVILA – studiile effectuate cu privire la acest factor criminogen au aratat ca atat femeile cat si
barbatii necasatoriti sunt predispusi sa comita infractiuni sexuale, iar cei casatoriti sunt predispusi la comiterea
de infrcatiuni cu violenta determinate de conflictele dintre soti.

IMPACTUL MIJLOACELOR DE INFORMARE IN MASA – ca factor criminogen demonstreaza ca


acesta are o influenta deosebita in comiterea de infractiuni intrucat micul sau marele ecran reprezinta pentru
individ modele de comportare, acesta percepand si interpretand mesajul din mass-media in raport de propriile
nevoi, valori. Impactul deosebit al mass-mediei va avea repercusiuni in special asupra individului predispus la un
comportament violent. Pornografia reprezinta si ea un factor de influenta mai ales asupra tinerilor.

DISCRIMINAREA – reprezinta un factor criminogen important exercitandu-se la toate nivelurile, clasa


sociala, sex, apartenenta religioasa, grup etnic, instruire, participare la activitati sociale, emigrare prin refuzul de
a accepta un grup social in raport de aspiratile sale.
SPECIFICUL NATIONAL – reprezinta sinteza nivelului de trai si de cultura a unui popor. Analizat
individual acesta nu reprezinta un factor criminogen, insa corelat cu alti factori in ansamblu comiterii unei
infractiunii trebuie luat in considerare.

TOXICOMANIA – ca factor criminogen cuprinde alcoolismul si consumul de droguri.

Consumul de droguri reprezinta un factor din ce in ce mai frecvent in comiterea infractiunilor, numerosi tineri
comit infractiuni pe fondul consumului de droguri, de altfel chiar consumul de droguri constituie infractiune.
Alcoolismul la fel ca si consumul de droguri produce tulburari mentale determinand un individ sa savarseasca
infractiuni. In situatia unui alcoolism acut in forma usoara se comit infractiuni din neglijenta, neatentie, insa in
forma grava individul este predispus la comiterea infractiunilor prin violenta. In situatia unui alcoolism cronic
individual devine violent, pierzandu-si sensul eticii si moralei si predispus la savarsirea infractiunilor prin violenta.

PROFESIA – ca factor criminogen poate influenta comiterea de infractiuni legate de specializarea


individului, un interes aparte reprezentand infractionalitatea “gulerelor albe”.

Sutherland in lucrarea “Criminalitatea gulerelor albe”, aparuta in anul 1949 defineste aceasta infrationalitate ca
fiind savarsita de catre persoane respectate in societate si care au un statut social ridicat, oameni de afaceri,
personalitati politice, cadre superioare de conducere, etc.
Analizate din punct de vedere juridic aceste infractiuni nu difera foarte mult de cele savarsite de alti infractori,
insa modalitatea de comitere a infractiuni este mai rafinata, acestia beneficiind datorita statutului social de o
indulgenta la nivel general, reputatia lor nefiind alterata, personalitatea acestora fiind cea care determina savarsirea
infractiunii.

Infractionalitatea “gulerelor albe” se concretizeaza prin specularea lacunelor legislative, interpretarea


eronata a legii. Sutherland a atras atentia ca statisticile uzuale ale criminalitatii prezentau o imagine a populatiei
criminale compusa din indivizi care apartineau paturilor joase ale societatii si care nu beneficiau de privilegii
economice. Aceasta nu inseamna ca in ceea ce priveste criminalitatea claselor sociale superioare nu includem
oameni de afaceri respectati, persoane politice. Sutherland sustinea ca cel mai frecvent criminalitatea gulerelor
albe se produce prin prezentarea eronata a situatiei financiare a intreprinderilor, prin manipularea bursei si
mituirea persoanelor publice in scopul de a asigura contracte avantajoase prin mita, deturnare de fonduri
financiare, etc.

Infractorii cu “gulere albe” comit fapte care sunt definite de catre Sutherland ca fiind o “violare a legii penale de
catre persoane cu statut socio-economic de inalta clasa in cadrul activitatii lor ocupationale”. Sutherland a prezentat
argumente prin care a demonstrate ca acesti criminali cu gulere albe sunt relative imuni la condamnarea penala
datorita puterii clasei din care provin de a influenta justitia in ceea ce priveste implementarea si aplicarea legii.
FACTORI POLITICI:

RAZBOIUL – in timpul razboiului civil se instaureaza haosul si anarhia, sistemul legislativ este ignorat
complet, dezordinea generala determinand numerosi indivizi sa comita infractiuni, chiar
persoane respectabile find predispuse la comiterea infractiunilor.

REVOLUTIA – reprezinta o criza politica in interiorul careia un grup doreste inlaturarea unui alt grup de
la putere, cucerirea puterii politice si schimbarea ordinii in societate. Atat in timpul crizei, cat si ulterior
infractionalitatea ia amploare, indivizii comitand numeroase infractiuni.
CAUZALITATEA ÎN CRIMINOLOGIE

http://www.scritub.com/stiinta/drept/CAUZALITATEA-IN-CRIMINOLOGIE54742.php

3.1.MACROCRIMINOLOGIA

( Cauzele fenomenului social al criminalitatii)

Factorii criminogeni ce determina criminalitatea ca fenomen social se clasifica în


:

- factori economici,

- factori demografici,

- factori culturali,

- factori politici.

1) Factori economici ce pot fi considerati cu continut criminogen.

a) Industrializarea

- ofera locuri de munca , posibilitat 747e48h i de instruire , specializare si


cresterea nivelului de trai ,

- mobilitatea populatiei spre zonele industriale din mediul rural, individul


devenind un necunoscut,

- navetismul prelungit,

- dezechilibrul psihologic cu efecte în starea de stres a muncitorilor

b) Somajul

- scaderea nivelului de trai ,

- instabilitate emotionala,

- scade autoritatea tatalui ca si "cap al familiei".

c) Nivelul de trai

- saracia si dorinta de înavutire împing spre delicventa

d) Crizele economice

- scad salariile, creste rata somajului,


- apare specula,

- proprietatea este în pericol atât a statului cât si cea particulara.

2) Factorii demografici

a) moblitatea sociala si urbanizarea,

- scade controlul social ,

- structurile urbane nou formate sunt necuprinzatoare la început sub


aspectul emotional.

b) emigrarea spre tari cu potential economic.

- tel neatins, frustrarea,

- necunoasterea legislatiei ,

- acceptarea sclaviei si a muncii fortate,

- export de delicventa si criminalitate autohtona ,

- import de criminalitate straina.

c) imigrarea din tari foarte sarace, asiatice , africane spre spatii favorizante
economic.

- dezechilibru social pe zonele unde se instaleaza,

- ermetizarea etniilor,

- lipsa factorilor educationali în mediul etniilor,

- lipsa comunicarii cu autoritatile datorata necunoasterii limbii.

d) traficul cu fiinte umane

- prostitutie ,

- cersetorie,

- sclavie,

- dezvoltarea retelelor de trafic.,

- spalarea banilor,

- violenta maxima.
3)Factori socio-culturali

a) familia

- familia contemporana si-a micsort dimensiunile si rolul,

- apar sintagme noi precum: "disparitia familiei"," familia în bucati",


"familia asistata" , "familia destramata",

- s-a dezvoltat concubinajul,

- vârsta casatoriei a crescut înspre 40 de ani,

- procentajul divorturilor este în crestere,

- preocuparea pentru parinti ori rudele în neputiinta a scazut.

b) esecuri privind integrarea scolara

- copiii inadaptati social constituie o problema ,

- insubordonare ,

- lipsa de interes,

- absenteismul,

- repetentia,

- conduita agresiva în raport cu cadrele didactice.

c) impactul activitatilor din timpul liber

- lipsa de interes pentru sport , cultura , arte,

- consumul de alcool si tutun,

- fuga de acasa.

d) impactul mijloacelor de informare în masa ( radio , TV,presa scrisa).

e) alcoolismul

- consum de alcool,

- consum si trafic de droguri.


4)Factori politici

a) razboiul

- instaureza haosul, anarhia economica si sociala, violenta.

b) revolutia reprezinta acea stare de criza politica de mare amploare care se


finalizeaza pe cale conflictuala urmarindu-se înlaturarea de la putere a unui grup/
conducator , cucerirea puterii politice si schimbarea orânduirii sociale.

3.2. MICROCRIMINOLOGIA ( cauzele crimei ca act individual)

Infractorul este un individ obisnuit care în anumite împrejurari , în functie de


factorii bio- psiho- sociali în care s-a format poate comite o crima.

a) vârsta

- sub 14 ani - copilaria ( nu raspunde penal),

- 14-22 adolescenta,

- 22-35 tineretea,

- 35-65 vârsta adulta,

- peste 65 de ani varsta a treia.

b) personalitatea

- portrete temperamentale :

- colericul - puternic, recalcitrant, instabil, extrovertit.

- sangvinul - puternic, echilibrat,mobil, stabil,extrovertit.

- flegmaticul - puternic, echilibrat, inert , stabil, introvertit.

- melancolicul- slab , nervos,instabil, introvertit.

c) caracterul este pecetea individului sub aspectul trasaturilor sale psihice.


d) afectiunile psihice ale infractorului:

- Nevrozele - intense suferinte subiective ,inhibitii si tendinte de


dependenta.

- se manifesta prin anxietate , fobie, obsesie , depresie.

- Psihopatiile- tulburari de afectivitate comportament sau caracter se


manifesta prin inadaptabilitate sociala si etica.

- Psihozele - sunt grave tulburari ale afectivitatii comportamentale.Se


manifesta prin delir logoreic , halucinatie , stare maniacala, indiferenta
fata de tot , neconcordanta în planul ideilor , vorbirii si
comportamentului.

7) Clasificarea criminalilor

a) Dupa gradul de constientizare :

- normali,

- anormali.

b) Dupa vârsta:

- minori,

- majori .

c) Dupa repetabilitatea actelor criminale :

- primari,

- recidivisti.

d) Dupa caracterul avut :

- caracteriali,.

- perversi,

- debili mintali.

e) Dupa performantele criminale :

- profesionisti

- ocazionali
f) Dupa comportament:

- agresiv ( violent),

- achizitiv

3.3 Reactia sociala împotriva criminalitatii si prevenirea criminalitatii

( lupta împotriva criminalitatii )

Modele de reactie:

- Represiv

- Preventiv

- Dual ( doctrina apararii sociale ) - confera dreptului posibilitatea apararii


atât prin mijloace preventive cât si represive.

- Curativ - resocializarea infractorului prin diverse tehnici si procedee.