Caiet Studiu Individual Logica Juridica

Universitatea OVIDIUS Constana Departamentul ID-IFR Facultatea Drept i tiine administrative Specializarea Drept Forma de nv m!
!nt ID " IFR #nul de studiu I Semestrul II Vala$il ncep!nd cu anul universitar %&&'-%&(&
Caiet de Studiu Individual pentru LOGIC JURIDIC
Coordonator disciplin: Prof. Univ. Dr. ! RODIC S" ICUL#SCU
Teoria general a dreptului
CUPRI!S
I!"RODUC#R# LOGIC G#!#R L I LOGIC . !O$IU!I I!"RODUC"I%# ()( O$iectul lo*icii ()% De+iniia lo*icii II. R#L $I LOGICII CU L"# DISCIPLI!# %)( ,o*ica i psi-olo*ia %)% ,o*ica i *noseolo*ia. validitatea i adev rul) %)/) Utilitatea practic a lo*icii) III. PRI!CIPIIL# LOGIC# &partea I' /)( Caracterizare *eneral /)% 0rincipiul identit ii /)/) 0rincipiul noncontradiiei I% PRI!CIPIIL# LOGIC# &partea a II(a' 1)() 0rincipiul terului e2clus 1)%) 0rincipiul raiunii su+iciente V) !O$IU!# &partea I' 3)() Sensul i re+erina unui termen 3)%) 4oiunea ca produs al a$stractiz rii 3)/) 4oiune5 termen5 cuv!nt 3)1) Structura noiunii %I. !O$IU!# &partea a II(a ' 6)() Raporturi ntre noiuni 6)()() Raporturi de ordonare ntre noiuni 6)()%) Raporturi de opoziie ntre noiuni %II. !O$IU!# &partea a III(a ' 7)() 8ipolo*ia noiunii 7)()() Clasi+icarea noiunilor dup criteriul s+erei 7)()%) Clasi+icarea noiunilor dup criteriul coninutului
%III. OP#R $II LOGIC# CO!S"RUC"I%# &partea I' 8.() Caracterizare *eneral 9)%) Diviziunea i clasi+icarea 9)/) Speci+icarea i *eneralizarea I). OP#R $II LOGIC# CO!S"RUC"I%# &partea a II(a' ')() #naliza i sinteza ')%) De+iniia ). PROPO*I$II C "#GORIC# (&)() Caracterizare *eneral (&)%) Raporturi ntre propoziiile cate*orice (&)/) In+erene imediate cu propoziii cate*orice )I. SILOGIS+UL (()( 4oiunea de silo*ism (()%) ,e*ile silo*ismului )II. LOGIC JURIDIC &partea I' (%)() Sistemul lo*ic al dreptului (%)%) 4ecesitatea aplicarii lo*icii in drept )III. LOGIC JURIDIC &partea a II(a' (/)() ,o*ica :uridica si locul ei in sistemul stiintei lo*icii (/)%) ,o*ica aplica$ila in drept )I%. LOGIC JURIDIC &partea a III(a' (1)() Domeniul lo*icii :uridice (1)%) ;etodele lo*icii :uridice "#S"# D# #% LU R# ,I,LIOGR -I#
Stimate student5 <n conte2tul tiinelor :uridice5 lo*ica este o tiin au2iliar =+ c!nd parte din aceeai cate*orie de discipline cu +iloso+ia dreptului5 psi-olo*ia sau sociolo*ia> av!nd ca principal +inalitate des v!rire pre* tirii viitorilor :uriti) ,o*ica i este necesar unui :urist5 deoarece ea este implicat n procesul ela$or rii i aplic rii normelor :uridice) Dreptul este un sistem lo*ic5 instituiile :uridice a+l!ndu-se n numeroase i comple2e relaii ntre ele) 4ici o norm :uridic 5 institutie sau c-iar ramur de drept nu are o e2isten sin*ular ) Scopul ultim al acestei discipline nu este do$!ndirea unor cunotine a$stracte5 ci nsuirea unor instrumente i capacit i de analiz i nele*ere a normelor i instituiilor dreptului) ;etodele i instrumentele de evaluare) <n timpul semestrului vor +i or*anizate dou lucr ri de veri+icare =(&-(3 noiem$rie5 respectiv (&-(3 decem$rie>) ,ucr rile de veri+icare au o pondere de /&? din nota +inal 5 iar e2amenul scris de la s+!ritul semestrului are o pondere de 7&?) Spor la nv at i succes@
Unitatea de .nv/are !r. 0 LOGIC . !O$IU!I I!"RODUC"I%#
Cuprins O$iective ()( O$iectul lo*icii ()% De+iniia lo*icii ,ucrare de veri+icare R spunsuri i comentarii la ntre$ rile din testele de autoevaluare Ai$lio*ra+ie
Pa1ina
O,I#C"I%#L# unit/ii de .nv/are nr. 0 0rincipalele o$iective ale unit ii de nv are 4r) ( sunt. <nele*erea o$iectului de studiu al lo*icii De+inirea tiinei lo*icii
0. Cuvinte c-eie Scurt 0rezentare
,o*ic 5 o$iectul lo*icii O2iectul lo1ici 4u e2ista o de+initie unica a lo*icii5 cum nu e2ista o de+initie unica a matematicii) 4u tre$uie sa ntele*em de aici neaparat ca lo *ica admite mai multe de+initii5 ci +aptul ca nu e2ista o de+initie univoca a acestei discipline5 pe care sa o accepte toti lo*icienii sau +iloso+ii) Definitie: <ntr-un sens +oarte *eneral5 Logica este disciplina care studiaza structura gndirii, facnd abstractie de obiectul cunoas terii ct si de subiectul cunoasterii . Dar ce semni+icatie are sinta*ma structura a gndirii B Sa consideram5 de e2emplu5 propozitiile de mai :os. =(> Daca toti condamnatii sunt vinovati iar 0opescu este condamnat5 atunci 0opescu e vinovat) =%> Daca esti ori cinstit5 ori -ot5 nsa nu es ti -ot 5 atunci esti cinstit) <n +iecare din propozitiile de mai sus o$servam aparitia repetata a cuvintelor C daca, s i, iar, atunci, sunt(este), nu. #cestea se numesc constante lo1ice. Dle lea*a restul componentelor dintr-o propozitie compusa5 +orm!nd un rationa3ent ) Restul componentelor din propozitie se numesc varia2ile lo1ice ) Daca nlocuim n =(> notiunea C condamnat i cu litera =sim$olul> C#E5 vinovat i cu sim$olul CAE si Popescu cu sim$olul C0E5 rezulta urmatoarea +ormula. =(F> Daca toti A sunt B 5 iar P este A 5 atunci P este B ) Daca nlocuim n =%> propozit ia C es ti cinstit E cu litera =sim$olul> C p E5 iar propozitia C es ti hot E cu litera C q E5 rezulta +ormula de mai :os. =%F> Daca ori p ori q 5 si nu q 5 atunci p ) Sim$olurile A, B, P si p, q se numesc varia2ile lo1ice ) 4oi cunoastem de la matematica ca n ecuatii apar anumite sim$oluri numite5 de asemenea5 varia$ile) Vom vedea ca ntre accept iunea notiunii de varia$ila n matematica si acceptiunea not iunii de varia$ila n lo*ica e2ista5 +ara ndoiala5 asemanari) Daca nlocuim n propozitia =(F> sim$olurile #5 A5 si 0 cu notiuni rationamentul =(F> va ram!ne valid5 at!ta timp c!t nlocuirile vor +i univoce si e2-austiv e ) #v!nd +ormula =(F> G CDaca toti # sunt A5 iar 0 este #5 atunci 0 este AE G5 nlocuind pe # cu notiunea studenti 5 pe A cu notiunea silitori iar pe C0E cu notiunea =numele> Ion, atunci vom o$tine rationamentul. =1> Daca toti
studentii sunt silitori5 iar Ion este student5 atu nci Ion este silitor) #cest rationament si pastreaza vala$ilitatea5 ca s i rat ionamentul =(>5 cu toate ca n cazul =(> este vor$a despre condamnati5 vinovat i s i 0opescu5 iar n cazul =1> este vor$a despre studenti5 oameni silitori si Ion) #v!nd +ormula =%F> G CDaca ori p ori H5 s i nu H5 atunci pE5 daca nlocuim sim$olul C p E cu propozitia C ma duc la cursul de logica E iar pe C q E cu propozitia C ma duc la ilm E5 atunci vom o$t ine rationamentul. =3> Daca ori ma duc la cursul de lo*ica ori ma duc la +ilm5 s i nu ma duc la +ilm5 atunci ma duc la cursul de lo*ica) 8oate aceste rationamente G =(>5 =%>5 =1>5 =3> G sunt vala$ile n virtutea +ormei lor lo*ice5 si nu a continutului lor) "est de autoevaluare 0.0. O$iectul lo*icii
4. De+iniia lo*icii Cuvinte c-eie Scurt prezentare lo*ic 5 de+iniia lo*icii ca tiin Definitie: <ntr-o +ormulare mai ri*uroasa5 structura gndirii sau forma logica ar +i acea sc-elarie a mani+estarilor *!ndirii5 asemanatoare unei matrici care con+era acelei e2presii a *!ndirii o anumita ar-itectura5 comuna cu aceea a altor mani+estari ale *!ndirii) O$servam acum ca rationamentul !aca tot i studentii sunt silitori, iar Ion este student, atunci Ion este silitor si rationamentul !aca tot i condamnatii sunt vinovat i iar Popescu este condamnat, atunci Popescu e vinovat .3partas esc aceeasi for3a lo1ica 5 si anume cea redata de +ormula C !aca toti A sunt B, iar P este A, atunci P este B. E #st+el5 propozitii si rationamente din discipline +oarte di+erite5 cum ar +i matematica5 +izica5 dreptul5 $iolo*ia +olosesc aceleas i sc-eme de *!ndire5 aceleasi +orme lo*ice) 0utem spune ca cercetatorii din cadrul acestor discipline +olosesc aceleasi structuri sau +orme ale *!ndirii5 n ciuda +aptului ca o$iectul cunoas terii lor di+era) #ceste +orme lo*ice ale *!ndirii care le sunt comune sunt date de o sin*ura ,o*ica5 proprie *!ndirii lor si am ndrazni sa spunem5 oricarei *!ndiri) Unii nu au acceptat de+inirea lo*icii ca stiinta a +ormelor *!ndirii) De e2emplu I) ,ucasieJicz5 unul dintre cei mai important i cercetatori din domeniul lo*icii5 cu contri$ut ii su$stant iale n lo*ica matematica nu a acceptat caracterizarea lo*icii ca +iind s tiinta
#cordarea de semni+icatii varia$ilelor lo*ice ntr-un sistem +ormal poarta numele de interpretare. "nivocitatea nlocuirii se re+era la cerinta ca aceeasi notiune sau propozitie sa +ie nlocuita de acelasi sim$ol =varia$ila>) #lt+el spus5 nu e2ista o notiune sau o propozitie care sa +ie nlocuita n unele aparitii cu un sim$ol =varia$ila> s i n altele cu un altulK #$haustivitatea se re+era la +aptul ca notiunile sau propozitiile sunt nlocuite de varia$ile =sim$oluri> n toate aparitiile lor =n mod e2-austiv5 adica peste tot pe unde apar>) "est de autoevaluare 0.4. Care este de+iniia lo*iciiB
Lucrare de verificare unitate de .nv/are nr. 0
Rspunsurile testelor de autoevaluare R spunsurile testelor de autoevaluare se re* sesc n scurta prezentare5 de mai sus5 a unit ii de nv are)
,i2lio1rafie unitate de .nv/are nr. 0 AIA,IOLR#FID . Aotezatu5 0etre5 Introducere n lo*ic 5 Dd) 0olirom5 Iai5 (''7) Aotezatu5 0etre5 Constituirea lo*icit ii5 Dditura tiini+ic i Dncilopedic 5 Aucureti5 ('9/) Dima5 85 ;arma5 #5 Stoianovici5 D5 ,o*ica *eneral 5 Dditura Didactic i 0eda*o*ic 5 Aucureti5 (''() FleJ5 #ntonM5 Dicionar de +iloso+ie i lo*ic 5 Dd) Numanitas5 Aucureti5 (''6) Ionescu5 4ae5 Curs de lo*ic 5 Dd) Numanitas5 Aucureti5 (''/)
Unitatea de .nv/are !r. 4 R#L $I LOGICII CU L"# DISCIPLI!# Cuprins O$iective ()( ,o*ica i psi-olo*ia ()% ,o*ica i *noseolo*ia. validitatea i adev rul) ()/ Utilitatea practic a lo*icii) ,ucrare de veri+icare R spunsuri i comentarii la ntre$ rile din testele de autoevaluare Ai$lio*ra+ie
10
Pa1ina
O,I#C"I%#L# unit/ii de .nv/are nr. 4 0rincipalele o$iective ale unit ii de nv are 4r) % sunt. Delimitarea lo*icii +a de alte tiine nvecinate
0 Lo1ica s i psi5olo1ia Cuvinte ,o*ic 5 psi-olo*ie c-eie Scurt 0rezentare #u e2istat de-a lun*ul evolut iei lo*icii si opinii con+orm carora lo*ica ar avea ca o$iect le*ile *!ndirii5 nsa nu privite ca independente de cel care *!ndeste) Sust inatorii acestui punct de vedere erau +iloso+i din cea de-a doua :umatate a secolului ('5 in+luentati de empirism ) ;odul lor de ar*umentare era acesta. ,o*ica se ocupa cu *!ndirea5 ea are ca o$iect le*ile *!ndirii corecte) #ceasta pozitie n istoria lo*icii poarta numele de psihologism . L!ndirea este un +enomen psi-ic5 iar lo*ica nu are nimic n comun cu psi-olo*ia) L!ndirea5 +iind un proces psi-ic5 ea nu po seda nici o +orma) Dupa ,ucasieJicz5 lo*ica ar +i stiinta care se ocupa cu studiul unor relatii5 n special a relatiei de implicatie) Cercetatorul polonez dorea sa desparta lo*ica de psi-olo*ie5 apropiind-o n acelasi timp mai mult de matematica) <nsa5 asa cum am aratat si n cele anterioare5 distinctia ntre +orma si continutul *!ndirii este le*itima si poate +i ment inuta5 cel put in n ceea ce priveste corpul lo*icii clasice) 0utem rea+irma acum ca lo*ica este disciplina care studiaza structura *!ndirii5 +ac!nd a$stractie de le*aturile ei cu o$iectul *!ndirii) Dar de ce lo*ica +ace a$stractie nu numai de o$iectul *!ndirii5 ci s i de su$iectul *!ndiriiB Io-n Stuart ;ill spunea ca lo*ica nu este o +orma distincta de stiinta5 ci o ramura a psi-olo*iei) <n viziunea lui5 lo*ica5 +iind o parte a psi-olo*iei5 di+era de ea tot as a cum partea di+era de ntre*) 0entru ;ill orice le*e este o *eneralizare a unor cazuri particulare si este o$tinuta prin inductie ) Deci si le*ile *!ndirii ar +i tot le*i o $tinute pe $aza inductiei5 a ampli+icarii de la particular = unii > la universal = toti >) S-a mai ve-iculat ideea ca le*ile *!ndirii =principiile lo*ice> ar reprezenta niste o$is nuinte sau CntaririE ale traseului stimul-reactie =n termeni $e-avioristi> si prin urmare5 ar putea +i nvat ate) 4oi nu putem +i de acord cu psi-olo*ismul) #sta pentru ca teoremele si demonstratiile lo*icii +ormale nu antreneaza n nici un +el interventia unor +actori psi-ici) C!nd se a+irma ca daca unii studenti sunt sportivi ("nii % sunt P) atunci unii sportivi sunt student i ("nii P sunt %) 5 care este o le*e lo*ica5 constatam ca validitatea acestei le*i nu depinde nici de ce sta n locul sim$olurilor S si 05 s i nici de intelectul =mintea> persoanei care e+ectueaza acest rat ionament) <n caz contrar am putea sa nt!lnim persoane pentru al caror psi-ic propozitia de mai sus sa nu +ie valida sau situatii n care aceasta le*e sa se veri+ice numai pentru anumite semn i+icatii pe care sa le primeasca sim$olurile S s i 0) Ceea ce5 evident5 ar +i a$surd)
12
Un nversunat opozant al psi-olo*ismului a +ost Lottlo$ Fre*e5 cel care a ela$orat pro*ramul lo*icist ) Dl s i-a ela$orat conceptia lo*icista ca react ie mpotriva psi-olo*ismului s i cu intent ia de a o+eri o +undamentare lo*ica aritmeticii) <n ncercarea sa5 Fre*e nlatura concept iile psi-olo*iste asupra aritmeticii5 care considerau ca reprezentarile asupra numerelor unt +enomene motorii5 dependente de senzat iile musculare) Dmpirismul este acea orientare n teoria cunoasterii care sustine ca sursa adevarului provine n principal din in+ormatiile pe care ni le +urnizeaza simt urile5 s i n mod secundar din procesele ratiunii) Filoso+ul Io-n ,ocOe =(6/%-(7&1> este e2ponentul de seama al empirismului5 prin lucrarea sa An #ssa& 'oncerning (uman "nderstanding =(6'&>K Inductia este procedeul prin care pornind de la niste premise particulare se deriva o concluzie universala 5 care spune deci mai mult dec!t spun premisele) Dvident5 validitatea acestor rationamente este discuta$ila5 pentru ca asum!nd premisele nu e2ista o :usti+icare strict lo*ica =deductiva> a concluziei) 0ro*ramul lo*icist urmarea +undarea matematicii pe $aze e2clusiv lo*ice) 8raseul era. ,o*ica 8eoria multimilor #ritmetica ;atematica) ,o*ica nu e interesata de +actorii e2tralo*ici5 cum ar +i condit iile psi-olo*ice ale e+ectuarii rationamentului sau domeniul cunoas terii n care se des+as oara acel rationament) ,o*ica nu se intereseaza dec!t de Crelatia ce e2ista ntre premisele s i concluzia rationamentului5 s i nu modalitatea de parcur*ere a traseului de la premise la concluzie de catre o persoana sau altaE 5 ntr-un domeniu al activitatii sau altul) "est de autoevaluare 0. Cum poate +i delimitat lo*ica +a de psi-olo*ieB
4. Lo1ica s i 1noseolo1ia: validitatea si adevarul. Cuvinte ,o*ic 5 *noseolo*ie5 validitate5 adev r c-eie Scurt prezentare Spuneam mai sus c!nd ne re+eream la o$iectul lo*icii ca lo*ica este disciplina care studiaza structura *!ndirii5 +ac!nd a$stract ie de le*aturile ei cu o$iectul cunoasterii c!t si de cele cu su$iectul cunoasterii) ;ai spuneam ca lo*ica nu e interesata de +actorii e2tralo*ici5 cum ar +i conditiile psi-olo*ice ale e+ectuarii rationamentului sau domeniul cunoasterii n care se des+as oara acel rat ionament) 0utem adau*a acum ca n studiul validitat ii rationamentelor lo*ica aproape ca nu e interesata nici macar de adevarul propozitiilor care-l compun) #devarul reprezinta corespondenta $iunivoca ntre enunt si realitate) 0rin urmare5 adevarul unei propozitii este o c-estiune e2tralo*ica)
13
Sa consideram din nou rationamentul =(>. CDaca toti condamnat ii sunt vinovati iar 0opescu este condamnat5 atunci 0opescu e vinovat)E #cest rationament este n mod evident5 corect =valid> din punct de vedere lo*ic) <nsa validitatea lui nu consta n corespondenta cu realitatea a premiselor =adevaru l lor>) Rat ionamentul =(> nu spune nimic despre cum sunt lucrurile n realitate5 el spune doar at!t. daca e adevarat ca toti cei condamnati sunt vinovat i 5 s i e de asemenea adevarat ca Popescu este condamnat 5 atunci n mod si*ur e adevarat ca Popescu este vinovat ) #ceasta concluzie nu ne este *arantata dec!t daca avem *arant ia adevarului premiselor) Desi*ur5 e2ista du$ii ca toti cei condamnat i sunt vinovati5 pentru ca unii sunt condamnat i pe nedrept5 +ara sa +ie vinovati) 8otusi5 asta nu +ace ca rat ionamentul =(> sa nu +ie corect =valid>) 0rin urmare5 tre$uie sa distin*em ntre doua notiuni aparent apropiate ca sens5 nsa din punct de vedere lo*ic +undamental di+erite. adevarul si validitatea ) Daca adevarul unei propozitii reprezinta corespondent a enuntului cu +aptele5 s i pentru sta$ilirea lui sunt necesari +actori e2tralo*ici5 validitatea repre6inta o proprietate a for3ei lo1ice a rationa3entelor. Sa luam rat ionamentul de mai :os. 8oti europenii sunt rom!ni) ;r) Smit- este european) PPPPPPPPPPPPPPPPPPPP ;r) Smit- este rom!n) Cele doua propozit ii de deasupra liniei sunt premisele) ,inia de su$ premise se citeste Cprin urmareE si anunta concluzia) <n acest rat ionament5 evident5 prima premisa este +alsa) Doar unii europeni sunt rom!ni5 nu tot i) <nsa cu toate acestea5 rat ionamentul este valid5 adica corect din punct de vedere lo*ic) Dl nu spune dec!t ca daca pre3isele sunt adevarate 5 atunci conclu6ia re6ulta cu necesitate. #cest rat ionament este valid .n virtutea for3ei sale lo1ice 5 s i nu a materiei =sau a cont inutului> sau) Forma lui lo*ica este aceasta. 8oti D sunt RK Q este D PPPPPPPPPPPP Q este R Orice rat ionament care are aceasta +orma lo*ica va +i de asemenea valid) 0entru a pro$a aceasta putem nlocui sim$olurile D5 R si Q prin o rice alte notiuni dorim s i vom vedea ca rationamentul ram!ne valid orice interpretare ar primi aceste sim$oluri ) Definitie: 0rin urmare5 validitatea repre6inta acea proprietate a unui rationa3ent de a 1aranta adevarul conclu6iei pe 2a6a a devarului pre3iselor. 4u se tine cont de adevarul premiselor. ele se presupun adevarate) Un rationa3ent este valid daca presupun7nd ca pre3isele lui sunt adevarate8 conclu6ia nu poate fi falsa. #ltminteri5 rationa mentul nu este valid) Validitatea5 a s i nevaliditatea unui rationament sunt proprietati +ormale5 care tin de +orma lo*ica =de structura rationamentului> si nu de materia =sau continutul> sau) <ntr-un rationament valid ntre premise s i concluzie se instituie o relatie de decur1ere lo1ica . concluzia decur*e lo*ic din premise)
14
"est de autoevaluare 4. () ,o*ica i *noseolo*ia. validitatea i adev rul)
9. Utilitatea practica a lo1icii. Cuvinte ,o*ic 5 pra2iolo*ie5 in+ormatic 5 utilitatea lo*icii c-eie Scurt ,o*ica este o disciplina e2trem de utila astazi5 nsa lucrurile nu au stat as a prezentare dintotdeauna5 +iloso+i precum Seneca socotind pro$lemele lo*icii nis te prostii copilaresti) Dvident ca nu este asa5 prin urmare nu tot i +iloso+ii au dreptate) 0entru a avea *arant ia o$t inerii adevarului tre$uie5 asa cum am vazut5 sa ndeplinim doua condit ii. () Sa rationam corect) %) Datele pe care le +olosim n rationament =premisele rationamentului> sa +ie adevarate) 0rima conditie este conditia validitat ii rationarii5 o condit ie +ormala5 cea de-a doua este este conditia materiala5 a adevarului premiselor) C-iar daca avem premise adevarate5 modul de rationare poate +i nevalid5 si date importante =dar nu evidente> ram!n ascunse mintii practicianului) ,o*ica are o arie de aplica$ ilitate lar*a n s tiinta5 at!t direct5 c!t si indirect5 +iind de +olos n metodolo*ia s tiintei) ,o*ica +ormala +oloseste la +ormalizarea stiintelor deductive =e2punerea lor mai ri*uroasa> si a celor inductive5 indirect5 ca metodolo*ie a stiintei) ,o*ica a +ost +olosita d e +iloso+i ai stiintei pentru a ela$ora modele ale s tiint ei s i viziuni +iloso+ice asupra acesteia) <l putem da e2emplu aici pe +iloso+ul austriac R)R) 0opper) Dincolo de importanta teoretica a studiului lo*icii5 aceasta disciplina are aplicatii practice +ara de care civilizatia nu ar arata nici pe departe asa cum o cunoas tem noi azi) Dezvoltata su$ +orma matematica a calculului lo*ic al propozitiilor ea este indispensa$ila n proiectarea sistemelor de calcul) Funct ionarea calculatoarelor se $azeaza pe o lo*ica $ooleana 5 $inara) Sistemele lo*ice si-au *asit o mare aplica$ilitate n teoria si practica inteli*ent ei arti+iciale) Introducerea cuanti+icatorilor va*i de catre ,)#) Sade- a determinat o ntrea*a directie de cercetare n privint a sistemelor de viata si inteli*enta arti+iciala) Interesante pro*rese n aceasta directie se +ac astazi la ;I8 = )assachusetts Institute o *echnolog& > unde alaturi de in*ineri s i matematicieni lucreaza n la$oratoarele de inteli*enta arti+iciala +iloso+i si lo*icieni) Dar lo*ica nu are aplicatii numai n ceea ce prives te -ardJare-ul) 0roiectarea si realizarea pro*ramelor e2pert nu ar +i +ost posi$ila +ara cunos tinte apro+undate de lo*ica) #stazi teoremele lo*icii se demonstreaza automat +urniz!nd a2iomele si re*ulile de deductie si las!nd mas ina sa +aca restul) Re+eritor la aplica$ilitatea lo*icii n domeniul :uridic putem mentiona
15
aparitia pro*ramelor specializate pe drept administrativ5 identi+icarea le*ilor ce re*lementeaza un caz5 eli$erarea unor adeverinte) <n cadrul $arourilor +unctioneaza pe calculator pro*rame speciale de in+ormatica :uridica pentru a tezauriza in+ormatia spetelor) +urisprudent a tinde sa ie ,ncorporata ,n memoria calculatoarelor. <n a+ara de aplicatiile Cte-nolo*iceE ale lo*icii n domeniul :uridic5 putem spune ca a *!ndi lo*ic este esential pentru cei care lucreaza n domeniul criminalitatii =procurorii criminalisti>) Rat ionamentele corecte pot releva uneori date importante5 dar ascunse5 care duc la identi+icarea corecta a in+ractorilor) D2emplare sunt +ictiunile lui #rt-ur Conan DoMle n care cele$rul persona: S-erlocO Nolmes dezlea*a5 cu a:utorul rationamentului5 eni*me incitante) ,o*ica este de +olos si celor care lucreaza n domeniul le* islativ) # *!ndi s i a ela$ora o le*e este un proces care implica a$ilitati de lo*ician cum ar +i usurinta n operarea cu de+initii5 clasi+icari si diviziuni =care reprezinta de +apt operatii lo*ice +undamentale>) De o importanta capitala este nsa +olosirea lo*icii la nivelul celor care iau decizii n privinta sta$ilirii vin ovat iei inculpatilor) D2ista5 din pacate5 oameni care au +ost condamnat i pe nedrept5 acest lucru dovedindu-se n urma aparitiei ulterioare de dovezi care i-au disculpat) #s adar5 verdictul care a dus la condamnarea initiala a +ost concluzia unui rationament eronat5 nevalid) <n acest caz putem spune ca lipsa lo*icii n *!ndire si actiune creeaza situatii nedrepte) <nsa lo*ica5 pe l!n*a aplicatiile ei ntr-un domeniu sau altul5 are o alta mare calitate. aceea de a +i educatoare . C -n lumina cunos tintelor de logica, procedeele gndirii noastre se preci.ea.a, se s le uiesc. /i se cere mereu sa de inim, sa clasi icam, sa demonstram, sa com0atem. *oate acestea pot i acute mai rau sau mai 0ine. 1ogica ne ,nvata cum sa le acem 0ine )E "est de autoevaluare 4. Care este utilitatea lo*iciiB
Lucrare de verificare unitate de .nv/are nr. 4 Ce semni+icaie are lo*ica pentru celelalte tiine B
Rspunsurile testelor de autoevaluare
16
R spunsurile testelor de autoevaluare se re* sesc n scurta prezentare5 de mai sus5 a unit ii de nv are)
17
Unitatea de .nv/are !r. 9 0RI4CI0II,D ,OLICD =partea I>
Cuprins O$iective ( Caracterizare *eneral % 0rincipiul identit ii / 0rincipiul noncontradiiei ,ucrare de veri+icare R spunsuri i comentarii la ntre$ rile din testele de autoevaluare Ai$lio*ra+ie
18
Pa1ina
O,I#C"I%#L# unit/ii de .nv/are nr. 9 0rincipalele o$iective ale unit ii de nv are 4r) / sunt. D2plicarea noiunii de principiu lo*ic D2punerea principiilor lo*ice D2plicarea principiului identit ii D2plicarea principiului noncontradiciei 0 Caracteri6are 1enerala Cuvinte ,o*ic 5 principiile lo*icii c-eie Scurt 0rezentare 0rincipiile lo*ice sunt le*i +undamentale ale *!ndirii corecte) 8oate celelalte re*uli si le*i lo*ice presupun principiile lo*ice) 0rincipiile lo*ice sunt +undamentale s i n raport cu valoarea de adevar a propozitiilor) O propozitie nu-s i poate pastra valoarea de adevar ntr-un univers n care principiile lo*ice nu ar +unctiona) <ndraznim sa spunem c-iar ca nu poate e2ista un univers n care principiile lo*ice sa nu +unctioneze5 ele reprezent!nd conditia de posi$ilitate interna a oricarei lumi posi$ ile) 0rincipiile lo*ice nu apartin lo*icii propriu zis5 ci sunt5 prin +unctia lor5 prelo*ice) ;isiunea lor este de a constitui ordinea +ara de care nu se poate or*aniza *!ndirea corecta) Fiind +undamentale5 principiile lo*ice sunt inde3onstra2ile 5 n sensul ca nu se pot demonstra) Dle sunt le*i de ma2ima *eneralitate care nu pot +i derivate din le*i mai *enerale) Daca ncercam sa le demonstram5 vom +olosi rationamente5 demonstratii5 care n sa presupun prin cipiile lo*ice prin +aptul ca premisele tre$uie sa nu si modi+ice valoarea de adevar =principiul identitatii si principiul noncontradictiei>) 0rincipiile lo*ice sunt n lo*ica tradit ionala n numar de patru. principiul identitatii5 principiul noncontradictiei5 principiul tertului e2clus si principiul rat iun ii su +iciente) "est de autoevaluare 0. Ce se nele*e prin noiunea de principii lo*iceB
4. Principiul identitatii Cuvinte ,o*ic 5 principiul identit ii c-eie Scurt 0rincipiul identitatii a +ost +ormulat nca de #ristotel 5 nsa el a +ost +ormulat cu toata claritatea de ,ei$niz. 2iecare lucru este ceea ce este ) ,a
20
prezentare
prima vedere principiul identitat ii ar putea sa para un truism inutil de care ne putem dispensa +ara pro$leme) <nsa principiul identitatii spune ceva mai pro+und dec!t un truism) Formula A este A precizeaza ca # =un o$iect5 o notiune5 un termen> este el nsusi si nu este totodata altceva) Ver$ul CesteE are n acest conte2t un nteles deose$it) Orice o$iect =notiune5 lucru5 valoare de adevar5 etc)> are anumite note care sunt distincte s i individualizeaza acel o$iect5 i constituie esenta5 adica l +ac sa +ie ceea ce este de +apt) C-iar daca o$iectul s i sc-im$a unele caracteristici5 el ram!ne totus i identic cu sine5 n sensul ca el este suportul sc-im$arilor care-l a+ecteaza) Formula principiului identitatii este. # T # K se citeste A este identic cu A. 0rincipiul identitat ii determina la nivelul *!ndirii trei caracteristici. "nivocitatea e2prima raportul unu i termen # =sau non-#> cu el nsus i =#T# sau non-#Tnon-#>) <n nici un caz #Tnon-#K o ast+el de a+irmat ie violeaza principiul identitatii) Preci.ia presupune nlaturarea din *!ndire a va*ului5 con+uzului5 nesi*urant ei in operarea cu termeni si propozitii) 0rincipiul identitatii determina un discurs lipsit de am$i*uitate si va*uitateK el vizeaza de+inirea precisa a termen ilor5 si determina o n*ustare a zonei +uzzM a notiunilor5 reprezent!nd o e2i*enta de ordin semantic) 'laritatea a+irmatiei de su stinut sau de atacat este asi*urata prin de+inirea termenilor) Sunt pro$leme +iloso+ice pe care le ridica principiul identitatii. care sunt acele o$iecte ntre care are lo c identitateaB Semnele5 sensurile sau semni+icatiileB Cineva ram!ne identic cu sine nsus i n sensul ca ram!ne acelasi om5 acelasi individ cu acelasi nume5 toata perioada e2istent ei sale) <nsa corpul acelei persoane su+era sc-im$ari5 celulele se nasc s i mor) Caracterul acelei persoane se poate sc-im$a5 iar daca nu caracterul5 macar credintele5 aspirat iile5 opiniile si con vin*erile su+era modi+icari) <n aceste condit ii5 n care realitatea este devenire5 totul cur*e5 cum spunea Neraclit5 acea persoana5 precum s i orice alta persoana sau lucru mai ram!n ele oare aceleasiB Reputatul lo*ician rom!n 0etre Aotezatu amintea de identitatea contradictorie5 care este caracteristica *!ndirii sintetice5 care se straduies te sa surprinda realul n devenire5 n trans+ormare) Dn*els5 parintele materialismului dialectic spunea. CIdentitatea adevarata5 concreta5 contine ntr-nsa deose$irea5 modi+icareaE ) Dar ideea aceasta este mai vec-e5 ea vine de la Ne*el care la r!ndul lui pro$a$il a +ost inspirat de +iloso+ia presocratica5 n special a lui Neraclit) ,a noi5 #tanasie Io:a s-a re+erit la o le*e a id entitatii concrete5 care e2prima unitatea identitat ii s i a di+erentei) Un lucru este el nsusi ca su$iect al trans+ormarilor si totod ata este altceva prin dezvoltarea pe care o suporta ) Filoso+u l s i lo*icianul rom!n 4ae Ionescu spunea despre principiul identitat ii ca el nu reprezinta altceva dec!t *arantia lo*ica a posi$ilitatii de *!ndire5 adica reprezinta posi$ilitatea noastra de a ne raporta ntotdeauna la un acelasi o$iect)
21
"est de autoevaluare 4. <n ce const principiul identit iiB
9. Principiul noncontraditiei Cuvinte ,o*ic 5 principiul noncontradiciei c-eie Scurt Daca ne re+erim la o$iecte n *eneral5 deci daca +ormulam principiul prezentare noncontradict iei din perspectiva ontolo*ica5 vom spune ca este imposi$il ca un o$iect5 oricare ar +i el5 sa posede s i sa nu posede o anumita proprietate n acelasi timp si su$ acelasi raport) Daca interpretam aceasta +ormula rezulta ca un om nu poate sa +ie vinovat s i nevinovat n acelas i timp pentru o anume in+ractiune5 precum el nu poate +i nici t!nar s i $atr!n5 mo rt si viu5 competent si incompetent ntr-o anume meserie5 etc) Daca ne re+erim la propozitii5 deci +ormulam principiul noncontradictiei din perspectiva *noseolo*ico-semantica5 atunci o propozit ie nu poate sa +ie n acelasi timp si su$ acelasi raport adevarata si +alsa) Daca luam propozitia. /umarul stelelor din "nivers este par 5 atunci aceasta propozitie nu poate +i acceptata simultan cu propozitia /umarul stelelor din "nivers este impar ) 0ropozitia re+eritoare la divizi$ilitatea cu a numarului stelelor din Univers nu poate +i adevarata s i +alsa n acelas i timp) Dar e necesar ca aceasta propozitie sa +ie sau adevarata5 sau +alsa) #cest lucru l stipuleaza principiul tertului e2clus) 0rincipiul noncontradictiei sta$ ileste imposi$ilitatea a+irmarii s i ne*arii simultane a aceluiasi predicat despre acelasi su$iect) Formularea lo*ico-sintactica a principiului este aceasta. este imposi$il ca o propozitie sa +ie s i sa nu +ie o teorema) 0rincipiul noncontradictiei nu poate +i demonstrat direct5 ci doar indirect5 prin redu cere la a$surd) Sa ne ima*inam ca principiul noncontradictiei ar nceta sa mai +ie vala$il) #tunci am putea spune pe $una drep tate ca suntem vii si morti n acelasi timp5 am accepta ca omul este s i nu este +iinta rationala5 patratul ar avea s i nu ar avea n acelasi timp 1 laturi) :nsusirile esentiale ale lucrurilor ar disparea ) O alta consecinta a$surda a suspendarii principiului noncontradict iei ar +i ca toate lucrurile s(ar confunda cu unul sin1ur. Daca # este non-#5 atunci # este si non-A5 deci este si A) Daca omul este non-om5 atunci el e si noncasa5 deci este s i casa) 4u se mai di+erentiaza nici un lucru de altul5 e a$surd) devarul nu s(ar 3ai putea deose2i de fals8 ntr-o ast+el de lume5 +iindca tot i cei care ar spune ceva5 ar spune n acelas i timp minciuni si adevaruri) #r +i evident5 o lume a$surda n care nu am putea avea nici cea mai mica certitudine) #sadar principiul noncontradict iei reprezinta o conditie necesara a *!ndirii lo*ice) Daca nu tinem seama de principiul noncontradictiei nu putem emite nici o propozitie lo*ica)
22
"est de autoevaluare 9. <n ce const principiul noncontradiciei B
Lucrare de verificare unitate de .nv/are nr. 9 Cum pot +i demonstrate principiile lo*ice B
23
Unitatea de .nv/are !r. ; PRI!CIPIIL# LOGIC# &partea a II(a'
Cuprins O$iective ( 0rincipiul terului e2clus % 0rincipiul raiunii su+iciente ,ucrare de veri+icare R spunsuri i comentarii la ntre$ rile din testele de autoevaluare Ai$lio*ra+ie
24
Pa1ina
O,I#C"I%#L# unit/ii de .nv/are nr. ; 0rincipalele o$iective ale unit ii de nv are 4r) 1 sunt. D2plicarea principiului terului e2clus D2plicarea principiului raiunii su+iciente
0 Principiului ter/ului e<clus Cuvinte ,o*ic 5 principiul terului e2clus c-eie Scurt 0rezentare Daca principiul noncontradictiei stipuleaza ca nu putem atri$ui unui lucru doua predicate contradictorii5 principiul tertului e2clus spune ca daca avem un o$iect5 oricare ar +i el5 s i o anume proprietate5 oricare ar +i ea5 atunci acel lucru are doua alternative. sau poseda acea proprietate5 sau nu o poseda) O a treia varianta nu este posi$ila =adica tertul este e2clus>) 0rincipiul noncontradictiei spune ca doua propozitii contradictorii nu pot +i am$ele adevarate) #tunci ram!ne sa ne ntre$am. dar pot +i ele +alseB 0rincipiul tertului e2clus stipuleaza ca doua propozitii a+late n raport de contradictie nu pot +i am$ele +alse n acelasi timp si su$ acelas i raport) 0rincipiul noncontradict iei a+irma imposi$ilitatea acceptarii n acelasi timp si su$ acelasi raport a doua proprietat i contradictorii. nu se poate ca ceva sa ie s i A s i non3A ) 0e de alta parte5 principiul tert ului e2clus stipuleaza nu imposi$ilitatea5 ci necesitatea. este necesar ca ceva sa ie sau A sau non 3A. O a treia varianta este e2clusa) "est de autoevaluare 0. Ce se nele*e prin principiul terului e2clus
4. Principiul ratiunii suficiente Cuvinte ,o*ic 5 principiul ratiunii su+iciente c-eie Scurt prezentare 0rincipiul rat iunii su+iciente stipuleaza ca acceptarea sau neacceptarea unei propozitii se +ace pe $aza unui temei care +urnizeaza ratiunea suficienta pentru ca acea propozitie sa +ie considerata acceptata sau neacceptata) <n lipsa acestui temei se a:un*e la o situatie a$surda5 adica putem considera ca adevarata orice propozitie5 c-iar daca adevarul ei nu decur*e din nimic) D2ista mai multe tipuri d e conditionari corespunzatoare cu mai multe tipuri de temeiuri pentru a sustine sau a respin*e o propozitie.
26
0. "e3eiuri necesare8 dar nu s i suficiente. 0ropozitia )asina are car0urant =condit ia> reprezinta un temei necesar5 dar nu s i su+icient pentru a ntemeia propozitia )asina merge =consecinta>) 8emeiul este necesar pentru ca reprezinta o conditie necesara5 sine qua non 5 n a$sent a careia propozitia pe care o ntemeiaza nu ar putea +i adevarata) Fara ad evarul conditiei = )asina are car0urant > nu am avea adevarul consecint ei = )as ina merge >) Daca mas ina mer*e5 atunci o$li*atoriu ea are car$urant) <nsa adevarul condit iei = )asina are car0urant > nu ntemeiaza consecinta = )as ina merge > Daca masina nu mer*e5 atunci nu e o$li*atoriu ca ea sa nu ai$a car$urant. mas ina poate +i avea car$urant5 nsa motorul poate +i de+ect) ;arca acestui tip de ntemeiere =necesara5 dar nu s i su+icienta> n lim$a:ul natural este e2presia Cdaca nuE) Daca nu UconditiaV , atunci nu UconsecintaV. Daca )as in a nu are car0urant atunci )asina nu merge ) 4. "e3eiuri suficiente8 dar nu si necesare. 0ropozitia !omnul 4 a cs tigat la loto o mare suma de 0ani =conditia> reprezinta un temei su+icient5 dar nu s i necesar pentru a a+irma ca !omnul 4 a 5ucat la loto =consecinta>) Conditia su +icienta este cea care declanseaza consecinta5 dar nu este sin*ura n masura sa o declanseze) #ste suficient sa stii ca !omnul 4 a cstigat la loto o mare suma de 0ani pentru a putea a+irma ca !omnul 4 a 5ucat la loto. <nsa nu este s i necesar sa s tii ca !omnul 4 a cstiga t la loto o mare suma de 0ani pentru a putea a+irma ca !omnul 4 a 5ucat la loto. <n cazul temeiurilor su+iciente dar nu si necesare5 din adevarul condit iei decur*e adevarul consecintei5 dar din adevarul consecintei !omnul 4 a 5uca t la lo to nu rezulta adevarul condit iei !omnul 4 a cstigat la loto o mare suma de 0ani. Se poate =s i este +recvent> sa :oci +ara sa c!s ti*i. tocmai acesta este mecanismul uzat de or*anizatorii :ocurilor de noroc) ;arca acestui tip de ntemeiere =su+icienta5 dar nu si necesara> n lim$a:ul natural este cuv!ntul daca . Daca Ucondit iaV atunci UconsecintaV) Daca !omnul 4 a cstigat la loto o mare suma de 0ani atunci !omnul 4 a 5ucat la loto ) 9. "e3eiuri necesare si suficiente. 0ropozitia *riunghiul AB' este echilateral reprezinta un temei s i su+icient s i necesar pentru ntemeierea propozitiei *riunghiul AB' are toate unghiurile egale ) Daca conditia necesara este conditia +ara de care consecint a nu apare5 dar care nu o poate ntemeia5 iar conditia su+icienta este aceea care declanseaza consecint ele5 atunci conditia necesara si su+icienta satis+ace am$ele cerinte5 ea sin*ura +iind n stare sa determine consecint a) Din ad evarul propozitiei *riunghiul AB' este echilateral decur*e lo*ic adevarul propozitiei *riunghiul AB' are toate unghiurile egale si viceversa) ;arca acestui tip de ntemeiere =necesara s i su+icienta> n lim$a:ul natural este e2presia daca si numai daca. UConditiaV daca si nu3ai daca UconsecintaV) *riunghiul AB' este echilateral daca s i nu3ai daca *riunghiul AB' are toate unghiurile egale ) ;. "e3eiuri nici necesare nici suficiente. 0ropozitia Asta.i este soare a ara si propozitia 2i.icienii sunt oameni de s tiinta reprezinta una pentru cealalta un temei nici necesar5 nici
27
su+icient) #ceste propozitii sunt lo*ic independente5 ceea ce nseamna ca valoarea de adevar a +iecareia nu impieteaza asupra valorii de adevar a celeilalte) 0rin urmare5 nu putem ntemeia nici necesar5 nici su+icient propozitia Asta.i este soare a ara pe propozit ia 2i.icienii sunt s i nici viceversa) oameni de s tiinta 0utem pune acum n mod +iresc pro$lema care din temeiurile de mai sus sunt acceptate pentru a putea a+irma o propozitie) Cu alte cuvinte5 care din temeiuri corespund e2i*entelor lo*ice ale principiului ratiunii su+iciente) Raspunsul este. doar te3eiurile suficiente ) #dica temeiurile su iciente dar nu si necesare s i cele necesare s i su iciente ) <n primul caz5 oricare ar +i doua propozit ii p si q , principiul ratiunii su+iciente se +ormuleaza. Daca p 8 atunci q. <n cel de-al doilea5 c!nd avem de-a +ace cu o condit ionare necesara si su+icienta5 +ormularea principiului ratiunii su+iciente va +i. Daca si nu3ai daca p 8 atunci q Sunt e2cluse din clasa temeiurilor propriu zise cele necesare5 dar nu si su+iciente5 si cele nici necesare5 nici su+iciente) 0rincipiul ratiunii su+iciente are o importanta +und amentala n *!ndirea noastra o$isnuita) Dl ne cere ca orice a+irmat ie sa +ie ar*umentata nainte de a +i acceptata ca adevarata sau +alsa) De asemenea5 n *!ndirea s tiint i+ica si n sistemele a2iomatice important a sa este cruciala5 trecerea de la o teorema la alta neput!ndu-se e+ectua +ara *irul acestui principiu lo*ic) "est de autoevaluare 4. D2plicai principiul raiunii su+iciente
Lucrare de verificare unitate de .nv/are nr. ; Cum pot +i demonstrate principiile lo*ice B
,i2lio1rafie unitate de .nv/are nr. ;
28
AIA,IOLR#FID . Aotezatu5 0etre5 Introducere n lo*ic 5 Dd) 0olirom5 Iai5 (''7) Aotezatu5 0etre5 Constituirea lo*icit ii5 Dditura tiini+ic i Dncilopedic 5 Aucureti5 ('9/) Dima5 85 ;arma5 #5 Stoianovici5 D5 ,o*ica *eneral 5 Dditura Didactic i 0eda*o*ic 5 Aucureti5 (''() FleJ5 #ntonM5 Dicionar de +iloso+ie i lo*ic 5 Dd) Numanitas5 Aucureti5 (''6) Ionescu5 4ae5 Curs de lo*ic 5 Dd) Numanitas5 Aucureti5 (''/)
29
Unitatea de .nv/are !r. = !O$IU!# &partea I'
Cuprins O$iective ( Sensul i re+erina unui termen % 4oiunea ca produs al a$stractiz rii / 4oiune5 termen5 cuv!nt 1) Structura noiunii ,ucrare de veri+icare R spunsuri i comentarii la ntre$ rile din testele de autoevaluare Ai$lio*ra+ie
30
Pa1ina
O,I#C"I%#L# unit/ii de .nv/are nr. = 0rincipalele o$iective ale unit ii de nv are 4r) 3 sunt. <nele*erea de+iniiei noiunii D2plicarea structurii noiunii D2plicarea +orm rii noiunilor
0 Sensul si referinta unui ter3en Cuvinte 8ermen5 sens5 re+erin c-eie Scurt 0rezentare Lottlo$ Fre*e n studiul sau intitulat 60er %inn und Bedeutung +ace distinctie ntre sensul unui termen si re+erinta sa) Re+erint a unui termen ar +i acel o$iect la care se re+era termenul5 iar sensul unui termen ar +i Cmodul n care este dat o$iectulE constiintei celui care l percepe5 sau ceea ce se ntele*e prin acel termen) #st+el5 pentru termenul CcasaE re+erint a este constituita de o$iectul casa ca atare5 iar sensul lui este ceea ce ntele*em prin casa ) 4otiunea este de+inita ca +iind cea mai simpla entitate *!ndi$ila) Fiind o entitate *!ndi$ila5 notiunea presupune n primul r!nd un sens5 adica un ansam$lu de note caracteristice5 prin care ea este *!ndita) 4u poate e2ista o notiune +ara sa ai$a un sens) Cineva ar putea replica. CDar notiunea copac cu ructe de otel nu are nici un sens) De +apt notiunea de copac cu ructe de otel are un sens5 dar nu are re+erinta5 +iind o notiune vida) 4oi ntele*em sensul notiunii copac cu ructe de ot el, prin punerea n comun a caracteristicilor unui copac cu +ructe si ale otelului5 numai ca nu e2ista un asemenea o$iect care sa ntruneasca toate aceste caracteristici) <n al doilea r!nd5 acest sens pe care l presupune o notiune5 adica notele ei caracteristice5 se e2prima printr-un semn) Semnul poate +i sonor =c!nd e vor$a de lim$a:ul vor$it>5 poate +i scris 5 sau poate avea nenumarate +orme. morse5 $it i5 unde electroma*netice5 etc) Folosindu-ne de semne5 notiunile se pot comunica5 adica pot transcende mintea unui individ unde e2ista ca sensuri5 s i pot a:un*e n mintea altora5 constituindu-se5 de asemenea5 ca sensuri) <n al treilea r!nd5 notiunile presupun anumite o$iecte5 pe care le denota) Semnele trimit spre o$iecte5 ele au o re+erinta care transcende mediul n care +unct ioneaza5 dar spre deose$ire de semne5 care sunt n totalitate un produs al mintii individului5 re+erint ele e2ista n mod independent de sensurile sau semnele care le pot +i sau nu asociate) 0rin urmare5 o not iune e2prima un o$iect sau o clasa de o$iecte) "est de autoevaluare 0. Care este re+erina unui termenB
32
4. !otiunea ca produs al a2stracti6arii Cuvinte 4oiune5 proces de a$stractizare c-eie Scurt prezentare 4otiunile sunt o$tinute prin a$stractizare) #tunci c!nd *!ndim5 noi nu operam pe plan mental cu o$iectele propriu zise5 ci cu sim$oluri care le tin locul5 dar pe care le putem manipula n *!ndire) #ceste sim$oluri sunt tocmai not iunile) Dle reprezin ta lucrurile5 dar sunt mult mai simple5 ele tin!nd cont numai de proprietatile esentiale ale lucrurilor5 anume acele proprietati care sunt comune lucrurilor din cate*oria respectiva) C!nd ne *!ndim la o mas ina 5 noi nu avem n cap o mas ina5 de alt+el nici n-ar ncapea5 ci un construct mental care repre.inta mas ina n planul *!ndirii) #vem n cap deci notiunea de masina ) Iar aceasta not iune reprezinta ceea ce este comun tuturor masinilor. proprietatea de a avea 1 roti5 un motor alimentat cu com$usti$il5 s i5 +iind mi:loace de transport5 mer*e pe strazi) 4u tinem cont ca o anume masina este al$astra sau ros ie5 ca este ;ercedes sau Dacia5 ca are numar de Constanta5 de Aucuresti sau de Iasi5 ca are o mica z*!rietura pe portiera sau nu5 etc)5 etc) "est de autoevaluare 4. Ce se nele*e prin e2presia Cproces de a$stractizareE
9. !otiune8 ter3en8 cuv7nt Cuvinte 4otiune5 termen5 cuv!nt c-eie Scurt 4otiunile sunt e2primate5 asa cum am spus5 n lim$a:5 prin cuvinte) Uneori prezentare nsa un sin*ur cuv!nt nu este su+icient pentru a e2prima o not iune) #st+el5 o notiune5 pe l!n*a un cuv!nt izolat care o reda5 se poate e2prima prin. (> cuvinte determinate prin atri$ute. organism marin7 lege organica7 %> sinta*me. starea litoralului romnesc, aquis comunitar7 /> propozitii determinative asociate unui nume. cel care a scris 'ritica 8atiunii Pure7 locurile unde au murit eroii neamului7 1> +raze determinative asociate unui nume. luna decem0rie a anului 9:8: cnd au murit mult i tineri dar regimul comunist a ost ,nlaturat. Comple2itatea notiunii este evident superioara comple2itatii simplelor cuvinte5 pentru ca deseori5 pentru a e2prima o notiune suntem nevoiti sa +olosim mai multe cuvinte sau c-iar +raze) 0e de alta parte5 acelas i cuv!nt poate reprezenta mai multe not iuni) Dste vor$a de termenii polisemantici si omonimi) 0entru a ilustra o situat ie de p olisemie5 adica o situatie n care not iunile sunt redate prin acelasi semn iar sensurile lor sunt apropiate5 dar nu identice5 sa consideram5 de e2emplu5 termenul Cle*eE. le*ea poate +i nteleasa n sens de norma5 +iind deci vor$a de o lege 5uridica ) 8ermenul Cle*eE mai poate desemna o constanta a +enomenelor +izice5
33
$iolo*ice5 etc)5 +iind vor$a de o lege a naturii ) Sau putem sa ne re+erim la cuv!ntul radacina, care desemneaza +ie un rizom =radacina de planta> +ie o operat ie matematica =rezultatul operatiei radical>) 0entru a ne re+eri la situatia de omonimie5 putem considera termenul C 0roasca E. $roasca este un $atracian5 dar termenul C$roascaE poate reprezenta si un mecanism. $roasca de la usa) O alta situat ie este aceea n care o notiune este e2primata prin cuvinte di+erite) Dste vor$a de acelasi sens redat prin semne di+erite) D2emplu de notiuni sinonime. nea si zapadaK re*ula si no rmaK sin*ular si individual5 etc) Rezulta ca multimea cuvintelor si multimea notiunilor nu sunt ec-ivalente) #celeias i not iuni i pot corespunde mai multe cuvinte =sinonimia> sau aceluiasi cuv!nt i pot corespunde mai multe notiuni =omonimia s i polisemia>) Din cauza ma2imei lor simplitati5 notiunile nu e2ista n lim$a:ul natural izolate5 ci ele apar n propozitiile lo* ice5 ca parti ale acestora5 su$ +orma de termeni ) 8ermenul reprezinta considerarea notiunii at!t n dimensiun ea ei lo*ica =ca +orma lo*ica> c!t s i n dimensiunea ei lin*vistica =ca *rup de cuvinte sau ca simplu cuv!nt>) ,a nivelul analizei lo*ice a propozit iei5 termenul reprezinta elementul ultim5 dincolo de care analiza nu mai poate nainta) "est de autoevaluare 9. Care este di+erena ntre notiune i cuv!nt B
;. Structura notiunii Cuvinte ,o*ic 5 noiune5 structura noiunii c-eie Scurt <n structura not iunii *asim doua elemente le*ate n mod direct unul de prezentare celalalt. sfera s i continutul ) Sfera unei notiuni este clasa ale carei elemente sunt re+erintele acelei notiuni) #s adar5 totalitatea o$iectelor care cad su$ o notiune constituie e$tensiunea sau s era acelei notiuni) Cum ntre clase e2ista raporturi de incluziune5 la +el vor e2ista s i ntre s+erele not iunilor) De e2emplu5 notiunea tlharie se include n not iunea in ractiune 5 care la r!ndul ei este inclusa n notiunea mai *enerala de ,ncalcare de reguli Re+erindu-ne la doua multimi t!l-arie dintre care una este o su$multime a celeilalte5 spunem ca o notiune este in+ractiune gen pentru alta not iune daca prima o include pe cea din urma) 4otiunea includenta este genul 5 not iunea inclusa ncalcare de re*uli este specia ) O notiune poate +i *en +ata de o notiune5 dar si specie n raport cu alta) <n e2emplul de mai sus5 notiunea in ract iune este *en pentru not iunea de tlharie 5 nsa specie n raport cu notiunea ,ncalcare de reguli. 4otiunea cea mai *enerala5 atunci c!nd luam n discut ie clasa *enerala a
34
notiunilor5 adica multimea tuturor notiunilor5 este numita 1enul supre3 = summum genus >) Lenul suprem nu mai este specie pentru alta notiune mai *enerala5 el reprezent!nd notiunea cea mai *enerala5 cu s+era cea mai mare) 4otiunile cu s+era cea mai restr!nsa se numesc specii ulti3e = in ima species >) #ceste notiuni nu mai pot +i *en pentru alte notiuni) Lenul suprem si speciile ultime sunt sin*urele notiuni care nu sunt simultan si *en s i specie) <n rest5 orice not iune intermediara este si *en =n raport cu notiunea pe care o include> si specie =n raport cu notiunea n care se include>) Cont inutul =sau comprehensiunea, conotatia, intensiunea) unei notiuni este alcatuit din notele caracteristice pe care le au n comun elementele ce alcatuiesc s+era acelei notiuni) 4otele notiunii patrat sunt. proprietatea de a avea ; laturi egale, de a avea unghiuri de :< de grade, diagonalele perpendiculare, aria egala cu patratul laturii, etc) Continutul unei notiuni este deter3inant al sferei. Situatia reciproca nu are loc) 8ermeni cu s+ere di+erite nu pot avea acelasi continut5 pe c!nd not iuni cu cont inuturi di+erite pot avea aceeasi s+era) 8ermenii C triunghi echilateral sau triun gh i echiunghiular au intensiuni di+erite5 cu toate ca au aceeasi s+era) O proprietate importanta n cadrul analizei notiunii este +aptul ca notele *enului sunt si note ale speciei5 dar note ale speciei nu sunt s i note ale *enului) Cont inutul este +oarte important n de+inirea unei notiuni5 un anume tip de de+initie +iind cel prin *en pro2im si di+erenta speci+ica) Definitie. <ntre s+era si continutul unor notiuni dintre care una este *en pentru cealalta apare o relat ie speciala5 de o importanta deose$ita n lo*ica. cu c!t cres te s+era5 cu at!t continutul se mics oreaza5 iar cu c!t creste continutul5 cu at!t s+era se mics oreaza) #cesta proprietate se numeste legea raportului invers. Sa consideram not iunea student la drept al "niversitatii =vidius si not iunea *en student la drept ) <n notiunea *en intra5 evident5 mai multe o$iecte =toti student ii la drept> dec!t intra n notiunea specie) <nsa not iunea specie este mai $o*ata n note dec!t not iunea *en. despre studentii la drept la care se re+era notiunea student la drept al "niversitat ii =vidius s tim n plus ca sunt student i ai Universitatii Ovidius) <nsa5 asa cum le*ea raportului invers stipuleaza5 numarul lor5 este5 evident5 mai mic dec!t al tuturor student ilor la drept) O nota adau*ata la intensiunea unei not iuni este de natura sa restr!n*a aria de aplica$ilitate a acelei notiuni) Invers5 daca dorim sa includem ntr-o notiune mai multe elemente5 atunci renuntam la anumite note din intensiunea not iun ii a carei s+era vrem sa o marim) <n seria. patrat dreptunghi patrulater notiunea cea mai restr!nsa ca s+era este cea de patrat, not iunea cea mai *enerala +iind cea de patrulater) <n clasa patrulaterelor5 pe l!n*a patrate5 in tra multe +i*uri *eometrice5 cum ar +i dreptun*-iurile5 trapezele5 etc) 8ocmai din acest motiv despre patrulatere n *eneral putem spune mult mai putine lucruri dec!t putem spune despre un patrat5 care este un patrulater cu un*-iuri si laturi e*ale5 ceea ce nu este cazul s i pentru celelalte specii ale notiunii patrulater. #st+el5 daca din punctul de vedere al s+erei5 not iunea patrulater include not iunea patrat 5 din punctul de vedere al continutului lucrurile stau invers5 notiunea de patrat cuprinz!nd su$
35
aspectul intensiunii patrulaterul) 0atratele sunt doar o specie de patrulatere5 iar printre notele patratului e2ista notele patrulaterului5 si nca altele)
"est de autoevaluare ; Care este raportul ntre s+era i coninutul unei notiuni) D2plicai r spunsul)
Lucrare de verificare unitate de .nv/are nr. = Ce semni+icaie au noiunile pentru *!ndirea uman B
,i2lio1rafie unitate de .nv/are nr. = AIA,IOLR#FID . Aotezatu5 0etre5 Introducere n lo*ic 5 Dd) 0olirom5 Iai5 (''7) Aotezatu5 0etre5 Constituirea lo*icit ii5 Dditura tiini+ic i Dncilopedic 5 Aucureti5 ('9/) Dima5 85 ;arma5 #5 Stoianovici5 D5 ,o*ica *eneral 5 Dditura Didactic i 0eda*o*ic 5 Aucureti5 (''() FleJ5 #ntonM5 Dicionar de +iloso+ie i lo*ic 5 Dd) Numanitas5 Aucureti5 (''6) Ionescu5 4ae5 Curs de lo*ic 5 Dd) Numanitas5 Aucureti5 (''/)
36
Unitatea de .nv/are !r. > !O$IU!# &partea a II(a '
Cuprins O$iective ( Raporturi ntre noiuni % Raporturi de ordonare ntre noiuni / Raporturi de opoziie ntre noiuni ,ucrare de veri+icare R spunsuri i comentarii la ntre$ rile din testele de autoevaluare Ai$lio*ra+ie
37
Pa1ina
O,I#C"I%#L# unit/ii de .nv/are nr. > 0rincipalele o$iective ale unit ii de nv are 4r) 6 sunt. <nele*erea raporturilor dintre noiuni
0 Raporturi .ntre notiuni Cuvinte 4otiunea5 raporturi dintre noiuni c-eie Scurt 0rezentare Raporturile dintre notiuni sunt determinate de elementele din structura not iunii) #st+el5 avem raporturi ntre notiuni determinate din punctul de vedere al s erei not iunii sau din punct de vedere al continutului ) Dar5 con+orm le*ii raportului invers ntre s+era s i continut5 raporturile de s+era determina raporturile de cont inut si raporturile de cont inut determina raporturile de s+era) O notiune care include pe alta su$ aspectul s+erei este inclusa de catre cea din urma su$ aspectul cont inutului) De e2emplu5 notiunea ruct include su$ aspectul s+erei notiunea mar =adica toate merele sunt +ructe>K n acelas i timp5 n otiunea inclusa = mar > contine toate notele de+initorii ale clasei +ructelor =adica include su$ aspectul continutului not iunea ruct > 0entru a studia raporturile ntre notiuni vom considera criteriul incluziunii elementelor n clase5 deci criteriul s+erei) Din pricina similaritat ii lo*icii claselo r cu teoria multimilor5 vom utiliza aceasta teorie spre a e2pune ntr-o maniera ri*uroasa raporturile ntre not iuni) #sumam similitudinea clasei =not iune din teoria mult imilor> cu sfera notiunii =notiune din lo*ica>) O clasa este o multime de o$iecte5 o notiune este reprezentarea pe plan mental a unei multimi de o$iecte despre care s tim ceva) Din perspectiva s+erei5 raporturile dintre notiuni sunt. de ordonare. su0ordonare, supraordona re, identitate, intersectie directa, re5ectie, intersectie, su0contarietate ) Si de disonanta sau opozitie. contrarietate, contradictie, di erenta logica, di erenta conversa, independenta . 4oi le vom considera numai pe cele mai simple dintre acestea) "est de autoevaluare 0 Care sunt principalele cate*orii de raprturi dintre noiuniB
4. Raporturi de ordonare .ntre notiuni Cuvinte 4otiune5 raporturi de ordonare dintre noiuni c-eie
39
Scurt prezentare
Relatiile =raporturile> de ordonare sunt relatii de suprapunere ntre s+erele not iunilor si de concordanta ntre continuturile acestora) <n notat ia cu dia*rame Venn5 pe care o vom +olosi n continuare5 zonele -asurate sunt vide5 iar cele care contin un E2E sunt nevide) Raportul de su2ordonare. Doua notiuni # si A se a+la n raport de su$ordonare =A este su$ordonata lui #> c!nd s+era lui # este n ntre*ime inclusa n s+era lui A5 continutul lui A +iind n ntre*ime inclus n cel al lui #) D2emple de notiuni a+late n raport de su$ordon are. german si european7 i.ician s i om de stiinta7 mami er si animal 5 etc) Raportul de identitate Doua not iuni # si A se a+la n raport de identitate c!nd oricare ar +i un o$iect $ apartin!nd s+erei lui #5 acesta apartine si s+erei lui A5 s i oricare ar +i un o$iect & care apartine s+erei lui A acesta apartine si s+erei lui #5 n conditiile n care not iunile nu sunt e2-austive iar universul de discurs n a+ara notiunilor # si A este nevid) D2emplu de notiuni a+late n raport de identitate. triunghi igura cu trei unghiuri7 numere divi.i0ile cu > s i numere pare 5 etc) Raportul de intersectie Doua notiuni # s i A sunt n raport de intersectie atunci c!nd ele sunt *enuri comune ale uneia sau mai mai multor specii5 notiunile # s i A si universul discursului n a+ara s+erelor lui # si A +iind nevide) D2emplu de not iuni a+late n raport de intersectie. student si sportiv K iloso s i s i matematician7 pictor diplomat. Raportul de su2contrarietate Doua notiuni # si A sunt n raport de su$contrarietate atunci c!nd ele sunt *enuri comune ale uneia sau mai mai multor specii5 notiunile # si A +iind nevide5 dar e2-austive) D2emplu de notiuni a+late n raport de su$contrarietate. darnic s i econom. "est de autoevaluare 4. Raporturi intre noiuni) Raporturi de ordonare ntre noiuni
9. Raporturi de opo6itie .ntre notiuni Cuvinte 4oiune5 raporturi de opozitie ntre notiuni c-eie
40
Scurt prezentare
Relatiile =raporturile> de opozitie sunt acele relat ii determinate de *radul de e2cluziune ntre s+erele notiunilor si de incompati$ilitate ntre continuturile acestora) Raportul de contrarietate Doua not iuni # si A sunt n raport de contrarietate c!nd oricare ar +i un element din universul de discurs acesta nu +ace parte5 dar poate lipsi n acelasi timp din s+era am$elor5 universul discursului n a+ara s+erelor lui # si A +iind nevid) D2emplu de notiuni a+late n raport de contrarietate. mar si pa ra K rosu si al0astru. Raportul de contradictie Doua notiuni # si A sunt n raport de contradictie atunci c!nd oricare ar +i un element din universul de discurs el nu +ace parte5 dar nici nu lipseste n acelasi timp din s+era am$elor) #lt+el spus5 doua not iuni sunt n raport de contradictie atunci c!nd ele nu au nici un element comun5 notiunile +iind nevide s i e2-austive
"est de autoevaluare 9. Raporturi intre noiuni )Raporturi de opoziie ntre noiuni
Lucrare de verificare unitate de .nv/are nr. > Ce importan au raporturile ntre noiuni pentru *!ndirea uman B
,i2lio1rafie unitate de .nv/are nr. > AIA,IOLR#FID . Aotezatu5 0etre5 Introducere n lo*ic 5 Dd) 0olirom5 Iai5 (''7) Aotezatu5 0etre5 Constituirea lo*icit ii5 Dditura tiini+ic i Dncilopedic 5 Aucureti5 ('9/) Dima5 85 ;arma5 #5 Stoianovici5 D5 ,o*ica *eneral 5 Dditura Didactic i
41
0eda*o*ic 5 Aucureti5 (''() FleJ5 #ntonM5 Dicionar de +iloso+ie i lo*ic 5 Dd) Numanitas5 Aucureti5 (''6) Ionescu5 4ae5 Curs de lo*ic 5 Dd) Numanitas5 Aucureti5 (''/)
42
Unitatea de .nv/are !r. ? !O$IU!# &partea a III(a ' "ipolo1ia no/iunii
Cuprins O$iective ( Clasi+icarea noiunilor dup criteriul s+erei % Clasi+icarea noiunilor dup criteriul coninutului ,ucrare de veri+icare R spunsuri i comentarii la ntre$ rile din testele de autoevaluare Ai$lio*ra+ie
43
Pa1ina
O,I#C"I%#L# unit/ii de .nv/are nr. ? 0rincipalele o$iective ale unit ii de nv are 4r) 7 sunt. <nele*erea criteriilor de clasi+icare a noiunilor #naliza cate*oriilor de noiuni =clasi+icate dup criteriile enunate>
0. Clasi+icarea noiunilor dup criteriul s+erei Cuvinte 4oiune5 tipolo*ia noiunii5 criteriul s+erei c-eie Scurt 0rezentare S+era si continutul reprezinta criteriile dupa care deose$im tipurile de notiuni) Urm!nd criteriul s+erei5 distin*em. 0. !otiuni vide si notiuni nevide. O notiune # este vida atunci c!nd s+era lui # nu cont ine nici un element) #lt+el5 not iunea # este nevida) Sunt mai multe cai prin care a:un*em sa ntre$uintam notiuni vide. a> #tri$uind unei notiuni o proprietate care intra n contradict ie cu notele sale esentiale) O ast+el de not iune reprezinta o contradictie e2plicita5 ca de e2emplu notiunea de cerc patrat ) $> #tri$uind un *radul de comparatie superlativ unor notiuni care nu-l admit) De e2emplu5 cel mai mare numar natural nu e2ista5 din moment ce multimea numerelor naturale este in+inita) <n cazurile de mai sus spunem ca not iunile sunt logic vide. c> Folosind un termen care nu are nici o re+erinta) <n aceasta situatie re+erinta nu a e2istat de loc s i nici nu e2ista5 sau nu e2ista nca5 notiunea n cauza +iind anticip ativa) <n primul caz5 un e2emplu de notiune vida este cel de logiston, acea su$stanta misterioasa cu *reutate ne*ativa a carei e2istenta a +ost presupusa n evul mediu pentru a putea e2plica de ce unele su$stant e5 dupa ardere5 si maresc *reutatea. prin ardere5 ele ar +i eli$erat +lo*istonul) De +apt5 *reutatea acelor su$stante crestea din cauza +aptului ca ele5 n procesul de ardere5 c!s ti*au o2i*en =o2idau>) <n al doilea caz5 un e2emplu de notiune vida este cel de teleportor de o0iecte ) Desi s-a realizat teleportarea unor atomi5 teleportarea unor o$iecte este deocamdata o +ictiune) <n cazul de mai sus spunem ca notiunile sunt actual vide ) 4. !otiuni sin1ulare sau 1enerale O notiune # ceste sin*ulara atunci c!nd # cont ine un sin*ur element) #lt+el5 not iunea este *enerala) D2emple de notiuni sin*ulare. presedintele din ><<> al 8omniei7 cel care a descoperit teoria relativitatii ) O$iectele care sunt prezentate de o notiune sin*ulara cer de o$icei mai mult de un cuv!nt pentru a +i redate) D2emple de notiuni *enerale. casa, om, mas ina ) 9. !otiuni colective sau divi6ive O not iune # este colectiva atunci c!nd s+era lui # este alcatuita dintr-una sau mai multe colectii de o$iecte) <n primul caz notiunea este sin*ular colectiva5 n cel de-al doilea ea este *eneral colectiva) O colectie de o$iecte reprezinta o
45
multime de elemente considerate ca ntre*5 iar continutul unei notiuni care reda o colect ie este +ormat din proprietat i care apartin acestui ntre*5 si nu neaparat +iecarui element al clasei) Ca e2emplu de not iuni sin*ular-colective putem enumera. Bi0lioteca +udeteana din 'onstant a, echipa de ot0al a 8omniei7 n timp ce not iuni ca 0i0lioteca si echipa de ot0al sunt notiuni *eneral colective . O $i$lioteca poate +i mare5 dar aceasta nu este in mod necesar si proprietatea +iecarei carti) Raportul n acest caz este partitiv 5 de la ntre* la parte) O notiune # este diviziva atunci c!nd s+era lui # este alcatuita din mai multe elemente care au proprietati individuale) Dlementele care intra n s+era lui # au n comun o serie de proprietati) <n acest caz raportul de la element la clasa este divi.iv 5 adica tot ce este vala$il despre clasa este vala$il si despre +iecare element al ei) Com$in!nd tipul precedent de notiuni =sin*ulare si *enerale> cu acesta de +ata5 o$tinem not iuni *eneral-colective5 sin*ular colective5 *eneral-divizive si sin*ular-colective) 8ot un raport diviziv avem s i de la not iuni *eneral-colective la cele sin*ular-colective) ;. !otiuni va1i & fuzzy ' sau neva1i & nonfuzzy ' O notiune # este neva*a daca5 oricare ar +i un element a 5 putem spune cu precizie daca a apartine sau nu s+erei lui #) <n caz contrar5 vor$im despre noiuni va*i) O precizare de ordin +iloso+ic se impune) Va*uitatea nu este o caracteristica a e2istentei5 ci a cunoas terii) #sadar va*ul nu are o dimensiune ontolo*ica5 as a cum se poate ntele*e din opera unor +iloso+i5 ci una *noseolo*ica) ;odul cum cunoas tem noi o$iectele este apro2imativ5 si nu o$iectele nsele) D2ista o ntrea*a directie de cercetare n lo*ica asupra notiunilor va*i5 numita logica u..& ) Orice notiune este considerata o varia$ila lin*vistica) <n consecinta5 not iunile va*i vor se vor numi varia$ile lin*vistice va*i) Structura unei ast+el de notiuni este. () Denumirea varia$ileiK %) Universul de discurs la care se raporteaza =varia$ila non-va*a de re+erinta>K /) Restrictia va*a pe care varia$ila va*a o determina pe universul de discurs5 adica pe varia$ila non-va*a de re+erinta>K Sa consideram varia$ila lin*vistica ,nalt ) Da nu poate e2ista n aceasta calitate pentru un receptor dec!t daca este adusa catre acesta printr-un semn5 care poate +i scris5 sonor5 etc) #cest semn este denumirea varia$ilei) Varia$ila lin*vistica va*a ,nalt nu poate +unct iona dec!t prin raportare la un univers de discurs5 adica la o varia$ila non-va*a de re+erinta. n cazul nostru5 varia$ila nonva*a de re+erinta este notiunea ,nalt ime. Sta$ilim ca cineva este nalt numai n raport cu not iunea non-va*a de ,naltime) Varia$ila lin*vistica va*a ,nalt limiteaza universul de discurs ,naltime la o portiune a sa. ,naltimile ,nalte, daca putem spune asa) #ceasta limitare este o restrictie va*a pe care varia$ila lin*vistica va*a o determina pe universul de discurs) Spre deose$ire de notiunile non-va*i5 notiunile va*i admit modi+icatori lin*vistici) De e2emplu5 notiunea va*a ,nalt admite urmatorii modi+icatori lin*vistici. oarte nalt5 destul de nalt5 mai n alt dect W) #cesti mo
46
di+icatori lin*vistici va*i determina su$clase n raport cu s+era notiunii va*i) O particularitate a structurii s+erei not iunilor va*i este ca ele au un nucleu s i o zona incerta) 4ucleul reprezinta acea parte unde conditia de non-va*uitate este ndeplinita) De e2emplu5 un individ de %5%3 m este cu si*uranta un individ nalt) 4u acelasi lucru l putem spune despre un individ de (573 m) 0rin urmare5 el se include n zona incerta a s+erei unei notiuni va*i) "est de autoevaluare 0. 0rezentai5 pe scurt5 tipolo*ia noiunii dup criteriul s+erei)
4. Clasi+icarea noiunilor dup criteriul coninutului Cuvinte 4oiune5 tipolo*ia noiunii5 criteriul coninutului c-eie Scurt prezentare S+era si continutul reprezinta criteriile dupa care deose$im tipurile de notiuni) Din punctul de vedere al continutului deose$im. 0. !otiuni a2stracte si notiuni concrete Re+erindu-ne la aceasta distinctie5 ntre notiunile a$stracte si cele concrete5 precizam ca toate notiunile sunt a$stracte5 dar n sensul ca ele sunt +ormate prin a$stractizare5 adica prin i*norarea proprietatilor necomune ale o$iectelor care +ormeaza clasa la care notiunea se re+er ) O notiune este a$stracta daca nu poate +i corelata cu ceva care e2ista n realitate5 ca o$iect) O notiune concreta se o$tine prin tratarea proprietatilor ca si cum ar +i lucruri) Din punct de vedere lin*vistic5 ele sunt rezultatul su$stantivizarii ad:ectivelor. e*al G e*alitate5 drept G drep tate) Dreptatea nu e2ista ca o$iect concret5 precum e2ista statuia li$ertatii5 ci e2ista numai lucruri care sunt drepte) 0roprietatile sunt rei icate 5 li se da o e2istenta concreta) O notiune este concreta atunci c!nd se aplica la lucruri care e2ista sau care se presupune ca e2ista ca atare n realitate) D2emplu. om, casa, 'onstant a ) Desi omul nu e2ista n realitate ca atare5 notiunea de om +ace re+erire la multimea tuturor oamenilor5 care e2ista n mod concret) 4. !otiuni a2solute sau relative O not iune este a$soluta daca ea are un nteles de sine statator si5 pentru a o putea *!ndi5 nu este nevoie de considerarea altei notiuni cu care sa stea n relatie) De e2emplu5 not iunile om, casa sunt notiuni a$solute) 4otiunile relative sunt cele care nu au un nteles dec!t atunci c!nd se a+la n raport cu alte not iuni) De e2emplu5 notiuni precum. tata, sinonim, contrar. D2ista con+uzii provocate de +olosirea aceluias i pronume posesiv5 nsa cu +unctii di+erite) De e2emplu5 notiunea C masina mea indica o posesiune5 n timp
47
ce not iunea E mama mea E indica o relatie5 anume aceea de +iliatie) 9. !otiuni independente sau corelative Doua notiuni # si A sunt independente ddaca oricare dintre ele nu o antreneaza pe cealalta s i nici ne*at ia celeilalte) <n acest caz notiunile pot +i *!ndite separat) <n caz contrar5 not iunile se numesc corelative5 pentru ca *!ndirea uneia implica un corelat5 iar de+initia unei ast+el de notiuni tre$uie sa tina seama si de corelatul acelei notiuni) D2emplu de not iuni independente. masa, casa, om ) D2emplu de notiuni corelative. cauza-e+ectK nvin*ator-nvinsK pozitiv-ne*ativ 5 etc) ;. !otiuni po6itive sau ne1ative O not iune este pozitiva ddaca n co ntinutul ei re*asim prezenta anumitor caracteristici ale o$iectelor care constituie re+erinta acelei notiuni) <n caz contrar5 atunci c!nd o$iectele ce co nstituie s+era notiunii su+era de anumite privatiuni5 iar aceste privatiuni se re+lecta n semnul care reda notiunea5 notiunea este ne*ativa) #st+el de not iuni sunt deseori rezultatul adau*arii pre+i2elor privative. a3, ne3, in, anti3 5 etc) Dar +orma lo*ica nu corespunde totdeauna +ormei lin*vistice5 ast+el ca unele not iuni cu pre+i2e ne*ative5 cum ar +i anticorp sau antiproton sunt din punct de vedere lo*ic pozitive) "est de autoevaluare 4. 0rezentai5 pe scurt5 tipolo*ia noiunii dup criteriul coninutului
Lucrare de verificare unitate de .nv/are nr. ? Care este5 dup p rerea dumneavoastr 5 importana tipolo*iei noiunii)
,i2lio1rafie unitate de .nv/are nr. ?
48
AIA,IOLR#FID . Aotezatu5 0etre5 Introducere n lo*ic 5 Dd) 0olirom5 Iai5 (''7) Aotezatu5 0etre5 Constituirea lo*icit ii5 Dditura tiini+ic i Dncilopedic 5 Aucureti5 ('9/) Dima5 85 ;arma5 #5 Stoianovici5 D5 ,o*ica *eneral 5 Dditura Didactic i 0eda*o*ic 5 Aucureti5 (''() FleJ5 #ntonM5 Dicionar de +iloso+ie i lo*ic 5 Dd) Numanitas5 Aucureti5 (''6) Ionescu5 4ae5 Curs de lo*ic 5 Dd) Numanitas5 Aucureti5 (''/)
49
Unitatea de .nv/are !r. @ OP#R $II LOGIC# CO!S"RUC"I%# &partea I'
Cuprins O$iective ( Caracterizare *eneral % Diviziunea i clasi+icarea / Speci+icarea i *eneralizarea ,ucrare de veri+icare R spunsuri i comentarii la ntre$ rile din testele de autoevaluare Ai$lio*ra+ie
50
Pa1ina
O,I#C"I%#L# unit/ii de .nv/are nr. @ 0rincipalele o$iective ale unit ii de nv are 4r) 9 sunt. De+inirea operaiunilor lo*ice constructive <nele*erea criteriilor de clasi+icare a acestor operaiuni D2plicarea urm toarelor operaiuni. Diviziunea i clasi+icareaK Speci+icarea i *eneralizarea 0 Caracteri6are 1enerala Cuvinte Operaiuni lo*ice constructive5 criterii de clasi+icare c-eie Scurt 0rezentare Operatiile lo*ice constructive sunt acele operat ii prin care se +ormeaza notiuni5 din alte notiuni date) Se pot identi+ica doua criterii de constructie a notiunilor din alte notiuni) 0rimul criteriu este cel al +elului construct iei) Da poate +i multivoca. 4umim o operat ie divergent multivoca c!nd pornim de la mai multe not iuni s i a:un*em la una sin*ura s i convergent multivoca c!nd pornim de la o sin*ura notiune si a:un*em la mai multe) Sau poate +i 0iunivoca, c!nd pornind de la o sin*ura notiune a:un*em tot la una) Cel de-al doilea criteriu priveste direct ia constructiei) Constructia poate +i descendenta 5 de la notiunea *en la not iunea specie sau ascendenta, de la notiunea specie la not iunea *en) Direcia constructiei Constructia descendenta Constructia ascendenta Felul constructiei ;ultivoca =diver*enta sau conver*enta> Diviziunea Clasi+icarea Aiunivoca Speci+icarea Leneralizarea "est de autoevaluare 0. Ce se nele*e prin e2presia Xoperaiuni lo*ice constructiveEB
4. Diviziunea i clasi+icarea Cuvinte Operaiuni lo*ice constructiveK Diviziunea i clasi+icarea c-eie Scurt prezentare Divi6iunea Diviziunea este operat ia lo*ica prin care o$tinem speciile unui *en printro constructie diver*ent multivoca s i descendenta) D2emplu. Dupa criteriul se2ului5 indivizii umani sunt +emei s i $ar$at i) #plic!nd criteriul satis+acerii sta*iului militar5 $ar$atii sunt cu sta*iul militar satis+acut sau cu sta*iul militar n esatis+acut) Structura divi6iunii presupune: () O$iectul diviziunii G notiunea *en de la care pornimK %) Criteriul diviziunii G acele note ale *enului pe $aza carora e+ectuam
52
diviziuneaK /) Dlementele diviziunii G not iunile la care a:un*em n urma e+ectuarii operatiei de div iziun e =speciile *enului de la care am pornit> Re1ulile unei divi6iuni corecte sunt: () Diviziunea sa +ie completa. Reuniunea elementelor diviziunii sa +ie ec-ivalenta cu o$iectul diviziunii) Dlementele speciilor rezultate n urma diviziunii5 puse n comun5 tre$uie sa +ormeze o e2tensiune identica cu cea a notiunii *en de la care s-a pornit) %) 0e +iecare treapta a diviziunii5 ntre elementele diviziunii tre$uie sa e2iste un raport de opozit ie) Daca aceasta re*ula nu este satis+acuta atunci diviziunea nu este corecta) /) Fundament unic pe treapta) 4u putem utiliza criterii amestecate atunci c!nd e+ectuam o diviziune) De e2emplu5 nu putem mparti populatia Rom!niei n $ar$ati5 +emei s i copii5 pentru ca avem doua criterii amestecate =cel al se2ului s i cel al v!rstei>) 1) Diviziunea nu tre$uie sa +aca salturi) 4otiunile specii de pe orice treapta a diviziunii sa +ie o$tinute din *enul lor pro2im care sa se *aseasca pe treapta imediat anterioara) 3) Dupa numarul de elemente o$tinute ca rezultat al diviziunii5 diviziunile pot +i di-otomice5 tri-otomice5 tetratomice5 etc) 4. Clasificarea Clasi+icarea este operatia inversa diviziunii) Da permite construirea *enului din speciile sale printr-o operat ie conver*ent multivoca si ascendenta) De e2emplu5 +olosind drept criteriu al clasi+icarii se2ul5 $ar$at ii s i +emeile se clasi+ica n clasa oamenilor) Ca si diviziunea5 structura clasi+icarii presupune. () O$iectul clasi+icarii G not iunile care vor +i supuse clasi+icariiK %) Criteriul clasi+icarii G proprietat ile pe $aza carora se *rupeaza not iunile care sunt o$iectul clasi+icariiK /) Clasa rezultata G not iunea *en la care a:un*em ca urmare a aplicarii operatiei de clasi+icare) 1) Re*ulile unei clasi+icari corecte sunt analoa*e celor ale diviziunii. 3) Clasi+icarea sa +ie completa. Clasa rezultata tre$uie sa cont ina toate speciile ei) O clasi+icare a in+ractiunilor din care ar lipsi ns elaciunea ar +i o clasi+icare incompleta5 deci incorecta) 6) 0e +iecare treapta a clasi+icarii5 ntre notiunile supuse clasi+icarii tre$uie sa e2iste un raport de opozitie) Daca aceasta re*ula nu este satis+acuta atunci clasi+icarea nu este corecta) 7) Fundament unic pe treapta) <n +unct ie de criteriul dupa care se +ace clasi+icarea sau diviziunea5 deose$im. a> Operatii multivoce naturale) Clasi+icarile sau diviziunile naturale +olosesc drept criteriu de discriminare proprietat i esent iale ale ele o$iectelor carora li se aplica aceasta operatie) De e2emplu5 o diviziune dupa nivelul 0N-ului releva e2istenta acizilor si a $azelor) #st+el de operatii multivoce naturale se
53
dovedesc a +i instrumente e+iciente de sistematizare a cunostintelor5 importante pentru s tiinta) $> Operatii multivoce arti+iciale) <n acest caz criteriul operat iilor este unul strain de proprietatile o$iectelor supuse operat iei) Diviziunea student ilor n *rupe sau n clasi+icarea lor n ordine al+a$etica reprezinta e2emple de operatie multivoca arti+iciala5 unde criteriul este pur convent ional si ales datorita simplitatii sale) Rat iunea unor ast+el de operatii este n primul r!nd una pra*matica5 care tine de utilitate s i nu una teoretica5 care tine d e stiinti+icitate) "est de autoevaluare 4. 0rezentai urm toarele tipuri de operaiuni lo*ice constructive .diviziunea i clasi+icarea)
9. Speci+icarea i *eneralizarea Cuvinte Operaiuni lo*ice constructive Speci+icarea i *eneralizarea c-eie Scurt Specificarea prezentare Speci+icarea este operatia lo*ica $iunivoca si descendenta5 prin care5 dintro notiune *en o$tinem o notiune specie) Din perspectiva teo riei multimilor5 instrumentele prin care se realizeaza speci+icarea sunt operatiile de intersectie si restr!n*ere) Generali6area Leneralizarea este operat ia lo*ica $iunivoca s i ascendenta5 prin care5 o$tinem o not iune *en dintr-o not iune specie) Leneralizarea este operatia inversa speci+icarii) Din perspectiva teoriei multimilor5 instrumentele prin care se realizeaza *eneralizarea sunt operatiile d e reuniune si e2tindere) 0entru a o$tine o *eneralizare a not iunii de in ractor atunci este su+icient +ie sa. a> +acem o e2tindere a not iu nii in ractor 5 rezu lt!nd notiunea de om ) $> +ie sa +acem a$stractie de unele note din continutul s+erei notiunii de in ractor ) Le1ile specificarii s i ale 1enerali6arii sunt: () Speci+icarea si *eneralizarea necesita trei elemente. not iunea data5 di+erenta speci+ica5 notiunea la care a:un*em =notiunea construita>) %) 4otiunea data si cea construita sunt n raport de ordonare =de la specie la *en>) /) 4otiunea adau*ata sau ndepartata reprezinta di+erenta speci+ica) 1) 4otiunea construita sa se a+le n raport de identitate cu o notiune e2istenta supraordonata not iunii date =n cazul *eneralizarii> sau cu o notiune e2istenta su$ord onata not iunii date =n cazul speci+icarii>)
54
"est de autoevaluare 9. 0rezentai urm toarele tipuri de operaiuni lo*ice constructive . speci+icarea i *eneralizarea)
Lucrare de verificare unitate de .nv/are nr. @ Care este5 n opinia dumneavoastr 5 utilitatea operaiunilor lo*ice constructiveB
,i2lio1rafie unitate de .nv/are nr. @ AIA,IOLR#FID . Aotezatu5 0etre5 Introducere n lo*ic 5 Dd) 0olirom5 Iai5 (''7) Aotezatu5 0etre5 Constituirea lo*icit ii5 Dditura tiini+ic i Dncilopedic 5 Aucureti5 ('9/) Dima5 85 ;arma5 #5 Stoianovici5 D5 ,o*ica *eneral 5 Dditura Didactic i 0eda*o*ic 5 Aucureti5 (''() FleJ5 #ntonM5 Dicionar de +iloso+ie i lo*ic 5 Dd) Numanitas5 Aucureti5 (''6) Ionescu5 4ae5 Curs de lo*ic 5 Dd) Numanitas5 Aucureti5 (''/)
55
Unitatea de nv are 4r) ' O0DR#YII ,OLICD CO4S8RUC8IVD =partea a II-a>
Cuprins O$iective ()( #naliza i sinteza ()% De+iniia ,ucrare de veri+icare R spunsuri i comentarii la ntre$ rile din testele de autoevaluare Ai$lio*ra+ie
56
Pa1ina
O,I#C"I%#L# unit/ii de .nv/are nr. A 0rincipalele o$iective ale unit ii de nv are 4r) ' sunt. <nele*erea urm toarelor operaiuni lo*ice constructive. #naliza i sintezaK De+iniia
0 #naliza i sinteza Cuvinte operaiuni lo*ice constructive5 analiza i sinteza c-eie Scurt 0rezentare nali6a si sinte6a #naliza si sinteza sunt operat ii lo*ice care se aplica ntre*ului5 respectiv part ilor lui5 spre deose$ire de diviziune si clasi+icare5 care se aplica *enurilor5 respectiv speciilor) C!nd analizam un o$iect descompunem pe plan mental =sau pe plan real> un o$iect *!ndit ca ntre* n partile sale) Sinteza este operatia inversa analizei5 si consta n compunerea ntre*ului din partile sale) D2emple de analiza s i sinteza. #naliza si sinteza componentelor unui calculator5 a su$stantelor n c-imie5 a elementelor unei le*i5 etc) Le1ile anali6ei si sinte6ei sunt: () Criteriu unic pe +iecare treapta) %) Operatia sa nu lase resturi =sa +ie completa>) /) <ntre part ile o$tinute sa e2iste raporturi de opozit ie) 1) Ultima parte a unui ntre* sa +ie denotata de o notiune individuala) 3) Fiecare element sa intre ntr-o parte s i nici un element sa nu intre n doua parti) "est de autoevaluare 0rezentai urm toarele operaiuni lo*ice. analiza i sinteza
4. Definitia Cuvinte c-eie Scurt prezentare
operaiuni lo*ice constructive5 de+initia Definitia este operatia lo*ica care consta n precizarea s+erei s "sau a continutului unei notiuni5 +olosindu-ne de alte not iuni) Operatia de de+inire este indispensa$ila n orice demers teoretic sau practic) Structura de+initiei presupune trei elemente. () 4otiunea de+inita = de iniendum > reprezinta de+initul5 adica notiunea care este o$iectul operatiei de de+inire) %) De+initorul = de iniens > reprezinta traducerea n notiuni mai simple a
58
o$iectului de+initiei) /) Relatia de de+inire notata cu ? reprezinta relat ia de id entitate ntre s+erele de+iniendumului si d e+iniensului) 8egulile de initiei@ () 4otiunea care de+ineste =de+iniens> si notiunea de+inita =de+iniendum> sa +ie n raport de identitate ) C!nd aceasta re*ula este satis+acuta spunem ca de+initia este adecvata sau caracteristica ) 0ot e2ista a$ateri de la aceasta cerinta n trei sensuri. a> Fie s+era notiunii care de+ineste se a+la n raport de supraordonare cu s+era not iunii de+inite) <n acest caz de+init ia nu este adecvata5 +iind prea lar*a) D2emplu de de+initie prea lar*a. 1egea repre.inta o regularitate sau Patratul este patrulaterul echilateral. $> Fie s+era notiunii de+initorii se a+la n raport de su$ordo nare cu s+era notiunii de+inite) <n acest caz de+initia iarasi nu este adecvata5 +iind prea n*usta5 ca n e2emplul. 1ogica este stiinta care se ocupa cu studiul silogismelor sau !reptul ,nseamna echitate c> Daca notiunea de+initorie este ncru cis ata cu not iunea de+inita5 de+initia este5 pe de o parte5 prea lar*a5 pe de alta5 prea n*usta5 de e2emplu. /atiunea este comunitate de lim0a. %) Sa nu fie tautolo1ica 5 adica de+initorul sa nu includa not iunea pe care vrem sa o de+inim5 ca n e2emplul. Psihologia este stiinta care se ocupa cu studiul enomenelor s i proceselor psihice. /) Sa fie lo1ic afir3ativa 5 sa arate ceea ce este un o$iect5 nu ceea ce nu este) De e2emplu5 de+init ia Planetele sunt corpuri ceres ti care nu sclipesc nu satis+ace aceasta re*ula) 4umai daca nu dispunem de o nota pozitiva5 vom recur*e la una ne*ativa) Sunt admise de+initii ne*ative n di-otomii. verte$ratneverte$ratK drepte paralele-concurente) 8otus i5 o analiza pro+unda descopera note pozitive. neverte$ratele au o anumita or*anizare interioaraK paralele se nt!lnesc la in+init =n *eometria pro iectiva>) 1) Sa fie clara si precisa ) Da nu tre$uie sa +ie e2primata n lim$a: +i*urat5 sau sa contina +i*uri de stil5 ca n e2emplele. 8omanul este o oglinda pe care o plim0am de3a lungul unui drum =Stend-al>K !reptatea este armonia su letu lui cu el ,nsus i =0laton>) De asemenea5 de+initorul nu tre$uie sa contina notiuni va*i sau vide) 3) Sa fie consistenta 5 adica sa nu se a+le ntr-un raport de opozitie cu celelalte de+initii cu care intra n relatie ntr-un sistem de cunostinte) De e2emplu5 daca acceptam de+initia 2iloso ia este s tiint a principiilor celor mai generale ale lumii nu putem accepta propozitia Principiile cele mai generale ale lumii sunt o0iectul teologiei. "ipolo1ia definitiei <n investi*area tipurilor de de+initii vom +olosi doua criterii. cel al o$iectului de+initiei5 redat de de+init5 si cel al procedurii de de+inire5 redata de de+initor) Dupa o$iectul de+initiei distin*em. 0. Definitii reale De+initiile reale sunt acele de+initii al caror o$iect este re erinta unei
59
notiuni =sauclasa de o$iecte redata de acea notiune>) 0rin acest tip de de+inire se urmareste dezvaluirea notelor speci+ice ale not iunii vizate) De e2emplu5 de+initiile =mul este animal rational sau Patratul este rom0ul cu toate unghiurile egale sunt de+initii reale n sensul ca ele dezvaluie determinarile care apartin numai clasei oamenilor5 respectiv numai clasei patratelor) 4. Definitii no3inale Spre deose$ire de de+initiile reale5 care se re+era la lucruri5 de+init iile nominale sunt acele de+init ii care au ca o$iect semnul prin care o notiune este redata5 iar ca de+initor sensul notiunii vizate) 0rintr-o de+initie nominala se atri$uie un sens unui cuv!nt) Structura unei de+init ii nominale este urmatoarea. semnul 4 are sensul A, sau numim 4 G A 5 sau ,ntelegem prin 4 G A. Dupa pozitia lor n procesul cunoasterii de+init iile nominale pot +i. a> de introducere5 c!nd introducem un +onem nou ntr-un voca$ular si i asociem un sens) $> de asociere5 c!nd ne a+lam n situat ia de a dispune de o e2presie pe care un individ $ o ntele*e $ine5 dar pe care & n-o ntele*e sau n-o nt ele*e su+icient s i $ o+era lui & o traducere =n lim$a:ul e2perient ei personale a lui & > a sensului e2presiei $ ) c> de e2plicatie. Cprin e2plicat ia unui concept +amiliar dar va* noi ntele*em n locuirea lui cu un concept nou e2actK primul este numit e2plicat = e$plicandum >5 ultimul G e2plicant = e$plicatum >E) Dupa procedura de de+inire5 distin*em. 0. Definitii prin 1en pro<i3 si diferenta specifica De+inind o not iune prin *en pro2im s i di+erenta speci+ica5 noi n*lo$am not iunea specie redata de de+init n *enul sau cel mai apropiat5 di+erentiind totodata notele proprii ale not iunii specie de cele ale *enului) De e2emplu5 n de+initia Patratul este dreptunghiul cu to ate laturile egale am introdus sensul notiunii de patrat prin indicarea *enului celui mai apropiat =dreptun*-i> s i precizarea simultana a di+erentei speci+ice5 adica a notelor din continutul notiunii patrat care lipsesc din continutul notiunii de dreptunghi. <n cazul nostru aceasta di+erenta speci+ica este proprietatea de a avea toate laturile e*ale) 4. Definitii operationale Sunt acele de+initii date prin indicarea metodelor5 operatiilor5 pro$elor =conditiilor> sau proceselor prin care se o$t ine clasa redata de de+init) O de+initie operationala este aceasta. Aci.ii sunt su0stantele care ,nrosesc hrtia de turnesol. 9. Definitii 1enetice &constructive' De+initiile *enetice sunt acelea al caror de+initor indica modul n care o$iectul s-a +ormat) De e2emplu5 de+initia 'onul este igura geometrica o0tinuta prin rotirea unui triunghi isoscel ,n 5urul ,nalt imii sale este o de+init ie *enetica) ;. Definitii enu3erative Sunt acele de+init ii n care de+initorul este constituit din toate elementele clasei redate de de+init) De e2emplu. 'ulorile curcu0eului sunt@ ros u, oran5,
60
gal0en,verde, al0astru, indigo, violet.. Dnumer!nd o$iectele la care se re+era clasa de+initului avem precizata s+era not iun ii de+inite) Conditia de e+icienta a acestui procedeu de de+inire este ca clasa de re+erinta a d e+initului sa contina relativ putine elemente) =. Definitii ostensive Sunt acele de+initii prin care clasa de re+erinta a notiunii pe care dorim s-o de+inim este determinata prin indicarea unuia sau mai multor elemente) De e2emplu. 2i.ician ? un om de stiinta ca Bohr, (eisen0erg, Pauli, !irac, %chrBdinger, #instein, etc. "est de autoevaluare 0rezentai5 pe scurt5 tipolo*ia de+iniiei)
Lucrare de verificare unitate de .nv/are nr. A Care este5 n opinia dumneavoastr 5 utilitatea operaiunilor lo*ice constructiveB
,i2lio1rafie unitate de .nv/are nr. A Aotezatu5 0etre5 Introducere n lo*ic 5 Dd) 0olirom5 Iai5 (''7) Aotezatu5 0etre5 Constituirea lo*icit ii5 Dditura tiini+ic i Dncilopedic 5 Aucureti5 ('9/) Dima5 85 ;arma5 #5 Stoianovici5 D5 ,o*ica *eneral 5 Dditura Didactic i 0eda*o*ic 5 Aucureti5 (''() FleJ5 #ntonM5 Dicionar de +iloso+ie i lo*ic 5 Dd) Numanitas5 Aucureti5 (''6) Ionescu5 4ae5 Curs de lo*ic 5 Dd) Numanitas5 Aucureti5 (''/)
61
Unitatea de .nv/are !r. 0B PROPO*I$II C "#GORIC#
Cuprins O$iective ()( Caracterizare *eneral ()% Raporturi ntre propoziiile cate*orice ()/ In+erene imediate cu propoziii cate*orice ,ucrare de veri+icare R spunsuri i comentarii la ntre$ rile din testele de autoevaluare Ai$lio*ra+ie
62
Pa1ina
O,I#C"I%#L# unit/ii de .nv/are nr. 0B 0rincipalele o$iective ale unit ii de nv are 4r) (& sunt. Caracterizare *eneral a propoziiilor cate*orice <ntele*erea raporturilor ntre propoziiile cate*orice <nele*erea in+erenelor imediate cu propoziii cate*orice
0. Caracterizare *eneral Cuvinte 0ropoziii cate*orice5 caracterizarea *eneral a propoziiilor cate*orice c-eie Scurt 0rezentare 0ropozitiile cate*orice sunt +orme lo*ice mai comple2e dec!t notiunile) O propozitie cate*orica este o +orma lo*ica care aserteaza un raport =de ordon are sau de opozitie> ntre doua not iuni) Structura ei presupune deci trei elemente. o relatie si doi mem$ri ai acestei relatii5 care sunt cele doua notiuni) #ceste propozitii se numesc categorice pentru a preciza caracterul neconditionat al asertarii n opozitie cu propozitiile ipotetice. D2emplu de propozitii cate*orice. =amenii sunt iinte rationale. sau "nii 5udecatori nu sunt cinstiti. ,o*ica tradit ionala priveste structura unei propozit ii cate*orice ca +iind alcatuita dintr-un su$iect =una din notiuni>5 un predicat =cealalta notiune> si acea relatie care reda raportul dintre notiuni) Su$iectul lo*ic reda o$iectul *!ndirii s i se noteaza de o$icei cu %. 0redicatul lo*ic este not iunea care indica ceea ce se spune despre su$iectul lo*ic5 ea reprezent!nd deseori o nota despre care se spune ca apartine sau nu su$iectului lo*ic) Se noteaza +recvent cu P. O precizare importanta se impune. su$iectul s i predicatul lo*ic s i su$iectul s i predicatul *ramatical nu coincid) Desi not iunile de su$iect si predicat apar si n *ramatica5 su$iectul s i predicatu l lo*ice nu se suprapun ntotdeauna peste su$iectul si predicatul *ramaticale) Dupa cum propozitiile cate*orice a+irma sau nea*a predicatul despre su$iect5 deci dupa calita te 5 ele sunt. 0. Afirmative 5 atunci c!nd propozitia reda un raport de concordanta ntre S si 05 ca n e2emplu l. In ractorii sunt cei ce ,ncalca legea. 4. Negative , atunci c!nd propozitia reda un rapo rt de opo.it ie ntre S s i 05 ca n e2emplul. 2umatorii nu sunt oameni cu o0iceiuri sanatoase. Dupa cum predicatul se re+era la ntrea*a s+era a lui S sau numai la o parte a ei5 deci dupa cantitate, propozitiile cate*orice sunt. 0. Universale. <n acest caz predicatul se re+era la totalitatea s+erei lui S5 ca n propozitia. *oti oamenii sunt muritori. <n aceasta propozitie su$iectul este nsot it de particula toti, a carei +unctie este d e a cuanti+ica universal s+era su$iectului) #lte +orme ale cuantorului universal sunt. orice, oricare,nici unul. 8ot un cuanti+icator universal avem atunci c!nd S lo*ic nu este nsotit de nici un marcator lin*vistic5 ca n e2emplul. )u.icienii sunt artisti. 4. Particulare. <n acest caz predicatul se re+era numai la o parte a s+erei
64
lui S) Su$iectul lo*ic al unor ast+el de propozitii este cuanti+icat e2istent ial) Cuvintele care marc-eaza cu anti+icarea e2istentiala sunt. unii, e$ista cel putin unC , $D 5 etc) 9. ingulare. C!nd su$iectul este un pronume demonstrativ. aceasta, acesta sau un pronume personal la sin*ular eu, tu, el sau printr-un nume propriu avem o propozitie sin*ulara5 n care 0 se enunta despre un sin*ur element din s+era lui S) De e2emplu. Ion se plim0a aserteaza +aptul ca un individ = Ion > +ace parte din clasa celor vezi su$capitolul IV)6 Raporturi ntre notiuni care se plim$a) 0ropozitiile sin*ulare se +ormalizeaza ca universale "est de autoevaluare Ce se nele*e prin noiunea de propoziii cate*oriceB
4. Raporturi .ntre propo6itiile cate1orice Cuvinte 0ropoziii cate*orice5 raporturi ntre propozitiile cate*orice c-eie Scurt prezentare <ntre propozit iile cate*orice e2ista interdependenta) Din valoarea de adevar a uneia putem deriva valoarea de adevar a unora din celelalte propozitii =c-iar a tuturor5 n anumite situatii>)Cele patru tipuri de propozitii cate*orice se pot reprezenta in v!r+urile unui patrat =numit s i patratul lui Aoetius>5 iar muc-iile s i dia*onalele patratului se pot asocia rapo rturilor e2istente ntre prop ozit iile cate*orice) 0. Raportul de contradictie Doua propozit ii sunt n raport de contradictie atunci c!nd ele nu pot +i n acelas i timp adevarate sau +alse) Cu alte cuvinte5 doua propozitii ntre care e2ista un raport de contradict ie sunt di+erite ca valoare de adevar =una din ele este adevarata5 cealalta +iind +alsa>) #tunci c!nd urmarim o$t inerea contradictoriei unei propozitii5 noi vizam o propozitie care sa ai$a at!t cantitatea5 c!t s i calitatea opuse cantitatii s i calitatii propozitiei initiale) 4. Raportul de contrarietate Doua propozit ii sunt n raport de contrarietate atunci c!nd ele nu pot +i adevarate5 n sa pot +i +alse n acelasi timp) <n patratul lui Aoetius propozit iile a+late n raport de contrarietate sunt cele universale de calitate di+erita =Sa0 s i Se0>) () =Sa0T(> =Se0T&> %) =Se0T(> =Sa0T&> /) =Sa0T&> =Se0TB> 1) =Se0T&> =Sa0TB> 9. Raportul de su2contrarietate Doua propozitii sunt n raport de su$contrarietate atunci c!nd ele nu pot +i
65
n acelasi timp +alse5 put!nd nsa +i adevarate) #cest raport are loc ntre propozitiile particulare de calitate opusa) () =Si0T&> =So0T(> %) =So0T&> =Si0T(> /) =Si0T(> =So0TB> 1) =So0T(> =Si0TB> ;. Raportul de su2alternare Un ast+el de raport apare ntre o propozitie universala =supraalerna> si una particulara =su$alterna>5 am$ele de aceeas i calitate) Din adevarul supraalternei rezulta adevarul su$alternei si din +alsitatea su$alternei rezulta +alsitatea supraalternei) <n toate celelalte situatii5 valoarea de adevar a propo zitiei secvente nu se poate sta$ili) () =Sa0T(> =Si0T(> %) =Si0T&> =Sa0T&> /) =Sa0T&> =Si0TB> 1) =Si0T(> =Sa0TB> "est de autoevaluare 0rezentai5 pe scurt5 raporturile dintre propoziiile cate*orice)
9. Inferente i3ediate cu propo6itii cate1orice Cuvinte c-eie 0ropoziii cate*orice5 In+erente imediate cu propozitii cate*orice
66
Scurt prezentare
O in+erenta este o +orma lo*ica mai comple2a dec!t propozitia cate*orica5 care consta n trecerea5 respect!nd re*ulile rat ionarii corecte5 de la ceva =premisa sau set de premise> la altceva =concluzie>) <n cazul in+erentelor deductive5 concluzia are un *rad de *eneralitate mai mic dec!t premisele =premisele sunt mai *enerale>) In+erentele imediate au loc de la o sin*ura premisa la o concluzie5 spre deose$ire de cele mediate n care intervin doua sau mai multe premise) Distri2uirea ter3enilor Spunem despre un termen care apare n totalitatea s+erei sale ca este distri$uit si sim$olizam acest +apt prin CZE) Spunem despre un termen ca este nedistri$uit si sim$olizam cu CGE atunci c!nd el apare doar ntr-o parte a s+erei sale) Urmarind distri$uirea5 respectiv nedistri$uirea su$iectului s i a predicatului n cazul celor 1 tipuri de propozit ii cate*orice5 o$t inem urmatoarea sistematizare. 0. Conversiunea Dste in+erenta imediata prin care5 pornind de la o propozit ie de tipul S0 =premisa>5 a:un*em la o propozitie de tipul 0S =concluzia>) 8ermenii din premisa si sc-im$a n concluzie reciproc +unctiile) ,e*ea distri$uirii termenilor permite urmatoarele conversiuni. Sa0 0iS Se0 0eS Si0 0iS 4u este permisa dupa cum se vede conversiunea particularei ne*ative5 pentru ca5 n caz contrar5 din particulara ne*ativa =So05 n care 0 este distri$uit dar S nu> ar rezulta o propozitie de tipul 0oS5 n care S ar +i distri$uit5 s i 0 nu5 ceea ce ar viola le*ea distri$uirii termenilor) 8ot aceeas i p ro$lema ar aparea daca din universala a+irmativa am ncerca sa derivam tot o universala a+irmativa =Sa0 0aS>) 4e limitam nsa la o$tinerea particularei a+irmative5 =Sa0 0iS> ceea ce a+ecteaza simetria5 dar nu si le*ea distri$uirii termenilor) De aceea acest tip de conversiune este numit conversiune prin accident) <n cazul conversiunii prin accident daca concluzia este +alsa5 atunci premisa este +alsa5 nsa daca concluzia este adevarata5 nu e o$li*atoriu ca si premisa sa +ie adevarata) Restul conversiunilorsunt simple5 iar n cazul lor ntre premisa si concluzie avem o ec-ivalenta a valorii de adevar) 4. O2versiunea Dste in+erent a imediata prin care5 av!nd drept premisa o propozitie cate*orica de +orma S05 o$tinem drept concluzie o propozit ie de +orma S 5 de aceeasi can titate5 dar de [ 0 calitate di+erita +ata de calitatea premisei din care a +ost derivata) D2ista si alte in+erente imediate asupra propozit iilor cate*orice5 cum ar +i contrapozit ia =contrapusa partiala5 contrapusa totala> sau inversiunea =inversiune partiala5 inversiune totala>5 dar acestea sunt reducti$ile +ara di+icultat i la conversiuni s i o$versiuni succesive)
67
"est de autoevaluare 0rezentai5 pe scurt5 in+erenele cu propoziii cate*orice)
Lucrare de verificare Ce importan are noiunea pentru propoziiile cate*orice B
,i2lio1rafie unitate de .nv/are nr. 0B AIA,IOLR#FID . Aotezatu5 0etre5 Introducere n lo*ic 5 Dd) 0olirom5 Iai5 (''7) Aotezatu5 0etre5 Constituirea lo*icit ii5 Dditura tiini+ic i Dncilopedic 5 Aucureti5 ('9/) Dima5 85 ;arma5 #5 Stoianovici5 D5 ,o*ica *eneral 5 Dditura Didactic i 0eda*o*ic 5 Aucureti5 (''() FleJ5 #ntonM5 Dicionar de +iloso+ie i lo*ic 5 Dd) Numanitas5 Aucureti5 (''6) Ionescu5 4ae5 Curs de lo*ic 5 Dd) Numanitas5 Aucureti5 (''/)
68
Unitatea de .nv/are !r. 00 SILOGIS+UL
Cuprins O$iective ()( 4oiunea de silo*ism ()% ,e*ile *enerale ale silo*ismului ,ucrare de veri+icare R spunsuri i comentarii la ntre$ rile din testele de autoevaluare Ai$lio*ra+ie
69
Pa1ina
O,I#C"I%#L# unit/ii de .nv/are nr. 00 0rincipalele o$iective ale unit ii de nv are 4r) (( sunt. <nele*erea noiunii de silo*ism <nele*erea le*ilor silo*ismului
0 4oiunea de silo*ism Cuvinte Silo*ism5 termenii unui silo*ism c-eie Scurt 0rezentare Sa consideram propozit iile cate*orice de mai :os. (> 8oti oamenii sunt muritori %> Socrate este om) /> Socrate este muritor) Se o$serva ca n cazul n care asumam adevarul primelor doua propozitii putem deduce adevarul celei de-a treia) #vem de-a +ace deci cu un rationament n care sunt implicate doua propozitii =numite premise> din care decur*e lo*ic5 respect!nd le*ile rationarii corecte5 o a treia5 numita concluzie) #cest tip de rationament se numeste silogism ) #sadar5 silo*ismul este o in+erenta deductiva mediata alcatuita din doua premise s i o concluzie) Dste o in+erenta mediata deoarece concluzia este trasa din mai mult de o premisa) Un mod standard de a reprezenta acest tip de rationament este urmatorul. 8oti oamenii sunt muritori Socrate este om PPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPPP Socrate este muritor) #vem deci premisele si concluzia5 care sunt separate de o linie) ,inia se citeste. prin urmare 5 deci 5 re.ulta, etc) si este marca in+erentei deductive5 anunt!nd concluzia) 0utem pune n evidenta +olosind dia*rame Duler caracterul de decur*ere lo*ica al concluziei din suma premiselor) Socrate este un individ din clasa oamenilor) Dar ntre s+era oamenilor si cea a muritorilor +iind un raport de su$ordonare5 prin tranzitivitate5 Socrate este un element al clasei muritorilor) <n structura oricarui silo*ism intra trei si numai trei termeni) Doi dintre aces tia sunt termenii prezenti n concluzie) <n cazul nostru5 concluzia este o propozitie universal a+irmativa5 de tipul Sa05 unde su$iectul este %ocrate 5 iar predicatul este redat de clasa muritorilor ) STSocrate 0Tclasa muritorilor 8ermenii prezenti n concluzia unui silo*ism sunt numiti termeni e2tremi) #s adar5 n tr-un silo*ism termenii e2tremi sunt su$iectul =numit s i termen minor> si predicatul =numit termen ma:or>) 0remisele din care termenul minor =S>5 respectiv cel ma:or =0>5 provin se numesc minora5 respectiv ma:ora) <n a+ara celor doi termeni e2tremi5 mai e2ista s i un termen mediu5 care
71
permite asertarea unui raport de ordonare sau de opozitie ntre S s i 0) <ntr-un silo*ism5 termenul mediu apare ntotdeauna n am$ele premise5 dar niciodata n concluzie5 +unct ia lui +iind de a mi:loci raportul dintre termenii e2tremi5 raport redat e2plicit de concluzie) <n cazul nostru5 termenul mediu este reprezentat de notiunea de om ) ;Tclasa oamenilor Formaliz!nd rat ionamentul de mai sus5 o$tinem. ;a0 Sa; Sa0 "est de autoevaluare Ce se nele*e prin noiunea de silo*ismB
4. Le1ile 1enerale ale silo1is3ului. Cuvinte silo*ism5 le*ile termenilor5 le*ile propoziiilor c-eie Scurt prezentare Le1ile ter3enilor: () Un silo*ism are / si numai / termeni. S5 05 ;K %) 8ermenul mediu este distri$uit n cel put in o premisaK /) Un termen e2trem nu apare distri$uit n concluzie dec!t daca el a +ost n preala$il distri$uit n premisa din care provineK Le1ile pre3iselor: 1) Din premise a+irmative rezulta concluzie a+irmativaK 3) Dintr-o premisa ne*ativa si una a+irmativa rezulta cu necesitate concluzie ne*ativaK 6) Dintr-o premisa particulara si una universala rezulta concluzie particularaK 7) Cel putin o premisa tre$uie sa +ie a+irmativaK 9) Cel putin o premisa tre$uie sa +ie universala) "est de autoevaluare Care sunt le*ile silo*ismuluiB
Lucrare de verificare unitate de .nv/are nr. 00
72
Care este nsemn tatea propoziiilor cate*orice pentru silo*ismB
73
Unitatea de .nv/are !r. 04 LOGIC JURIDIC &partea I'
Cuprins O$iective ()( Sistemul lo*ic al dreptului ()% 4ecesitatea aplicarii lo*icii in drept ,ucrare de veri+icare R spunsuri i comentarii la ntre$ rile din testele de autoevaluare Ai$lio*ra+ie
74
Pa1ina
O,I#C"I%#L# unit/ii de .nv/are nr. 04 0rincipalele o$iective ale unit ii de nv are 4r) (% sunt. <nele*erea importantei lo*icii pentru studiul dreptului i pentru aplicarea normelor :uridice
0. Siste3ul lo1ic al dreptului Cuvinte lo*ic :uridic 5 drept5 sistemul lo*ic al dreptului c-eie Scurt 0rezentare Inainte de toate dreptul este un sistem de norme) Si ca orice sistem el poate +i a$ordat si dintr-o perspectiva lo*ica) #tat lo*icienii =I) RalinoJsOi5 I) \ro$lensOi5 #) Io:a etc)> cat si :uristii =;) D:uvara5 D) Sperantia etc)> au o$servat caracterul de sistem a2iomatic al dreptului) Sistemul lo*ic al dreptului este alcatuit pe de o parte dintr-o structura de norme or*anizate in ramuri si institutii :uridice =e2ista discutii aprinse pe tema delimitarii dintre unele ramuri de drept sau pe tema dependentei si su$ordonarii unor ramuri +ata de altele> iar pe de alta parte dintr-o structura paralela de principii5 notiuni si re*uli :uridice desprinse prin analiza sistemului le*islativ sau impuse ideolo*ic de catre sistemul politic) Dreptul este un sistem ierarhi.at 3 normele constitutionale sunt superioare celor din alte ramuri ale dreptului) Interdependenta normelor din drept e data atat de +aptul ca toate normele sunt su$ordonate normelor constitutionale cat si datorita +aptului ca se supun unor principii comune) #ceste principii pot +i principii ale intregului drept roman =principiul democratiei5 principiul e*alitatii in +ata le*ii5 principiul separatiei puterilor in stat etc)>5 principii de ramura =principiul proprietatii5 cel al e*alitatii in +ata le*ii civile sau principiul ocrotirii si *arantarii drepturilor su$iective civile in dreptul civilK principiul le*alitatii raspunderii5 principiul le*alitatii incriminarii si a pedepsei5 principiul individualizarii raspunderii penale etc) in dreptul penal> sau principii ale unei sau unor institutii de drept =de e2) principiul pro2imitatii *radului de rudenie in cazul institutiei succesiunii le*ale>) 0rincipiile au rol de a2iome in sistemul dreptului - ele pot servi ca +undament in orice demonstratie sau ar*umentare) 0rincipiile asi*ura le$i0ilitatea in timp a sistemului de drept5 adaptarea lui de-a lun*ul timpului la cerintele ideolo*ice) #sa se e2plica +aptul ca unele le*i au +ost interpretate con+orm spiritului vremii di+erit in epoci di+erite5 ele +iind privite prin optica altor principii de drept) Dreptul este un sistem deschis, dinamic 3 el se intre*este in +iecare moment cu le*i noi) Criteriile de admitere ale noilor le*i sunt date de a2iomele constitutionale) De asemenea5 le*iuitorul tre$uie sa articuleze sistemul de drept ast+el incat sa nu dea nastere unor contradictii5 am$i*uitati sau suprapuneri) Nans Relsen era de parere ca sistemul normelor :uridice este partial dinamic5 pentru ca dinamismul sistemului e2cepteaza asa-numita Erundnorm, norma initiala5 constitutia) Restul normelor suporta o actiune de permanenta trans+ormare5 de adaptare la cerintele timpului) Relsen considera ca sistemul normativ nui este
76
alcatuit numai din normele scrise5 ci si din consecintele lor5 din normele desprinse prin in+erente lo*ice admise de doctrina :uridica a tarii in cauza) Deci un sistem :uridic are totodata un caracter desc-is intr-o portiune a sa si relativ inc-is in domeniul normelor constitutionale) Caracterul de sistem al dreptului +ace posi$ila economia de e2presie pentru ca e posi$il ca o le*e sa +aca trimitere la alte le*i pentru detalierea unor re*lementari) Uneori o norma este compusa din mai multe dispozitii care sunt precizate in te2te normative di+erite - o dispozitie precizeaza caror su$iecte li se impune prescriptia respectiva5 alta cuprinde comportamentul prescris5 iar alta circumstantele in care acest comportament urmeaza sa +ie realizat) #lteori o sin*ura dispozitie determina elementele unui mai mare numar de norme) Siem$insOi e2empli+ica aceasta idee cu cazul dispozitiei potrivit careia +urtul tre$uie pedepsit cu inc-isoarea) #ceasta dispozitie trimite la alte dispozitii ale codului penal5 indeose$i din partea sa *enerala5 ale codului de procedura penala si ale le*ilor de or*anizare :udiciara cuprinzand cel putin trei norme. una care o$li*a tri$unalul sa-l condamne pe -ot la o perioada de detentie5 alta care o$li*a or*anele e2ecutive sa e2ecute sentinta pronuntata de tri$unal5 con+orm dispozitiilor de procedura penala si in al treilea rand este o norma pro-i$itoare care interzice +urtul) 0roprietatile lo*ice esentiale ale oricarui sistem :uridic sunt completitudinea si consistenta in*lo$ate de I) \ro$lensOi in notiunea de omogenitate a sistemului 5uriclic. Un sistem :uridic este omo*en daca este in acelasi timp complet si consistent) 'ompletitudinea sistemului :uridic este data de capacitatea acestuia de a da o solutie oricarei pro$leme :uridice5 adica de a determina consecintele :uridice ale oricarui +apt) 'onsistenta unui sistem :uridic este data de compati$ilitatea normelor sale5 de lipsa contradictiilor din interiorul sau) Un sistem :uridic este inconsistent atunci cand unele dintre normele sale ordona iar altele interzic in acelasi timp aceleiasi persoane acelasi comportament in aceleasi impre:urari) #ceasta situatie contrazice principiul noncontradictiei si duce la imposi$ilitatea respectarii simultane a tuturor normelor de drept) Completitudinea sistemului :uridic5 sau mai $ine zis completitudinea normelor care il alcatuiesc este de cele mai multe ori un simplu deziderat) Realitatea sociala este in continua evolutie iar le*islatorul nu poate tine pasul cu ea) #ceasta duce la aparitia lacunelor in drept si la necesitatea interpretarii e2tensive a le*ilor e2istente pentru a le aplica la situatia noua) In cazul ca le*ile nu o+era nici o solutie posi$ila5 se poate +ace apel la analo*ia dreptului (analogia 5uris) prin raportarea la principiile directoare din sistemul de drept sau in ramura de drept respectiva)
77
"est de autoevaluare D2plicai de ce dreptul este un sistem lo*icB
4. !ecesitatea aplicarii lo1icii in drept Cuvinte Sistemul lo*ic al dreptului5 drept5 lo*ic 5 lo*ic :uridic c-eie Scurt prezentare D2ista numeroase ratiuni care :usti+ica utilitatea lo*icii in drept. a> caracterul rational al le*iiK $> orientarea activitatii le*islative in con+ormitate cu un model rationalK c> caracterul lo*ic al ela$orarii le*iiK d> caracterul lo*ic al activitatii de aplicare a dreptului) #utoritatea unei -otarari :udecatoresti este determinata in cea mai mare parte de :ustetea rationamentului care sta la $aza ei5 a ar*umentelor pe care se spri:ina solutia data) ,o*ica contri$uie la corecta aplicare a dreptului si5 prin aceasta5 la consolidarea securitatii :uridice si la intarirea le*alitatii) 0recizia si :ustetea *andirii :uridice depind de con+ormitatea ei cu re*ulile si concluziile lo*ice) 0rocesul de cunoastere in materie de drept implica un anumit *rad de a$stractizare5 de +ormalizare lo*ica) Cursurile de lo*ica :uridica au ca scop pre*atirea viitorilor :uristi in vederea utilizarii +ormelor si re*ulilor lo*icii in teoria si te-nica dreptului) ,o*ica :uridica +oloseste ca instrument de e2plicare a conceptelor 5uridice. Da este aplica$ila unei lar*i pro$lematici cuprinzand de initiile legale, metodele de ormare si clasi icare a conceptelor 5uridice, sistemati.area normelor 5uridice, solutionarea concursului sau con lictelor de norme, regulile rationamentului 5uridic, a celui 5udiciar, de cunoastere a dreptului, interpretarea nomelor 5uridice, metodele de veri icare a aptelor in procesul 5udiciar, pro0atiunea 5uridica etc) #plicarea lo*icii in drept nu tre$uie5 insa5 sa +ie a$uziva5 ri*ida5 ast+el incat sa conduca la solutii inec-ita$ile) ,o*ica in drept tre$uie sa +ie din ce in ce mai mult adaptata nevoilor practicii :uridice si vietii sociale5 ca prim criteriu pentru aprecierea valorii ei operationale) Formele lo*ice tre$uie sa e2prime sau sa corespunda realitatii o$iective5 premisele rationamentului urmand a +i mereu con+runtate cu adevarul material o$iectiv) 0ro$lema e2istentei de-sine-statatoare a lo*icii :uridice a +ost lar* dez$atuta in literatura de specialitate) Intr-o opinie5 s-a insistat asupra le*aturii dintre lo*ica :uridica si +ilozo+ia dreptului5 a:un*andu-se la considerarea primei ca element constitutiv al celei dea doua) #st+el5 Ea0riel )art& considera ca o pro$lema desc-isa in +ata +iloso+iei dreptului sta$ilirea adevaratelor raporturi intre +actorii determinanti5 reali ai
78
solutiilor :uridice si +ormalismul lo*ic al comandamentelor :uridice =incluse in normele de drept>) Intr-o alta opinie5 Eeorge FalinoGsHi considera eronata incercarea de a sustine ca dreptul este un lim$a: si ca +iloso+ia dreptului este5 in consecinta5 o analiza lo*ica a dreptului5 a lim$a:ului :uridic) Dl apreciaza5 in acelasi timp5 ca deose$it de importanta si utila analiza lo*ica a lim$a:ului stiinti+ic5 considerando5 in ceea ce priveste dreptul5 ca una dintre principalele cai de acces spre o autentica +iloso+ie a dreptului) #utorul releva e2istenta unor pro$leme care se situeaza la +rontiera lo*icii si +iloso+iei dreptului5 ca aceea a atri$uirii valorii de adevar sau +alsitate normelor :uridice) 2rancisco Pu& sustine ca lo*ica :uridica ar reprezenta o parte a +iloso+iei dreptului5 +iind o lo*ica secundara in raport cu lo*ica *enerala) In opinia sa5 lo*ica :uridica ar cuprinde. a> lo*ica :uridica primara5 reprezentand lo*ica +ormal-pura5 compusa din a2iomatica =teoria constructiilor sistemelor automatizate> si teoria calculului) $> lo*ica +ormala aplicata5 pe care o denumeste Xlo*ica :uridica secundaraE5 cuprinzand teoria sistemului =teoria *enerala a dreptului>5 teoria de+initiei :uridice5 teoria ar*umentarii si teoria relatiei :uridice =metodolo*ia:uridica>) In ta0elul lui /. 8escher =lo*ician american5 care a propus o X-arta a lo*iciE> lo*ica :uridica apare la capitolul XDezvoltari stiinti+iceE5 su$capitolul X#plicatii in stiintele socialeE5 +iind considerata o aplicatie legala a teoriei logicii. Suntem de parere ca5 pentru a putea raspunde la intre$area daca se poate vor$i despre e2istenta unei lo*ici speci+ice dreptului5 tre$uie sa plecam de la clasi+icarea lo*icii in lo*ica elementara sau +ormala =metodolo*ia lo*ica> si lo*ica aplicata) In +iloso+ia scolastica5 prima era numita uneori X#rs inveniendr =arta de a descoperi sau arta de a a+la>5 spre deose$ire de Xlo*ica utens]5 termen care se apropie de lo*ica aplicata) Consideram ca lo*ica :uridica +ace parte din lo*ica aplicata) Da este o lo*ica speci+ica stiintei dreptului) 0entru aceasta5 cercetarea stiinti+ica tre$uie sa se indrepte spre analiza modului speci+ic in care lo*ica +ormala5 sc-emele si calculele lo*icii sim$olice si principiile sau le*ile metalo*icii se aplica in procesul comple2 al *andirii :uridice) In ta0elul lui Petre Bote.atu, pornindu-se de la premisa ca lo*ica este o teorie asupra +ormelor5 se apreciaza ca aceste +orme se ivesc in gandire, in lim0a5, in actiune, in realitate. Daca se accepta ca nivelurile de a$stractizare pentru +iecare domeniu in parte =*andire5 lim$a:5 actiune si realitate> pornesc de la su0iect si urmeaza o0iectul =+orma5 operatia si structura>5 atunci +ormele lo*icii :uridice apar in mod speci+ic dupa cum se intersecteaza domeniile cu nivelurile. ,a nivelul primar de a$stractizare =su$iectul>5 daca atri$utul X:uridicE il acordam gandirii, lo*ica :uridica este teoria *andirii :uridice ar*umentative a su$iectului) Daca :uridicul e atri$uit lim0a5ului su$iectului5 vom ela$ora o lo*ica pra*matica :uridica5 daca :uridicul il acordam actiunii, vom avea o lo*ica concreta :uridica5 iar daca il acordam realitatii, vom avea o lo*ica materiala) ,a nivelul al doilea de a$stractizare =o$iectul>5 avem o teorie a
79
demonstratiei 5uridice =in domeniul *andirii> sau o logica semantica 5uridica =in domeniul lim$a:ului>5 logica operatorie 5uridica =in domeniul actiunii> ori dialectica 5uridica =in domeniul realitatii>) In limitele aceleiasi conceptii5 Eheorghe )ihai apreciaza ca lo*ica :uridica este o componenta a Introducerii in studiul dreptului alaturi de +iloso+ia dreptului5 retorica :uridica si -ermeneutica :uridica) "est de autoevaluare 4. De ce este necesar a se aplica le*ile i re*ulile lo*icii n tiina dreptului i n procesul aplic rii dreptuluiB
Lucrare de verificare Ce semni+icaie are lo*ica pentru drept B
,i2lio1rafie unitate de .nv/are nr. 04 AIA,IOLR#FID . Aieltz5 0etre5 L-eor*-iu Dumitru5 ,o*ic^ :uridic^5 Dd) 0ro 8ransilvania5 Aucureti5 (''9) Do$rinescu5 Ion5 Introducere n lo*ica :uridic^5 Dd) ,umina ,e25 Aucureti5 (''6) ;i-ai5 L-eor*-e5 ;etoda lo*ica in drept) Volumul I - ,o*ica +ormala elementara5 Dd CN AecO5 Aucureti5 %&&3)
80
Unitatea de .nv/are !r. 09 LOGIC JURIDIC &partea a II(a'
Cuprins O$iective ()( ,o*ica :uridica si locul ei in sistemul stiintei lo*icii ()% ,o*ica aplica$ila in drept ,ucrare de veri+icare R spunsuri i comentarii la ntre$ rile din testele de autoevaluare Ai$lio*ra+ie
81
Pa1ina
O,I#C"I%#L# unit/ii de .nv/are nr. 09 0rincipalele o$iective ale unit ii de nv are 4r) ( sunt. <nele*erea locului pe care l ocup lo*ica :uridic ntre ramurile lo*icii
0 ,o*ica :uridica si locul ei in sistemul stiintei lo*icii Cuvinte lo*ic 5 lo*ic :uridic 5 lo*ica aplica$il n drept c-eie Scurt 0rezentare In literatura +iloso+ica s-a su$liniat ca lo*ica5 in *enere5 este o stiinta a gandirii detasata de orice su0iect care gandeste, deci o stiinta a Igandirii gandire care studia.a gandirea in des asurarea corecta a acesteia, corectitudinea iind agasul necesar spre adevar. Da se deose$este de. - psihologie, care e2amineaza *andirea in su$iectul ce *andesteK - gnoseologie, care cerceteaza *andirea raportata la o$iectul cunoasterii nedetasata de acesta5 respectiv conditiile *enerale5 izvoarele5 structura5 modul de des+asurare si validitatea procesului cunoasterii5 privit ca proces de producere a unor cunostinteK - retorica5 care inseamna arta de a vor$i +rumos5 de a convin*e auditoriul de :ustetea ideilor e2puse printr-o ar*umentatie $o*ata5 ri*uroasa5 pusa in valoare de un stil alesK - hermeneutica, care este teoria procesului de interpretare si de intele*ere in +unctie de diversitatea o$iectelor sale5 care acopera intrea*a s+era spirituala5 culturala5 artistica) In ceea ce priveste de+inirea lo*icii :uridice si precizarea locului ei in sistemul stiintei lo*icii5 au e2istat discutii in literatura de specialitate) #st+el5 Eheorghe #nescu vor$este de o lo*ica :udiciara in cadrul lo*icilor normative5 iar Petre Bote.atu de o teorie a ar*umentarii care Xnu poate i*nora a:utorul psi-olo*iei5 a@ retoricii si a+initatea sa cu dreptul5 moralaE) Eeorge FalinoGsHi a de+init lo*ica :uridica drept Xstudiul *andirii :uridice discursive in toata intinderea acesteia5 adica in toate operatiile ei intelectuale pe care le e+ectueaza in ela$orarea5 interpretarea si aplicarea dreptuluiE) In conceptia sa5 rationamentul Xin concretoE este *uvernat de trei tipuri de re*uli. a> lo*ice =ale certitudinii si validitatii>K $> paralo*ice =topice sau retorice>K c> e2tralo*ice =morale5 reli*ioase5 :uridice5 politice etc)5 in +unctie de domeniul practic in care se mani+esta) Spre deose$ire de RalinoJsOi5 pentru care lo*ica :uridica pune +ormalul in paranteze si ast+el nu mai este lo*ica5 'h. Perelman a sustinut ca lo*ica in drept este lo*ica =+ormala> si nu lo*ica :uridica5 :uridicul +iind pus in paranteze) Dl socoteste ca in instanta se dez$ate posi$ilitatea de aplicare concreta a prevederilor *enerale din norme5 in raport cu situatiile in care se a+la di+eriti a*enti ai actiunilor) Dez$aterea an*a:eaza participantii la proces5 acestia isi pun
83
intre$ari si dau raspunsuri) 4ici un raspuns nu este o in+erenta5 ci ar*ument prezentat pro sau contra unei teze) #r*umentul +iind +ormulat ca sa convin*a pe celalalt sa adere la teza sau5 din contra5 sa o respin*a5 nu separa +ormalul de in+ormal5 *andirea de su$iectul care *andeste) De asemenea5 lim$a:ul normelor cuprinde un mare numar de e2presii5 notiuni5 concepte5 care nu sunt intotdeauna univoce5 dar au o anumita *eneralitate5 care necesita interpretarea in aplicarea la caz5 o interpretare care sa nu contravina vointei le*iuitorului si sa conduca la o solutie :usta5 le*ala si temeinic motivata) #colo unde apar interpretari di+erite sau unde procedurile le*ii sunt neindestulatoare sau lacunare5 practica :udecatoreasca solutioneaza pro$lemele ivite in spiritul principiilor de drept) In conceptia lui L-) ;i-ai5 lo*ica :uridica este Xteorie a ar*umentarii cand studiem *andirea su$iectului5 este pra*matica atunci cand studiem actiunea su$iectului5 este lo*ica materiala cand studiem realitatea :uridica in care se a+la su$iectul5 este semantica daca studiem lim$a:ul la nivelul o$iectuluiE) Deci5 lo*ica :uridica este Iteoria argumentarii prin lim$a:ul :uridic al su$iectului an*a:at in actiune pentru a savarsi o sc-im$are in realitatea :uridica) In ceea ce ne priveste5 consideram ca lo*ica :uridica este5 in primul rand5 o stiinta) Da n-a aparut din +iloso+ia dreptului5 ci din preocuparile stiinti+ice ale doctrinei si le*iuitorului5 precum si din cele practice ale celor ce aplica le*ea sau a:uta la aplicarea ei =arta le*iuitorului5 a :udecatorului si a avocatului>) #st+el5 legiuitorul creeaza5 su$ +orma de re*uli5 adevarul :uridic5 caci ceea ce e scris in le*e este luat drept adevar in aplicatiile care se +ac la cazurile :udiciare =la spete>) #cesta este adevarul le*al) ,e*iuitorul5 insa5 nu este li$er sa dispuna in c-ip ar$itrar5 ci tre$uie sa tina seama =pentru ca le*ile sale sa +ie vala$ile in societate> de datele realitatii5 iar descoperirea adevarului in realitate se +ace cu a:utorul unor re*uli5 a unor metode lo*ice) +udecatorul, cand tre$uie sa se lamureasca intr-o controversa :udiciara in care +iecare pare sa ai$a dreptate5 se preocupa sa *aseasca un +ir conducator in lo*ica :uridica5 pentru a vedea unde este adevarul) Avocatul, in procesul pe care-l pledeaza5 intampina de multe ori *reutati pana descopera adevarul5 mai ales in c-estiunile controversate) Controversa pune pe avocat intr-o di+icultate +oarte rnare5 si pune instanta intr-o situatie si mai *rea) De aceea5 in :urisprudenta este nevoie de o lo*ica :uridica) 0entru a descoperi adevarul in drept5 ca si in orice alt domeniu5 mi:loacele dialectice si supozitiile sunt insu+iciente) Realitatea nu se poate cunoaste decat prin metode stiinti+ice5 iar sistematizarea cunostintelor nu poate +i rodnica +ara o$servarea principiilor ce ni le o+era lo*ica) 8endinta de a lar*i mereu campul de o$servatie este una din trasaturile caracteristice ale spiritului stiinti+ic) 4umai printr-o viziune unitara se pot intele*e si e2plica +enomenele) 0ro$lema cautarii adevarului se pune in lo*ica :uridica su$ o +orma mai *enerala) 8re$uie pornit de la premisa ca lo*ica prote:eaza interesele dupa anumite criterii de valoare) Din caracterul o$iectiv al acestor criterii decur*e o$iectivitatea le*ii) De aici si re*ula din Codul civil potrivit careia5 in caz de
84
indoiala5 te2tul se interpreteaza in +avoarea celui ce se o$li*a) #vand in vedere consideratiile de mai sus5 conc-idem ca lo*ica :uridica este5 de +apt5 o stiinta a *andirii despre drept) Da se ocupa de insasi construirea stiintei dreptului5 de caracterul acesteia) ,o*ica :uridica5 ca lo*ica aplicata in drept5 avand metode speci+ice de lucru si un domeniu de aplicare distinct de acela al lo*icii *enerale5 este o stiinta a cailor pentru a+larea adevarului in domeniul dreptuluiK ea se implica totodata in construirea o$iectului stiintei dreptului) Da cerceteaza atat modul cum lucreaza omul de stiinta5 cat si artizanul dreptului) lata de ce lo*ica :uridica este stiinta care studia.a regulile speci ice gandirii 5uridice corecte, care guvernea.a procesul edictarii, respectarii, interpretarii si aplicarii normelor de drept. #vand un caracter de noutate5 lo*ica :uridica nu este inca acceptata ca stiinta in mod unanim5 in literatura de specialitate5 intrucat5 dreptul +iind $azat pe niste permanente5 considera valorile :uridice ca +iind autonome5 independente5 in *eneral5 de valorile si de su$stratul economic) In +apt5 in domeniul lo*icii :uridice intalnim5 in principal5 o XpracticaE care aplica o serie de re*uli5 pe care nu le invatam nicaieri ca atare si de care5 mai adesea5 nici nu suntem constienti) Daca admitem aparitia unor discipline noi in drept5 =dreptul muncii5 dreptul +inanciar5 dreptul economic5 dreptul maritim5 dreptul comercial5 dreptul diplomatic etc)> care5 +iind su$diviziuni ale stiintei dreptului5 au ca o$iect o particica din realitatea :uiridica5 un domeniu de cercetare restrans5 cu atat mai mult ar tre$ui sa se admita constituirea unei stiinte autonome a lo*icii :uridice5 re+eritoare la intre*iil domeniu al dreptului) Da nu are ca o$iect o XrealitateE5 asa cum au toate aceste discipline5 in+inite la numar5 in care5 teoretic5 se poate divide stiinta dreptului5 ci are ca o$iect metodele5 re*ulile5 principiile lo*ice pe care le +olosesc deopotriva teoreticienii cat si practicienii in toale disciplinele ce se re+era la realitatea :uridica actionand pentru a+larea adevarului) 1ogica 5uridica este, asadar, o stiinta unica, ce cuprinde reguli si metode vala0ile pentru toate disciplinele 5uridice. "est de autoevaluare Care este locul lo*icii :uridice in sistemul stiintei lo*iciiB
4. Lo1ica aplica2ila in drept Cuvinte lo*ic 5 lo*ic :uridic 5 lo*ica aplica$il n drept c-eie Scurt In le*atura cu aceasta pro$lema e2ista puncte de vedere di+erite in literatura de specialitate)
85
prezentare
Intr-o opinie (Paul 'osmovici) s-a sustinut ca in drept s-ar aplica lo*ica +ormala =termenul statornicit pentru a deose$i lo*ica propriu-zisa de teoria Oantiana si care studiaza *andirea doar din punctul de vedere al +ormelor lo*ice>5 lo*ica sim$olica =cunoscuta si su$ denumirea de lo*ica matematica sau al*oritmica> si metalo*ica5 reprezentata de lo*ica dialectica) 8oate aceste trei tipuri de lo*ica vor contri$ui la opera de le*i+erare si de aplicare a dreptului) Al. /egoita, ocupandu-se de te-nica deciziei ad_ninistrative5 a araiat ca studiul si +olosirea lo*icii +ormale nu sunt su+iciente pentru rezolvarea pro$lemelor practice implicate in adoptarea deciziei administrative5` ci se impune si utilizarea dialecticii malerialist-istorice) Da o+era le*ile cunoasterii celor mai pro+unde laturi ale +enomenelor realitatii o$iective5 +ormuland5 pe $aza lor5 re*ulile *andirii lo*ice) Un alt autor5 C)-R) %to&anovitch, a a+irmat ca lo*ica dialectica atat cea -e*eliana5 cat si cea mar2ista5 nu pot +i utilizate nici in rationamentul pur :uridic5 nici pentru ela$orarea5 pe $aza ei5 a conceptelor:uridice5 lasand locul m e2clusivitate lo*icii +ormale) Ocupandu-se de raportul dintre lo*ica +ormala si lo*ica :uridica5 Al0ert Brimo sustine ca alaturi de lo*ica +ormala5 +iecare stiinta are metode proprii corespunzatoare o$iectului acestei stiinte si orice stiinta tinde5 pe masura ce se dezvolta5 sa-si a+irme speci+icitatea5 apoi autonomia sa metodolo*ica5 sa opuna lo*icii +ormale lo*ica sa speci+ica) FalinoGsHi arata ca lo*ica in ansam$lu5 cu toate ramurile si partile ei este5 prin natura ei5 mai mult sau mai putin +ormala) Su$ aspectul aplicatiilor ei5 lo*ica poate +i +iloso+ica5 matematica sau :uridica5 dar ea5 in sine5 nu este matematica5 nici :uridica5 ci este lo*ica) De aceea5 este evident ca lo*ica :uridica nu este decat o aplicare la drept a lo*icii +ormale5 in sens lar*) Raportand lo*ica deontica =lo*ica normelor> la lo*ica :uridica5 L) RalinoJsOi su$liniaza ca prima nu +ormeaza speci+icul celei de-a doua5 +iind nu numai o lo*ica a normelor :uridice5 ci a tuturor normelor) 8ermenul XdeonticE5 de ori*ine *receasca5 inseamna Xceea ce tre$uie5 ce e -ecesarE si e utilizat de +erem& Bentham pentru a denumi ast+el stiinta moralitatii =deontolo*ia>) Deontolo*ia s-a constituit ca ramura a eticii5 preocupata de pro$lemele o$li*atiei morale) Discutand despre o$li*atie5 ne re+erim la ceea ce se cuvine sau la ceea ce tre$uie sa +ie5 urmand acele cerinte normative pe care5 indeplinindu-le5 respectam pe cine tre$uie) #. )all& =('%6> de+ineste deontica drept lo*ica lim$a:ului normativ) FalinoGsHi sustine ca numai lo*ica +ormala5 in *eneral si in particular cea deontica5 ar putea servi pentru intemeierea elementelor considerate speci+ice *andirii :uridice =aprecierile5 deciziile5 optiunile5 ale*erile>) Iudecatorul care coreleaza norma cu speta se $azeaza pe teoremele lo*icii deontice) Dste su+icient sa se stie ca dupa norma in vi*oare5 comportamentul C este ordonat =interzis> lui #5 pentru a se deduce5 con+orm unei teoreme a acestei lo*ici5 ca un comportament este5 la +el5 ordonat =interzis>) Cum a a:uns sa constate :udecatorul5 pe de o parte5 ca tocmai norma 4 se aplica spetei5 cum a a:uns la cali+icarea :uridica a comportamentului C5 pe de alta parte5 sunt activitati care ies de su$ :urisdictia lo*icii +ormale) #lti autori5 cum este de pilda 'h. Perelman, considera ca lo*ica :uridica ar
86
putea +i utilizata intr-un sens speci+ic5 care nu poate +i ne*at5 daca alaturi de lo*ica +ormala se recunoaste e2istenta unei lo*ici ne+ormale5 consacrate studiului ar*umentarii5 adica ansam$lului de rationamente care vin sa spri:ine sau sa com$ata o teza5 care in*aduie sa +ie criticata sau :usti+icata -otararea :udecatoreasca) Intr-o alta opinie (Jladimir (anga), s-a sustinut ca :uristul va +olosi re*ulile lo*icii sim$olice =denumita si lo*ica +ormala5 moderna>5 +orma a lo*icii +ormale sau pure5 care studiaza nu continutul rationamentului5 ci +orma acestuia) Cu privire la lo*ica :uridica5 s-a precizat =Vladimir Nan*a> ca lo*ica sim$olica poate trans+orma lim$a:ul :uridic natural intr-unul arti+icial5 univoc) #st+el5 se vor putea crea e2presii :uridice +ormalizate5 dupa re*ulile lo*icii sim$olice5 care vor in*adui utilizarea calculatoarelor in domeniul dreptului5 incepand cu documentarea si s+arsind cu decizia) Eheorghe )ihai sustine ca in drept sunt aplica$ile doar re*ulile deontice5 domeniul :uridicului +iind apt sa +ie studiat din perspectiva acestui +undament5 intrucat X*andirea este :uiridica numai raportata la su$iectul care *andeste actiunea :uridica5 in termeni :uridici5 an*a:at in cunoasterea5 ela$orarea5 interpretarea si aplicarea dreptuluiE) In ceea ce ne priveste5 suntem de parere ca se pot +olosi in domeniul dreptului5 cumulativ si di+erential5 atat lo*ica +ormala su$ am$ele aspecte =clasica si moderna>5 cat si lo*ica ne+ormala5 consacrata studiului ar*umentarii5 dar lo*ica :uridica nu poate +i conceputa decat ca o lo*ica speci+ica stiintei dreptului) Cu toate acestea5 sunt unele re*uli care nu pot +i aplicate in drept) De pilda5 in stiinta dreptului5 mai *reu s-ar putea intele*e aplicarea metodei e2perimentale =in mod e2ceptional5 Ro$erto Vacca5 in lucrarea intitulata XII diritto sperimentaleE5 a admis5 totusi5 posi$ilitatea aplicarii unei asemenea metode in drept>) De asemenea5 c-iar re*ulile cuprinse in lo*ica *enerala5 in masura in care sunt intre$uintate in discipline particulare5 se individualizeaza si ele) #st+el5 in drept5 se utilizeaza metoda deductiva su$ +orma silo*ismului5 metoda lo*ica care5 ca silo*ism :uridic si in special ca silo*ism :udiciar5 are o in+atisare cu totul deose$ita) Intr-adevar5 silo*ismul :udiciar seamana dar se si deose$este de silo*ismul in *enere5 pe care il studiaza lo*ica) In plus5 apar in disciplinele particulare unele re*uli noi5 la care nu se re+era lo*ica *enerala) #sa apare5 de pilda5 in drept5 metoda de interpretare) #ceasta nu e complet necunoscuta5 +iind compusa din metode lo*ice =deductia5 inductia5 analiza5 analo*ia>5 dar care se *rupeaza intr-un c-ip nou5 speci+ic5 prin raportarea la natura si o$iectul stiintei dreptului5 capatand ast+el5 ca intr-o sinteza5 aparenta unei metode noi)
87
"est de autoevaluare Ce se nele*e prin e2presia Xlo*ica aplica$il n dreptEB
Lucrare de verificare unitate de .nv/are nr. 09 Ce semni+icaie are lo*ica pentru tiina dreptului B
,i2lio1rafie unitate de .nv/are nr. 09 AIA,IOLR#FID . Aieltz5 0etre5 L-eor*-iu Dumitru5 ,o*ic^ :uridic^5 Dd) 0ro 8ransilvania5 Aucureti5 (''9) Do$rinescu5 Ion5 Introducere n lo*ica :uridic^5 Dd) ,umina ,e25 Aucureti5 (''6) ;i-ai5 L-eor*-e5 ;etoda lo*ica in drept) Volumul I - ,o*ica +ormala elementara5 Dd CN AecO5 Aucureti5 %&&3)
88
Unitatea de .nv/are !r. 0; LOGIC JURIDIC &partea a III(a'
Cuprins O$iective ()( Domeniul lo*icii :uridice ()% ;etodele lo*icii :uridice ,ucrare de veri+icare R spunsuri i comentarii la ntre$ rile din testele de autoevaluare Ai$lio*ra+ie
89
Pa1ina
O,I#C"I%#L# unit/ii de .nv/are nr. 0; 0rincipalele o$iective ale unit ii de nv are 4r) (1 sunt. D2plicarea noiunii de domeniu al lo*icii :uridice <nele*erea metodelor lo*icii :uridice
0. Do3eniul lo1icii Curidice Cuvinte lo*ic 5 lo*ic :uridic 5 domeniul lo*icii :uridice c-eie Scurt 0rezentare Circumstantierea domeniului lo*icii :uridice apare ca o pro$lema deose$it de di+icila) In literatura de specialitate =Eheorghe )ihai) s-a propus urmatoarea structura. a> o semiotica 5uridica, mani+esta in. - sinta$a logica a lim0a5ului 5uridic, care se re+era la aspectele le*ate de descrierea semnelor si a e2presiilor sale5 de cercetarea re*ulilor de +ormare a acestor e2presii din semne mai simple si de analiza a relatiilor dintre ele5 precum si de re*ulile de trans+ormare a e2presiilorK - pragmatica 5uridica, care cerceteaza lim$a:ul :uridic su$ aspectul creatorilor lui si se preocupa de in+luenta lim$a:ului :uridic asupra comportamentului umanK - semantica 5uridica, care studiaza relatiile semnelor CU o$iectul :uridic desemnat de eleK $> o logica 5uridica deontica re+eritoare la lim$a:ul normelor mani+estata intr-o a2iomatica si o lo*ica e2primand calculul deontic al predicatelor5 al claselor etc)K c> o logica 5uridica nenormativa, mani+estata in teoriile de+initiei5 ale ar*umentarii5 ale sistematizarii si metodolo*iei) Suntem de parere ca5 intr-adevar5 pentru a circumscrie domeniul de aplicare a lo*icii :uridice nu putem sa nu avem in vedere le*atura indisolu$ila care e2ista intre lo*ica :uridica si lim$a:ul :uridic) #ceasta se e2plica prin insasi le*atura insepara$ila dintre *andirea :uridica5 in *eneral5 si lim$a) In aceasta privinta nu sc-im$a cu nimic +aptul ca putem *andi +ara sa vor$im5 intrucat si *andurile noastre sunt im$racate in cuvinte) Cu toate acestea5 ar +i +als sa cautam o$iectul lo*icii :uridice in lim$a:ul :uridic) Domeniul lim$a:ului :uridic este unul mai vast decat acela al lo*icii :uridice) ,im$a:ul :uridic +ormeaza o$iectul semioticii :uridice5 al *ramaticii5 al lin*visticii etc)5 si nu al lo*icii :uridice) Dupa parerea noastra5 domeniul lo*icii :uridice cuprinde in mod o$li*atoriu. - edictarea normelor :uridice) In acest sens se poate vor$i de o lo*ica a le*iuitorului5 cunoscuta si su$ denumirea de te-nica lo*ico-:uridicaK - practica :udiciara =:urisprudenta>) 0entru aceasta s-a dat denumirea de lo*ica :udiciaraK
- interpretarea lo*ica :uridica a normelor de drept) In acest caz se vor$este de o adevarata lo*ica a interpretarii normelor :uridice sau de o lo*ica a ar*umentatiei)
"est de autoevaluare Care este domeniul lo*icii :uridiceB
4. +etodele lo1icii Curidice Cuvinte lo*ic 5 lo*ic :uridic 5 metodele lo*icii :uridice c-eie Scurt prezentare Studierea unui te2t :uridic sau a unei spete se poate +ace din di+erite perspective) 0entru a-ti apropia insa esenta lucrului studiat tre$uie sa stii care este drumul =*r) methodos) catre ea) Calitatea rezultatelor unei cercetari depinde de metoda +olosita pentru ca5 dupa cum remarca si Descartes5 ratiunea si puterea de a :udeca sunt comune la toti oamenii) 8ermenul XmetodaE provine de la cuvintele *recesti XmetaE5 care inseamna dupa5 si XadosE5 care inseamna cale) Dl e2prima procedeul gasit cu cale de a i urmat, mi5locul potrivit de a a5unge la un anumit re.ultat, plecand de la o situatie data. Fenomenele realitatii in *eneral si ale realitatii :uridice in special sunt deose$it de comple2e) Din aceasta cauza metode di+erite ne pot releva aspecte di+erite ale aceluiasi +enomen) O cunoastere completa reclama +olosirea mai multor metode5 a unui comple2 metodolo*ic) ;etodele +olosite vor +i alese in +unctie de o$iectul studiat) Fara teama de a *resi putem a+irma ca tipul de metoda +olosit depinde nu numai de evolutia stiinti+ica a momentului5 ci si de o XmodaE5 o Xparadi*maE stiinti+ica *enerala care-l o$li*a pe cercetator sa apeleze la ea pentru a se con+orma cerintelor epocii) +etode in 1enere si 3etode lo1ico(Curidice in cadrul proceselor de cercetare sunt +olosite diverse operatii. de+inire5 conceptualizare5 ela$orarea ipotezelor5 testarea lor5 tipizare5 clasi+icare etc) O$iectul metodolo*iei il reprezinta ela$orarea unor procese co*nitive care sa dea nastere unor propozitii cu valoare de adevar) S) Siem$insOi considera ca metodolo*ia poate +i practicata in doua moduri. unul descriptiv, prin descrierea +aptelor care ne-ar putea duce la o$tinerea unor rezultate valide si unul normativ, prin +ormularea unor norme de +undamentare a teoriilor si prescrierea in+erentelor care tre$uie +olosite pentru a a:un*e la un rezultat) Spre deose$ire de metodolo*ia descriptiva5 cu caracter de recomandare +acultativa5 cea normativa se impune ca o$li*atorie) In cazul unor
le*i sau raporturi :uridice le*iuitorul a prevazut si modul in care acestea tre$uie sa +ie interpretate) ;etodele pot +i clasi+icate in +unctie de di+erite criterii) In +unctie de *radul de *eneralitate deose$im. - metode generale, aplica$ile in toate stiintele socio-umane =metoda -ermeneutica5 cea lo*ica etc)>K - metode speciale, de ramura, aplica$ile doar intr-o stiinta =metodolo*ia :uridica> sau intr-o ramura a stiintei respective =metodolo*ia dreptului civil>) In +unctie de calea aleasa pentm a a:un*e la adevar metodele pot +i clasi+icate in doua mari *rupe. - metode conceptualiste sau rationalisteK 3 metode intuitive. 0e cele dintai le vom numi si indirecte5 de in+erenta sau pro$atiune lo*icaK caracteristica principala a acestora este de a tra*e concluzii din situatii de:a admise ca adevarate5 din care ele sunt in+erate) 0e celelalte5 adica pe cele intuitive le vom numi directe sau de credinta5 mersul lor catre o$iect ne+iind mi:locit de rationamente si de necesitatea demonstratiei) R) #d:uOieJicz distin*ea in +unctie de o$iectul investi*atiei doua tipuri de metode@ - metode pragmatice, interesate in studierea proceselor co*nitive care ne pot duce la adevar5 in calea e+ectiva care tre$uie urmata pentru a avea certitudinea unui rezultat validK - metode apragmatice, care sunt interesate de rezultatele co*nitive ale cercetarii si determina validitatea lor +ara sa cerceteze calea care a dus de la +undamente la rezultat) In drept nu este nevoie de o sc-ematizare lo*ica ri*ida pentru tot ce interpretul a+la nemi:locit dintr-un te2t limpede5 dintr-o descindere locala5 din in+ormatiile precise ale unui martor5 din elementele unei conventii) De pilda5 s-a decis ca atunci Xcand termenii unei conventii sunt clari si neindoielnici5 cand nu li se poate atri$ui decat un sin*ur inteles5 acela care rezulta in mod +iresc din litera si te2tul ei5 +acultatea de interpretare a instantei de +ond inceteazaE) 8oate aceste lucruri nu tre$uie pro$ate dupa sc-eme ri*ide lo*ice5 +iindca prin ele insele ac credinta, cum insusi le*iuitorul o spune) ;) VirallM considera ca metodolo*ia :uridica tre$uie sa satis+aca urmatoarele cerinte. a> /eutralitatea ;etodele tre$uie sa asi*ure neutralitatea le*ata indisolu$il de orice demers stiinti+ic) Dle nu tre$uie sa ne impin*a cu necesitate spre un rezultat pre+i*urat in scop partinic) $> 'oerenta Dle tre$uie sa conduca spre o$tinerea unei ima*ini coerente a ordinii :uridice si sa rezolve contradictiile speci+ice sistemului :uridic) c> %implicitatea ;ateria dreptului este deose$it de comple2a si stu+oasa dar din aceasta comple2itate tre$uie sa +ie desprinse constructii limitate care sa permita aplicarea lor rapida si +ara nici un ec-ivoc)
d> Jeri ica0ilitatea 8oate propozitiile o$tinute cu a:utorul unei metode sa poata +i veri+icate) 4u e rar +aptul cand diverse e2plicatii sunt simple a+irmatii5 poate adevarate dar imposi$il de controlat) Deseori printr-o +ormulare meta+izica5 de un mare e+ect retoric5 sunt ascunse de+iciente co*nitive si so+isme) +etoda lo1ica propriu(6isa ;eioda lo*ica nu este5 propriu-zis5 o cale catre o$iect5 un mod autonom de a+lare a acestuia5 ci un mod de e$primare a o0iectului, de ormulare a unui re.ultat. ,o*ica este in+atisata indeose$i ca un e2ercuiu preparator5 ca o propedeutica a stiintelor5 dar5 in realitate5 in dezvoltarea *andirii omenesti nu a:un*em la lo*ica decat in ultima instanta) Dupa cum spunea Rant5 tre$uie ca mai intai sa cunoastem o$iectul5 ca sa putem dezvolta5 apoi5 re*ulile te-nice ale stiintei despre el) X,o*ica nu este acelasi lucru cu cuinoasterea) ,o*ica nu intreprinde descoperirea pro$ei5 ci ea decide daca aceasta a +ost *asita) ,o*ica nu o$serva5 nu inventeaza5 nu descopera5 ea :uideca) Da nu arata ca un anume +apt particular pro$eaza un alt +apt5 ci ea indica conditiile *enerale in care unele +apte pot pro$a pe altele))) ,o*ica5 deci5 este stiinta operatiunilor mtelectuale5 care slu:esc la apreciere5 la estimatiunea pro$eiE =Io-n Stuart ;ill5 XSistem de lo*ica deductiva si inductivaE>) ,o*ica este stiinta re*ulilor intelectului) Da se ocupa cu simplele +orme ale intelectului5 nere+erindu-se la continuturi) Criteriul pur lo*ic al adevamlui este acordul cunostintelor cu le*ile universale si +ormale ale intelectului5 +iind o conditie sine qua non a oricarui adevarK aceasta conditie este ne*ativa5 deoarece lo*ica nu mer*e mai departe5 eroarea care nu atin*e +onna5 ci continutul5 nu poate +i relie+ata) In drept5 nu putem spune ca am a:uns la adevar daca te-nica lo*ica a e2primarii unui rezultat este impeca$ila) #m descoperit5 ast+el5 numai conditia ne*ativa a o$iectului5 nu insusi o$iectul) Cea mai savanta e2punere :uridica poate contine o misti+icare5 pe care lo*ica5 sin*ura5 nu o poate descoperi5 ea neinteresandu-se de continutul material al rationamentului) In asemenea situatii se +olosesc so+ismele =rationamentele care duc la concluzii +alse si sunt nevalide>) In *enere5 o re+lectie este lo*ica5 atunci cand comparam doua sau mai multe concepte intre ele5 spre a vedea daca sunt sau nu contradictorii5 daca contin acelasi lucru5 daca un lucru e continut in mod implicit in concept sau i se adau*a5 daca un rationament vala$il pentru un concept e vala$il si pentru altul asemanator etc) In drept5 aceste procedee de lo*ica *enerala se aplica +recvent) D2empli+icam in acest sens cu sistemul de interpretare a normelor :uridice prin analogie, +ondat pe ma2ima Xu$i cadem ratio5 idem :usE si care se compune din. - adancirea si compararea te2telor din punct de vedere *ramatical sau literalK - ar*umentul a ortiori =o re*ula utilizata pentru a e2tinde aplicarea
normei5 intrucat motivele avute in vedere de le*iuitor cand a ela$orat norma se re*asesc in cazul concret cercetat>K - ar*umentul per a contrario =o adecvare a principiului lo*ic al noncontradictiei la *andirea :uridica>) "est de autoevaluare 0rezentai5 pe scurt5 metodele lo*icii :uridice)
Lucrare de verificare unitate de .nv/are nr. 0; Care este5 n opinia dumneavoastr 5 importana metodelor lo*icii :uridiceB
,i2lio1rafie unitate de .nv/are nr. 0; AIA,IOLR#FID . Aieltz5 0etre5 L-eor*-iu Dumitru5 ,o*ic^ :uridic^5 Dd) 0ro 8ransilvania5 Aucureti5 (''9) Do$rinescu5 Ion5 Introducere n lo*ica :uridic^5 Dd) ,umina ,e25 Aucureti5 (''6) ;i-ai5 L-eor*-e5 ;etoda lo*ica in drept) Volumul I - ,o*ica +ormala elementara5 Dd CN AecO5 Aucureti5 %&&3)

Caiet Studiu Individual Logica Juridica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet Studiu Individual Logica Juridica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea OVIDIUS Constana Departamentul ID-IFR Facultatea Drept i tiine administrative Specializarea Drept Forma de nv m!

Caiet de Studiu Individual pentru LOGIC JURIDIC

Coordonator disciplin: Prof. Univ. Dr. ! RODIC S" ICUL#SCU

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Unitatea de .nv/are !r. 0 LOGIC . !O$IU!I I!"RODUC"I%#

Teoria general a dreptului

0. Cuvinte c-eie Scurt 0rezentare

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Lucrare de verificare unitate de .nv/are nr. 0

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

"est de autoevaluare 4. () ,o*ica i *noseolo*ia. validitatea i adev rul)

Teoria general a dreptului

Rspunsurile testelor de autoevaluare

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Unitatea de .nv/are !r. 9 0RI4CI0II,D ,OLICD =partea I>

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

"est de autoevaluare 4. <n ce const principiul identit iiB

Teoria general a dreptului

"est de autoevaluare 9. <n ce const principiul noncontradiciei B

Teoria general a dreptului

Unitatea de .nv/are !r. ; PRI!CIPIIL# LOGIC# &partea a II(a'

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

,i2lio1rafie unitate de .nv/are nr. ;

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Unitatea de .nv/are !r. = !O$IU!# &partea I'

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Unitatea de .nv/are !r. > !O$IU!# &partea a II(a '

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

"est de autoevaluare 9. Raporturi intre noiuni )Raporturi de opoziie ntre noiuni

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Unitatea de .nv/are !r. ? !O$IU!# &partea a III(a ' "ipolo1ia no/iunii

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

,i2lio1rafie unitate de .nv/are nr. ?

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Unitatea de .nv/are !r. @ OP#R $II LOGIC# CO!S"RUC"I%# &partea I'

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

Teoria general a dreptului

"est de autoevaluare 4. () ,oica i noseolo*ia. validitatea i adev rul)

Care este nsemn tatea propoziiilor cateorice pentru siloismB

"est de autoevaluare Ce se nelee prin e2presia Xloica aplica$il n dreptEB