Subiecte examen Administrativ

Structura examen:

I. 10 grile din caietul de seminar (2p)

II. 1 subiect de teorie

1. Definitia si trasaturile dreptului administrativ

Dreptul administrativ este o ramura a dreptului public ce reglementeaza in regim de putere

publica, relatiile sociale din sfera administratiei publice.

Trasaturi:
1. dreptul administrativ este calificat in mod unanim ca fiind o ramura a dreptului public.
2. dreptul administrativ este dominat de principiul legalitatii, in sensul ca activitatea
adutoritatilor administratiei publice se desfasoara pe baza legii si are ca scop principal
punerea lor in aplicare. Acest principiu al legalitatii este un principiu constitutional regasit
in art. 1 (5):respectarea Constitutiei a suprematiei sale si a legilor este obligatorie ;
3. dreptul administrativ se caracterizeaza prin existenta unui ansambu de reguli specifice
activitatilor administrative, distincte aceste reguli, de cele care reglementeaza raporturile
dintre particulari, fapt ce deosebeste dreptul administrativ de cel privat.
Problemele care apar in activitatea administrativa difera in mod esential de problemele
generate intre particulari.
4. normele dreptului administrativ sunt mai mobile fata de normele dreptului privat.
Legislatia administrativa se modifica uneori cu prea mare repeziciune aspect ce atrage
deficiente in implementare mai ales ca normele administrative trebuie implementate pana
la ultimul nivel al administratiei respectiv la nivelul comunitatilor locale;
5. in dreptul administrativ interesul public are prioritate in fata interesul particular plecandu-
se de la ideea ca interesele statului sunt interesele colectivitatii iar interesele colectivitatii
sunt prioritare in rapot cu cele ale indivizilor. Ca un echilibru fata de aceste prerogative de
forta ale administratiei publice, Constitutia instituie drepturi de garantii (art. 51,52) pentru
a-l proteja pe cetatean.

2. Analiza art. 52 Constitutie???

Subiecte examen Administrativ

Analiza art. 52 Const. referitoare la sfera administratiei publice Art 52 Const, se refera
la posibilitatea pe care o are orice persoana vatamata intr-un drept sau interes legitim sa
obtina : recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei.
Potrivit Consitutiei revizuite exista autoritati publice care fac parte din puerea
legislative ori puterea judecatoreasca dar si autoritati publice care nu se incadreaza in
clasicele puteri (Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Curtea Constituionala) care emit
acte administrative. Analiza acestui art. presupune sa stim sa raspundem la 3 intrebari :
1. La ce fel de autoritati publice face referite art. 52?
2. La sensul larg sau sansul restras al notiunii de administratie publica?
3. La ce fel de acte administrative face referire art. 52 Const, in sensul se refera la actele
administrative ale autoritatilor centrale, intermediare sau locale ?
Textul se aplica acelor acte pe care le definim in dreptul administrativ ca fiind ,,acte
administrative,,
!!! Textul articolului 52 se aplica atat actelor administrative emise de autoritatile
executive ( cap 5+ presedinte+guvern) cat si actelor administrative emise de celelalte autoritati
publice ( parlament, autoritate judecatoreasca, avocatul poporului, curtea constitutionala) fara
deosebire de natura lor juridica. Intrucat vorbim de acte cu caracter administrativ, nu vor intra in
discutie legea ca act juridic al Parlamentului si hotararea judecatoreasca pronuntata intr-o speta
solutionata.!!!
Exista insa situatii in care structuri administrative ale Parlamentului sau structuri
administrative ale instantelor judecatoresti emit acte administrative. Aceste acte vor intra
sub incidenta art. 52.
4. Statul raspunde patrimonial pentru erorile juridiciare?
Subiecte examen Administrativ

3. Normele de drept administrativ

Norma de drept administrativ are o structura trihotomica:
- Ipoteza;
- Dispozitie;
- Sanctiune.

IPOTEZA
Ipoteza prevede imprejurarile, conditiile in care se aplica si subiectele la care se refera
dispozita. In ipoteza normei vom gasi si alte elemente precum cele care prevad defintii, principii,
scopul activitatii unei autoritati, intelesul unor termeni, toate acestea fiind necesara pentru a
intelege ce vrea sa ne spuna norma.
Ceea ce caracterizeaza o norma de dreptul administrativ este modul amplu de redactare.
Ipoteza normei de drept administrativ ne expune obiectul administratiei.
Ipoteza normei de drept administrativ se clasifica in :
- Ipoteza absolut determinata
- Ipotea relativ determinata

Ipoteza absolut determinata

Ipoteza este absolut determinata cand contureaza cu exactitate imprejurarile in care se
aplica dispozitia. In cazul unei ipoteze absolut determinate autoritatea nu face decat sa verifice,
sa ateste, sa ia act sau sa confirme. Vorbim in acest caz despre o competenta legata adica
autoritatea administrativa este tinuta, legata de norma juridica.

Ipoteza relativ determinata

Ipoteza este relativ determinata cand legea prevede intrt-o modalitate generala
imprejurarile la care se aplica norma. Existenta lor concreta urmand a fi stabilita de autoritatea
care o aplica. In aceasta situatie vorbim despre puterea discretionara autoritatii publice sau de
competenta de apreciere a acesteia.

DISPOZITIA
Pentru ca suntem un drept de putere, dispozitia va fi de cele mai multe ori categorica si
imperativa. Rezulta ca cele mai multe norme de drept administrativ au o dispozitie onerativa prin
care subiectele de drept sunt obligate la o anumita conduita sau prestatie.
In dreptul administrativ intalnim si norme cu caracter prohibitv.Aceste norme sunt norme
prin care se interzic anumite actiuni.
De asemenea regasim in dreptul administrativ (frecventa redusa) norme cu caracter
permisiv. Aceste norme cu caracter permisiv prevad facultatea de a actiona sau nu lasand la
latitudinea subiectelor de drept daca sa faca sau nu anumite actiuni.
In continutul cu caracter permisiv gasim verbul a putea.
La fel ca si ipoteza, dispozitia poate fi absolut determinata( cand nu este posibila nici o
derogare de la drepturile si obligatiile stabilite) sau relativ determinata( cand norma prevede
mai multe variante posibile de conduita urmand ca fie administratia fie cetateanul sa aleaga una
dintre ele.
Subiecte examen Administrativ

SANCTIUNEA
In stanctiunea vom regasi urmarile juridice care apar in cazul nerespectarii normei de
drept administrativ. Este posibil ca sanctiunea sa nu apara in mod direct, caz in care urmeaza sa
fie dedusa din continutul normei. Sanctiunea este un element potential al normei.
Clasificarea sanctiunilor:
1. Sanctiuni absolut determinat;
2. Sanctiuni relativ determinate;
3. Sanctiuni alternative;
4. Sanctiuni cumulative.

Formele sanctiunii
1. Formele sanctiunii disciplinare (revocarea, alegere mutarea disciplinara);
2. Formele sanctiunilor contraventionale (avertismentul, amenda, prestarea unei activitati
in folosul comunitatii);
3. Formele sanctiunilor administrativ patrimoniale (repararea prejudiciului produs printr-o
dauna materiala sau morala );
4. Formele masurilor de constrangere cu caracter nesanctionator (retinerea unei
persoane, obligarea la tratament medical) ;
5. Formele masurilor executarii silite (demolarea, desfintarea unei constructii);
6. Formele masurilor cu privire la actele juridice (anularea, suspendarea sau caile de atac
in instanta impotriva actelor administrative).

4. Raporturile de drept administrativ

Subiecte examen Administrativ

In dreptul administrativ identificam 2 tipuri de raporturi:

1. Raporturile de supordonare (regula) ;
2. Raporturile de colaborare (exceptia).

Atat raporturile de colaborare cat si cele de subordonare au trasaturi comune:

1. Unul dintre subiecte este in mod obligatoriu un purtator al autoritatii publice. Aceasta
trasatura individualizeaza raporturile de drept administrativ de raporturile de drept privat;
2. Sunt raporturi de putere ce apar in sfera relatiilor sociale reglementate de dreptul
administrativ. Aceasta delimiteaza raporturile de drept administrativ de celelalte raporturi
de drept public;

Trasaturi specifice raporturilor de subordonare:

1. Subordoneaza un subiect de drept fata de celelalt subiect cu care intra in raport, astfel
intotdeauna subiectul care este purtator al autoritatii publice are o pozitie supraordonata;
2. Nasterea si realizarea lor sunt determinate fie de vointa legiuitorului fie de vointa
unilaterala a subiectului supraordonat;
3. Realizarea lor constituie o obligatie juridica pentru organul supraordonat.

Trasaturile specifice raporturilor de colaborare:

1. Raporturi in care purtatorul autoritatii publice colaboreaza de pe o pozitie egala cu
celalalt subiect care poate fi purtator sau nu de autoritate publica;
2. Nasterea si realizarea lor concreta vor fi determinate de manifestarea vointei ambelor
subiecte de drept;
3. Conditiile in care se manifesta vointa subiectelor de drept implicate sunt expres prevazute
de lege.

5. Izvoarele dreptului administrativ

Definitie: izvoarele de drept sunt procedurile prin care se elaboreaza regulile de drept.
Subiecte examen Administrativ

Criteriile clasice de clasificare a dreptului le imprumutam de la T.G.D :

1. izvoare materiale;
2. izvoare formale.
Doctrina foloseste un alt criteriu de clasificare precum:
1. izvoare scrise;
2. izvoare nescrise- cutumiare si jurisprudentiale

Sistemul normativitatii juridice = izvoarele scrie ale dreptului administrativ sunt ordonate
si ierarhizate.
Izvoare scrie:
1. Constitutia;
2. Legea organica;
3. Legea ordinara si ordonanta;
4. Hotararea Guvernului;
5. Hotarari (ordine, instructiuni, norme de aplicare) ale administratiei ministeriale.
6. Ordinul prefectului;
7. Hotararea consiliului judetean;
8. Hotararea consiliului local;
9. Dispozitia primarului.

CONSTITUTIA
Constitutia este legea fundamentala care cuprinde norme cu privire la administratia
publica atat in sens organic cat si material. Este sursa directa sau indirecta a tuturor
prerogativelor administratiei publice . In art 1 avem enumerate valorile supreme care stabilesc
sensul activitatii administratiei publice.
Titlul II stabileste drepturi si libertati fundamentale fiind drepturi obligatii si limite ale
administratiei publice.
Titlu III enumera prerogativele administrative ale Presedintelui Romaniei si ale
Guvernului.
Art 134 enumera obiectivele pe care trebuie sa le asigure statul in plan economic ,
financiar si social. Toate fiind sarcini ale organelor administratiei

LEGILE
Exemple de legi organice:
1. Legea 90/2001
2. Legea 415/2002
3. Legea 188/1999
In ceea ce priveste legea ordinara, aceasta este izvor de drept administrativ numai in masura in
care reglementeaza relatii sociale ce fac obiectul administratiei publice. Dreptul contraventional
este o ramura a dreptului administratiiv iar legile ordinare care stabilesc contraventii vor intra tot
in categoria izvoarelor dreptului administrativ.

Elemente comune ale regimului juridic al legilor organice si ordinare:

a) Obligativitatea publicarii in Monitorul Oficial- art 78: legea se publica in MO. Nimeni
nu se poate apara in justiei de necunoasterea legii. Statul isi obliga cetatenii sa cunoasca
Subiecte examen Administrativ

legea. Statul la randul sa este obligat sa asigure cunoasterea legii. Mecanismul juridic
prin care statul isi aduce la indeplinire aceasta obligatie il reprezinta obligativitatea
publicarii in MO.
b) Intrarea in vigoare a legii-art. 78:
- Intrarea in vigoare la 3 zile de la data publicarii in MO;
- Intrarea in vigoare la o data ulterioara prevazuta in textul legii.
Art 15 (2)legea dispune numai pentru viitor cu exceptia legii penale sau contraventionale mai
favorabile
c) In sistemul actual de drept, legea ordinara este regula iar legea organica este exceptia;

ORDONANETELE DE GUVERN
Ordonanetele de Guvern sunt prin excelenta izvoare ale dreptului administrativ deoarece
ele sunt emise de Guvern care este figura centrala a administratiei publice. Ordonantele
Guvernului sunt si acte administrative

HOTARARILE DE GUVERN
Hotararile de Guvern potrivit art 108 (2) sunt emise pentru organizarea executarii legilor.
Ordonantele fie simple fie de urgenta inlocuiesc legea in timp ce hotararile pun in aplicare legile.
Toate hotararile de Guvern sunt izvoare ale dreptului administrativ.
Hotararile si ordonantele se semneaza de primul ministru si se contrasemneaza de
ministrii care au obligatia punerii lor in executare. Atat hotararile si ordonantele se publica in
MO. Nepublicarea in MO atrage inexistenta actului.
Art 108 (4) prevede o exceptie de la principiul obligativitatii publicarii in MO respectiv
nu se publica hotararile care au caracter militar.
Alaturi de hotararile de Guvern constituie izvoare ale dreptului administrativ, hotararile
Consiliului de Ministrii.

TRATATUL INTERNATIONAL CA IZVOR DE DREPT ADMINISTRATIV

Pentru a fi izvor al dreptului administrativ, tratatul international trebuie sa indeplineasca

cumulativ urmatoarele trei conditii:
1. Sa fie de aplicate directa, nemijlocita;
2. Sa fie ratificat conform Constitutiei;
3. Sa cuprinda reglementari ale raletiilor sociale ce fac obiectul dreptului administrativ.

Izvoarele nescrise ale dreptului administrativ

Cutuma reprezinta izvor al dreptului administrativ numai daca sunt indeplinite cumulativ doua
conditii:
1. Practica indelungata;
2. Formarea convingerii opiniei publice asupra caracterului obligatoriu.
Atat administratia cat si cei administrati trebuie sa aiba convingerea ca prin respectiva cutuma e
stabilesc veritabile drepturi si obligatii juridice. In dreptul administrativ,cutuma, reprezinta izvor
de drept mai ales in cazul comunitatilor locale (ex: oficierea casatoriile de catre primar sau de
ofiterul starii civile in zilele de sambata).
Subiecte examen Administrativ

Cutuma sau obiceiul juridic reprezinta uzajul care a fost implantat intr-o anumita
colectivitate, pe care aceasta colectivitate il considera obligatoriu din punct de vedere juridic.
Oiceiurile, potrivit unor conceptii, au o sfera mai larga decat dreptul,in ele regasindu-se
germenele organizarii juridice a societatii.

Practica judiciara este izvor de drept administrativ:

1. Hotararile instantelor de contencios administrativ;
2. Hotararile instantelor de contencios constitutional.

Doctrina nu este un izvor de drept administrativ insa are o influenta decisiva asupra
jurisprudentei . Este utilizata atat de judecator cat si de legiuitor.
Subiecte examen Administrativ

PRESEDINTELE

6. Cadrul constitutional al institutiei prezidentiale

Presedintele Romaniei face pate din puterea executiva si dispune de prerorgativele
esentiale si specifice ale acestei puteri ce revin sefului statului. Executivul in tara noastra este
bicefal, ceea ce inseamna ca puterea executiva are doi sefi: Presedintele Romaniei si Guvernul.

Forma de guvernamant consacrata de Constitutia Romaniei este republica.

In Romania, institutia sefului statului a cunoscut reglementari in raport cu schimbarile

intervenite in viata social politica a tarii.

l Potrivit Constitutiei de la 1866, seful statului se numea Domn, iar puterile sale
constitutionale erau ereditare.

l Constitutia de la 1923 se refera la rege care este seful statului.

l De asemenea, si Constitutia de la 1938 afirma in mod expres ca Regele este seful

statului.

l Monarhia a fost desfiintata in 1947 si s-a proclamat Republica Populara Romana. De la

acel moment pana in prezent, Romania a cunoscut numai Republica.

l Dupa Revolutia din decembrie 1989, Consiliul Frontului Salvarii Nationale prin
Presedintele sau, a detinut provizoriu functia de sef de stat.

l Ulterior, Constitutia din 1991, revizuita in 2003, a consacrat institutia Presedintelui

Romaniei. dupa ce anterior, prin decretul Legii 92/1990 privind alegerea Parlamentului
si a Presedintelui Romaniei, s-a stabilit ca acesta sa fie ales prin vot universal, egal,
direct, secret si liber exprimat de catre popor.
Subiecte examen Administrativ

7. Argumente constitutionale privind regimul politic semi-prezidential din

Romania
Regimurile semi-prezidentiale se caracterizeaza printr-un mandat relativ lung al
presedintelui,acest mandat relativ lung se suprapune peste un mandat,de regula de 4 ani al
Parlamentului.Aceasta inechitate intre cele doua mandate(cel al presedintelui si cel al
Parlamentului) naste principalul dezavantaj al regimurilor semi-prezidentiale si anume
perioadele de coabitare in care presedintele este de o culoare politica,iar Parlamentul de o alta
culoare politica.Dupa cum se stie,Parlamentul este cel care va da Guvernul,ori in regimurile
semi-prezidentiale, puterea executiva se imparte intre presedinte si guvern.In perioadele de
coabitare politica,puterea executiva va fi divizata intre doua tipuri de orientari politice,astfel
incat va fi foarte greu sa se ia si sa se implementeze decizii administrative.

Ce tip de regim avem in Romania?

Constitutia noastra nu defineste tipul de regim pe care il avem in Romania.Ca sa definim

tipul de regim specific Consitutiei Romaniei trebuie analizate 12 argumente constitutionale.

In favoarea semi-prezidentialismului:
1.art.62+81
2.art.89
In favoarea regimului parlamentar:
3.art.95 8.art.109 alin.(2)
4.art.96 9.art.74
5.art.90 10.art.77
6.art.85 11.art.91,92,93
7.art.109 alin.(1) 12.art.100 alin.(2)

Sistemul din Romania este un regim semi-prezidential atenuat sau un regim parlamentarizat.
Importanta argumentului nr.1, respetiv alegere in mod direct a presedintelui defineste semi-
prezidentialismul atenuat,iar aceasta trasatura este atat de importanta incat nu se poate vorbi de
regim parlamentar.
Subiecte examen Administrativ

8.Actele Presedintelui Romaniei

Art.100 din Constitutie reglementeaza o singura categorie de acte ale presedintelui si anume
actele juridice.Art.100 nu are in vedere cealalta categorie de acte si anumeactele politice.
Acte exclusiv juridice:
1.Decretele presedintelui ca fiind manifestari de vointa unilaterale,care emise in exercitarea
atributiilor conferite prin Constitutie,urmaresc sa produca efecte juridice.
In exercitarea atributiilor sale,presedintele emite decrete(forma de manifestare a vointei
prezidentiale). Constitutia nu spune de cate feluri sunt decretele.
Decretele pot fi:
a) decrete cu caracter normativ-acte cu aplicabilitate erga omnes
b) decrete cu caracter individual-acte care vizeaza o categorie determinata de subiecte de
drept,fie un singur subiect de drept
Decretul prezidential se publica in Monitorul Oficial=>decretul nu poate avea caracter
secret.Constitutia identifica doua categorii de acte care se publica in Monitorul Oficial:
a) actele Presedintelui
b) actele Guvernului
Nepublicarea decretului atrage inexistenta acestuia.
In dreptul administrativ,inexistenta reprezinta cea mai grava forma de nulitate necunoscuta
dreptului civil.In dreptul administrativ,pe langa clasica si interpretabila divizare a nulitatii in
nulitate absoluta si nulitate relativa,intalnim si a treia forma de nulitate mai grava decat primele
doua si anume inexistenta.Inexistenta lipseste total, actul de valoare juridica,iar cel caruia i se
adreseaza nu este obligat sa il execute.In cazul actului nul absolut,actul chiar lovit de vicii foarte
grave trebuie executat pana la momentul revocarii sale de catre autoritatea emitenta sau al
anularii de catre o instanta de judecata.
Decretele trebuie publicate cu ideea de democratie,prin Constitutie presedintelui ii sunt
conferite o serie intreaga de atributii, tine de esenta democratiei ca actele sale sa fie publicate.
2. Contrasemnatura primului-ministru pe care o gasim mentionata in art.100 alin.(2).Din
interpretarea alin.(2) al art.100,rezulta existenta a doua tipuri de decrete prezidentiale:
a) decrete a caror valabilitate nu este conditionata de contrasemnatura primului ministru
b) decrete a caror valabilitate este subordonata acestei conditii
Art.100 alin.(2) se refera la o serie de sitatutii in care decretele presedintelui trebuie
constrasemnate de primul-ministru.Din coroborarea textului art.100 alin.(2)cu art mentionate in
acest aliniat=>ca trebuie contrasemnate urmatoarele decrete:
Subiecte examen Administrativ

1.cele cu privire la supunerea spre ratificare Parlamentului ale unor tratate

2.cele privind acreditarea unor ambasadori
3.cele privind delcararea mobilizarii partiale sau generale
4.cele privind instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta
5.cele privind conferirea gradelor de general,maresal si amiral sau acordarea gratierii
individuale
Decretele care nu sunt contrasemnate nu produc efecte juridice,contrasemnatura reprezinta o
conditie de fond si nu una de forma.In cazul in care primul-ministru se afla in imposibilitatea de
a-si exercita atributiile,art.107 ne spune ca va fi desemnat un alt membru al Guvernului ca prim-
ministru interimar,fapt ce va asigura contrasemnarea decretelor prezidentiale.
Constrasemnatura este necesara pentru a conferi actului o motivatie mai solida si pentru a
antrena raspunderea juridica a celui care a constrasemnat actul.De asemenea, contrasemnatura
este si o masura impotriva depasirii de catre seful de stat a imputernicirilor,a atributiilor
conferite de Constitutie si legi.In lipsa constrasemnaturii,decretul prezidential va fi lovit de
nulitate absoluta.Pe langa aspectul juridic,primul-ministru isi va angaja si o raspundere politica
fata de Parlament in conditiile art.109 alin.(1) din Constitutie.De asemenea trebuie retinut ca
decretul prezidential este un act administrativ,astfel incat va putea fi supus atacului contencios
administrativ,potrivit dreptului comun,adica potrivit dispozitiilor legii 554/2004.
3.Actele exclusiv politice ale presedintelui Romaniei
a) In masura in care presedintele indeplineste anumite acte in indeplinirea atributiilor prevazute
de Constitutie toate actele prezidentiale au un caracter politic mai mult sau mai putin
pronuntat(acte neproducatoare de efecte juridice).In Constitutie regasim o singura categorie de
acte politice si anume mesajele,art.88 din Constitutie.Mesajul este singurul act politic caruia
Constitutia ii da o denumire,insa mesajul nu este singurul act politic al presedintelui.
In indeplinirea mandatului sau,presedintele recurge la o serie intreaga de acte cu continut
politic, ori de cate ori are o luare de pozitie oficiala.Intra deci in categoria actelor politice,pe
langa mesaje,declaratiile,interviurile,apelurile,discursurile,demersurile.
Pentru a asigura ducerea la indeplinire si la cunostinta publica a acestor acte cu continut
politic,institutia prezidentiala a creat purtatorul de cuvant.Trebuie precizat ca aceasta institutie a
purtatorului de cuvant nu are o reglementare constitutionala,astfel incat purtatorul de cuvant este
o institutie de sorginte cutumiara.
Avand in vedere ca institutia nu este reglementata constitutional,s-a ridicat urmatoarea
problema: in ce masura declaratiile purtatorului de cuvant il angajeaza pe presedinte? In
incercarea de a raspunde acestei probleme,se pleaca de la premisa ca presedintele este,conform
Constitutiei,o autoritate de stat unipersonala care nu isi poate deleaga atributiile.In aceste
conditii,declaratiile purtatorului de cuvant raman declaratiile politice ale acestuia,fara a-l putea
angaja in mod direct pe presedinte.
Subiecte examen Administrativ

9.Atributiile Presedintelui Romaniei in raport cu Parlamentul

I. Adresarea de mesaje
Mesajul=canalul de comunicare catre Parlament a opiniilor presedintelui cu privire la
principalele probleme politice ale natiunii.
1.Continutul mesajului
Trebuie sa remarcam ca sfera mesajelor este una relativ determinata.Constitutia foloseste
formularea generica principalele probleme politice ale natiunii, fara a exemplifica sau enumera
ce intra in aceasta categorie. Este insa evident, ca aceste probleme trebuie sa aiba legatura cu
competentele Parlamentului, adica sa priveasca fie probleme de legiferare, fie probleme de
control parlamentar.
2.Forma de prezentare a mesajului
Din cutuma constitutionala, exista 3 posibile situtatii in care poate fi prezentat mesajul :
a) prezentarea directa in Parlament
b) trimiterea mesajului sub forma unei scrisori publice adresata Parlamentului
c) citirea mesajului in Parlament de catre un consilier presidential
3.Efectele mesajului
Intrucat vorbim despre un act exclusiv politic,mesajul nu produce efecte juridice.In ceea ce
priveste Parlamentul,camerele acestuia sunt insa obligate sa se intruneasca in sedinta comuna si
sa primeasca mesajul.Nu este insa obligatoriu ca dupa primirea mesajului,Parlamentul sa il si
dezbata.
In masura in care Parlamentul doreste sa adopte o pozitie oficiala cu privire la mesaj,el face
acest lucru pe propria raspundere,justificarea acestui fapt rezida in faptul ca mesajul nu
reprezinta o atingere adusa principiului separatiei puterilor in stat.Principiul isi mentine in
continuare aplicabilitatea,atributia presedintelui rezumandu-se la a comunica Parlamentului
pozitia sa cu privire la anumite probleme politice,iar Parlamentul fiind obligat doar sa se
intruneasca fara a face din mesajul presedintelui o chestiune parlamentara.

II. Convocarea si dizolvarea Parlamentului

Convocarea Parlamentului
a).regula-presedintele convoaca Parlamentul nou ales in cel mult 20 de zile de la alegeri
b).exceptie: presedintele convoaca Parlamentul in sesiuni extraordinare de lucru in masura in
care considera necesar acest lucru
Subiecte examen Administrativ

Corelativ dreptului de convocare,avem dreptul presedintelui de a cere dizolvarea Parlamentului

(acest drept nu este unul absolut,ci este ingradit de 6 conditii).
Cele 6 conditii se impart in:
a).3 conditii esentiale:
-sa existe cel putin 2 solicitari privind acordarea votului de investitura
-sa fi trecut mai mult de 60 de zile de la data primei cereri de acordare a votului de investitura
-sa fie consultati presedintii celor doua camere si liderii grupurilor parlamentare

b).3 conditii speciale:

-sa fie prima dizolvare dintr-un an

-sa nu aiba loc in ultimele 6 luni ale mandatului presedintelui
-sa nu existe instituita starea de asediu sau starea de urgenta

!!! Chiar daca sunt intrunite conditile prevazute,presedintele poate sa dizolve Parlamentul

III. Promulgarea legii

= actul presedintelui prin care se constata ca nicio obiectie de constitutionalitate nu impiedica
punerea ei in aplicare,iar in viziunea presedintelui,legea este atat constitutionala, cat si oportuna.
Presedintele poate sa intoarca legea pentru doua motive:
1.motive de neoportunitate-presedintele va sesiza Parlamentul
2.motive de neconstitutionalitate-presedintele va sesiza Curtea Constitutionala
Presedintele nu poate sesiza ambele autoritati.In situatia in care Curtea Constitutionala,declara
prevederi din lege neconstitutionale,legea se supune,in intregime sau partial reexaminarii
Parlamentului,iar presedintele va fi obligat sa o promulge in termen de 10 zile.Daca insa,Curtea
Constitutionala repinge sesizarea presedintelui si confirma constitutionalitatea legii,promulgarea
devine de asemenea obligatorie in cel mult 10 zile de la primirea deciziei Curtii.
Subiecte examen Administrativ

10.Atributiile Presedintelui Romaniei ca sef al executivului

Atributiile presedintelui in raporturile cu Guvernul si alte autoritati ale administratiei publice

1.desemneaza candidatul in functia de prim-ministru
2.numirea Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament
3.revocarea si numirea unor membri ai Guvernului
4.consultarea Guvernul
5.participa la sedintele Guvernului
Presedintele nu il numeste pe primul-ministru,ci persoana care candideaza in fata
Parlamentului pentru a obtine aceasta functie.Pana la obtinerea acestei functii,persoana
repsectiva nu este prim-ministru,ci doar candidat pentru aceasta functie.Autoritatea menita sa
hotarasca cine este viitorul prim-ministru nu este presedintele,ci este Parlamentul ca organ
reprezentativ suprem.
Numirea Guvernului se face pe baza votului de incredere acordat de Parlament,iar de aici
rezulta ca presedintele nu numeste Guvernul asa cum il propune primul-ministru,ci asa cum
aproba Parlamentul prin votul de investitura.Pe parcursul mandatului Guvernului,presedintele
poate sa intervina in structura Guvernului in 2 situatii:
1.in caz de remaniere guvernamentala
2.in caz de vacanta a functiei
In aceste situatii,la propunerea primului-ministru,presedintele este abilitat sa revoce sau sa
propuna anumiti membri ai Guvernului.Acest lucru nu este insa posibil atunci cand in cauza este
vorba despre primul-ministru.Dupa modificarea din 2003,in Constitutie a fost inserat un text care
prevede in mod expres ca presedintele Romaniei nu il poate revoca pe primul-ministru.
Consultarea Guvernului (art.86)presedintele consulta Guvernul cu privire la probleme
urgente si de importanta deosebita-aceasta atributie reprezinta o facultate,intrucat presedintele
poate lua anumite decizii singur sau in urma consultarii Guvernului si este liber sa aprecieze
importanta si urgenta problemei.In aceasta situatie,avizul Guvernului este doar consultativ,avand
menirea de a-i face cunoscuta presedintelui opinia Guvernului cu privire la respectivele
probleme.
Participarea la sedintele Guvernului
Presedintele nu participa la toate sedintele de Guvern,ci doar la acelea in care se dezbat
probleme de interes national,privind politica externa,apararea tarii,asigurarea ordinii publice si
atunci cand il invita primul-ministru.Participarea la aceste sedinte de Guvern reprezinta modul in
care presedintele se implica in analiza si rezolvarea unor probleme strategice de interes national.
(exceptii)Sunt reglementate in art.92-93 si se exercita aceste atributii in perioade de criza cand
se impune sa fie luate masuri speciale.Atunci cand ia aceste masuri,presedintele este conditionat
de aprobarea prealabila sau ulterioara,incuviintarea sau incunostiintarea Parlamentului.
Subiecte examen Administrativ

11.Raspunderea politica a Presedintelui Romaniei

Tipurile de raspundere in care il regasim pe presedinte ca subiect activ si care au legatura cu

functia pe care o detine sunt urmatoarele:
1.raspunderea politica a presedintelui reglementata de art.95 din Constitutie
2.raspunderea penala a presedintelui reglementata de art.96 din Constitutie

Art.95= raspundere politica-raspundere administrativ-disciplinara

Situatie premisa: savarsirea de catre presedinte a unor grave prin care incalca Constitutia.
Acest moment are 3 momente esentiale:
a).propunerea de suspendare:1/3 deputati+senatori
Propunerea trebuie sa fie formulata atat de deputati,cat si de senatori.
Intre primele doua momente exista obligatii constitutionale:
1.avizul Curtii Constitutionale are natura juridica a unui aviz consultativ,adica Parlamentul
este obligat sa-l ceara,dar nu este obligat sa-l respecte
Avizele sunt de 3 forme: facultative, consultative si conforme
2.informarea presedintelui de catre Parlament-ii corespunde dreptul presedintelui de a se
prezenta in sedinta comuna si de a da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa
b).sedinta comuna
Obiectul sedintei comune: suspendarea din functie(dezbate avizul Curtii Constitutionale)
Rezultatul votului: vot negativ-numar de 50%+1 deputati+senatori-majoritate
absoluta:majoritate simpla,majoritate calificata(mai mare decat majoritatea absoluta),majoritatea
absoluta
c).referendumul
Obiectul referendumului:demiterea. Maxim 30 de zile intre momentul 2 si 3.Rezultatul negativ
este acela in care poporul voteaza sa ramana in functie,iar rezultatul pozitiv este acela este acela
in care poporul voteaza sa fie dat jos din functie.
In maxim de 30 zile guvernul are obligatia de a organiza alegeri pentru alegerea unui nou
presedinte.
Situatia in care poporul voteaza ca si Parlamentul dar nu avem numarul suficient de
cetateni,acesta isi reia atributiile.
Subiecte examen Administrativ

12.Raspunderea penala a Presedintelui Romaniei

Art.96 reglementeaza raspunderea penala sau raspundere juridica

Situatie premisa: savarsirea de catre presedinte a unor fapte ce pot fi calificate inalta tradare
Are 2 faze:
a).faza politica are cel putin doua momente:
-propunerea de acuzare (50%+ 1 deputati si senatori)
-sedinta comuna:
Obiectul sedintei comune: este punerea sub acuzare pentru inalta tradare
Vot-negativ(2/3 deputati si senatori)
-pozitiv
In faza politica inalta tradare ramane un concept politic preluat din doctrina franceza de drept
administrativ.Pana la intrarea in vigoare a noului Cod Penal,legislatia penala nu reglementa vreo
infractiune sub aceasta sintagma.In acest caz,se interpreta ca fiind inalta tradare,fapte politice ale
presedintelui de o gravitate deosebita susceptibile de a fi insa incadrate din punct de vedere penal
in anumite infractiuni.
Cu titlu de noutate,art.398 din noul Cod Penal reglementeaza in prezent inalta tradare.Codul
Penal spune ca faptele prevazute in art.394-397(394-tradarea,395-tradarea prin transmiterea de
informatii secrete de stat,386-tradarea prin ajutarea inamicului,397-actiuni impotriva ordinii
constitutionale) savarsite de catre presedintele Romaniei sau de catre un membru al Consiliului
Suprem de Aparare al Tarii constituie infractiunea de inalta tradare si se pedepseste cu
detentiunea pe viata sau inchisoare de la 15-25 de ani si interzicerea exercitarii unor
drepturi.Codul Penal extinde inalta tradare si asupra membriilor CSAP,care vor raspunde la fel ca
si presedintele pentru infractiunile din art.394-397.
Trebuie remarcat ca toate aceste infractiuni vizeaza siguranta nationala.De asemenea sunt
sanctionate si actiunile impotriva ordinii constitutionale.Aceasta infractiune vizeaza in special pe
presedinte,intrucat acesta este garantul Constitutiei.Insa,actiunile impotriva ordinii
constitutionale sunt altceva fata de grava incalcare a Constitutiei. Grava incalcare a Constitutiei
ramane o fapta politica, desi si in acest caz presedintele perturba ordinea constitutionala.
Actiunile impotriva ordinii constitutionale sunt fapte de natura penala care trebuie sa creeze
premisele savarsirii unor infractiuni cu un grad de pericol ridicat, avand in vedere si sanctiunea
care poate merge pana la detentiunea pe viata.
Intre aceste doua faze Parlamentul are de indeplinit o obligatie constitutionala de a-l informa
pe presedinte ca impotriva sa este propusa o acuzare de inalta tradare.
Faza 1- Faza 2=> presedintele nu isi mai poate exercita atributiile
Subiecte examen Administrativ

b).faza juridica are 3 momente:

1.anchetarea (ICCJ-Parchetul de pe langa ICCJ-sectia penala a ICCJ si in recurs de sectiile unite
ale ICCJ)
2.fondul-achitarea
3.recursul-condamnarea duce la demiterea de drept a presedintelui si interzicerea exercitarii unor
drepturi
Subiecte examen Administrativ

13.Rolul si structura Guvernului

Guvernul este autoritatea ce are sarcina fundamentala de a realiza politica natiunii fiind
initiatorul, modelatorul dar si executantul masurilor de redresare economica, de scadere a
inflatiei, de stabilizare economica, raspunzand totodata de ordinea publica, de apararea nationala
si de raporturile statului respectiv cu alte state.
Guvernul are dublu rol:
I. POLITIC - este construit pe doua paliere:
a) Guvernul stabileste liniile directoare si obiectivele generale ale politicii interne si externe
a tarii (isi angajeaza raspunderea in fata Parlamentului);
b) Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii.

II. ADMINISTRATIV- consta in conducerea generala a administratiei publice.

In calitatea de conducator al administratiei publice, Guvernul intra in urmatoarele tipuri

de raporturi cu celelalte autoritati ale administratiei publice:
-raporturi de subordonare;
-raporturi de colaborare si coordonare fata de autoritatile centrale autonome;
-raporturi de tutela administartiva fata de organele locale autonome;
Conform:
-art. 102 Constitutie: Guvernul are obligatia constitutional de a coopera cu organismele sociale
interesate;
-art. 74 Consitutie: Guvernul are initiativa legislativa;
-art. 108 Constitutie: emite hotarari pentru executarea legilor;
-art. 115 Constitutie: emite ordonante de Guvern, fiind abilitat in acest sens de catre Parlament.

Potrivit legii organice, Guvernul exercita 5 functii:

a) Functia de strategie
b) Fuctia de reglementare
c) Functia de administrare a proprietatii statului
d) Functia de reprezentare
e) Functia de autoritate de stat

Structura Guvernului

Potrivit art.102.alin.(3),Guvernul este alcatuit din prim-ministru,ministri si alti membri stabiliti

prin lege organica. Rezulta deci ca s-a urmarit consacrarea unei formule de Guvern fara scara
ierarhica interioara.

Atunci cand vorbeste despre alti membri stabiliti prin lege organica sunt avute in vedere
demnitati echivalente acestei functii sau mai mici,in nici un caz nu poate fi vorba despre o
functie superioara.
Subiecte examen Administrativ

Din interpretarea sistematica a Constitutiei,se poate trage concluzia ca toti membrii

Guvernului,fie ca au functia de ministru sau alta functie,sunt pe picior de egalitate,avand aceleasi
drepturi si obligatii,aflandu-se exclusiv in raporturi de colaborare.

Legea 90/2001 arata: Guvernul este alcatuit din prim-ministru si alti ministri.

Din Guvern pot face parte si ministri delegati cu insarcinari speciale pe langa prim-ministru
prevazuti in lista Guvernului prezentata Parlamentului pentru acordarea votului de incredere.
Subiecte examen Administrativ

14.Durata mandatului membrilor Guvernului

Potrivit Constitutiei, mandatul membrilor Guvernului incepe de la depunerea

juramantului si dureaza pana la data validarii alegerilor parlamentare generale. Practic, durata
mandatului este de 4 ani.

Exista exceptii care permit incetarea mandatului inainte de termen, respectiv:

- se afla in imposibilitatea de a-si exercita functia mai mult de 45 de zile;

- demiterea Guvernului

Constitutia ne arata in ce situatii este demis guvernul:

1. daca se adopta o motiune de cenzura (art.113-114)

2. in situatia in care primul-ministrul isi pierde calitatea de membru al guvernului:

a) deces

b) demisie

c) pierderii drepturilor electorale

d) interventiei unei stari de incompatibilitate

e) imposibilitatii de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile

f) suspendarii

g) interventiei altor cauze prevazute de lege

Subiecte examen Administrativ

15.Statutul membrilor Guvernului???

Subiecte examen Administrativ

16. Statutul juridic al Primului-ministru

Primul-ministru detine o pozitie speciala in cadrul Guvernului:

a) este sef al Guvernului

b) are misiunea de a coordona activitatea membrilor Guvernului
c) prezinta cele doua Camere ale Parlamentului rapoarte si declaratii cu privire la politica
Guvernului si raspunde la intrebarile si interpelarile care ii sunt adresate de catre deputati
si senatori.
d) Solicita Presedintelui Romaniei sa participe la unele sedinte ale Guvernului (cand se
discuta problem de interes national, apararea tarii, asigurarea ordinii publice)
e) Propune Presedintelui Republicii revocarea si numirea unor membrii ai Guvernului
f) Contrasemneaza unele dintre decretele Presedintelui Republicii
g) Semneaza hotararile si ordonanatele adoptate de Guvern
h) Reprezinta Guvernul Romaniei in relatiile acestuia cu Parlamentul, Inalta Curte de
Casatie si Justitie, Curtea Consitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ,
Ministerul Public
i) Este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii
j) Numeste si elibereaza din functie: conducatorii organelor de specialitate din subordinea
Guvernului, secretarul general si secretarii generali adjuncti ai Guvernului, secretarii de
stat etc.

De asemenea, Primul-ministru emite decizii care se publica in Monitroul Oficial al

Romaniei.

17. Procedura investiturii Guvernului

Subiecte examen Administrativ

Reprezinta complexul de acte si fapte juridice, precum si procedurile corespunzatoare

cerute de Constitutie pentru a fi in prezenta unei echipe guvernamentale constitutionale si
legitime.

Etapele procedurii de investiture:

1.desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru: art.103alin.(1)

Primele subiecte de drept public implicate in procedura de investitura sunt partidele politice
parlamentare.Presedintele nu poate desemna un alt candidat inafara celui propus fie de partidul
majoritar,fie de o coalitie parlamentara ce urmeaza sa sustina Guvernul.Mai mult,partidele
parlamentare au dreptul de a cere presedintelui sa le consulte.Prin urmare,presedintele poate sa
desemneze un candidat politic,de regula seful partidului care castiga alegerile,un alt fruntas
politic si in mod exceptional un candidat care nu apartine nici unui partid politic,dar care se
bucura de sustinere politica.

Presedintele nu poate sa desemneze un candidat care nu se bucura de sustinere

politica,deoarece responsabilitatea guvernarii este asumata de partide in urma negocierilor
purtate.

Subiectele implicate:

a).partidele politice

b).presedintele

c).candidatul la functia de prim-ministru

2.solicitarea de catre candidatul la functia de prim-ministru a votului de incredere: intreaga

responsabilitate trece pe candidatul la functia de prim-ministru.Acesta are la dispozitie un termen
de la 10 zile in care trebuie sa intocmeasca doua documente cu care se va prezenta in Parlament:

a).programul de guvernare se intocmeste impreuna cu partidul sau partidele care in urma

negocierilor purtate vor sustine Guvernul si isi vor asuma responsabilitatea guvernarii.In masura
in care avem partid majoritar,programul de guvernare va fi reprezentat de programul politic cu
care respectivul partid s-a prezentat in alegeri.In cazul in care avem o coalitie
guvernamentala,programul de guvernare se axeaza pe programul politic al unui partid la care
adera partenerii politici de guvernare.

O majoritate parlamentara formata din coalitii de partide nu reprezinta necesar o coalitie

guvernamentala.Ori de cate ori un partid parlamentar nu mai sustine Guvernul va fi necesar sa se
mearga in Parlament pentru a solicita un nou vot de investitura.In masura in care la guvernare in
timpul mandatului unui Guvern se mai asociaza un partid,insa pentru a realiza acelasi program
nu este necesar un nou vot de investitura.Candidatul la functia de prim-ministru poate renunta la
mandat si inaintea celor 10 zile daca apreciaza ca nu va primi votul de investitura,presedintele ii
Subiecte examen Administrativ

retrage mandatul si incepe consultari pentru desemnarea unui nou candidat la functia de prim-
ministru.

Cu toate acestea,termenul de 10 zile nu este un termen de decadere,doarece prelungirea

discutiilor politice asupra programului si a listei Guvernului peste cele 10 zile nu duce la
imposibilitatea solicitarii votului de investitura.

Termenul de 10 zile semnifica limita de la care presedintele Romaniei poate retrage

candidatului mandatul acordat spre a incepe noi negocieri.

b).lista cu ministrii

3.acordarea votului de incredere: presupune redactarea a doua documente fundamentale pentru

actul de guvernare:

a).programul de guvernare

b).lista cu viitorii ministri

Sedinta parlamentara in care se acorda votul de incredere este o sedinta a ambelor Camere ale
Parlamentului si din acestea pentru a respecta simetria juridica si motiunea de cenzura in care se
va dezbate o posibila demitere a Guvernului se va dezbate tot in sedinta comuna a Camerelor
Parlamentului.Pentru a amplifica rolul Parlamentului in procedura de investitura,legiuitorul arata
ca are loc o dezbatere si nu o simpla prezentare a programului de guvernare sau a listei cu viitorii
ministri.Dezbaterea inseamna luari de cuvant,audieri ai viitorilor ministrii in fata comisiilor de
specialitate care isi vor da avizul,formularea de observatii si propuneri.Aceasta dezbatere
parlamentara atrage dupa sine posibilitatea modificarii programului de guvernare.Pentru a
satisfice fie interese ale partidelor politice,fie interese ale grupurilor de presiune (sindicatele).
Votul are ca obiect atat programul in foma finala rezultata dupa rezultate cat si lista cu membrii
guvernului in ansamblul ei.

Pe parcursul dezbaterilor,candidatul poate suferi modificari inclusiv in lista ministrilor.Pot fi

schimbate persoane sau directii din programul de guvernare,toate acestea pentru ca in final sa se
obtina votul de incredere.Votul de incredere are semnificatia acordarii legitimitatii echipei
guvernamentale.Din aceasta legitimitate se naste ulterior organizarea ministeriala,acest lucru
presupune, spre exemplu in masura in care se infiinteaza noi ministere, adoptarea unor legi
pentru crearea acestor ministere.

Daca pe lista Guvernului sunt propuse si alte categorii de functii decate cele din legea
organica,dupa ce se obtine votul de investitura trebuie modificata automat si legea organica.In
cazul in care,Parlamentul nu acorda votul de investitura,intreaga procedura trebuie
reluata,presedintele urmand sa desemneze un nou candidat pentru functia aceasta de prim-
mimistru care poate fi si persoana desemnata anterior.
Subiecte examen Administrativ

4.numirea Guvernului de catre seful de statului (depunerea unui juramant de credinta de catre
prim-ministru si ministri)- presedintele este obligat sa numeasca Guvernul.Abia prin Decretul
prezidential de numire a Guvernului,candidatul la functia de prim-ministru el devine prim-
ministru.Votul de incredere ramane etapa esentiala in procedura de investitura,desi votul de
incredere este un fapt juridic,spre deosebire de decretul de numire care este un act juridic,votul
de incredere reprezinta momentul in care se incheie contractul de guvernare intre Parlament,ce
reprezinta vointa majoritatii si candidatul la functia de prim-ministru.Actul presedintelui de
numirea Guvernului nu produce nici o consecinta juridica intre presedinte si Guvern,ci reprezinta
o formalitate pentru a marca momentul de la care putem vorbi despre Guvern in functiune.

In concluzie,toata aceasta procedura de investitura presupune un complex de raporturi juridice

de drept public in care subiectele principale sunt: presedintele Romaniei,candidatul la functia de
prim-ministru,Parlamentul,partidele politice,Guvernul si chiar Curtea Constitutionala,daca
aceasta este chemata sa se pronunte pe anumite probleme. Potrivit Constitutiei, primul-ministru
si fiecare membru in parte depun in fata presedintelui acelasi juramant pe care il depune si
presedintele dupa validarea alegerilor prezidentiale. Juramantul reprezinta o formalitate
solemna,insa el are si consecinte juridice intrucat data depunerii juramantului reprezinta data de
la care Guvernul in intregul sau si fiecare membru in parte incep exercitarea mandatului.

18. Incetarea mandatului membrilor Guvernului

Functia de membru al Guvernului inceteaza potrivit prevederilor art. 106-107 Constitutie:
Subiecte examen Administrativ

1. In urma pierderii drepturilor electorale

2. In urma decesului
3. Ca urmare a revocarii
4. In urma demisiei
5. Ca urmare a incompatibiltatii
6. In cazul imposibilitatii exercitarii functiei mai mult de 45 de zile
7. In alte cazuri prevazute de lege

Incetarea mandatului unui ministru poate avea loc si in situatia in care un membru al
Guvernului a fost condamnat penal printr-o hotarare judecatoreasca definitive sau cand s-a
declarant ca averea sa a fost dobandita ilicit.

Potrivit legii nr. 90/2001 in art. 6, demisia unui membru al Guvernului se anunta public, se
prezinta in scris primului ministru si devine irevocabila din momentul in care s-a luat act de
depunerea ei, dar nu mai tarziu de 15 zie de la data depunerii.

Revocarea din functia de membru al Guvernului se face prin Decret de Presedintele tarii, la
propunerea primului ministru (primul-ministru nu poate fi revocat din functie de Presedintele
Romaniei art. 107 alin. (2) Constitutie).

Suspendarea intervine intr-o situatie de exceptie, atunci cand se solicita inceperea urmarii
penale a respectivului membru al Guvernului.Este o sanctiune,una administrativ-disciplinara.

In ambele cazuri,fie de revocare, fie de suspendare concursul apartine presedintelui.

Demiterea intervine cand un membru al Guvernului este condamnat penal printr-o hotarare
judecatoreasca definitiva sau cand se declara tot prin hotarare judecatoreasca faptul ca averea sa
a fost dobandita ilicit,in acest caz presedintele Romaniei la propunerea primului-ministru va
emite Decretul de demitere din functie.

19. Actele Guvernului

Actele Guvernului sunt hotararile si ordonantele si se adopta in prezenta majoritatii
membriilor Guvernului (cvorum), prin consens (ca modalitate de adoptare).
Subiecte examen Administrativ

Actele Guvernului sunt tot de doua categorii:

1.acte exclusiv politice (declaratii,motiuni)-cu precizarea ca actele politice nu sunt producatoare

de efecte juridice,cel mult putem vorbi de o raspundere politica a Guvernului in ansamblul sau si
al fiecarui membru in parte pentru acte politice raspundere intemeiata pe art.109 alin.(1) din
Constitutie

2.acte juridice (hotararile, ordonantele)

Atat hotararile cat si ordonantele sunt acte administrative.Hotararea reprezinta prin esenta sa
un act administrativ,intrunind toate elementele pe care definitia le da acestor acte.Fiind un act
administrativ tipic,hotararea va urma regimul juridic normal al atacului in contencios
administrativ potrivit procedurii tipice prevazuta de Legea 554/2004.

Spre deosebire de hotarari,ordonantele sunt acte administrative atipice,intrucat la un moment

dat ele vor deveni legi.Ea va fi supusa controlului instantei de contencios administrativ si
instantei de contencios constitutional.Pentru a permite posibilitatea ca o ordonanta sa fie atacata
in contencios administrativ si ulterior in contencios constitutional,legiuitorul a creat o procedura
speciala prevazuta in Legea 554/2004.

Legea de abilitare trebuie sa cuprinda obligatoriu doua referinte:

1.referinta temporala (data pana la care Guvernul este imputernicit sa emita ordonante)

2.obiectul inseamna domeniul in care Guvernul poate sa emita ordonante

Al treilea element al legii de abilitare este insa facultativ il reprezinta posibilitatea ca legea sa
fie supusa spre aprobare Parlamentului.

Guvernul are obligatia de a motiva urgenta in chiar textul ordonantei.

Ordonanta de urgenta se depunde obligatoriu la Parlament pentru a fi aprobata.Aceasta

obligativitate rezulta din faptul ca pentru a emite ordonante de urgenta,Guvernul nu are nevoie de
o lege de abilitare.

Atat ordonantele simple,cat si cele de urgenta sa publica in Monitorul Oficial.In ceea ce priveste
procedura parlamentara de aprobare a ordonantelor trebuie precizat ca ea presupune o dezbatere
parlamentara in urma careia ordonanta este aprobata sau respinsa printr-o lege.Prin legea de
aprobare sau de respingere vor fi reglementate si efectele juridice pe care ordonanta le-a produs
in perioada in care a fost aplicata.In privinta ordonantelor de urgenta,Constitutia prevede o
procedura parlamentara speciala,in sensul convocarii Parlamentului in termen de 5 zile de la data
la care ordonanta este depusa pentru aprobare.
Subiecte examen Administrativ

Daca in 30 de zile de la depunere prima camera sesizata nu se pronunta asupra

ordonantei,aceasta se considera adoptata si va fi trimisa catre cea de a doua camera care va
decide de asemenea in procedura de urgenta.

20. Controlul Parlamentului asupra activitatii Guvernului???

CONTROLUL PRIN INTREBARI, INTERPELARI SI ANCHETE
Subiecte examen Administrativ

Intrebarea
Aceasta forma de control este consacrata de art.112 din Constitutie.
In primul rand, vizeaza Guvernul in intregul sau, dar vizeaza si pe fiecare membru in
parte al Guvernului pentru activitatea specifica.
In al doilea rand, intrebarea este forma cea mai simpla si cea mai folosita de control
parlamentar. Intrebarea presupune solicitarea unui raspuns daca un fapt este adevarat sau nu,
daca o informatie este exacta sau nu, daca Guvernul va comunica anumite acte si informatii sau
daca Guvernul va adopta anumite acte.
Aceste intrebari pot fi scrise sau orale. La randul lor raspunsurile pot fi orale sau scrise.
Intrebarile pot viza pe langa toti membrii Guvernului si alti conducatori din administratia
publica. Acestia pot face obiectul cercetarii Parlamentului.
Textul din Constitutie se limiteaza doar in a ne prezenta aceasta forma de control
Parlamentar.
Art.159 alin.(2) din Regulamentul Senatului defineste intrebarea ca fiind o simpla cerere
de a raspunde daca un fapt este adevarat, daca o informatie este exacta, daca Guvernul sau
celelalte organe ale administratiei publice inteleg sa comunice Senatului informatiile sau
documentele solicitate ori daca Guvernul are intentia de a lua o hotarare intr-o problema
determinate.

Interpelarea
Interpelarea reprezinta si ea o forma de control a administratiei publice, insa nu este
acelasi lucru cu intrebarea.
Interpelarea are un caracter mai complex fata de intrebare, deoarece o interpelare nu
presupune doar simple raspunsuri. Aceasta presupune explicatii cu privire la politica Guvernului
in toata sfera de activitate a acestuia.
Interpelarile au un continut mai amplu fata de intrebari si ele vizeaza in oglinda un
raspuns mai amplu din partea Guvernului care poate fi doar in forma scrisa.
O a doua diferenta intre intrebari si interpelari consta in faptul ca catre Parlament,
Parlamentul exprimandu-si astfel punctul de vedere cu privire la problema ce a facut obiectul
interpelarii.
A treia diferenta deriva din prima diferenta si aceea ca interpelarile nu pot imbraca decat
forma scrisa.
Pentru a defini in mod corect interpelarea apelam la Regulamentul Senatului respectiv
art.163 care spune ca interpelarea consta intr-o cerere adresata Guvernului sau a unui membru al
acestuia de catre unul sau mai multi senatori sau de un grup parlamentar prin care se solicita
explicatii Guvernului in problemele importante ale activitatii sale interne sau externe.

Ancheta
Anchetele reprezinta mijlocul cel mai specializat de control parlamentar asupra
Guvernului si a administratiei publice. Acestea sunt realizate de comisii parlamentare. Fiecare
camera isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii
speciale. Camerele isi pot constitui si comisii comune.
Comisiile de ancheta pot apartine fiecarei camere sau pot face parte din Comisiile
comune.
Subiecte examen Administrativ

Cei audiati de comisiile de ancheta au un statut juridic similar martorilor. De asemenea

trebuie subliniat ca cei audiati sunt obligati sa sprijine activitatea comisiei parlamentare, sunt
obligati sa prezinte toate informatiile si toate documentele cerute de comisii.

21. Raspunderea membrilor Guvernului

Subiecte examen Administrativ

In primul rand o raspundere politica a intregului Guvernului, care se exercita in fata

Parlamentului
Al doilea tip de raspundere este o politica a fiecarui membru al Guvernului solidara cu
ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele sale
Al treilea tip de raspundere este raspunderea penala=raspundere juridica a membrilor
Guvernului
Al patrulea tip de raspundere este raspunderea administrativ-disciplinara care se
concretizeaza in suspendarea lor din functie. Suspendarea din functie intervine in 2 situatii:
- cand s-a cerut urmarirea penala
- cand este trimis in judecata un membru al Guvernului
Al cincilea tip de raspundere este raspunderea adminstrativ-patrimoniala. Art.52 din
Constitutie raportat la prevederile Legii nr. 554/2004-legea Contenciosului administrativ.
In ultimul rand este raspunderea administrativ-contraventionala. Judecarea
contraventionala a parlamentarilor, unii dintre ei putand avea si calitatea de membrii ai
Guvernului.
In art.109 alin.(1) raspunderea politica priveste guvernul in ansamblul sau dar si pe
fiecare membru in parte, acestia raspunzand solidar cu ceilalti membrii ai Guvernului. Raspund
solidar pentru activitate si raspund solidar pentru acte. Din lecturarea textului constitutional
rezulta urmatoarea idee: raspunderea politica este guvernata de principiul constitutional al
solidaritatii.
Autoritatea fata de care se exercita aceasta forma de raspundere este Parlamentul.