Logica juridica 1

UNIVERSITATEA DANUBIUS DIN GALAI

DEPARTAMENTUL DE NVMNT LA
DISTAN SI FRECVENTA REDUSA
FACULTATEA DE DREPT
Mirela ARSITH
LOGICA JURIDICA
Anul I, Semestrul I
Logica juridica 2
CUPRINS
1. Logica general i logica juridic. Obiect i problematic
Logica general
Scurt istoric. Obiectul logicii
Principiile logice
Formele logice fundamentale
Logica juridic
Sistemul logic al dreptului
Discursul juridic i logica juridic
Metodologia logicii juridice
Obiectivele specifice unitii de nvare
Rezumat
Teste de autoevaluare
Rspunsuri la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie minimal
2. Logica propoziiilor
Propoziii categorice 6
Propoziii compuse i complexe 8
Propoziii modale
Propoziii imperative
Propoziii interogative
Obiectivele specifice unitii de nvare
Rezumat 10
Teste de autoevaluare 10
Rspunsuri la ntrebrile din testele de autoevaluare 11
Bibliografie minimal 11
Lucrare de verificare
3. Logica argumentrii
Fundamentarea logic a argumentrii
Tehnici de argumentare
Argumentarea prin deducie silogistic
Logica juridica 3
Argumentarea prin deducie inferenial
Argumentarea prin tehnici inductive
Argumentare i contraargumentare
Obiectivele specifice unitii de nvare
Rezumat
Teste de autoevaluare
Rspunsuri la ntrebrile din testele de autoevaluare
Bibliografie minimal
4. Teoria i practica argumentrii juridice
Fundamentarea logic a activitii juridice 6
Fundamentele logice ale interpretrii normelor juridice 8
Tehnici ale argumentrii juridice
Surse ale erorilor n argumentare
Paralogisme i sofisme n argumentare
Obiectivele specifice unitii de nvare
Rezumat 10
Teste de autoevaluare 10
Rspunsuri la ntrebrile din testele de autoevaluare 11
Bibliografie minimal 11
Lucrare de verificare
Bibliografie de elaborare a cursului
Logica juridica 4
INTRODUCERE
Modulul intitulat Logic juridic se studiaz n anul I i vizeaz dobndirea de
competene n domeniul dreptului.
Competenele pe care le vei dobndi sunt urmtoarele:
C1.1. Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor i metodologiilor
utilizate n domeniul juridic
C6.1 Identificarea corect a reglementrilor n vigoare i utilizarea
raionamentelor juridice, cu valorificarea acestora n comunicarea
profesional prin urmtorii descriptori:
-identificarea celor mai persuasive raionamente juridice;
-explicarea i interpretarea strategiilor de formare a raionamentelor
juridice;
-utilizarea corect a raionamentelor juridice ntr-un context concret;
-realizarea distinciei dintre raionamentele logic-corecte i sofisme;
-elaborarea unor raionamente corecte logic i, totodat, persuasive n
contexte i spee diferite.
CT3 Ientificarea oportunitatilor de formare continua si valorificarea
eficienta a resurselor si tehnicilor de invatare pentru propria
dezvoltare
Coninutul este structurat n urmtoarele uniti de nvare:
- Logic general i logic juridic. Obiect i problematic;
- Logica propoziiilor;
- Logica argumentrii;
- Teoria i practica argumentrii juridice.
n prima unitate de nvare intitulat Logic general i logic juridic.
Obiect i problematic vei regsi operaionalizarea unor obiective specifice,
astfel nct vei avea capacitatea:
- s explici corect noile concepte;
- s caracterizezi logica general i s explici specificul logicii juridice;
- s descrii principiile logice i s identifici situaii de nclcare a
acestora;
- s analizezi distinct formele logice fundamentale;
- s identifici, prin exemplificri, caracteristicile definitorii ale fiecrei
forme logice fundamentale;
- s realizezi conexiuni pertinente ntre principiile logice, prin cel
Logica juridica 5
puin trei argumente;
- s rezolvi corect exerciii specifice.
Toate acestea vor deveni achiziii dup ce vei studia coninutul cursului i vei
parcurge bibliografia recomandat. Pentru aprofundare i autoevaluare i
propun exerciii i teste adecvate.
Odat parcurs informaia esenial din a doua unitate de nvare, intitulat
Logica propoziiilor, vei achiziiona, odat cu cunotinele oferite noi
competene. La sfrit vei avea capacitatea:
- s operezi corect cu noile concepte;
- s descrii structura i natura propoiiilor logice;
- s identifici, prin exemplificri, tipurile de propoziii logice;
- s comentezi cel puin patru tipuri de propoziii logice;
- s enuni cel puin trei criterii de clasificare a propoziiilor logice;
- s argumentezi cu privire la raporturile dintre propoziiile logice;
- s explici fiecare tip de propoziie logic;
- s rezolvi corect aplicaii cu propoziii logice.
Ca sa i evaluez gradul de nsuire a cunotinelor, vei rezolva o lucrare de
verificare pe care, dup corectare, o vei primi cu observaiile adecvate i cu
strategia corect de nvare pentru modulele urmtoare.
n a treia unitate de nvare intitulat Logica argumentrii vei regsi
operaionalizarea urmtoarelor competene specifice:
- s operezi corect cu noile concepte;
- s identifici specificul demonstraiei i al argumentrii;
- s formulezi cel puin cinci caracteristici ale argumentrii ca
raionament practic;
- s formulezi minim trei caracteristici ale demonstraiei;
- s identifici minim trei tehnici de argumentare;
- s rezolvi corect diverse aplicaii;
- s construieti argumente corecte,
acestea dup ce vei studia coninutul cursului i vei parcurge bibliografia
recomandat. Pentru aprofundare i autoevaluare i propun exerciii i teste
adecvate.
Dup ce ai parcurs informaia esenial, n a patra unitate de nvare
intitulat Teoria i practica argumentrii juridice, vei achiziiona, odat cu
cunotinele oferite, noi competene, care ii vor conferi capacitatea:
- s operezi corect cu noile concepte;
- s aplici pertinent fundamentele logice ale argumentrii juridice;
- s aplici tehnicile i strategiile de argumentare;
- s realizezi diferena dintre manipulare i alte forme de influenare
Logica juridica
social;
- s menajezi stima de sine a celuilalt
- s aplici cel puin trei
- s identifici
Ca sa i evaluez gradul de nsuire a cunotinelor, vei rezolva o lucrare de
verificare pe care, dup corectare, o vei primi cu observaiile adecvate i cu
strategia corect de nvare pentru modulele urmtoare.
Pentru o nvare eficient ai nevoie de urmtorii pai obligatorii:
citeti modulul cu maxim atenie;
evideniezi informaiile eseniale cu culoare, le notezi pe hrtie, sau le
adnotezi n spaiul
rspunzi la ntrebri i rezolvi exerciiile propuse;
mimezi evaluarea final, autopropunndu
s apelezi la suportul scris;
compari rezultatul cu suportul de curs i explic
anumite
n caz de rezultat ndoielnic reia ntreg demersul de nvare.
Pe msur ce vei parcurge modulul
verificare pe care le vei regsi la sfr
rspunde n scris la acest
resurse suplimentare indicate. Vei fi evaluat dup gradul n care ai reu
operaionalizezi obiectivele. Se va ine cont de acurateea rezolvrii, de
modul de prezentare i de promptitudinea rspunsului
informaii suplimentare vei apela la tutorele indicat.
N.B. Informaia de specialitate oferit de curs este minimal. Se impune n
consecin, parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea
sarcinilor de lucru, a testelor i lucrrilor de verificare. Doar n acest fel vei
putea fi evaluat cu o n
Lista tabelelor
juridica
s menajezi stima de sine a celuilalt;
s aplici cel puin trei surse ale erorilor n argumentare;
identifici cel puin cinci sofisme utilizate n argumentare.
Ca sa i evaluez gradul de nsuire a cunotinelor, vei rezolva o lucrare de
verificare pe care, dup corectare, o vei primi cu observaiile adecvate i cu
strategia corect de nvare pentru modulele urmtoare.
Pentru o nvare eficient ai nevoie de urmtorii pai obligatorii:
citeti modulul cu maxim atenie;
evideniezi informaiile eseniale cu culoare, le notezi pe hrtie, sau le
adnotezi n spaiul alb rezervat;
rspunzi la ntrebri i rezolvi exerciiile propuse;
mimezi evaluarea final, autopropunndu-i o tem i rezolvnd
s apelezi la suportul scris;
compari rezultatul cu suportul de curs i explic-i de ce ai eliminat
anumite secvene;
n caz de rezultat ndoielnic reia ntreg demersul de nvare.
Pe msur ce vei parcurge modulul i vor fi administrate dou lucrri de
verificare pe care le vei regsi la sfritul unitilor de nvare 2 i 4. Vei
rspunde n scris la aceste cerine, folosindu-te de suportul de curs i de
resurse suplimentare indicate. Vei fi evaluat dup gradul n care ai reu
ionalizezi obiectivele. Se va ine cont de acurateea rezolvrii, de
modul de prezentare i de promptitudinea rspunsului. Pentru neclariti i
ii suplimentare vei apela la tutorele indicat.
ia de specialitate oferit de curs este minimal. Se impune n
, parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea
sarcinilor de lucru, a testelor i lucrrilor de verificare. Doar n acest fel vei
putea fi evaluat cu o not corespunztoare efortului de nvare
Lista tabelelor
6
sofisme utilizate n argumentare.
Ca sa i evaluez gradul de nsuire a cunotinelor, vei rezolva o lucrare de
verificare pe care, dup corectare, o vei primi cu observaiile adecvate i cu
Pentru o nvare eficient ai nevoie de urmtorii pai obligatorii:
evideniezi informaiile eseniale cu culoare, le notezi pe hrtie, sau le
i o tem i rezolvnd-o fr
i de ce ai eliminat
n caz de rezultat ndoielnic reia ntreg demersul de nvare.
i vor fi administrate dou lucrri de
itul unitilor de nvare 2 i 4. Vei
te de suportul de curs i de
resurse suplimentare indicate. Vei fi evaluat dup gradul n care ai reuit s
ionalizezi obiectivele. Se va ine cont de acurateea rezolvrii, de
. Pentru neclariti i
ia de specialitate oferit de curs este minimal. Se impune n
, parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea
sarcinilor de lucru, a testelor i lucrrilor de verificare. Doar n acest fel vei
are.
Logica juridica 7
1. LOGICA GENERAL I LOGICA JURIDIC.
OBIECT I PROBLEMATIC
1.1.
1.2.
1.3.
Obiective specifice:
La sfritul capitolului, vei avea capacitatea:
- s explici corect noile concepte;
- s caracterizezi logica general i s explici
specificul logicii juridice;
- s descrii principiile logice i s identifici situaii de
nclcare a acestora;
- s analizezi distinct formele logice fundamentale;
- s identifici, prin exemplificri, caracteristicile
definitorii ale fiecrei forme logice fundamentale;
- s realizezi conexiuni pertinente ntre principiile
logice, prin cel puin trei argumente;
- s rezolvi corect exerciii specifice.
Timp mediu estimat pentru studiu individual: 3-4 ore
Logica general
Scurt istoric. Obiectul logicii
Principiile logice
Formele logice fundamentale
Logica juridic
Sistemul logic al dreptului
Discursul juridic i logica juridic
Metodologia logicii juridice
Obiectivele specifice unitii de
nvare
Rezumat
Teste de autoevaluare
Rspunsuri la ntrebrile din testele de
autoevaluare
Bibliografie minimal
Arsith Mirela Logica general i logica juridic
Logica juridica 8
1.1. Logica general
Obiectul i problematica logicii generale
Scurt istoric i relaiile logicii cu alte discipline umaniste
Socrate susinea c adevrul nu se gsete n lucruri, ci n conceptele care l
conin. Aadar adevrul este esena conceptului. Cea dinti sarcin a filosofului
este aceea de a defini conceptele. Metoda prin care sunt definite conceptele
este denumit maieutic.
Cele dou etape ale procedeului metodologic Socratic erau:
-ironia, ca art de a pune ntrebri, de a strange adversarul n menghina
ntrebrilor, de a-l sufoca n propria lui contradicie (discursul inductiv).
-maieutica, n calitate de generalizare inductiv, prin care dintr-un numr de
cazuri, se induce valabilitatea adevrului pentru toate celelalte cazuri posibile.
Certitudinea i are sursele n interiorul nostrum, n sufletul i n intelectul
nostru. Garania adevrului este spiritual cunosctor.
Platon identific dou nivele ale cunoaterii: opinia, care se datoreaz
simurilor i tiina (episteme), care i are sursa n inteligen. Opinia este o
cunoatere aproximativ, ovitoare, foarte util n practic, dar obiectul ei este
pieritor. tiina este cunoaterea lumii inteligibile prin dou modaliti: a)
facultatea de a raiona, ca descindere de la ide la toate consecinele ei; b)
intuiia intelectual act direct i imediat prin care se contempl teoretic
inteligibilul.
Logica este tiina formelor, a structurilor, a principiilor i a legilor gndirii
corecte; este tiina operaiilor constructive asupra gndirii n diversele sale
ipostaze i relaii cu limbajul, cu aciunea, cu realitatea.
Termenul logic provine din grecescul logos, care nseamn cuvnt,
gnd, vorbire raiune. Prin intermediul limbii latine, acesta a fost preluat n
toate limbile europene moderne. Dei bazele tiinei care ulterior se va numi
logic au fost puse nc din perioada clasic a antichitii greceti, denumirea
de logic s-a impus destul de trziu, n secolul al III-lea d.Hr., prin filosoful
grec Alexandru din Afrodisia. n secolul al IV-lea .Hr., Aristotel, considerat
adevratul printe al logicii, nu folosea, nc, aceast denumire.
Arsith Mirela
n lucrarea sa
instrument al tiinelor (n greaca veche,
instrument), fr a fi ea nsi o tiin, ci mai degrab o propedeutic general
a oricrei gndiri. De altfel, referindu
gndirea ce se gndete pe sine.
n tradiia stoic, logica era considerat o teorie a cunoaterii i
raionamentului propoziional. Treptat, o dat cu evoluia cunoaterii,
concepiile despre logic s
reprezentanii colii de la Port
n acelai secol, ncepnd cu Descartes, logica ncepe s fie considerat rata
de a conduce bine intelectul n cutarea adevrului.
n epoca modern, s
mecanismelor acestora, logica devine o metodologie a tiinelor. Pentru Kant,
logica est o teorie a cunoaterii, n timp ce pentru Hegel ea este dialectica ideii.
Dac pentru pragmatism logica are v
abordrile focalizate pe axiologie, logica apare ca tiin normativ, ca tiin a
valorilor sau ca tehnic.
n perioada contemporan, o dat cu impunerea calculului propoziional,
logica devine un sistem formalizat
Realizeaz un eseu de 75 de cuvinte despre evoluia logicii.
Logica este tiina gndirii corecte
inferenelor deductive.
teoria inferenei valide.
importan practic. Gndirea care respect legile logice
gndirea corect se bucur de proprietatea remarcabil de a transmite adevrul
din propoiie n propoiie
una din condiiile cunoaterii adevrului.
Logica studiaz raionamentele i inferenele pe care le facem, n primul
rnd sub aspectul validitii lor. i, ntruct n studiul validitii
inferenelor intereseaz forma logic a propoziiilor, obiectul
logicii n partea ei teoretic nu l constituie raionamentele concrete, ci
schemele de raionament.
Logica general i logica juridic
n lucrarea sa Organon, filosoful grec Aristotel considera logica drept un
instrument al tiinelor (n greaca veche, organon nsemnnd tocmai
instrument), fr a fi ea nsi o tiin, ci mai degrab o propedeutic general
a oricrei gndiri. De altfel, referindu-se la logic, Aristotel o definea ca
gndirea ce se gndete pe sine.
n tradiia stoic, logica era considerat o teorie a cunoaterii i
raionamentului propoziional. Treptat, o dat cu evoluia cunoaterii,
concepiile despre logic s-au modificat. Astfel, n secolul al XVIII
reprezentanii colii de la Port-Royal susineau c logica este arta de a gndi.
n acelai secol, ncepnd cu Descartes, logica ncepe s fie considerat rata
de a conduce bine intelectul n cutarea adevrului.
n epoca modern, sub impactul dezvoltrii tiinelor i a refleciei asupra
mecanismelor acestora, logica devine o metodologie a tiinelor. Pentru Kant,
logica est o teorie a cunoaterii, n timp ce pentru Hegel ea este dialectica ideii.
Dac pentru pragmatism logica are valoare doar prin utilitatea ei, pentru
abordrile focalizate pe axiologie, logica apare ca tiin normativ, ca tiin a
valorilor sau ca tehnic.
n perioada contemporan, o dat cu impunerea calculului propoziional,
logica devine un sistem formalizat i, n fond, o teorie a demonstraiei.
Sarcina de lucru 1
Realizeaz un eseu de 75 de cuvinte despre evoluia logicii.
Logica este tiina gndirii corecte sau tiina despre studiul validitii
inferenelor deductive. Astfel, logica este i teoria derivrii cunotinelor sau
teoria inferenei valide. Cunoaterea structurii logice prezint o deosebit
importan practic. Gndirea care respect legile logice este corect, valid. Iar
gndirea corect se bucur de proprietatea remarcabil de a transmite adevrul
din propoiie n propoiie (Botezatu, 1994, p. 27). Corectitudinea gndirii este
una din condiiile cunoaterii adevrului.
Logica studiaz raionamentele i inferenele pe care le facem, n primul
rnd sub aspectul validitii lor. i, ntruct n studiul validitii
inferenelor intereseaz forma logic a propoziiilor, obiectul
logicii n partea ei teoretic nu l constituie raionamentele concrete, ci
schemele de raionament.
Logica general i logica juridic
filosoful grec Aristotel considera logica drept un
nsemnnd tocmai
instrument), fr a fi ea nsi o tiin, ci mai degrab o propedeutic general
, Aristotel o definea ca
n tradiia stoic, logica era considerat o teorie a cunoaterii i
raionamentului propoziional. Treptat, o dat cu evoluia cunoaterii,
colul al XVIII-lea,
Royal susineau c logica este arta de a gndi.
n acelai secol, ncepnd cu Descartes, logica ncepe s fie considerat rata
ub impactul dezvoltrii tiinelor i a refleciei asupra
mecanismelor acestora, logica devine o metodologie a tiinelor. Pentru Kant,
logica est o teorie a cunoaterii, n timp ce pentru Hegel ea este dialectica ideii.
aloare doar prin utilitatea ei, pentru
abordrile focalizate pe axiologie, logica apare ca tiin normativ, ca tiin a
n perioada contemporan, o dat cu impunerea calculului propoziional,
i, n fond, o teorie a demonstraiei.
Realizeaz un eseu de 75 de cuvinte despre evoluia logicii.
sau tiina despre studiul validitii
derivrii cunotinelor sau
int o deosebit
este corect, valid. Iar
gndirea corect se bucur de proprietatea remarcabil de a transmite adevrul
Corectitudinea gndirii este
Logica studiaz raionamentele i inferenele pe care le facem, n primul
rnd sub aspectul validitii lor. i, ntruct n studiul validitii
inferenelor intereseaz forma logic a propoziiilor, obiectul nemijlocit al
logicii n partea ei teoretic nu l constituie raionamentele concrete, ci
Arsith Mirela Logica general i logica juridic
Logica juridica 10
Principiile logicii
Principiul identitii
n acest context, verbul este are n acest context un neles deosebit:
-nu exprim posesia unei nsuiri (ex. Omul este bun);
-nu exprim posesia la o clas (ex. Bucureti este o capital);
-nu exprim incluziunea unei subclase ntr-o clas (ex. Balenele sunt
mamifere);
-nu exprim pur i simplu existena (ex. Este cald);
-nici operaia de identificare (ex. Bucureti este capitala Romniei).
Cerina acestui principiu este ca noiunile s i pstree sensul pe tot
parcursul gndirii.
nclcarea acestui principiu duce la confuzii n gndire. Respectarea lui
asigur gndirii i expunerilor noastre claritate i precizie.
Principiul noncontradiciei
nclcarea acestui principiu duce la contradicii logice. Respectarea
acestui principiu asigur coeren gndirii, capacitatea acesteia de a face
diferena dintre adevr i fals.
Principiul terului exclus
Respectarea principiului terului exclus asigur gndirii consecven, iar
demonstraiilor i argumentelor rigoare.
Fiecare lucru este ceea ce este.
Aid. A
A este A. A este el nsui i nu este totodat altceva.
Dou propoziii P i nonP, n care una afirm ce neag cealalt, nu pot fi
ambele adevrate sau ambele false n acelai timp i sub acelai raport.
Dac una este adevrat, cealalt este obligatoriu fals.
-(P&-P)
Dou proprieti care se exclud reciproc nu pot aparine aceluiai obiect
n acelai timp i sub acelai raport.
n acelai timp i sub acelai raport, pentru orice propoziie nu exist
dect dou posibiliti: sau este acceptat sau nu este acceptat ntr-un
sistem de propoziii, o a treia posibilitate fiind exclus (terul este exclus).
O proprietate sau o nsuire fie aparine, fie nu aparine unui obiect. A
treia posibilitate este exclus.
Arsith Mirela Logica general i logica juridic
Logica juridica 11
Principiul raiunii suficiente
Acest principiu impune ca principal condiie acceptarea sau, respectiv,
respingerea unei propoiii doar dac dispunem de un temei (o raiune
suficient) capabil s justifice acceptarea sau respingerea acelei propoziii.
Pentru a susine sau pentru a respinge o anumit idee, putem recurge la mai
multe tipuri de temeiuri:
-necesare, dar nu i suficiente;
-suficiente, dar nu i necesare;
-necesare i suficiente;
-nici necesare i nici suficiente.
Dac propoziia p este un temei necesar pentru propoziia q, nseamn c fr
adevrul lui p nu se poate dovedi adevrul lui q.
Principiul raiunii suficiente admite drept corecte doar temeiurile suficiente, dar
nu i necesare:
Dac p, atunci q.
Principiul raiunii suficiente asigur afirmaiilor i negaiilor noastre un
caracter ntemeiat, fundamentat, ceea ce reprezint o nsuire de ba a gndirii
i a aciunii raionale.
Sarcina de lucru 1
Ce principiu este nclcat n urmtorul exemplu:
-Mine s ias jurnalul (...). S dai ordin s-l citeasc toat
compania...
-Da nu tie toi carte...
- Ce tot vorbeti de carte rcane_(...) carte e jurnalul?
(A. Bacalbaa, Mo Teac)
Principiile logice au o valoare care depete logica. Ele pot fi considerate, aa
cum susinea Aristotel, legi ale fiinei ca fiin, expresie a trsturilor celor
mai generale ale existentului.
Principiile logice se disting prin semnificaia lor translogic.
Arsith Mirela Logica general i logica juridic
Logica juridica 12
Formele logice fundamentale
Noiunea este cea mai simpl form logic, ce repreint la nivelul gndirii
orice obiect sau clas de obiecte despre care tim ceva ( c exist, c are o
nsuire etc.). Ca fapt de gndire, orice noiune i afl, n mod necesar, o
form specific de materializare i comunicare pe plan lingvistic. Aceast
form specific de materializare lingvistic joac rolul de nume pentru
obiectele pe care noiunea le reprezint la nivelul gndirii. Numele poate fi
simplu, n situaia n care este alctuit dintr-un singur cuvnt (care poate fi
substantiv, verb, adjectiv etc.), sau complex, atunci cnd este alctuit dintr-un
grup de cuvinte. mpreun, numele i noiunea constituie un ansamblu, care n
logic poart numele de termen.
Prin urmare, termenul nu va reprezenta un simplu element al limbajului, ci o
combinaie ntre o form logic (noiunea) i o form lingvistic (numele). Din
acest punct de vedere, termenul constituie punctul final al analizei logice, adic
elementul ultim n care poate fi descompus o propoziie simpl.
Structura oricrei noiuni este format din sfer i din coninut.
Coninutul este format din proprietile obiectelor pe care noiunea le
reprezint pe plan ideal, n timp ce sfera este format din totalitatea obiectelor
individuale care posed acele proprieti.
Aceste dou elemente, ntre care exist o strns interdependen, se regsesc
n structura oricrei noiun. De exemplu, n coninutul noiunii om ntlnim
mai multe feluri de proproeti (note): unele corespund unor nsuiri naturale
(animal, mamifer, vertebrat, biped etc.), iar altele corespund unor nsuiri
sociale (capacitatea de a furi unelte, de a transforma mediul cu ajutorul
acestora, gndire, limbaj articulat etc.). Pe baza acestor nsuiri, putem deosebi
cu exactitate din mulimea fiinelor pe acelea care aparin clasei oamenilor.
Propoziia logic
Propoziia logic reprezint un raport ntre noiuni. Ea este o propoziie
cognitiv, care transmite informaii, cunoatere. Alte propoziii pot transmite
dorine, porunci, ntrebri, instruciuni, ordine, rugmini.
Doar propoziiile cognitive pot avea valoare de adevr, putnd fi apreciate ca
fiind adevrate (1), false (0) sau nesigure (?) (incerte, nici sigur adevrate, nici
sigur false).
a) Noiunea
b) Propoziia logic
c) Raionamentul (inferena)
Arsith Mirela Logica general i logica juridic
Logica juridica 13
Raionamentul (inferena) este format din propoziii logice. Inferenele sunt
formele logice cele mai complexe, deoarece prin intermediul lor, o anumit
propoiie numit concluie, este derivat din din una sau mai multe propoiii,
numite concluzii.
Inferenele cunosc o mare diversitate dar pot fi grupate n dou mari clase:
-inferene deductive, ca demers de la general la particular:
Toate mamiferele sunt vertebrate
Toi urii sunt mamifere
Toi urii sunt vertebrate
-inferene inductive ca demers al gndirii de la particular la general:
Cerbii sunt ierbivore.
Caprele sunt ierbivore.
Vacile sunt ierbivore.
Cerbii, caprele i vacile sunt cornute.
Toate animalelele cornute sunt ierbivore.
Sarcina de lucru 1
Identificai 5 propoziii logice adevrate i dou nesigure.
1.2.Logica juridic
Principiile logicii i principiile dreptului se aseamn, funciar, mai mult dect
se deosebesc: ambele ntemeiaz (i.e. au valene ontologice), ambele clarific
(i.e. au valene gnoseologice), ambele ndrum (i.e. au valene axiologice). De
aici, mai departe, se produce ns i prima ruptur ntre logic i juridic:
principiile sunt necesare i suficiente n ntemeierea realitii logice (gndirea
logic) ct i a realitii juridice (reglementarea normat a relaiilor i
comportamentelor umane), dar axiomele i postulatele sunt numai convenii
suficiente n ntemeierea unui sistem de gndire avnd ca obiect fenomenul
Arsith Mirela Logica general i logica juridic
Logica juridica 14
gndirii logice, ceea ce nu mai este i cazul sistemului de gndire juridic
avnd ca obiect fenomenul juridic.
Cci nu exist fapte juridice, ci semnificaii juridice ale faptelor sociale,
semnificaii ce se constituie pe temeiul unor norme juridice, norme ce nu se
mai pot ntemeia pe axiome i postulate convenionale i, deci, suficiente dar
nu i necesare.
Termenul de logic juridic nu trebuie neles n sensul c ar desemna o
disciplin distinct de logica formal clasic, care ar descrie strategii i
demersuri logic-deductive specifice juritilor i neutilizate de ali specialiti.
Logica nu este o teorie proprie unei categorii profesionale ci, ca teorie i
metod, este specific omului n general: operaiile, regulile, raionamentele
logice sunt folosite de ctre toi oamenii, indiferent de profesie.
Din acest motiv, este preferabil s nelegem prin logic juridic un set de
cunotine teoretice de logic (reguli, metode etc.), care sunt utilizate n
practica juridic n condiii uneori specifice i n cadrul unor exigene proprii
reglementrii juridice a raporturilor dintre oameni.
Cunotinele de logic nu sunt suficiente pentru a-l face pe jurist s raioneze
impecabil n diferitele cazuri particulare pe care le are de soluionat.
Cunotinele i abilitile logice reprezint doar un mijloc de control i
optimizare a unor activiti a cror calitate depinde de muli ali factori. Din
acest motiv, n cazul juritilor cunotinele generale de logic trebuie s fie
completate de cunoaterea temeinic a principiilor i regulilor juridice. Analiza
logic este o modalitate de mbuntire a performanelor. Dei ea nu ne poate
conduce de una singur la aflarea soluiei, ne poate ajuta, totui, s micorm
procentul de erori logice.
Caracteristicile normei
Dup Georg Henrik von Wright, normele au urmtoarele componente: (1)
caracterul; (2) coninutul; (3) condiia de aplicare sau nucleul normei; (4)
autoritatea; (5) subiectul (subiectele); (6) ocazia (von Wright, 1982, pp. 88-
102):
Caracterul unei norme este diferit, dup cum norma stipuleaz c ceva trebuie,
poate sau nu poate s fie sau s fie fcut. Putem identifica, astfel, n funcie de
caracterul lor, urmtoarele tipuri de norme, care se manifest i n domeniul
juridicului:
Arsith Mirela Logica general i logica juridic
Logica juridica 15
Coninutul unei norme este ceea ce trebuie sau poate, sau este interzis s fie
sau s fie fcut. Este lucrul prescris (comandat, permis sau interzis).
Condiia de aplicare a normei este condiia ce trebuie ndeplinit pentru ca s
existe o posibilitate de realizare a ceea ce constituie coninutul unei norme
date.
Autoritatea unei prescripii este agentul care d sau emite prescripia, cum este
n domeniul analizei noastre deintorul legitim al puterii juridice. Apreciem
c situaia normal i dezirabil este aceea a puterii bazat pe autoritate, cutat
de orice relaie de putere, pentru c i poate asigura o acoperire larg a
intereselor, un fundament raional i o manifestare eficace.
Subiectul unei prescripii este agentul cruia i se adreseaz sau i se d
prescripia. Lui i se ordon, i se permite sau i se interzice de ctre autoritate s
nfptuiasc anumite aciuni i / sau s se abin de la nfptuirea acestora.
Acesta este destinatarul puterii politice pentru care snt elaborate prescripiile.
Ocazia este locaia spaio-temporal de enunare i aplicare a prescripiei. O
prescripie este particular n privina ocaziei dac este emis pentru un numr
finit de ocazii specificate. O prescripie este general n privina ocaziei dac
este emis pentru toate ocaziile (n fiecare ocazie).
Sarcina de lucru 1
Identific o norm juridic i analizeaz-o din perspectiva analizei lui
von Wright.
a) obligaiile, ordinele (O), care stipuleaz c un anumit lucru trebuie
fcut, ndeplinindu-se, astfel, exigenele actului de putere juridic i
evitndu-se sanciunile;
b) permisiunile (P), care stipuleaz c un anumit lucru poate s fie
fcut, fr ca acesta s fie cerut n mod imperativ de purttorul
puterii juridice;
c) interdiciile, care stipuleaz c un anumit lucru nu trebuie s fie
fcut, pentru c ar intra n contradicie cu exigenele puterii
Arsith Mirela Logica general i logica juridic
Logica juridica 16
Sistemul logic al dreptului
Dreptul este un sistem de norme. Sistemul logic al dreptului este alctuit pe de
o parte dintr-o structur de norme organizate n ramuri i instituii juridice.
Dreptul este un sistem deschis, dinamic - el se intregeste in fiecare moment cu
legi noi. Criteriile de admitere ale noilor legi sunt date de axiomele
constitutionale. De asemenea, legiuitorul trebuie sa articuleze sistemul de drept
astfel incat sa nu dea nastere unor contradictii, ambiguitati sau suprapuneri.
Proprietatile logice esentiale ale oricarui sistem juridic sunt completitudinea si
consistenta.
Completitudinea sistemului juridic este data de capacitatea acestuia de a da o
solutie oricarei probleme juridice, adica de a determina consecintele juridice
ale oricarui fapt.
Consistena unui sistem juridic este data de compatibilitatea normelor sale, de
lipsa contradictiilor din interiorul sau. Un sistem juridic este inconsistent atunci
cand unele dintre normele sale ordona iar altele interzic in acelasi timp
aceleiasi persoane acelasi comportament in aceleasi imprejurari. Aceasta
situatie contrazice principiul noncontradictiei si duce la imposibilitatea
respectarii simultane a tuturor normelor de drept.
Completitudinea sistemului juridic, sau mai bine zis completitudinea normelor
care il alcatuiesc este de cele mai multe ori un simplu deziderat. Realitatea
sociala este in continua evolutie iar legislatorul nu poate tine pasul cu ea.
Aceasta duce la aparitia lacunelor in drept si la necesitatea interpretarii
extensive a legilor existente pentru a le aplica la situatia noua.
Necesitatea aplicarii logicii in drept
Exista numeroase ratiuni care justifica utilitatea logicii in drept:
a) caracterul rational al legii;
b) orientarea activitatii legislative in conformitate cu un model rational;
c) caracterul logic al elaborarii legii;
d) caracterul logic al activitatii de aplicare a dreptului.
Autoritatea unei hotarari judecatoresti este determinata in cea mai mare parte
de justetea rationamentului care sta la baza ei, a argumentelor pe care se
sprijina solutia data. Logica contribuie la corecta aplicare a dreptului si, prin
aceasta, la consolidarea securitatii juridice si la intarirea legalitatii. Precizia si
justetea gandirii juridice depind de conformitatea ei cu regulile si concluziile
logice.
Logica juridica si locul ei in sistemul stiintei logicii
In literatura filosofica s-a subliniat ca logica, in genere, este o stiinta a gandirii
detasata de orice subiect care gandeste, deci o stiinta a gandirii gandire care
studiaza gandirea in desfasurarea corecta a acesteia, corectitudinea fiind
fagasul necesar spre adevar.
Ea se deosebeste de:
- psihologie, care examineaza gandirea in subiectul ce gandeste;
Arsith Mirela Logica general i logica juridic
Logica juridica 17
- gnoseologie, care cerceteaza gandirea raportata la obiectul cunoasterii
nedetasata de acesta, respectiv conditiile generale, izvoarele, structura, modul
de desfasurare si validitatea procesului cunoasterii, privit ca proces de
producere a unor cunostinte;
- retorica, care inseamna arta de a vorbi frumos, de a convinge auditoriul de
justetea ideilor expuse printr-o argumentatie bogata, riguroasa, pusa in valoare
de un stil ales;
- hermeneutica, care este teoria procesului de interpretare si de intelegere in
functie de diversitatea obiectelor sale, care acopera intreaga sfera spirituala,
culturala, artistica. In ceea ce priveste definirea logicii juridice si precizarea
locului ei in sistemul stiintei logicii, au existat discutii in literature de
specialitate.
In ceea ce ne priveste, consideram ca logica juridica este, in primul rand, o
stiinta. Ea n-a aparut din filosofia dreptului, ci din preocuparile stiintifice ale
doctrinei si legiuitorului, precum si din cele practice ale celor ce aplica legea
sau ajuta la aplicarea ei (arta legiuitorului, a judecatorului si a avocatului).
Astfel, legiuitorul creeaza, sub forma de reguli, adevarul juridic, caci ceea ce e
scris in lege este luat drept adevar in aplicatiile care se fac la cazurile judiciare
(la spete). Acesta este adevarul legal. Legiuitorul, insa, nu este liber sa dispuna
in chip arbitrar, ci trebuie sa tina seama (pentru ca legile sale sa fie valabile in
societate) de datele realitatii, iar descoperirea adevarului in realitate se face cu
ajutorul unor reguli, a unor metode logice.
Judecatorul, cand trebuie sa se lamureasca intr-o controversa judiciara in care
fiecare pare sa aiba dreptate, se preocupa sa gaseasca un fir conducator in
logica juridica, pentru a vedea unde este adevarul.
Avocatul, in procesul pe care-l pledeaza, intampina de multe ori greutati pana
descopera adevarul, mai ales in chestiunile controversate.
Logica juridica este stiinta care studiaza regulile specific gandirii juridice
corecte, care guverneaza procesul edictarii, respectarii, interpretarii si aplicarii
normelor de drept.
Sarcina de lucru 1
Argumenteaz, n minim cinci fraze, necesitatea logicii juridice.
Metodologia logicii juridice
Metoda este procedeul, calea de urmat sau mijlocul adecvat de a ajunge la un
anumit reultat plecnd de la o situaie dat. Metoda exprim procedeul gsit cu
cale de a fi urmat, mijlocul potrivit de a ajunge la un anumit rezultat, plecand
de la o situatie dat.
Fenomenele realittii in general si ale realittii juridice in special sunt deosebit
de complexe. Din aceast cauza metode diferite ne pot releva aspecte diferite
Arsith Mirela Logica general i logica juridic
Logica juridica 18
ale aceluiasi fenomen. O cunoastere complet reclam folosirea mai multor
metode, a unui complex metodologic. Metodele folosite vor fi alese in functie
de obiectul studiat.
Metodele pot fi clasificate in functie de diferite criterii. In functie de gradul de
generalitate deosebim:
- metode generale, aplicabile in toate stiintele socio-umane (metoda
hermeneutic, cea logic etc.);
- metode speciale, de ramur, aplicabile doar intr-o stiint (metodologia
juridic) sau intr-o ramur a stiintei respective (metodologia dreptului civil).
In functie de calea aleas pentru a ajunge la adevr metodele pot fi clasificate
in dou mari grupe:
-metode conceptualiste sau rationaliste;
- metode intuitive.
Metodologia juridic trebuie s satisfac urmatoarele cerinte:
a) Neutralitatea
Metodele trebuie s asigure neutralitatea legat indisolubil de orice demers
stiintific. Ele nu trebuie s ne imping cu necesitate spre un rezultat prefigurat
in scop partinic.
b) Coerenta
Ele trebuie s conduc spre obtinerea unei imagini coerente a ordinii juridice si
s rezolve contradictiile specifice sistemului juridic.
c) Simplicitatea
Materia dreptului este deosebit de complex si stufoas dar din aceast
complexitate trebuie s fie desprinse constructii limitate care s permit
aplicarea lor rapid si fr nici un echivoc.
d) Verificabilitatea
Toate propozitiile obtinute cu ajutorul unei metode s poat fi verificate. Nu e
rar faptul cand diverse explicatii sunt simple afirmatii, poate adevarate dar
imposibil de controlat.
Metoda logic propriu-zis
Metoda logic nu este, propriu-zis, o cale ctre obiect, un mod autonom de
aflare a acestuia, ci un mod de exprimare a obiectului, de formulare a unui
rezultat.
Logica este inftisat indeosebi ca un exercuiu preparator, ca o propedeutic a
stiintelor, dar, in realitate, in dezvoltarea gandirii omenesti nu ajungem la
logic decat in ultim instant. Dup cum spunea Kant, trebuie ca mai intai s
cunoastem obiectul, ca s putem dezvolta, apoi, regulile tehnice ale stiintei
despre el. Logica nu observ, nu descoper, nu inventeaz, nu judec. Ea doar
indic condiiile generale n care unele fapte pot proba alte fapte.
Metoda hermeneutic
A judeca inseamn a incadra faptul omenesc in dispozitiile legii spre a-l
aprecia si sanctiona din punct de vedere juridic. A interpreta, ins, inseamn a
smulge dispozitiilor legale sensul lor propriu si intelesul lor adevrat, in lumina
Arsith Mirela Logica general i logica juridic
Logica juridica 19
crora fapta omului va cpta solutia juridic de rigoare.
Pentru a ajunge s pronunti o hotrare judectoreasc este necesar s posezi in
prealabil o dubl cunostint: a faptului prin probatiunea lui si a legii prin
interpretarea ei. Hermeneutica juridic reprezint partea teoretic a interpretrii
dreptului, indicnd doar normele dup care se va interpreta legea.
Dificulttile intampinate de judector in interpretarea legii provin, in primul
rand, din situatia paradoxala in care-l pune, in mod necesar, profesia: de a
judeca lucrurile si a aprecia oamenii nu numai dupa capul sau, ci si dupa capul
altuia, si anume al legiuitorului, simbolizat prin lege. Desigur ca aprecierea
legii si a comportamentului uman trebuie sa fie aceea a unui bonus pater
familias simbolizat de lege.
Acest paradox, aflat la baza vietii profesionale a magistratului si care ii
ingreuneaza atat de mult activitatea, se gaseste, insa, asociat cu o multime de
alte dificultati, care se opun unei interpretari ideale a legii pozitive, cum sunt:
- cele izvorate din textul legii insesi si din redactarea ei;
- cele legate de interesele materiale si aspiratiile societatii in care se
legifereaza;
- cele legate de judecatorul insusi, aplicator al legii;
- cele legate de conceptia filosofica asupra existentei in general, si asupra
dreptului in special, pe care o are atat legmitorul, cat si exegetul.
Metoda dogmatica
Dogmatismul este o metoda thetica adica o metoda a regulilor despre care
se pretinde ca exista prin ele insele. Cuvantul thetic provine de la grecescul
theticos, care inseamna ceea ce se impune ca o regula. Metoda dogmatica
nazuieste spre obiect cu ajutorul unei cunoasteri filosofice, pure, extrase din
anumite principii, pe care ratiunea le intrebuinteaza de multa vreme, fara sa
cerceteze cum a ajuns la ele.
In drept, la fel ca si in filosofia generala, metoda dogmatica este, in esenta ei, o
metoda logica, deductiva, care foloseste in demonstratiile ei un numar de
principii, a caror legitimitate nu s-a cercetat in prealabil. In timp ce metoda de
interpretare porneste de la textul de lege, premisele majore ale metodei
dogmatice sunt constructii juridice, teoretice, principii afirmate de juristi, cu
pretentia de a fi valabile oricand si oricum.
Metoda dialectica
Dialectica este o stiinta demonstrativa a principiilor dogmaticii, o exploatare
silogistica a acesteia. In timp ce dogmatismul inseamna efortul intelectualist de
a construi principii si rationamente, dialectica inseamna jocul topic, cu aceste
principii luate de-a gata, continuarea dogmaticii in planul silogistic, adica o
indoita lipsa de cercetare a afirmatiilor si a rezultatelor gandirii.
Metoda dialectica inseamna aflarea adevarului din imbinarea infatisarilor lui
contradictorii, sinteza pozitiilor antitetice, jocul diferentelor si asemanarilor,
cunoscuta tehnologie a celor trei termeni (teza, antiteza si sinteza).
Arsith Mirela Logica general i logica juridic
Logica juridica 20
Metoda carteziana
Metoda carteziana este o cercetare legala a tot ce e defectuos, a tot ce nu e
determinat intr-o stiinta, deci si in stiinta dreptului. In fata celui mai stralucitor
sistem, metoda carteziana opune, in primul rand, o indoiala, o neincredere,
procedeu intelept, de care ar trebui sa fie patruns orice jurist, cand cerceteaza,
de pilda, afirmarile autorilor dogmatici sau asculta dialectica barei.
Metoda carteziana nu ramane, insa, la aceasta atitudine negative comoda la
prima vedere, dar neducand la nimic. Atitudinea initiala a metodei carteziene
este urmata de tendinta de a reexamina premisele oricarei cercetari si de a-i
revizui concluzia.
Metoda conceptualista a lui Kant
Dupa Kant, actul cunoasterii consta in organizarea continutului divers al
experientei cu ajutorul datelor apriorice ale intelectului si in perceperea acestui
continut ca unitate. Nu cunoastem din lucruri decat ceea ce punem noi insine in
ele, adica determinarea apriorica, independenta de orice experienta.
La fel, in drept, o fapta tine de juridicitate numai in masura in care i-am permis
noi mai dinainte. O judecata de valoare se adauga lucrului si-l face sa apartina
sau nu dreptului. E juridic si just numai ceea ce ratiunea noastra crede ca atare.
Metoda intuitiva
Intuitia logica este o determinare complemenara a intelectului in sensul ca ea
nu activeaza decat pentru a suplini, in unele imprejuran, lipsa sau neputinta
acestuia. Intuitia incepe acolo unde se opreste sau sovaie inteligenta, unde
majorele acesteia nu mai pot constitui universala unei judecati, acolo uinde
pentru ratiune incepe nesiguranta si obscuritatea.
Intuitia este, in al doilea rand, o determinare spontana in intelesul ca ea
porneste numai de la sine, din vesnica ei stare de disponibilitate. Actiunea,
miscarea pornesc numai din ea. Intuitia este un inceput al seriei, nu un inel al
ei.
In al treilea rand, intuitia este originara, primara, in sensul ca ea formeaza
majora unei judecati, nefiind precedata de nici un rationament. Orice
necunoastere porneste de la ea. De aceea, s-a spus ca intuitia are initiativa, ca
este calauzitoare intrucat intreaga judecata vine dupa ea.
Intuitia nu trebuie sa lucreze decat atunci cand textele legii nu prevad situatia
ce trebuie rezolvata. De asemenea, este necesar ca metoda intuitive sa fie
compatibila cu legea, adica sa nu fie contrara ei. Ea mai trebuie sa nu
contrazica legile gandirii. Deci, si intuitia trebuie sa respecte principiile
necontradictiei si identitatii.
Sarcina de lucru 1
Argumenteaz, n minim cinci fraze, cum pot interaciona metoda
logic, cu hermeneutica i metoda dogmatic.
Arsith Mirela
Conditia primordiala a
judecatorul in aplicarea metodei intuitive sau personale este ideea de justitie.
Orice elaborare sau interpretare juridica trebuie sa o recunoasca. Sub aceasta
notiune se situeaza principiile:
- recunoasterea pentru fiecare om a dreptului de a
a fost inzestrat, cu conditia de a respecta pe cele ale altuia
normelor de drept;
- conservarea societatii si preponderenta intereselor sociale asupra
particulare;
- egalitatea oamenilor in fata legii.
Sub aceste principii, inspirandu
maximele juridice. De pilda, nimeni nu trebuie sa se imbogateasca in
altuia si fiecare trebuie sa
Teste de autoevaluare
I. Cror principii logice le corespund principalele trsturi ale gndirii
logic-corecte menionate n a doua coloan?
1) Principiul raiunii suficiente a)asigur consecvena n gndire,


2) Principiul noncontradiciei b) asigur claritatea i precizia
Recitete subcapitolul
ierarhie a aplicrii metodelor.
Rezumat
De la apariia lor o dat cu Aristotel, cercetrile logice n
s preocupe i s
logic, procedeele gndirii noastre se lefuiesc.
s clasificm, s demonstrm, s combatem. Logica ne nva cum s le facem
bine. Formele logice fundamentale sunt n
inferena (raionamentul). Legile fundamentale ale gndirii
identitii, principiul noncontradiciei, principiul terului exclus i principiul
raiunii suficiente
acestea sunt aplicabile i n logica juridic
gandirii juridice corecte, care guverneaza procesul edictarii, respectarii,
interpretarii si aplicarii normelor de drept.
Logica general i logica juridic
Conditia primordiala a echilibrului social, de care trebuie sa tina seama
judecatorul in aplicarea metodei intuitive sau personale este ideea de justitie.
Orice elaborare sau interpretare juridica trebuie sa o recunoasca. Sub aceasta
notiune se situeaza principiile:
rea pentru fiecare om a dreptului de a-si dezvolta facultatile cu care
a fost inzestrat, cu conditia de a respecta pe cele ale altuia si sa nu fie contrare
normelor de drept;
conservarea societatii si preponderenta intereselor sociale asupra
egalitatea oamenilor in fata legii.
Sub aceste principii, inspirandu-se si ele din ideea de justitie, s
maximele juridice. De pilda, nimeni nu trebuie sa se imbogateasca in
altuia si fiecare trebuie sa-si repare dauna produsa prin vina sa.
Teste de autoevaluare
principii logice le corespund principalele trsturi ale gndirii
corecte menionate n a doua coloan?
Principiul raiunii suficiente a)asigur consecvena n gndire,
rigoarea argumentelor, capaci
decizie riguroas
Principiul noncontradiciei b) asigur claritatea i precizia
Sarcina de lucru 4
Recitete subcapitolul privind metodologia juridic i propune o
ierarhie a aplicrii metodelor.
De la apariia lor o dat cu Aristotel, cercetrile logice n-au ncetat nicio clip
s preocupe i s pasioneze de-a lungul veacurilor. n lumina cunotinelor de
logic, procedeele gndirii noastre se lefuiesc. Ni se cere mereu s definim,
s clasificm, s demonstrm, s combatem. Logica ne nva cum s le facem
Formele logice fundamentale sunt noiunea, propo
inferena (raionamentul). Legile fundamentale ale gndirii
identitii, principiul noncontradiciei, principiul terului exclus i principiul
raiunii suficiente formulea cerine bazale pentru o gndire corect
acestea sunt aplicabile i n logica juridic, ce studiaza regulile specific
gandirii juridice corecte, care guverneaza procesul edictarii, respectarii,
interpretarii si aplicarii normelor de drept.
Logica general i logica juridic
echilibrului social, de care trebuie sa tina seama
judecatorul in aplicarea metodei intuitive sau personale este ideea de justitie.
Orice elaborare sau interpretare juridica trebuie sa o recunoasca. Sub aceasta
facultatile cu care
si sa nu fie contrare
conservarea societatii si preponderenta intereselor sociale asupra celor
se si ele din ideea de justitie, s-au nascut
maximele juridice. De pilda, nimeni nu trebuie sa se imbogateasca in paguba
vina sa.
principii logice le corespund principalele trsturi ale gndirii
Principiul raiunii suficiente a)asigur consecvena n gndire,
rigoarea argumentelor, capacitate de
Principiul noncontradiciei b) asigur claritatea i precizia
privind metodologia juridic i propune o
au ncetat nicio clip
a lungul veacurilor. n lumina cunotinelor de
Ni se cere mereu s definim,
s clasificm, s demonstrm, s combatem. Logica ne nva cum s le facem
oiunea, propoziia logic i
inferena (raionamentul). Legile fundamentale ale gndirii principiul
identitii, principiul noncontradiciei, principiul terului exclus i principiul
formulea cerine bazale pentru o gndire corect. Toaate
studiaza regulile specific
gandirii juridice corecte, care guverneaza procesul edictarii, respectarii,
Arsith Mirela

3) Principiul terului exclus c)


4) Principiul identitii
II. Redacteaz un eseu de 500 de cuvinte despre
Bibliografie minimal
Botezatu, P. (1994), Introducere n logic, Bucureti: Graphix, pp. 20
http://www.scribd.com/doc/64661344/Logica
Logica general i logica juridic
gndirii
Principiul terului exclus c) asigur ntemeiere
fundamentarea afirmaiilor i
negaiilor noastre
Principiul identitii d)asigur coerena gndirii
II. Redacteaz un eseu de 500 de cuvinte despre importana logicii juridice
Bibliografie minimal
Botezatu, P. (1994), Introducere n logic, Bucureti: Graphix, pp. 20
http://www.scribd.com/doc/64661344/Logica-Juridica, pp. 10-
Logica general i logica juridic
asigur ntemeierea,
fundamentarea afirmaiilor i
d)asigur coerena gndirii
importana logicii juridice
Botezatu, P. (1994), Introducere n logic, Bucureti: Graphix, pp. 20-45;
-25