Constiinta juridica, raspundere juridica

Autori:
Conf.univ.dr. Dumitru Popa
Avocat Botomei Mihaela (Baroul Bacau)

Ca institutie ce deriva de la societate si isi gaseste suportul in relatiile reciproce dintre

oameni, dreptul este indisolubil legat de evolutia generala a societatii.
Componentele sistemului juridic sunt: - constiinta dreptul - relatiile juridice (ordinea de
drept)
Constiinta juridica joaca rolul unui receptor, primind stimulii pe care-i emite societatea,
ii ordoneaza si ii supune unui examen axiologic. In acelasi timp, joaca si un rol de tampon,
interpunandu-se
intre
acesti
stimuli
si
realitatea
normativa.
Constiinta juridica apare ca o premisa a dreptului, iar functia sa normativa este
mijlocita de ipostazele constiintei prin care omul devine subiect propriu- zis si titular de
drepturi.
Dreptul (partea institutionala) se constituie ca un sistem de reglementare si de
institutii care alcatuiesc cadrul substantial de referinta. Dreptul ca fenomen normativ da
expresie cerintelor structurilor sociale de mai buna organizare a raporturilor umane in vederea
obtinerii acelui echilibru social indispensabil pentru asigurarea climatului in care liberul
arbitru si violenta sunt raportate la un anumit standard oficial de comportament.
Dreptul ca sistem de norme si institutii are o sfera mai restransa decat juridicul ca parte
componenta a realitatii sociale. Dreptul suporta influente din partea cadrului fizic
inconjurator,
precum
si
din
partea
componentelor
sistemului
social.
Elementele de influentare a dreptului se numesc factori de configurare a dreptului si
sunt
grupati
in
trei
categorii:
a).Cadrul natural este factorul de configurare a dreptului care are drept componente mediul
geografic,
factorii
biologici,
fiziologici
si
demografici.
b).Cadrul social si politic influenteaza dreptul constituind un factor de configurare cu actiune
specifica. Evolutia istorica a fenomenului juridic pune in lumina caracterul corelat al actiunii
componentelor acestui factor: economicul, politicul, socialul si ideologicul. Factorul
economic isi impune autoritatea si asupra celorlalte componente ale sistemului social. Un
anumit tip de economie nu va fi strain de un anumit tip de ideologie, care isi va pune
amprenta si asupra modului de receptare de catre drept a influentei economice. Asupra
dreptului exercita inflente si structurile organizate ale societatii:statul, grupurile de presiune
sau de interese si partidele politice ca structuri sociale nestatale. O notabila inflenta o exercita
grupurile de presiune care direct, afirma ca nu doresc puterea. In realitate intervin direct in

viata
politica.
c). Factorul uman reprezinta zona centrala de interes pentru orice legiuitor. Normele juridice
reprezinta un important factor de socializare care modeleaza comportamentul uman. Dincolo
de instinctul social al omului, comportarea sa in societate este determinata de functionarea
cadrelor normative care prefigureaza conduita tipica ce corespunde interesului general.
Dimensiunea umana a dreptului priveste drepturile fundamentale ale omului, garanteaza
egalitatea deplina a tuturor oamenilor si posibilitatea de manifestare nestingherita in temeiul
libertatii si demnitatii.
Constiinta juridica este o premisa a dreptului. Nu exista sistem de drept fara ca, nainte,
acesta sa fie constientizat n primul rnd de catre destinatarii sai. Mai mult, omul trebuie sa
participe ca factor constient la derularea raporturilor de drept, ceea ce i va permite sa
actioneze respectnd legea. Numai n aceste conditii se poate vorbi despre ordinea de drept.
Constiinta juridica se structureaza pe doua paliere: o componenta rationala si anume
ideologia juridica (ansamblul reprezentarilor cu privire la fenomenul juridic) si o componenta
psihica psihologia juridica (ansamblul trairilor emotionale: sentimente, dorinte, etc.)
Constiinta juridica constituie o premisa ideologica a elaborarii dreptului. Nici o lege,
nici un act normativ nu a fost adoptat inainte de a fi conceput ,inainte de a fi trecut prin
constiinta juridica a celor care participa la actiitatea normativa si care sunt purtatori ai
constiintei juridice a societatii sau a unui grup social.
Constiinta juridica cuprinde si sfera realizarii dreptului , a aplicarii sale , a formarii si
infaptuirii raporturilor juridice create pe baza normelor de drept , a respectarii dreptului.
Rspunderea juridic
Rspunderea juridica este acea form a rspunderii sociale stabilit de stat n urma
nclcrii normelor de drept printr-un fapt ilicit i care determin suportarea consecinelor
corespunztoare de ctre cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forei de constrngere a statului n
scopul restabilirii ordinii de drept astfel lezate. Noiunea de rspundere nu este specific n
exclusivitate dreptului, ea fiind folosit n toate domeniile vieii sociale.
Rspunderea poate s fie de natur: politic, moral, juridic, religioas, etc.; i are un
caracter corelativ, respectiv politic, moral, juridic, religios .a.m.d. Prin declanarea rspunderii
i suportarea consecinelor decurgnd din ea se restabilete ordinea de drept nclcat.
Legislaia si jurisdicia nu definesc noiunea de rspundere juridic, legiuitorul fixnd doar
condiiile n prezena crora o persoan poate fi tras la rspundere, respectiv principiile
rspunderii, natura i ntinderea sanciunilor susceptibile de aplicare i limitele n care
opereaz. Situaia este similar i n practica judiciar, care nu d o definiie a rspunderii
juridice sau a vreuneia din formele acesteia, ns practica i-a adus o valoroas contribuie la

explicarea i lmurirea condiiilor i formelor rspunderii juridice. Sensul frecvent atribuit

noiunii de rspundere este acela de obligaie de a suporta consecinele nerespectrii unor
reguli de conduit, de ctre autorul faptei contrare normei i care poart totdeauna amprenta
dezaprobrii sociale a unei asemenea conduite.

Condiiile rspunderii juridice:

a) Fapta (conduita) ilicit Ea const n svrirea unei anumite fapte rezultnd dintr-o
conduit neconform cu legea sau ilicit a subiectului de drept. Faptul juridic ilicit presupune o
conduit sau o atitudine manifest contrar regulilor de drept i care a nclcat norma prescris
perturbnd desfurarea normal a relaiilor sociale. Noiunea de conduit este atitudinea
rezultat din voina i contiina obiectivat a omului. Un fapt devine ilicit numai atunci cnd
conduita ncalc normele de drept, obiectul ilicitului juridic constituindu-l tocmai aceast
nclcare. Fapta se compune din: aciune care reprezint atitudinea activ a autorului faptei
ilicite sancionat pentru c s-a materializat ntr-o conduit interzis de normele prohibitive si
inaciune const dintr-un fapt negativ, o conduit de abinere sau de omisiune de la aciunea
prescris subiectului obligat s o svreasc.
b) Rezultatul faptei ilicite l reprezint efectul sau consecina care decurge din svrirea ei
sau din conduita avut. n funcie de felul i natura faptei efectele produse pot fi materiale,
reprezentnd transformri n lumea material (decesul i vtmarea persoanei fizice,
degradarea sau distrugerea unui bun) iar altele pot fi efecte nemateriale (atingerea adus
onoarei i demnitii unei persoane, nendeplinirea obligaiei de supraveghere i educare a
minorilor de ctre prini )
c) Raportul sau legtura cauzal dintre fapta ilicit i rezultatul duntor In toate cazurile
n care pentru existena nclcrii ordinii de drept legea mai stabilete, pe lng svrirea
aciunii sau inaciunii i producerea consecinelor ilicite pentru declanarea rspunderii
juridice, organului de aplicare a dreptului i revine ntotdeauna i sarcina determinrii existenei
sau inexistenei raportului de cauzalitate adic a legturii dintre faptul svrit i rezultatul
produs.
Cauzalitatea reprezint un ansamblu de fenomene legate astfel ntre ele nct existena
unui fenomen este determinat sau condiionat de producerea unui alt fenomen. Fenomenul
care determin existena unui alt fenomen se numete cauz, iar fenomenul astfel determinat
sau produs se numete efect. In raport cu efectul, cauza este primordial, independent i
obiectiv, n timp ce efectul este dependent secundar i derivat ntruct izvorul su rezid n
cauz. Legtura dintre cauz i efect este denumit cauzalitate sau raport de cauzalitate
("nexum cauzal").
d) Subiectul rspunderii juridice Subiecii rspunderii juridice sunt:

Persoana fizic - poart rspunderea faptei sale dac are responsabilitate juridic. Capacitatea
de a rspunde exprim aptitudinea de a da seam pentru fapta ilicit svrit i de a suporta
toate consecinele juridice decurgnd din ea. Capacitatea de a rspunde este o form specific a
capacitii juridice i nu se confund cu o anumit capacitate determinat dintr-o ramur de
drept.
Persoana juridic - rspunde pentru faptele persoanelor fizice care o compun n cazul acelor
fapte svrite de acestea din urm n exercitarea atribuiilor de serviciu sau n legtur cu
serviciul. Faptele ilicite ale conducerii persoanei juridice sunt considerate fapte ale nsi
acestei organizaii colective, iar, n consecin, rspunderea va fi pentru fapta proprie, n timp
ce faptele ilicite ale celorlali membri ai acesteia antreneaz doar rspunderea pentru fapta
altuia.
e) Vinovia reprezint atitudinea psihic a subiectului fa de fapta svrit i de rezultatul
acesteia. Ea este expresia unei atitudini psihice contient negative fa de valorile juridice
ocrotite prin lege. Svrirea faptei ilicite este, de regul, precedat de apariia ideii devenit
hotrre sau rezoluie i transformat n manifestare de voin ce impulsioneaz i declaneaz
energia necesar svririi faptei. Individul aflat n deplintatea facultilor mintale poate
concepe i aprecia caracterul ilicit al faptei sale ct i urmrile negative aferente ei. Pentru a
putea rspunde sau a da seam individul trebuie s aib n acel moment al svririi o voin
contient fa de rezultatele faptei sale i liber, neconstrns, putnd hotr nestnjenit n
deplin cunotin de cauz n vederea atingerii unui scop.
Vinovia cunoate dou forme: Intenia care este de dou feluri; directa si indirect si culpa
este forma mai puin grav a vinoviei i mbrac n dreptul penal dou forme: cu
previziune sau impruden si fr prevedere sau neglijen.
n dreptul civil vinovia mbrac forma culpei n culpa cu intenie si culpa fr intenie.
f) Cauze care exclud caracterul ilicit al faptei i cauze care nltur rspunderea
juridic : legitima aprare, starea de necesitate, constrngerea fizic i constrngerea moral,
cazul fortuit, iresponsabilitatea, beia (involuntar), minoritatea fptuitorului, eroarea de fapt,
situaii n care, dei exist o fapt ilicit, rezultat periculos, raport de cauzalitate i subiect,
lipsete vinovia autorului.

3. Formele rspunderii juridice:

Formele rspunderii juridice, n funcie de apartenena normelor juridice la una sau alta din
ramurile dreptului sunt:

Rspunderea juridic de drept civil- Este forma tipic i totodat cea mai dezvoltat a
rspunderii juridice. Ea cunoate dou forme: delictual si contractual. Delictele civile sunt
faptele ilicite cauzatoare de daune comise cu intenie sau din culp. Aceast form delictual
cunoate doua feluri de rspundere : direct si indirect
Rspunderea juridic de drept penal- Este un raport juridic penal de constrngere nscut n
urma comiterii unei infraciuni .Temeiul rspunderii penale este infraciunea , adic fapta care
prezint pericol social , este svrit cu vinovie i este prevzut de legea penal.
Infraciunile se pot mpri n diferite categorii , cum ar fi : infraciuni contra securiti
statului, contra persoanei, contra autoritii, contra avutului privat, infraciuni de fals etc.
Rspunderea juridic de drept administrativ-Cunoate trei forme: rspundere
administrativ-disciplinar,
rspunderea
administrativ-convenional,
administrativpatrimonial:
- administrativ-disciplinar: care este antrenat n situaia producerii unor abateri care nu
mbrac caracterul de contravenie.
- administrativ-patrimonial: care este antrenat n cazul n care statul trebuie s rspund
pentru prejudiciile cauzate ca urmare a unor erori judiciare ale organelor sale specializate cu
atribuii judiciare, ori pentru pagubele rezultate din acte administrative ilegale emise de
administraia de stat, ori prin nesoluionarea n termenul prevzut de lege a cererilor adresate
autoritilor publice.
- administrativ-convenional: care intervine n cazul svririi unei contravenii.
Contravenia este fapta care prezint un pericol social mai redus dect infraciunea, care este
prevzut ca atare de lege sau alt act normativ i care este svrit cu vinovie.
Rspunderea juridic de dreptul muncii;
n ramura dreptului muncii , rspunderea angajailor poate fi: - rspundere material si
rspundere disciplinar.
Rspunderea material: este antrenat n cazul n care angajatul ncalc cu vinovie
obligaiile de serviciu i cauzeaz o pagub unitii la care este angajat.Rspunderea
disciplinar: este antrenat cnd persoana ncadrat, indiferent de funcia sau postul pe care l
ocup, ncalc cu vinovie obligaiile pe care i le-a asumat prin contractul de munc.
Rspunderea juridic de drept constituional.
Deintorii unui mandat politic sunt inui s rspund pentru fatele lor, deziderat existent n
concepia statului constituional i democratic modern. Rspunderea celor alei n organele
reprezentative ale statului este parial i fragmentat i nu se poate compara cu alt form de
rspundere n ceea ce privete decizia.
Rspunderea juridic in dreptul international

Raspunderea internationala a statelor a fost reglementata de ONU pentru statele membre

in noiembrie 2001, in cadrul sesiunii 53 a Comisiei de Drept International.
Seria de 59 articole incearca sa formuleze, in functie de codificare si dezvoltarea progresiva,
regulile de baza ale dreptului international privind raspunderea statelor pentru actiunile
proprii catalogate ca fiind incalcari ale normelor de drept international. Accentul este pus pe
conditiile generale care fac un stat sa fie catalogat responsabil pentru incalcarea unor norme
de drept international (acesta putandu-se realiza fie prin actiuni, fie inactiuni) si consecintele
legale care rezulta.
Articolele nu incearca sa definesca continutul obligatiilor
internationale ce revin statelor, obligatii a caror incalcare ar da nastere responsabilitatii,
aceasta fiind functia normelor primare de drept international. Prima parte a documentului
defineste conditiile generale necesare pentru nasterea raspunderii internationale a statelor.
Astfel, Capitolul I infatiseaza 3 principii de baza pentru raspundere din care rezulta restul
articolelor ca un intreg. Chiar art.1 enunta Fiecare act international al unui stat catalogat ca
fiind injust naste raspunderea internationala a acelui stat pentru respectivul act . Actul
catalogat ca injust nu reprezinta astfel nimic altceva decat o incalcare a unei norme de drept
international. Curtea Internationala de Justitie a fost nevoita sa aplice acest principiu intr-un
numar destul de mare de cazuri in care CIJ a hotarat ca in cazul in care un stat comite un act
international injust impotriva unui alt stat, raspunderea internationala se constituie imediat ca
si cum s-ar desfasura intre cele 2 state, referindu-se la acest principiu si cand a afirmat ca
refuzul de a executa o obligatie nascuta dintr-un tratat naste raspunderea

BIBLIOGRAFIE:
1. Albici Mihail, Despre drept i tiina dreptului, Ed. All Beck, Bucureti, 2005;
2. Anghel M.Ion, Anghel I Viorel, Raspunderea in dreptul international Ed. Lumina Lex,
Bucureti, 1998;
3. Ceterchi Ioan, Craiovan Ion, Introducere n teoria general a dreptului, Ed. All, Bucureti,
1998;
4. Corbeanu Ion, Corbeanu Maria, Teoria general a dreptului, Ed. Lumina Lex, Bucureti,
2002;
5. Dvoracek V. Maria, Lupu Gheorghe, Teoria general a dreptului, Ed. Fundaiei Chemarea,
Iai, 1996;
6. Hum Ioan, Teoria general a dreptului, Ed. Fundaiei Academice Danubius, Galai, 2000;

7. Mazilu Dumitru, Teoria general a dreptului, Ed. All Beck, Bucureti, 2000;
8. Popa Dumitru , Raspunderea
Ed.Vasiliana ,98 Iasi,2004;

statelor si persoanelor in dreptul international public,

9. Popa Nicolae, Teoria general a dreptului, Ed. All Beck, Bucureti, 2002;
10. Voicu Costic, Teoria general a dreptului, Ed. Sylvi, Bucureti, 2000;