CONȘTIINȚA JURIDICĂ

Ca institutie ce deriva de la societate si isi gaseste suportul in relatiile

reciproce dintre oameni, dreptul este indisolubil legat de evolutia generala a
societatii.
Componentele sistemului juridic sunt: - constiinta – dreptul - relatiile juridice
(ordinea de drept)
Constiinta juridica joaca rolul unui receptor, primind stimulii pe care-i
emite societatea, ii ordoneaza si ii supune unui examen axiologic. In acelasi
timp, joaca si un rol de tampon, interpunandu-se intre acesti stimuli si realitatea
normativa.
Constiinta juridica apare ca o premisa a dreptului, iar functia sa normativa
este mijlocita de ipostazele constiintei prin care omul devine subiect propriu- zis
si titular de drepturi.
Dreptul – (partea institutionala) se constituie ca un sistem de reglementare
si de institutii care alcatuiesc cadrul substantial de referinta. Dreptul ca fenomen
normativ da expresie cerintelor structurilor sociale de mai buna organizare a
raporturilor umane in vederea obtinerii acelui echilibru social indispensabil
pentru asigurarea climatului in care liberul arbitru si violenta sunt raportate la un
anumit standard oficial de comportament.
Dreptul ca sistem de norme si institutii are o sfera mai restransa decat
juridicul – ca parte componenta a realitatii sociale. Dreptul suporta influente din
partea cadrului fizic inconjurator, precum si din partea componentelor sistemului
social.
Elementele de influentare a dreptului se numesc factori de configurare a
dreptului si sunt grupati in trei categorii:
a).Cadrul natural este factorul de configurare a dreptului care are drept
componente mediul geografic, factorii biologici, fiziologici si demografici.
b).Cadrul social si politic influenteaza dreptul constituind un factor de
configurare cu actiune specifica. Evolutia istorica a fenomenului juridic pune in
lumina caracterul corelat al actiunii componentelor acestui factor: economicul,
politicul, socialul si ideologicul. Factorul economic isi impune autoritatea si
asupra celorlalte componente ale sistemului social. Un anumit tip de economie
nu va fi strain de un anumit tip de ideologie, care isi va pune amprenta si asupra
modului de receptare de catre drept a influentei economice. Asupra dreptului
exercita inflente si structurile organizate ale societatii:statul, grupurile de
presiune sau de interese si partidele politice ca structuri sociale nestatale. O
notabila inflenta o exercita grupurile de presiune care direct, afirma ca nu doresc
puterea. In realitate intervin direct in viata politica.
c). Factorul uman reprezinta zona centrala de interes pentru orice legiuitor.
Normele juridice reprezinta un important factor de socializare care modeleaza
comportamentul uman. Dincolo de instinctul social al omului, comportarea sa in
societate este determinata de functionarea cadrelor normative care prefigureaza
conduita tipica ce corespunde interesului general.
Dimensiunea umana a dreptului priveste drepturile fundamentale ale omului,
garanteaza egalitatea deplina a tuturor oamenilor si posibilitatea de manifestare
nestingherita in temeiul libertatii si demnitatii.
Constiinta juridica este o premisa a dreptului. Nu exista sistem de drept fara ca,
înainte, acesta sa fie constientizat în primul rând de catre destinatarii sai. Mai
mult, omul trebuie sa participe ca factor constient la derularea raporturilor de
drept, ceea ce îi va permite sa actioneze respectând legea. Numai în aceste
conditii se poate vorbi despre ordinea de drept. Constiinta juridica se
structureaza pe doua paliere: o componenta rationala si anume ideologia juridica
(ansamblul reprezentarilor cu privire la fenomenul juridic) si o componenta
psihica – psihologia juridica (ansamblul trairilor emotionale: sentimente,
dorinte, etc.)
Constiinta juridica constituie o premisa ideologica a elaborarii dreptului. Nici o
lege, nici un act normativ  nu a fost adoptat inainte de a fi conceput ,inainte de a
fi trecut prin constiinta juridica a celor care participa la actiitatea normativa si
care sunt purtatori ai constiintei juridice  a societatii sau a unui grup social.
Constiinta juridica cuprinde si sfera realizarii dreptului , a aplicarii sale , a
formarii si infaptuirii raporturilor juridice create pe baza normelor de drept , a
respectarii dreptului.