Criminologie-17.04.

2019-curs 9
Prima ora
PROBLEMA CAUZALITATII
CRIMINOLOGIEI-MACROCRIMINOLOGIE
Identificarea este necesara pt a face o profilaxie si apoi
o combatere a fenomenului infractional, ea facandu-se
atat legal cat si practic.
Se cunosc 2 laturi:
-macrocriminologie
-microcriminologia
Se interconditioneaza si existenta unui factor duce
la aparitia altui factor care duc la modificari ale
personalitatii individului.
A existat initial o clasificare a factorilor criminogeni
in factori geografici,econimici,politici si culturali si
aceasta clasificare a fost elaborata cel mai bine de Jean
Piniatel care a facut referire la cercetarile statistice
ale scolii cartografice pt a sustine ca exista anumite
elemente geotermice care pot influenta aparitia si
dinamica criminalitatii. Un prim factor era reprezentat
de temperatură care afecta echilibrul emotional al
membrilor unei comunitati teritoriale si determina
aparitia unei schimbari in dinamica criminalitatii. De
asemenea s-a mai accentuat existenta unei legaturi
intre criminalitate si variatiile presiunii atmosferice,dar
si intre criminalitate si perioada de timp in care lumina
solara creeaza premisele activitatii zilnice a individului
sau dupa caz, poate permite aparitia unei instabilitatii de
ordin psihic a individului.
Intr-un final, tendintele moderne au dus la o identificare
a 4 tipuri de factori care stau la baza macrocriminologiei:
-factori econimici: aceasta gama de factori este
strict legata de situatia economică a unei anumite arii
teritoriale care poate determina anumite deviante
comportamentale, cu pregnanta prin raportare la nivelul
de trai al comunității respective. Printre acesti factori
economici,cel identificat este factorul Industrializare
care prin natura lui a reprezentat un prim efect
al revolutiei industriale si ulterior expresia atat a
comunismului cat si a capitalismului. Industrializarea
presupune un progres economic si social care la prima
vedere prezinta doar potentiale avantaje pt individ si
comunitate,in sensul aparitiei posibilitatii avansate,
diversificarii bunurilor de larg consum, reducerea
principiala a somajului, toate cu consecinta teoretica
a cresterii nivelului de trai. Insa, studiul mai avansat
al femomenului industrializarii a atestat si o crestere
a ratei criminalitatii, cauzata de: migrarea unei parti
insemnate a populatiei rurale spre mediul urban, care a
avut drept consecinta o schimbare a perceptiei individului
in comunitatea in care traieste,prin inlocuirea sistemului
de valori caracteristic unui mediu mai restrans cu
relatii interpersonale puternice, intr-un mediu urban
impersonal in care individul era redus ca recunoastere a
personalității; uniformizarea muncii omului prin raportare
la introducerea automatizarii care produce o inhibare a
spiritului creator si individualist; cresterea nivelului de
stres in cadrul populatiei prin raportare la eventuale
dezechilibre ecologice; criminalitatea este determinata
de incompatibilitatea intre aspiratiile populatiei care
migreaza spre mediul urban si pe de-o parte atingerea
nivelului de trai urmarit, dar si diminuarea timpului
necesar socializarii.
Somajul se manifesta in special in zonele mai putin
dezvoltate economic si industrial si care justifică
comportamentul deviant prin raportare la diminuarea
brusca a nivelului de trai, nu doar al individului afectat de
somaj,cat si a membrilor familiei acestuia,cu consecinte
pe plan emotional prin diminuarea respectului de care se
bucura individul nu doar in familie, dar si in comunitate.
Statistic, s-a dovedit ca somajul produce destramarea
cadrului familial, psihoze, nevoia consumului de alcool, dar
si o dorință de a arata celorlalti membrii ai societatii prin
orice mijloc,chiar si ilicit, ca individul se face remarcat.
Nivelul de trai-tine de perceptia individuala pe care o
are individul asupra statutului sau economic, dar si o
evolutie inconstanta in resursele financiare ale individului
pe o anumita perioada de timp, in care obisnuinta cu
nivelul ridicat de trai il poate determina pe individ in
momente mai putin eficiente patrimonial, sa aleaga calea
delicvenței. Nivelul de trai poate fi interconditionat
puternic de somaj, dar si de alti factori: angajarea
sezoniera sau inflatia.
Recesiuni/crize economice-identificat ca factor distinct,
deoarece in periaodele de crize economice indelungate
exista o dinamica a criminalitatii la toate nivelurile din
paturile sociale,in principal in cazul grupurilor sociale
defavorizate care ajung la limita subzistentei, dar
si in cazul paturilor medii sau inalte,unde recesiunea
determina comportamente ilicite care pot imbraca forme
infeactionale de tip White Collar Crime. Recesiunile sunt
depasite mai usor in statele mai dezvoltate,pe cand in
statele in curs de dezvoltare,recesiunea economica de tip
global se intersecteaza cu criza caracteristica tranzitiilor
din economiile centralizate la economiile de piata si care
au un cumul de efecte printre care cele mai importante
sunt somajul, balanta negativa export-import, inflatia cu
ritm accentuat, capacitati reduse de producție, rating
scazut pe pietele externe.
-factori demografici: se pune accent pe dinamica
natalității, mobilitatea orizontala si verticala a
populației,respectiv repartiția populatiei pe sexe.
Natalitatea- dpdv statistic, criminalitatea se produce in
prima jumatate a vietii individului. Interdependenta intre
cresterea natalitatii care in timp evolueaza in cresterea
delicventei juvenile, si care ulterior sporeste si rata
criminalitatii populatiei mature.
Mobilitatea populatiei- poate fi inteleasa in 2 sensuri:
in plan orizontal (deplasarea din zonele rurale in orase
preponderent determinata de procesul de industrializare)
si in plan vertical(se refera la evolutia profesionala,
respectiv ascensiunea in ierarhia sociala cauzate de
cresterea nivelului de trai si specializarea acventuata
dpdv profesional).
In primul rand, dezagregarea unor relatii existente in
teritoriul originar de unde a plecat individul,precum si
de lipsa de regasire a sistemului de traditii si valori in
noul climat urban in care se integreaza. Pe de alta parte,
cauze a criminalitatii sunt si imposibilitatea mentinerii
relatiilor in cadrul familiei prin raportare la interventia
distantei,a accentuarii diferentelor ce tin de nivelul
cunostiintelor,diminuarea preocuparilor parintilor prin
raportare la cresterea copiilor,dar si conceptul de
eterogenitate sociala,caracteristica mediului urban
care presupune inclusiv diminuarea rolului personalitatii
individului. De mentionat ca,cresterea ratei criminalitatii
este cu atat mai mare cu cat transformarile cauzate
de urbanizare si resimtite in mobilitatea populatiei sunt
bruște, cauzand o crestere a presiunii societatii fata
de individul care trebuie sa se adapteze la mediul social
si profesional, si atunci creste si numarul persoanelor
inadaptate care nu pot sa tina pasul cu imperativele noii
comunitati,sporind numarul delicventilor.
-factori culturali: dpdv criminologic, cel mai
important factor este familia. In primul rand,familia
are rolul de a pune fundatia sistemului de valori al
copilului,imprimandu-i ideea de aderare la un set de reguli
sociale si morale pe de-o parte,pe de alta parte are rolul
de suport-cadru pt a asigura instruirea și maturizarea
copilului, dar si construirea unei personalități care sa-i
permita identificarea unui rol social in cadrul comunității.
De aceea, dpdv criminologic,familia poate fi un factor de
aparitie a criminalitatii prin raportate la nr de membrii
ai familiei,instruirea si asimilarea valorilor socialmente
recunoscute de catre parinti, dar si capacitatea acestora
de transmitere asupra copiilor,precum si nivelul de
mobilitate. Familia trebuie privita intr-un cadru mai
complex care poate preintampina devianta copilului
si prin raportare la institutia de școlarizare,controlul
sau libertatea de acces la factori exterior cum ar fi
mass-media sau grupuri de delicventa juvenila. Statistica
a relevat faptul ca exsita un set de trasaturi specifice
delicventei juvenile prin raportare la dezorganizarea
sau schimbarile de ordin familial,si anume: schimbarea
frecventa a domiciliului, intretinere deficitara de ordin
igienic sau partimonial,stare civila necorespunzatoare a
părinților sau schimbarea starii civile a acestora, respectiv
lipsa de acces la cultura. Toate aceste deficiente de
ordin familial determina conturarea unei indiferente
afective intiparita inca din copilărie, cu prognostic relativ
redus de ameliorare prin raportare la lipsa reperelor de
conturare a personalitatii, lipsa incurajarii primite din
partea parintilor, respectiv lipsa insamantarii respectului
pentru traditii sau cutume sociale. Alte cauze au mai
fost: somajul in cazul parintilor, lipsa de relationare intre
acestia,supravegherea redusa a copiilor, respectiv lipsa
relationarii intre parinti si copii. Mai mult decat atat,
exista numeroase cazuri in care parintii sunt infractori
si atrag inclusiv copiii in activitati infractionale sau chiar
daca nu ii implica in mod intentionat,acestia recurg la
procedeul imitatiei,preluand lipsa de coeziune fata de
valorile morale,dar si fata de normele de drept.
Nivelul de instructie institutionalizata-rolul institutiilor
de scolarizare este deosebit de relevant sub aspectul
integrarii copiilor in societate,dar si din perspectiva
observarii deprindrilor si conduitei acestora intr-un cadru
extra-familial.
Factorul religios- de principiu, religia are un rol atat de
socializare,cat si de cultivare a unor percepte morale
care de multe ori functioneaza ca un filtru si autocontrol
mai puternic din partea individului decat forta legii.
Are un rol de prevenire a criminalitatii,insa au existat
si situatii in care religia a îmbrăcat haina aparenta
anumitor grupări sau secte in care se incuraja devianta de
la regulile normale de conformare sociala si inclusiv, era
conditionata accederea in respectivul grup, de adoptare
a unor conduite cu caracter infractional. De obicei, din
considerente de adversitate teoretico-religioasa.
Starea civila- in cadrele familiale in care exista institutia
casatoriei, exista o predispozitie mai scazuta spre
infractionaliate prin raportare la o anumita nevoie de
apartenenta a individului, in schimb in vazul indivizilor
necasatoriti exista o mare apetenta infractionala spre
infractiuni cu orientare sexuala.
Socializarea extraprofesionala- cercetarile criminoligice
au aratat ca timpul liber petrcut in familie,respectiv
preocupările de ordin cultural, au diminuat posibilitatea
aderarii la grupuri cu caracter delicvent sau infractional
organizat,astfel încât cu cat exista mai multe posibilitati
de organizare a timpului extraprofesional intr-o maniera
cat mai diversă, se observa diminuarea constituirii de
subculturi delicvente.
Mijloacele de informare in masa- au fost apreciate de
cercetatori ca fiind unul dintre dezavantajele progresului
tehnologic,intrucat expunerea mediatica de ordin larg
atat cu privire la violență, cat si exhibarea sexualitatii,au
crescut rata delicventei juvenile,pe de-o parte, iar
pe de alta parte cu ajutorul procedeului imitatiei,
au creat premisele unei autojustificari mai facile a
comportamentului deviant, cauzate de lipsa cenzurii
materialelor si mesajelor transmise prin mass-media.
Rata discriminarii- s-a stabilit ca in fct de nivelul de
toleranta pe care il manifesta o anumita societate
fata de diferentele intre membrii comunitatii,cu atat
mai mare este adaptarea acestora la setul de reguli
unanim acceptate si cu atat mai redus este sentimentul
de injustiție care poate da nastere comportamentului
deviant. Prin urmare se constata o preocupare constanta
cu privire la edictarea de norme la nivel global,care sa
interzica discriminarea indiferent ca e vorba de statut
social, etnie, rasa, nivel de cunostinte, religie, sex etc.
Profesia- cercetarile au atestat faptul ca, cu cat este
mai inalt nivelul de instruire profeisonala dar si mai
profund nivelul de specializare, rata criminalitatii de
ordin violent, sexual este mai redusa, existand in acelasi
timp posibilitatea crearii premiselor criminalitatii de tip
intelectual,criminalitate care presupune un loc inalt in
ierarhia sociala,o profesiune care presupune instruire
aprofundata, aceasta fiind caractersitca domeniului de
bussines,administratie publica,politica etc.
White collar crime presupune anumite trasaturi specifice
care o fac mai greu de combatut si de prevenit. O prima
trasatura ar fi apartenenta acestui tip de infractori la
un statul social inalt care le impune o reputatie greu de
contracarat,pe de alta parte modalitatea de savarsire
a acestor infractiuni este una elevata, pe de alta parte
exista posibilitatea implicării acestora in elaborarea
politicii penale si nu in ultimul rand este greu de
identificat un set de cauze care imbraca haina factorilor
criminogeni obișnuiți.

Ultima modificare: 10:48