MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA „ŞTEFAN CEL MARE” al MAI

FACULTATEA:Drept, administrație, ordine publică și securitate civilă

Disciplina: Criminologie. Statistica juridică

TEMA: ,,Factorii cu impact criminogen asupra criminalității”

A elaborat: Siminel Diana,

DFRT-204,ANUL IV.

Conducător ştiinţific:

Iurie Larii

Dr., prof. univ.

CHIȘINĂU, 2023
 Factorii cu impact criminogen

Factorii criminogeni
Pentru a realiza o analiză sistematică a criminalității este necesară
desprinderea de cazul individual și identificarea proceselor și conjuncturilor care,
prin impactul lor social si prin repetabilitatea statică pe perioade mari de timp, se
constituie în cauze și condiții atât necesare, cât și suficiențe producerii actului
infracțional. La acest nivel al analizei este util să menționăm că distincția dintre
cauze și condiții se reduce sensibil, ele aflandu-se în raporturi de ambivalență și
probabilitate. Din acest motiv le vom numi factori sociali ai criminalității sau
factori criminogeni.

Cunoașterea exactă a rolului fiecărui factor criminogen este aproape

imposibilă din punct de vedere științific, datorită variabilității lor, cât și a faptului
că fenomenul infracțional este un rezultat al acțiunii lor conjugate. De aceea, în
general, în literatura de specialitate, abordarea individuală a factorilor criminogeni
este evitată.

Astfel, J. Pinatel clasifică factorii criminogeni în factori geografici,

economici, culturali și politici. Referitor la factorii geografici, autorul mentioneaza
cercetările belgianului Larabert A.J.Quetelet (1796-1874) și francezului Andre-
Michel Guerry (1802-1866), care au formulat „legea termică a criminalității“.

Cei doi statisticieni susțin următoarele:

 temperatura afectează echilibrul emoțional;

 presiunea atmosferică și criminalitatea echivalentă variază
invers proporțional: când presiunea scade, crește criminalitatea violentă;
 umiditatea și criminalitatea violentă variază invers
proporțional, astfel: când umiditatea scade, crește criminalitatea violentă.

Abordarea teoretică a clasificării factorilor criminogeni este cu atât mai

dificilă, cu cât anumiți factori criminogeni pot fi incluși în categorii diverse, iar alți
factori pot fi analizați, atât în calitate de cauze generale ale criminalității, cât și ca
factori ai crimei ca act individual.

2
 Din acest motiv, vom analiza amănunțit factorii care determină
criminalitatea ca fenomen social, clasificându-i în:

1) factori economici;

2) factori demografici;

3) factori culturali;

4) factori politici.

1. Factorii economici
Este unanim recunoscut faptul că baza economică determină suprastructura
socială, politică, culturală, instituțională. Așadar, este normal ca situația economică
a unui stat sau a unei zone mai restranse să determine anumite comportamente
umane, inclusiv comportamentul infracțional.

Factorii considerați în literatura de specialitate a avea un continut

criminogen pronunțat sunt: industrializarea, șomajul, nivelul de trai si crizele
economice. Pentru o mai bună înțelegere a acestor factori, vom studia amanunțit pe
fiecare în continuare:

a) Industrializarea

Prin ea însăși, industrializarea este un factor de progres economic și social,

însă statistic vorbind, s-a constatat un fenomen surprinzător: progresul economico-
social a fost însoțit de creșterea criminalității.

Astfel, s-a admis că fenomenul de industrializare produce și efecte

secundare, cum ar fi:

 Industrializarea, prin „mașinismul“ sau, produce o specializare

care elimină posibilitatea manifestării spiritului creator al omului;
 În general, industriile afectează echilibrul ecologic din zonele în care sunt
împlantate, producând efecte care accentueaza starea de stres a
muncitorilor și populației din acele zone;
 Ritmul de industrializare joacă un rol important, ca urmare a imposibilității
asigurării unor condiții social-edilitare minime pentru populația din
sectorul industrializat.

3
 b) Somajul

Are un rol negativ nu numai prin scaderea bruscă și excesivă a nivelului de trai,
dar și prin instabilitatea emoțională pe care o ocazionează, el atacând în mod serios
echilibrul interior al individului, punându-1 în imposibilitatea de a-și mai putea
realiza, prin mijloace legale, aspirațiile sale.

Șomajul atacă structura și omogenitatea familială chiar de la bază,

diminuând autoritatea tatălui, rolul său de susținător al familiei fiind daramat.
Inversarea rolurilor familiale creează stări de confuzie, de dezechilibru interior,
alcoolism, dorința de răzbunare contra societății.

c) Nivelul de trai

Dacă la început doar sărăcia a fost privită ca factor criminogen, ulterior s-a
ajuns la concluzia că, pe lângă sărăcie, la limitele sale alarmante, care îi poate
determina inexorabil pe unii oameni la comiterea de infracțiuni, se adaugă și
setea de îmbogățire sau de trai mai bun, care, la rândul ei, împinge spre
delincvență un număr mare de persoane.

Scăderea nivelului de trai are drept principale cauze: șomajul, angajarea pe timp
limitat, angajarea sezonieră, șomajul parțial și, nu în ultimul rând, inflația cu toate
efectele ei negative.

d) Crizele economice

Scăderea nivelului de trai al claselor sociale defavorizate se amplifică de-a

lungul crizelor economice care afectează producția, nivelul salariilor și rata
șomajului. Datorită lipsei unei proțectii sociale corespunzătoare, persoanele
afectate pot fi considerate la limita riscului comiterii de infracțiuni.

În prezent, țările din Europa de Est și Centrală, care parcurg tranziția către
economia de piață, se află într-o stare de severă recesiune economică, având drept
principale caracteristici: reducerea capacității de producție și productivității,
pierderea piețelor externe de desfacere a mărfurilor, blocaj financiar, șomaj și
inflație galopantă. Creșterea explozivă a fenomenului criminalității în aceste țări se
poate explica, în mare măsură, prin impactul deosebit de puternic al acestor factori
criminogeni.

4
 2. Factorii demografici

Studierea științifică a relațiilor existente între acești factori și criminalitate

este de data recentă, constatându-se statistic faptul că rata natalității, mobilitatea
geografică și socială a populației și structura demografică a sexelor reprezintă
factori criminogeni foarte importanți.

a) Rata natalitatii

Statistic, s-a demonstrat că, de-a lungul timpului, în viața oamenilor,

perioada cea mai activă din punct de vedere infracțional este cuprinsa între 18 și 30
de ani, cu un apogeu al intensității în jurul vârstei de 25 ani.

Datorita acestui fapt, marile explozii demografice sunt urmate de creșteri

spectaculoase ale delincvenței juvenile.

b) Mobilitatea sociala si urbanizarea

Mobilitatea socială nu reprezintă altceva decât mișcarea populației umane în

plan geografic (mobilitate orizontală), profesional sau social (mobilitate verticală).

Cauza principală care determină mobilitatea geografica este urbanizarea. Ca

efect al mobilizării puternice, familia a suferit în primul rând - rata divorțurilor,
despărțirilor și abandonul de familie, diminuarea autorității părintești, angajarea în
muncă a ambilor soți, școlarizarea prelungită a copiilor și căsătoria lor prematură
au schimbat profund instituția familială.

La rândul său mediul tehnic urban se află în continuă schimbare: structurile

se modifică permanent, traversate de curente ale mobilității verticale și orizontale
accelerate.

Eterogenitatea socială are drept efect eterogenitatea culturală, normele

fiecărui grup pierzându-și din tărie, devin ambigue, făcându-se simțită prezența
unui pluralism cultural, al unei suprapuneri de norme si valori care ghidează
conduitele umane. Astfel se creează premisele optime pentru manifestarea
conflictului de cultură.

Rapiditatea transformărilor social-culturale în mediul urban, precum și

scăderea controlului social, atât informal, cât și formal, au avut drept consecință
creșterea delincvenței, apariția inadaptătilor, alienaților, înstrăinaților și
infractorilor.

5
 3. Factorii socio-culturali

Într-o accepție generală, prin cultură se desemnează totalitatea valorilor

materiale și spirituale create de societatea moldoveneasca de-a lungul istoriei.

Din punct de vedere criminologic, o importanță deosebită au acei factori

culturali care au un rol preponderent în socializarea pozitivă sau negativă a
indivizilor și care, în final, îi conduc la săvârșirea de infracțiuni.

Dintre factorii criminogeni socio-culturali amintim: familia, școala, religia,

starea civilă, activitățile practicate în timpul liber, mass-media, discriminarea,
specificul național, influențele criminologice internaționale, toxicomania și
profesia.

a) Familia

Denumită și „celula de bază a societății“, familia are un rol de socializare,

asigurând copilului o siguranță indispensabilă atingerii maturității intelectuale,
sociale si culturale, precum și o identitate proprie, în baza căreia va fi acceptat ca
partener social.

Structura familială este afectată de numărul membrilor, de capacitatea

educativă a părinților și de mobilitatea socială și geografică a familiei.

Rolul de socializare al familiei se reduce simțitor în cazul adolescenților,

datorită școlarizării prelungite și a altor factori cum sunt: presa, televiziunea,
filmele și microgrupurile la care aderă.

Ca urmare a studiilor științifice, referitor la copiii delincvenților, s-au

constatat următoarele:

 un număr mare dintre ei și-au schimbat reședința în timpul copilariei;

 sunt prost întreținuți din punct de vedere material și igienic;
 au părinții despărțiți ori recăsătoriți;
 sunt privați de beneficiul culturii;
 majoritatea sunt stresanți datorită coeziunii reduse a familiilor lor,
a stării de încordare dintre părinți, a atmosferei familiale nefavorabile,
a lipsei de supraveghere și chiar de interes din partea părinților;
 se remarcă o atitudine de ostilitate și indiferență față de familia din
care fac parte, precum și față de societate.

6
 b) Nivelul de instruire scolara

Școala joacă un rol deosebit de important în educarea și socializarea copiilor,

în depistarea celor înadaptați și, nu în ultimul rând, în punerea în aplicare a unor
programe de prevenție generală.

Pe plan cantitativ, nivelul de pregătire școlară nu afectează vizibil copilul în

planul infracționalității, dar pe plan calitativ, nivelul de instruire școlară se reflectă
prin alegerea unor forme infracționale mai puțin primitive.

c) Religia

În literatura de specialitate există numeroase controverse în legătură cu

influența religiei, ca factor criminogen, în săvârșirea faptelor antisociale.

S-a recunoscut însă, că anumite secte religioase practică infracționismul

pentru obținerea unor avantaje materiale, precum și faptul că, în perioadele de crize
economice și politice profunde, pot avea loc și fenomene infracționale cu substrat
religios (ex.: distrugeri de lăcașe de cult, profanări etc.).

Concluzionând, putem spune că religia, în ansamblul său, joacă un rol

puternic de influență și prevenție în combaterea criminalității.

d) Starea civilă

Ca urmare a statisticilor efectuate, s-a ajuns la concluzia că atât femeile cât

și bărbații necăsătoriți sunt mai predispuși să comită infracțiuni sexuale, în timp ce
în cazul soților, s-a remarcat tendința pentru comiterea de infracțiuni cu violență,
datorate neînțelegerilor dintre soți.

e) Impactul activităților din timpul liber

Petrecerea timpului liber în afara cadrului familial a condus la noi și

potențial periculoase forme de petrecere a timpului liber, precum asocierea în
grupuri sau bande care se angajează deliberat în comiterea de infracțiuni.

În cele mai multe cazuri, aceste activități rămân la un stadiu limitat,

neimplicat infracțional. Totuși, aspectul criminogen trebuie reținut, deoarece se
constată, pentru anumite situații, aderența la spiritul violenței, cu efecte grave în
plan social.

7
 f)[a)] Impactul mijloacelor de informare în masă

Studiile efectuate au relevat faptul că mijloacele de informare în masă au de

cele mai multe ori o influență negativa asupra populației, pe primul loc situându-
se, conform studiilor criminologilor occidentali, violența în mass-media și, în
special, video-violența. În urma numeroaselor cercetări în domeniu, s-au desprins
urmatoarele concluzii:

Violența (pe micul și marele ecran) generează modele de comportament

negativ, având o influență mai puternică asupra spectatorului tânăr;

 se remarcă o creștere a nivelului agresiv în rândul celor ce urmăresc

asemenea filme sau emisiuni;
 desensibilizează auditoriul cu privire la gravele prejudicii pe care le
produce violența.

Receptarea mesajelor mass-media se realizează însă în funcție de propriile

nevoi, atitudini și imagini despre lume, video-violența producând astfel efecte doar
asupra celor care sunt predispuși la violență, fără a se exclude rolul mijloacelor de
informare în masă în desensibilizarea generală și formarea unor atitudini nedorite
și neconforme cu interesele societății.

g)[b)] Discriminarea

Discriminarea înseamnă refuzul de a trata un grup social în conformitate cu

aspirațiile sale. Discriminarea poate fi întâlnită la nivelul claselor sociale, al
sexelor, apartenenței religioase, al grupurilor etnice, al instruirii, al participării la
activități sociale, al emigrării etc.

Toate aceste preferințe dau naștere la prejudecăți, atitudini negative

referitoare la ansamblul grupurilor minoritare. Lipsa prejudecăților nu determină o
lipsă de discriminare, deoarece un om care nu admite prejudecățile se poate
conforma, totuși, cutumelor discriminatorii.

Prejudecățile genereaza sentimente de frustrare care, în general, declanșează

agresivitate și dorințe puternice de revanșă din partea persoanelor care se consideră
discriminate.

Câteodată, rolurile se schimbă, grupurile care se consideră discriminate

emitând în acțiunile lor revendicative pretenții care depășesc cu mult drepturile și
libertățile majoritarilor.
8
 h)[c)] Specificul național

Reprezintă o sinteză a nivelului de cultură și civilizație ale unui popor,

avându-și originea în adâncurile istoriei poporului respectiv.

Specificul național nu este prin el insuși un factor criminogen, dar include un

anumit temperament național care nu poate fi ignorat în analiza fenomenului
infracțional, deoarece în anumite condiții politice, sociale și economice, tipul de
reacție populară poate fi prevăzut în coordonatele sale în ansamblu.

i)[d)] Influențele criminogene internaționale

Orice stat cu granițele libere este spus influențelor atât pozitive, cât și
negative venite din exterior. Așadar, este normal ca și în domeniul criminalității să
joace un rol important și influențele criminogene internaționale.

Crima organizată, mereu în căutarea de noi piețe de desfacere, de rețele si

filiere necontrolate, beneficiază de avantajul unei mari viteze de desfășurare și a
unei capacități de adaptare extraordinare, punând astfel stăpânire pe noi teritorii,
cucerind pe zi ce trece tot mai mult teren.

j)[e)] Toxicomania

În denumirea generică de toxicomanie sunt incluse consumul de droguri și

alcoolismul.

Alcoolismul este și el un factor criminogen important datorită tulburărilor

mentale, cu efecte în planul comportamentului infracțional, pe care le produce.
Alcoolul, consumat mai ales în cantități mari, se constituie într-un important factor
de risc în comiterea unor acte antisociale bazate pe violență. Conform tehnicii
criminalistice, există doua stări fundamentale de alcoolism, și anume:

 Alcoolismul acut, care poate fi prezent într-o formă ușoară sau gravă:
 beția ușoară - care este însoțită de o diminuare a atenției și o lungire a
timpului de reacție, cauzând un mare număr de infracțiuni
neintenționate, comise din imprudență și neglijență (ex.: accidentele
de circulație în mare parte, unele accidente de munca etc.);
 beția gravă - produce o stare tipică de confuzie mentală, exagerează
nevoile sexuale și generează o stare de delir și agresivitate câreia i se
atribuie o parte importantă a infracțiunilor săvârșite cu violență.

9
  Alcoolismul cronic, care modifică mentalitatea fundamentală a
individului și dezvoltă agresivitatea și impulsivitatea. Este însoțit de
pierderea (simțurilor) sensurilor eticii și moralei, determinând
săvârșirea de infracțiuni (ex.: furtul, abuzul de încredere, abandonul de
familie etc.).

k)[f)] Profesia

Conform statisticilor realizate, s-a constatat că majoritatea profesiilor oferă,

într-un grad diferite, condiții pentru săvârșirea de infracțiuni.

10