CURS 8

TENDINŢE ACTUALE ÎN CRIMINOLOGIE

Elementele ce formează preocuparea de analiză în criminologia actuală sunt:

- impactul criminalităţii organizate respectiv a terorismului;
- criminalitatea şi procesele schimbării sociale;
- integrarea culturală internaţională;
- orientarea victimologică.

1. Impactul crimei organizate şi a terorismului

Odată cu tendinţa de globalizare, statele lumii se confruntă şi cu globalizarea
organizaţiilor criminale.
În genere preocupările centrale ale crimei organizate le formează evaziunea fiscală prin
intermediul paradisurilor fiscale, traficul de droguri, infracțiunile informatice, traficul cu
imigranță și traficul de persoane . Implicarea crimei organizate în afacerile legale conduce
la obţinerea controlului asupra celor care deţin puterea şi la obţinerea unor profituri ilegale pe
seama cetăţenilor. Pentru a-şi duce la îndeplinire activităţile, crima organizată corupe
oficialităţile, fapt care îi va oferi posibilitatea să-şi asigure o menţinere a unei aparente
onorabilităţi controlând şi sfera activităţilor în care se implică.
Cercetările criminologice efectuate asupra acestor realități contemporane au determinat
adoptarea de reglementări la nivel internațional prin care se tinde la implementarea de
instrumente legale comune, fie la nivelul Uniunii Europene, fie la nivel mondial, care să
asigure identificarea rapidă a cazurilor de acest gen, cooperarea judiciară internațională în
materie în vederea transferului de proceduri și asistență în vederea tragerii la răspundere a
celor vinovați.
O altă formă de violenţă în masă este terorismul. După elementul subiectiv al
infracţiunii terorismul poate fi:
- Terorism de drept comun - reprezintă acele fapte care cad sub incidenţa legii penale ca o
infracţiune obisnuită, agravată de metoda de execuţie, teroarea.
- Terorism social - urmăreşte realizarea unei doctrine sociale sau ideologii care să
motiveze distrugerea unei orânduiri sociale;
- Terorismul politic - actul terorist fiind îndreptat împotriva statului
- Terorism naţional sau intern - cu efecte între graniţele unei ţări.

1
 La nivel internațional au fost adoptate rezoluții și directive prin care statele își asumă
obligația reciprocă de cooperare judiciară pentru transferul de informații, identificarea și
tragerea la răspundere penală a persoanelor ce săvârșesc asemenea infracțiuni.

2. Schimbarea socială şi criminalitatea

Transformările politice, economice, sociale şi culturale afectează societatea atât în sens
pozitiv prin progres sau prin ameliorarea condiţiilor de trai, cât şi în sens negativ prin
regresiune, recesiune, criză, criminalitate, conflicte. Aceste elemente au un impact deosebit
asupra tipologiilor infracţionale, a frecvenţei acestora cât şi a formelor şi intensităţii controlului
social.
Concluzia studiilor efectuate asupra raportului dintre schimbarea socială şi criminalitate
arată că procesele similare ale schimbării sociale produc efecte diferite asupra evoluţiei
criminalităţii în plan geografic.
Dinamica accelerată a criminalităţii este marcată de schimbarea socială dezechilibrată în
condiţiile ,,rezistenţei" psihologice a indivizilor la progres. Dezvoltarea socială dezechilibrată
conduce la stări anomice, la blocarea oportunităţilor cât şi la marginalizarea indivizilor
neadaptaţi. Astfel clasele sociale defavorizate sunt sunt afectate cel mai mult de aceste
schimbări.

3. Integrarea culturală şi criminalitatea

Inspirându-se din lucrările lui Pitirim Sorokin (1889 – 1968), criminologul canadian
Daniel Szabo elaborează Teoria integrării cultivate diferenţiate, conform căreia fiecare
societate este caracterizată prin trei elemente a căror cumul reprezintă axa fundamentală. Cele
trei elemente sunt:
■structura socială — reprezentată de distribuţia populaţiei dupa vârstă, sex, apartenenţă
socială;
■cultura – ansamblul de obiceiuri, norme şi valori care determină conduita oamenilor;
■personalitatea de bază - profilul psihologic al persoanei realizat în procesul de
socializare.
Pe baza acestora D.Szabo identifică diferite grade de integrare socială care
influenţează procesul criminologic:
° societăţi total integrate cultural - în care criminalitatea este scazută ( afirmaţie
depaşită deoarece se referă la URSS şi Europa de Est)
° societati parţial integrate cultural- cu criminalitate ridicată (ţările occidentale)
° societăţi neintegrate cultural- cu criminalitate explozivă (ex. ţările în perioade de
criză sau război)
Astfel concluziile criminologice actuate relevă faptul că dezintegrarea socio-culturală în
ţările din Europa de Est şi Europa Centrala conduce la o creştere masivă a criminalităţii.
2
 4. Orientarea victimologică
Se pune în evidenţă faptul că alegerea unei victime nu este întotdeauna un hazard, de cele
mai multe ori relaţiile preexistente dintre victimă şi criminal fiind importante în ceea ce
determină actul criminal.
Pe lângă acest fapt, orientarea victimologică propune înlocuirea modelului represiv
tradiţional de politică penală cu un model tranzacţional de rezolvare a prejudiciilor suferite de
victime.

CAUZALITATEA ÎN CRIMINOLOGIE

1. CAUZELE FENOMENULUI SOCIAL AL CRIMINALITĂŢII

1.1. Consideraţii introductive

Scopul imediat al cercetării ştiinţifice în criminologie este reprezentat de
identificarea, analizarea şi explicarea cauzelor criminalităţii, pentru a creea astfel premisele
necesare atingerii scopului general al acestei discipline, acela de a contribui la
fundamentarea unei politici penale eficiente în măsura să determine prevenirea şi combaterea
fenomenului infracţional.
În ceea ce priveşte cauzele criminalităţii de-a lungul timpului, s-au exprimat in
literatura de specialitate diferite opinii cu privire la această problematică, opinii deja
prezentate în cadrul analizei diferitelor teorii ale cauzalităţii.
În vederea analizării succinte a factorilor ce determină criminalitatea ca fenomen
social realizăm o clasificare a acestora în
- factorii economici;
- factorii demografici;
- factorii socio-culturali;
- factorii politici.

1.2. Factorii economici și demografici

Considerând că economia determină suprastructura socială, politică cât şi cea culturală
şi instituţională, situaţia economică a unui stat determină, în acelaşi fel comportamentul
uman respectiv cel infracţional.
Industrializarea
Industrializarea este un factor de progres economic şi social care oferă:
- locuri de muncă,
3
- posibilităţi de instruire şi specializare,
- creşterea nivelului de trai al oamenilor
- creşterea calităţii produselor oferite pe piaţă.

Acest fenomen de industrializare are însă şi diferite efecte secundare ce determină

creşterea criminalităţii, fapt ce este dovedit statistic. Aceste efecte sunt create de:
 migraţia populaţiei din zonele rurale spre zonele industrializate - creează o
modificare a personalităţii acestora printr-o ruptură a individului din mediul
său rural bine cunoscut, într-un mediu urban impersonal impacte negative
asupra sa;
 se produce efectul de înstrăinare a oamenilor faţă de ceilalţi prin aplicabilitatea
muncii pe bandă;
 se distruge echilibrul ecologic al zonei respective, cu efecte ce accentuează
starea de stres a oamenilor;
 se creează o imposibilitate a asigurării unor condiţii social-edilitare minime
pentru populaţia din zonele industrializate, fapt ce duce la creşterea
criminalităţii.

1.3. Factorii socio-culturali

Cultura reprezintă totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de societatea
omenească de-a lungul istoriei.
Factorii culturali care influenţează creştera infractionalităţii sunt reprezentaţi de: familie,
şcolarizare, religie, stare civilă, mass-media, discriminarea etc.
Familia
Considerată ca fiind celula de bază a societăţii, familia are în primul rând rolul de
socializare imprimând copilului un anumit standard valoric. Orice perturbare în interiorul
structurii familiale are efecte importante la nivelul adaptării sale în societate cât şi asupra
personalităţii acestuia.
În urma urbanizării s-a schimbat structura instituţiei familiale:
- s-a intensificat rata divorţurilor, a despărţirilor şi a abandonului de familie,
- s-a diminuat autoritatea părintească;
- s-a schimbat profund instituţia familială prin şcolarizarea prelungită a copiilor,
căsătoria lor prematură şi angajarea în muncă a ambilor soţi;
- s-a redus rolul de socializare deţinut de familie datorită mass-mediei.

4
 Un studiu elaborat de soţii Dueck în cartea "U nraveling Juvenile Delinquency"
(Delicventa juvenilă nerelevată) coincide faptul că toate aceste elemente determină profund
personalitatea copiilor, ei devenind potenţiali infractori.
Instruirea şcolară
Din punct de vedere cantitativ nu sunt diferenţe vizibile în planul infracţiunilor, dar din
punct de vedere calitativ, nivelul de instruire şcolară se reflectă prin alegerea unor forme
infracţionale mai puţin primitive.
Totuşi rolul şcolii este foarte important pentru educarea şi socializarea copiilor.

Religia
Religia, în ansamblul său joacă un rol puternic de influenţă şi prevenire în combaterea
criminalităţii. S-a admis însă că anumite grupuri religioase practică infracţionismul pentru
obţinerea unor avantaje materiale.
În perioadele de crize economice şi politice profunde pot avea loc şi fenomene
infracţionale cu substrat religios cum ar fi: distrugeri de lăcaşe de cult, profanări, etc.
Starea civilă
Nu s-au identificat raporturi statistice relevante în privinţa stării civile a infractorilor,
însă s-a concluzionat că atât femeile cât şi bărbaţii necăsătoriţi sunt mai predispuşi să comită
delicte sexuale iar în cazul soţilor au fost relevate o serie de infracţiuni săvârşite cu violenţă,
datorită neînţelegerilor dintre soţi.

Impactul activităţilor din timpul liber

Au fost identificate ca periculoase formele de petrecere a timpului liber în grupuri sau
"bande" care se angajează în mod deliberat în comiterea de infracţiuni.
Rolul creşterii delicvenţei ca urmare a impactului activităţilor din timpul liber este
inseparabil legat de problemele sociale ale integrării. În acest sens, neintegrarea economică şi
socială a tinerilor absolvenţi duce la stări de frustrare şi dezechilibru care generează
infracţionalitatea.
Impactul mijloacelor de informare în masă
Criminologii occidentali au menţionat pe primele locuri violenţa în mass-media şi în
special video-violenţa. Acestea vor produce efecte mai ales asupra acelora cu înclinaţii sau
predispoziţii spre violenţă. Din cercetările efectuate rezultă următoarele efecte care le crează
violenţa în mass-media:
1. furnizează modele de comportament negativ;
2. determină creşterea nivelului agresiv în rândul celor care urmăresc asemenea filme şi
emisiuni;
5
 3. desensibilizează auditoriul cu privire la gravele prejudicii pe care le produce violenţa.
Discriminarea
Discriminarea este refuzul de a trata un grup social în conformitate cu aspiraţiile sale.
Ea se poate realiza la diferite niveluri.
Prejudecăţile nasc sentimente de frustrare care declanşează, de regulă, porniri agresive
precum şi dorinţe de revanşă din partea celor care se consideră discriminaţi. Alteori grupurile
ce se consideră discriminate emit pretenţii atât de mari încât depăşesc drepturile şi libertăţile
majoritarilor. Acesta este un caz tipic de "conflict de cultură".

Toxicomania
În prezent în România nu există o stare infracţională determinată în special de
consumul de droguri, însă alcoolismul ocupă un loc important în planul comportamentului
infracţional.
Starea alcoolică. ca factor crimogen, este influenţată în mod direct de temperamentul
psihotic sau nevrotic. Se pot descrie două stari fundamentale de alcoolism:
■ alcoolismul acut ce poate fi evidenţiat:
- într-o formă uşoară însoţită de o diminuare a atenţiei şi o lungire a timpului de reacţie,
cauzând un număr considerabil de infracţiuni neintenţionate, comise din imprudenţă şi
neglijenţă (accidente de circulaţie sau de muncă);
- într-o formă gravă care provoacă o stare tipică de confuzie mentală,
exagerează nevoile sexuale şi conduce la o stare de delir şi agresivitate
comiţând acte de violenţă.
■ alcoolismul cronic - care modifică mentalitatea fundamentală a individului şi
dezvoltă agresivitatea şi impulsivitatea determinând furtul, abuzul de încredere, abandonul
de familie sau provoacă gelozia.
Profesia
Majoritatea profesiilor conferă condiţii pentru săvârşirea unor infracţiuni.
Astfel se evocă criminalitatea "gulerelor albe" care defineşte infracţionalitatea
săvârşită de către persoane socialmente respectabile, care ocupă un statut elevat. Aparută
pentru prima dată în lucrarea "Criminalitatea gulerelor albe" a lui Sutherland, acest tip de
criminalitate are unele caracteristici speciale:
■ beneficiază de o indulgenţă generalizată datorită poziţiei sociale a infractorului;
■ în aceste cazuri reputaţia persoanelor implicate nu este alterată;
■ se realizează prin ignorarea şi prin interpretarea falsă a legii, făcându-se o confuzie
voită între limitele licitului şi ale ilicitului.

1.4. Factorii politici

6
 Influenţa factorilor politici în criminogeneză apare în mod deosebit în două situaţi
specifice: războiul şi revoluţia.
Războiul
Războiul convenţional - este mai putin crimogen datorită reglementărilor speciale în
domeniul penalului (legea marţială);
Războiul civil - produce efecte puternic crimogene constituind cea mai înaltă
expresie a unei crize politice pe tentonul unui stat .
Războiul civil, indiferent de natura conflictului (politică, etnică sau religioasă),
creează centrii antagonici de putere astfel încât infractorii de profesie îşi pot desfăşura
activitatea nestingheriţi. In cazul războiului civil apar o serie de fenomene negative cum ar fi:
- se ignoră complet sistemul legislativ;
- se instaurează haosul şi anarhia socială şi economică, se declanşează
violenţa;
- starea de haos şi anarhie încurajează comiterea de infracţiuni a unor
persoane care nu au fost cunoscute anterior cu comportamente antisociale;
- apare terorismul ca formă a luptei pentru putere.
Revoluţia este o stare de criză politică, de mare amploare, prin care se urmăreşte
înlăturarea de la putere a unui grup conducător, cucerirea puterii politice şi schimbarea
orânduirii sociale.
Momentul de criză se repercutează grav asupra sistemului legislativ care nu mai este
respectat, precum şi asupra organelor de control social, care, fie că sunt eliminate, fie că nu îşi
mai pot îndeplini atribuţiile. În timpul desfăşurării, cât şi în perioada de tranziţie care urmează
criminalitatea cunoaşte o adevarată explozie.