Curs de Logica

UNIVERSITATEA OVIDIUS
DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE
}I DE PREG ~ TIRE A PERSONALULUI DIDACTIC
CONSTAN|A
CURS DE
LOGIC~ GENERAL~
Lector drd. Mirce
Mric
1
CUV! NT PREVENITOR
Cursul de Logic` deschide Modulul de psihopedagogie
destinat celor ce se preg`tesc pentru a deveni cadre didactice.
Discursul educa\ional trebuie s` fie, [n mod necesar, logic [ntr-
un sens larg, adic` sistematic, coerent, clar, concis. entru
aceasta este binevenit` o sistemati!are "i aprofundare a
cuno"tin\elor de logic` [nsu"ite [n anii de liceu.
Cursul de Logic` urm`re"te formarea "i consolidarea
comple#ului cognitiv-instrumental specific anali!ei logice "i
utili!area lui [n conte#te cognitive variate$ [nsu"irea tehnicilor
de formali!are a limba%elor "i de anali!` a validit`\ii lor$
rafinarea unor aptitudini intelectuale ca e#actitate, claritate [n
g&ndire "i comunicare, rigoare [n demonstra\ie "i argumentare,
disciplin` riguroas` [n activitatea intelectual` [n general. rin
acestea cursul se constituie [ntr-o util` propedeutic` a
cunoa"terii "tiin\ifice. 'ccentul va fi pus pe dimensiunea
opera\ionali!`rii informa\iilor "i nu pe aspectele teoretice.
arafra!&nd un g&nd eminescian, am spune c` prefer`m [n
locul unui sac de co%i, o m&n` de mie%i. (n mie!ul g&ndului
vrem s` intr`m cu sfiala celui ce-"i re-cunoa"te limitele. Dincolo
de limitele logosului "i poate dincoace de ele e erosul. Cu limba%
aristotelic am spune c` forma discursului educa\ional este
logosul, iar materia acestuia este erosul. )e vom limita la
anali!a formei, despre materie alte discipline urmea!` a se
rosti.
Discursul educa\ional trebuie s` \in` seama "i de
aspectele de ordin psiho-logic, de particularit`\ile de v&rst` "i
de cele individuale ale personalit`\ii elevilor. De aceast`
dimensiune a comunic`rii didactice se va ocupa [n mod special
psihologia. edagogia v` va introduce [n arta paideii, iar
practica pedagogic` v` va oferi e#erci\iul necesar. *i [ntruc&t "
coala este un microgrup social vor fi binevenite "i c&teva
informa\ii de sociologia educa\iei.
Ca urmare, Modulul debutea!` cu acest curs de Logic` [n
semestrul + al anului +$ [n semestrul al ++-lea al anului + va
,
continua cu sihologia "colar`$ cursul de edagogie se va
desf`"ura pe [ntreaga perioad` a anului al ++-lea, iar Metodica
pred`rii specialit`\ii se va parcurge [n primul semestru al anului
al +++-lea$ [n semestrul al ++-lea al anului al +++-lea se va parcurge
cursul de -ociologia educa\iei$ tot acum se va [ncepe "i
programul de practic` pedagogic`.
-}i dup`? [ntreb` logosul
-Voi cuceri ., r`spunde erosul
-}i dup`? [ntreb` logosul
-Voi cuceri. , r`spunde erosul
-}i dup`?
-Dup`, m` voi odihni.
-Atunci de ce nu [ncepi prin a te odihni? [ntreab` logosul.
/u v` [ntreb, cine e [n\eleptul, cel ce [ntreab` sau cel ce
r`spunde0 1` m`rturisesc c` nu "tiu r`spunsul, "tiu doar c` cel
ce r`spunde este 2mul.
oate c` \inta e chiar drumul. -` drume\im pe c`r`rile
logosului "i dup`, ne vom odihni.
3
CUPRINS
I. O"IECTUL }I PRO"LEMATICA LOGICII
++. Ce este logica 0 Delimitarea obiectului de
studiu........p.4
+++. 5orma "i con\inutul g&ndirii. 'dev`rul logic "i adev`rul
material...p.6
+1. roblematica logicii...................
..p.7
1. +mportan\a studiului
logicii.................p.18
II. PRINCIPII LOGICE
1. Legi "i principii logice.............
.......p.11
,. rincipiul identit`\ii............
..........p.11
3. rincipiul
noncontradic\iei.................p.1,
9. rincipiul ter\ului e#clus................
.p.1,
:. rincipiul ra\iunii suficiente.....
.............p.13
LOGICA TERMENILOR
III. TERMENII
9
1. Carcteri!area termenilor
.................p.1:
,. -tructura "i tipologia termenilor.............
....p.1;
3. 2pera\ii constructive cu termeni
3.1. 2pera\ii biunivoce cu termeni< specificarea "i
generali!area.p.16
3.,. 2pera\ii univoce< clasificarea "i divi!iunea.........
p.17
9. 'lte opera\ii< defini\ia $ structur`, reguli, procedee....
......p.17
9. =aporturi logice [ntre termeni.......
.........p.,3
IV. PROPO#I|II CATEGORICE
1. Clasificarea propo!i\iilor...............
...p.,:
,. ropo!i\iile categorice. -tructur` "i
clasificare.........p.,;
3. 'ducerea propo!i\iilor la limba%ul
standard..........p.,;
9. =epre!entarea grafic` a
propo!i\iilor...........p.,4
:. =aporturile dintre propo!i\ii$ `tratul lui
>oethius......p.,6
;. +nferen\e deductive imediate.............
...p.,7
V. RA|IONAMENTE SILOGISTICE
1. Caracteri!are general` a
silogismului............p.33
,. 5iguri "i moduri silogistice.................
..p.39
3. Legi generale ......................
p.3:
9. Legi speciale "i moduri valide................
.p.3;
:. Metode de verificare a
validit`\ii..............p.37
;. 5orme speciale de argumentare
silogistic`..............p.9,
LOGICA PROPO#I|IILOR
:
VI. PROPO#I|II COMPUSE
1. 5orma logic` a propo!i\iilor
compuse.............p.94
,. Defini\ia principalilor operatori
propo!i\ionali.........p.94
3. Legi logice, formule contingente, contradic\ii logice
9. =educerea operatoriilor................
..p.:3
:. +nferen\e cu propo!i\ii compuse
.............p.:9
;. Metode de verificare a validit`\ii
inferen\elor..........p.:;
VII. ELEMENTE DE LOGIC~ INDUCTIV~
1. +nduc\ie "i deduc\ie................
....p.:7
,. +nduc\ia
complet`....................p.;8
3. +nduc\ia incomplet`
3.1. +nduc\ia prin enumerare...............p.;8
9. +nduc\ia "tiin\ific`....................
p.;1
:. +nduc\ia cau!al`.....................
..p.;1
;. +nduc\ia matematic`.................
..p.;,
4. +nferen\e de la singular la singular
6. ?ransduc\ia.....................
p.;3
7. 'nalogia.......................
p.;9
VIII. TEORIA $UNDAMENT~RII
1. Caracteri!are
general`..................p.;4
,. Demonstra\ia....................
...p.;6
3. 'rgumentarea......................
p.;7
;
"I"LIOGRA$IE SELECTIV~
1.iaget, @ean, Tratat de logic` operatorie, /D, >ucure"ti.
1771
,.>ote!atu, etre, Introducere [n logic`, /d. olirom, +a"+,
1774
3. AAA ,Constituirea logicit`\ii, /d. *tiin\ific` "i
/nciclopedic`, >ucure"ti, 1763
9./nescu, Bheorghe , Tratat de logic`, /d. Lider,
>ucure"ti, 1774
:./nescu, Bheorghe, undamentele logice ale g!ndirii,
/ditura *tiin\ific` "i /nciclopedic`, >ucure"ti, 1768
;.Dima,?, Marga,',-toianovici D, "ogica general`, /D,
>ucure"ti, 1771
4.Dima, ?eodor, #etodele inductive , /ditura "tiin\ific`,
>ucure"ti, 174:
6.+onescu,)ae, Curs de logic`, Cumanitas, >ucure"ti,1773
7.>ote!atu, , Didilescu, +, $ilogistica, /D, >ucure"ti,
174;
18.Brecu, C. "ogica interogativ` %i aplica\iile ei, /d. *
tiin\ific` "i /nciclopedic`, >ucure"ti, 176,
11.+oan, etru, Dcol.E, "ogic` %i educa\ie, @unimea , +a"i,
1779
1,.-`l`v`stru, C, "ogic` %i lim&a' educa\ional, /.D..,
>ucure"ti, 1779
13. AAA , (a\ionalitate %i discurs, /D, >ucure"ti,
177;
19. AAA , #odele argumentative [n discursul
educa\ional, /d. 'cademiei =om&ne, 177;
1:.Dumitriu, ', Istoria logicii, vol. +-+++, /d.?ehnic`,
>ucure"ti,1773
4
1;.Dima, ?, )*plica\ie %i [n\elegere , /d. *tiin\ific` "i
14./nescu Bheorghe, Dic\ionar de logic`, /ditura *
tiin\ific` "i encuclopedic`, >ucure"ti, 176:
16.5leF,', Dic\ionar de +iloso+ie %i logic`, /d. Cumanitas,
>ucure"ti, 177;
17.'ristotel, ,rganonum, vol. +, ++, /d. +=+, >ucure"ti, 1774
,8.Marga, 'ndrei, )*erci\ii de logic` general`,
Gniversitatea din Clu%-)apoca, partea +-1763, partea a ++-a,
1766
,1.Maiorescu, ?itu, $crieri de logic`, /ditura *tiin\ific` "i
,,.-toianovici, Dr`gan, "ogic` general`, Dcrestoma\ie "i
e#erci\iiE, ?ipografia Gniversit`\ii >ucure"ti, 1769$ ed. a ++-a,
1778
,3.Ca!acu 'urel, "ogica +`r` pro+esor- Teste, e*erci\ii,
pro&leme, Cumanitas, >ucure"ti, 1776
I. O"IECTUL }I PRO"LEMATICA LOGICII
%. CE ESTE LOGICA& DELIMITAREA O"IECTULUI DE
STUDIU
?ermenul logic` deriv` din grecescul logos desemn&nd
cuv&nt, discurs, ra\iune, ra\ionalitate. /timologic logica este %
tiin\a ra\ion`rii .g!ndirii/ corecte .
1
Ce [nseamn` a g&ndi, a ra\iona DcorectE 0 (nsemn` a
corela informa\ii, a pune [n rela\ie Dleg`turÈ dou` sau mai
multe %udec`\i pentru a ob\ine o %udecat` nou`. Cu alte cuvinte,
a ra\iona, a face ra\ionamente, [nseamn` a deriva o nou`
%udecat` Dconclu!ieE [n ba!a unor %udec`\i anterioare DpremiseE.
-` lu`m c&teva e#emple<
Toate +emeile sunt +rumoase To\i &`r&a\ii
sunt inteligen\i
1
Denumirea de logic` pentru "tiin\a g&ndirii s-a impus prin "colile de dup`
'ristotel, [n concuren\` cu alte nume ca dialectic` sau canonic`$ [n\elesul de ast`!i
este fi#at de 'le#andru din 'phrodisias Dsec. al ++-lea e.n.E
6
Ioana este +emeie Ion este
&`r&at
Ioana este +rumoas` Ion este
inteligent
Dac` accept`m premisele, suntem constr&n"i s`
accept`m conclu!ia. Cine ne constr&nge0 )e constr&nge
structura, +orma ra\ionamentului, forma lui logic`. -` anali!`m
aceast` form`, utili!&nd anumite simboluri<
not`m cu MH femei, Db`rba\iE
H frumoase, Dinteligen\iE
-H +oana D+onE.
5orma ra\ionamentului devine< ?o\i M sunt ,
- este M,
- este .
Conclu!ia - este re!ult` cu necesitate din premisele
enun\ate, [ntruc&t forma este corect`.
-` lu`m un alt e#emplu<
Toate +emeile sunt +rumoase To\i &`r&`\ii
sunt inteligen\i
Constan\a este +rumoas` (e* este
inteligent
-e observ` c` [n ca!ul acesta nu mai re!ult` cu
necesitate nici o conclu!ie [ntruc&t forma logic` nu mai este
corect`. 5orma logic` este corect` atunci c&nd respect` legile
de ra\ionare. (n ca!urile de mai sus este vorba de o singur`
lege "i anume aceea ca obiectul g&ndirii s` r`m&n` acela"i pe
parcursul ra\ion`rii.
utem conchide acum< logica este %tiin\a +ormelor
Dstructurilor operatoriiE g!ndirii corecte . /ste, cel pu\in [n
accep\iunea clasic`, o %tiin\` +ormal` interesat` doar de
condi\iile formale ale g&ndiri "i nu de con\inutul material al
componentelor ra\ionamentului. (n e#emplele utili!ate mai sus,
corectitudinea ra\ionamentului este dat` de forma lui "i nu de
adev`rul propo!i\iilor componente. Dac` este adev`rat c` toate
femeile sunt frumoase este o chestiune ce \ine de estetic`, iar
aser\iunea privind inteligen\a b`rba\ilor \ine de psihologie.
'ser\iunile respective sunt anali!ate de logician numai [n ceea
ce prive"te posibilitatea lor logic`. /ste posibil logic ca toate
femeile s` fie frumoase "i este imposibil logic ca toate femeile
frumoase s` nu fie frumoase. osibilitatea ontic` este
condi\ionat` de posibilitatea logic`, iar imposibilitatea logic`
este cu neputin\` ontic. +at` de ce la [nceput a +ost cuv!ntul ,
logosul.
7
'. $ORMA }I CON|INUTUL G!NDIRII. ADEV~RUL
LOGIC }I ADEV~RUL MATERIAL
'"a cum am constatat, corectitudinea logic` sau
validitatea ra\ionamentului Dinferen\eiE este dat` de structura
sau forma g&ndirii, independent de adev`rul sau falsitatea
propo!i\iilor componente.
Corectitudinea logic` DvaliditateaE este numit` "i adev`r
+ormal iar adev`rul propo0i\iilor este numit adev`r material.
(n cele ce urmea!` vom folosi termenii de validitate
pentru a desemna corectitudinea formal` a ra\ionamentului iar
termenul de adev`r pentru adev`rul material al propo!i\iilor.
(ntr-un ra\ionament valid, plec&nd de la premise
adev`rate se a%unge cu necesitate la conclu!ie adev`rat`. Dac`
plec`m de la premise adev`rate "i a%ungem la o conclu!ie fals`
atunci [nseamn` c` am ra\ionat gre"it, c` ra\ionamentul este
nevalid.
-` mai lu`m un e#emplu<
aE Dac` to\i I sunt J, atunci to\i J sunt I
bE Dac` to\i I sunt J, atunci unii J sunt I
rima form` logic` este incorect` DnevalidÈ, iar a
doua este corect` DvalidÈ, independent de con\inutul Dmaterial
alE propo!i\iilor. 'ceasta [nseamn` c` dac` introducem [n
premisa formei bE con\inuturi materiale adecvate Dpropo!i\ie
adev`ratÈ, re!ult` cu necesitate conclu!ie adev`rat`.
'dev`rul consecin\ei ra\ionamentului are o dubl` condi\ie<
aE condi\ia material` H adev`rul premiselor
bE condi\ia +ormal` H corectitudinea sau validitatea
ra\ionamentului
=ela\iile dintre adev`rul propo!i\ilor componente "i
validitatea ra\ionamentului pot fi reflectate astfel<
T(. %
Pre)i *e R+io,)e,t Co,c-./ie
% 0-id %
% ,e0-id &
1 0-id &
1 ,e0-id &
T(. '
Pre)i *e Co,c-./ie R+io,)e,t
18
% % &
% 1 ,e0-id
1 % &
1 1 &
*tiin\a aplicat` are ca obiect con\inutul g&ndirii, iar logica
forma acesteia. 1om spune, [n consecin\` c` logica este %tiin\a
care studia0` condi\iile +ormale ale g!ndirii corecte .
/ste locul s` men\ion`m, [n acest conte#t, deosebirea
esen\ial` dintre abordarea logic` a g&ndirii "i abordarea
psihologic` sau gnoseologic`. Dac` psihologia studia!`
g&ndirea [n rela\ie cu subiectul cunosc`tor, iar gnoseologia ca
rela\ie [ntre subiectul cunosc`tor "i obiectul cunoa"terii, logica
face abstrac\ie at&t de caracteristicile subiectului c&t "i de
cele ale obiectului. De aceea se spune c` logica studia!`
g&ndirea ca g&ndire, sau c` este g!ndirea care se g!nde%te
pe sine ca g!ndire Dca opera\ie formalÈ.
2. PRO"LEMATICA LOGICII.
=epet`m< logica este "tiin\a formelor g&ndirii corecte.
'nali!&nd structura ra\ionamentelor e#emplificate anterior,
observ`m c` ele se compun din %udec`\i sau propo!i\ii, iar
acestea la r&ndul lor sunt alc`tuite din termeni sau no\iuni.
1o\iunea DtermenulE, propo0i\ia D%udecataE "i ra\ionamentul
Dinferen\aE sunt +ormele logice +undamentale ale c`ror condi\ii
de adev`r formal sunt anali!ate de g&ndirea care se g&nde"te
pe sine ca g&ndire.
roblematica logicii s-a l`rgit "i diferen\iat pe parcursul
istoriei.
,

,
'pari\ia logicii este legat` de sofistica practicat` de contemporanii lui
-ocrate, laton, 'ristotel, tehnic` a argument`rii care degenerea!` treptat [ntr-o
acroba\ie verbal` care pune sub semnul [ndoielii e#isten\a adev`rului. Creatorul
logicii este 'ristotel D369-3,, [.e.n.E ale c`rui tratate de logic` DCategoriile, Despre
interpretare, Analitica prim`, Analitica secund`, Topica, (espingerile so+i%tilorE
primesc ulterior numele de ,rganon DinstrumentE. Logica aristotelic` cuprinde numai
o parte a logicii deductive, logica termenilor sau claselor, cealalt` parte Dlogica
propo!i\iilorE fiind opera logicienilor din "coala megaric` "i stoic`. (n sec. al I1+-lea
5r. >acon D1:;1-1;,;E, prin 1ovum ,rganum, pune ba!ele logicii inductive , [n
conte#tul confrunt`rilor dintre ra\ionalism "i empirism. rima lucrare de logic` [n
cultura noastr` apar\ine lui D. Cantemir K#ic compendiu al [nv`\`rii logiciiKD1488E. (n
sec. al I+I-lea B. >oole constituie algebra logic` [n care opera\iile logice sunt
e#primate algebric cu valori 1 "i 8, ap`r&nd ecua\ii "i inecua\ii ce pot fi supuse
calcului algebric. B. 5rege D1696-17,:E reali!ea!` primul sistem al logicii
propo!i\ionale [n care opera\ile algebrice repre!int` opera\ii logice ca dis%unc\ie,
nega\ie, con%unc\ie$ [n 17,8 este construit primul sistem de logic` plurivalent`, cu
trei valori de adev`r, de c`tre @an LuLasieFic!$ [n secolul nostru este [n curs de
constituire logica cercet`rii "tiin\ifice.
11
(ntruc&t [n unele ra\ionamente gradul de generalitate al
conclu!iei nu [l dep`"e"te pe cel al premiselor- ca!ul
ra\ionamentelor deductive, avem de-a face cu o logic`
deductiv` sau logica ra\ionamentelor certe, din care a evoluat
logica matematic`- (n ca!ul ra\ionamentelor [n care
generalitatea conclu!iei dep`"e"te gradul de generalitate al
premiselor vorbim de logica inductiv` sau logica
ra\ionamentelor probabile din care a evoluat logica %tiin\ei.
entru ca!ul ra\ionamentelor practice avem de-a face cu logici
speciale, cum este logica [ntre&`rilor sau erotetica, logica
deontic`, logica 'uridic` ".a.
3. IMPORTAN|A STUDIULUI LOGICII
-chopenhauer afirma c` Klogica nu te [nva\` s` g!nde%ti,
a%a cum +i0iologia nu te [va\` s` digeri2- Chiar dac` lucrurile ar
sta a"a cum spune filosoful, logica ar fi cel pu\in tot at&t de
necesar` pe c&t este de necesar` fi!iologia< are "i g&ndirea
bolile sale -erorile- de care trebuie vindecat`. Continu&nd
sugestia schopenhaurean`, putem sublinia rolul profilactic al
logicii [n e#erci\iul g&ndirii. Limita analogiei const` [n faptul c`
nu ne na"tem cu g&ndire a"a cum ne na"tem cu digestie.
rocedeele g&ndirii se "lefuiesc, se educ`. (n via\` se cere s`
define"ti, s` clasifici, s` demonstre!i, s` argumente!i, s`
comba\i. ?oate acestea se pot face mai bine sau mai pu\in bine.
Logica te [nva\` s` le faci mai bine. De aceea logica este o %
tiin\` a educa\iei. DGn timp a fost singura "tiin\` a educa\iei,
dovad` fiind "i 2rganonul. (n evul de mi%loc figura [n trivium-ul
artelor liberale al`turi de gramatica pur` "i retorica pur`.E
e de alt` parte, logica %oac` un rol terapeutic nu doar [n
g&ndire, ci "i [n limba%, iar limba%ul pedagogic solicit` o astfel
de interven\ie pentru a fi purificat de impreci!ii "i ambiguit`\i
conceptuale, de cli"ee "i sus\ineri care au mai mult impact
dec&t sens. De aceea se consider` c` Logica nu poate lipsi din
pachetul disciplinelor care abilitea!` ca profesor pe posesorul
unei diplome universitare.
A
(n prima parte a cursului vom aborda logica deductiv`, [n
partea a doua logica inductiv`, iar [n partea a treia elemente de
teoria argument`rii.
1,
ELEMENTE DE LOGIC~ DEDUCTIV~

II. LEGI }I PRINCIPII LOGICE
Corectitudinea g&ndirii este condi\ionat` de respectarea
legilor de ra\ionare, legi logice. -pre deosebire de legile
celorlalte "tiin\e, legi ce au un caracter limitat la un domeniu
specific, legile logice ca legi ale g&ndirii sunt adev`rate pentru
toate lumile posibile. 'dev`rul lor nu depinde de nici un fel de
condi\ie, ci sunt etern valabile. /le se e#prim` [n tautologii Dde
la grecescul tauton H acela"iE, formule [ntotdeauna adev`rate.
Legile elementare care guvernea!` "i g&ndirea comun`
se numesc principii logice. 'cestea sunt<
%. PRINCIPIUL IDENTIT~|II
(ntruc&t legile g&ndirii reflect` legile realit`\ii, principiile
pot fi formulate [n dou` moduri< cu referire la realitate sau cu
referire la g&ndire, ontologic sau semantic<
aE +iecare lucru este ceea ce este $ este identic cu sine -
se indic` astfel permanen\a substan\ei, a esen\ei, dincolo de
accident
&/ orice +orm` logic` este identic` cu ea [ns`%i
(n formul`< A4 id.A
13
(n formulare e#pres` apare la "ei&ni0, dar este cunoscut
[nc` de la armenide<2)*isten\a este %i nu poate s` nu +ie2
Dceea ce este, esteE "i 'ristotel.
)u este un truism< no\iunile, conceptele se grupea!` [n
structuri piramidale, [n re\ele sau plase categoriale. (n nodurile
acestor plase se g`sesc no\iunile. Dac` se confund` Dse
identificÈ dou` no\iuni diferite, plasa nu mai este func\ional`,
g&ndirea alunec` [n confu!ie.
'cest principiu reclam` <
aE definirea corect` a no\iunilor Dve!i declara\ia
parlamentarului< K'!i am avut o activitate foarte lucrativ`K$
M'ceast` lege am aprobat-o fortuitKE$
bE preci!area accep\iunii, a sensului [n care utili!`m
no\iunea Dfericire, iubire, terori"ti, na\ionali"ti, revolu\ie-
sunt [n primul r&nd probleme logico-semantice, nu
onticeE$
cE p`strarea aceluia"i sens pentru o no\iune pe parcursul
unui demers ra\ional Darma predilect` a sofi"tilorH comutarea
de sens$ ve!i comutarea de sens <rela\ii de incertitudine- rela\ii
de indeterminare-indeterminism - acau!alitateE.
-inonimia Dcuvinte diferite pentru aceea"i no\iuneE "i
omonimia Dacela"i cuv&nt pentru no\iuni diferiteE favori!ea!`
[nc`lcarea principiului.
=espectarea principiului confer` claritate "i preci!ie
g&ndirii.
'. PRINCIPIUL NONCONTRADIC|IEI
' fost formulat de c`tre Aristotel [n lupta [mpotriva
sofi"tilor, care prin 3rotagoras
4
afirmau c` M,mul este m`sura
tuturor lucrurilorK. -tagiritul a constatat c` oamenii se
contra!ic, iar dac` ei sunt m`sura, %udec`\ile opuse sunt
adev`rate simultan. Dar, va spune 'ristotel,
a/ este imposi&il ca unul %i acela%i lucru s` +ie %i s` nu +ie
[ntr-un anume +el [n acela%i timp %i su& acela%i raport
&/ dou` propo0i\ii opuse .[n care una a+irm` ceea ce
cealalt` neag` implicit sau e*plicit/ nu pot +i am&ele
adev`rate [n acela%i timp %i su& acela%i raport
(n formul`< 56768 Dnu este adev`rat p "i non-pE
Din dou` propo!i\ii opuse numai una poate fi adev`rat`
/#< To\i oamenii sunt drep\i5 1ici un om nu este
drept
3
rotagoras D961-911 [.e.n.E este cel mai repre!entativ sofist care prin formula
sa a f`cut loc [ndoielii [n cunoa"tere
19
Demonstra\ia stagiritului este pe cale indirect`, prin
reducere la absurd. Dac` nu am admite principiul
noncontradic\iei, g&ndirea ar c`dea [n incoeren\` c`ci<
aE dispar [nsu"irile esen\iale ale lucrurilor, toate devenind
accidentale, deoarece numai accidentul poate s` fie sau s` nu
fie$
bE toate lucrurile s-ar confunda [n unul singur pHpHcHc
cE adev`rul nu s-ar putea deosebi de fals
Cerin\a acestui principiu este necontra!icerea.
=espectarea lui generea!` consecven\` g&ndirii.
2. PRINCIPIUL TER|ULUI E9CLUS
a/ este necesar ca un lucru s` posede sau s` nu posede o
anume proprietate, ter\ul este e*clus
&/ dou` 'udec`\i contradictorii nu pot +i am&ele +alse [n
acela%i timp %i su& acela%i raport6 din dou` 'udec`\i
contrare numai una poate +i +als`6 nu se poate ca o
propo0i\ie s` nu +ie nici adev`rat`, nici +als`-
60 6 Dp sau non-pE
/#. 7nii oameni sunt drep\i5 7nii oameni nu sunt drep\i
Dac` principiul noncontradic\iei afirm` o imposibilitate,
nu se poate p %i non-p, principiul ter\ului e#clus afirm` o
necesitate, tre&uie s` +ie p sau non-p. rincipiul noncontradic\iei
stabile"te falsul unei te!e, iar principiul ter\ului e#clus stabile"te
adev`rul unei te!e.
rincipiul noncontradic\iei cere ca predicatele s` se
e#clud` dar nu le limitea!` num`rul.
/#< 8alena este mami+er Dnu pe"te,pas`re, reptil`,
batracianE
rincipiul ter\ului e#clus nu cere ca predicatele s` se
e#clud`, dar le limitea!` num`rul la dou`.
Cele dou` principii se pot combina [n a"a-numitul
principiu al &ivalen\ei< ,rice propo0i\ie este sau adev`rat` sau
+als`, ter\ul este e*clus
Logica clasic` este o logic` bivalent`, mul\imea
propo!i\iilor se divide [n dou` clase, adev`rate sau false, ter\ul
este e#clus. ?otu"i, 'ristotel a pus problema viitorilor
contingen\i< #!ine va +i o &`t`lie naval`- (n timp ce 'ristotel "i
/picur, pentru a evita fatalismul, sus\in contingen\a viitorului,
stoicii DChrisippE sus\in aplicarea ter\ului "i la viitor pentru a
sus\ine universalitatea necesit`\ii. /roarea lor este legat` de
acest ontologism. Logica modern` este nechrisippian`. rin
1:
17,8 Ian "u9asie:ic0 construie"te primul sistem de logic`
polivalent` introduc&nd al`turi de adev`r "i fals o a treia
valoare aletic`, probabilul.
Cu referire la sistemele de propo0i\ii formularea este<
accept`m p sau nu accept`m p "i serve"te selec\iei propo!i\iilor
coerente care-mi servesc te!ei de demonstrat sau argumentat.
(mpreun` cele dou` principii fundamentea!`
demonstra\ia prin reducere la absurd.
3. PRINCIPIUL RA|IUNII SU$ICIENTE
' fost formulat de "ei&ni0;
a/ nici un e+ect nu e lipsit de cau0`
&/ nimic nu e*ist` +`r` temei
)u este o lege formal` ci una metalogic` ce pre!idea!`
opera de construc\ie a logicii. /ste motivul pentru care nu se
condensea!` [ntr-o formul` a logicii simbolice.
Gn adev`r pentru a fi [ntemeiat, trebuie s` se spri%ine pe
un alt adev`r. 2pera\ia prin care se face aceast` [ntemeiere
este un ra\ionament. =e!ult` c` ra\ionamentul costituie un
produs al principiului ra\iunii suficiente. ?eoria demonstra\iei
este regi!at` de acest principiu.
Din cele patru categorii de ra\iuni ce pot fi invocate
pentru sus\inerea unei te!e, prin combinarea necesarului cu
suficientul, doar cele suficiente sunt acceptate ca fiind valide<
a/ su+icient %i nenecesar <K (ntr-un circuit [nchis, reac\ia
chimic` dintr-o pil` generea!` curent electricK.
&/ su+icient %i necesar< M(ntr-un triunghi la unghiuri egale
se opun laturi egaleK.
Cerin\a acestui principiu este de a ne fundamenta,
[ntemeia, %ustifica sus\inerile. /ste e#presia e#igen\elor
g&ndirii critice [mpotriva oric`rui dogmatism.
uterea sugestiei, repetarea cuvintelor cheie,
autoritatea "i siguran\a de sine a sus\in`torului, coinciden\a
ideilor sus\inute cu propriile opinii sau dorin\e intime, tìnuite,
favori!ea!` accceptarea ideilor f`r` o ra\iune suficient`.
AAA
rincipiile logice sunt condi\ii elementare ale adev`rului
posi&il. +dentitatea cu sine sau consecven\a g&ndirii,
necontra!icerea , e#cluderea ter\ului [ntre opuse, [ntemeierea
aser\iunilor sunt standarde ale ra\ion`rii corecte. /#igen\ele
1;
acestor principii generea!` norme ce regi!ea!` opera\iile cu
termeni Ddefini\ii, clasific`riE, rela\iile [ntre propo!i\ii,
desf`"urarea ra\ionamentelor.
/#ist` "i obiec\ii aduse formul`rilor clasice a principiilor,
dar acestea nu vi!ea!` respingerea principiilor ci reformularea
lor astfel [nc&t s` fie aplicabile logicilor multivalente Dprincipiul
al nN1-lea e#clus sau al n-valen\ei - negarea unei propo!i\ii [n
iposta!a aletic` i , i apar\in&nd intervalului 1..n repre!int`
dis%unc\ia celorlalte n-1 iposta!eE.
LOGICA TERMENILOR
3
9
"ogica termenilor este un fragment al logicii clasice [n care obiectul opera\iilor logice [l
constituie, [n ultim` instan\`, tot termenul, chiar "i atunci c&nd este vorba de propo!i\ie sau
inferen\`. 'tunci c&nd obiectul opera\iilor logice [l va constitui propo!i\ia, ca element ultim
de anali!`, vom vorbi de logica propo0i\iilor.
14
III. TERMENII
-` recapitul`m< Logica are ca obiect anali!a
mecanismelor g&ndirii corecte sub aspect formal. B&ndim prin
ra\ionamente. (a\ionamentele Dinferen\eleE se compun din
propo0i\ii D%udec`\iE, iar acestea din termeni Dno\iuniE. ?ermenii,
propo!i\iile "i %udec`\iile sunt formele logice fundamentale.
entru a a%unge la anali!a ra\ionamentelor este potrivit`
abordarea prealabil` a componentelor acestora.
?ermenul este elementul ultim [n care se descompune o
propo!i\ie. 1om [ncepe prin anali!a termenilor, a opera\iilor de
construire "i ordonare a termenilor [n sistem, urm&nd ca apoi
s` rela\ion`m termenii [n propo!i\ii simple, iar pe acestea, [n
ra\ionamente de tip silogistic.
%. CARACTERI#AREA TERMENILOR
/ste evident faptul c` [ntre g&ndire "i limba% e#ist` rela\ii
de determinare reciproc`. Limitele lumii mele sunt limitele
limbii mele spunea un filosof contemporan
:
. Lumea noastr`, a
fiec`ruia dintre noi, este limitat` de limba noastr`. -` nu ne
surprind`, a"adar, referirile noastre frecvente la limba%.
Le:ic.- cuprinde totalitatea cuvintelor
- cu rol opera\ional- DsincategoremeE
cuantori< to\i, unii, nici unul$ copul`;este, nu este$
modalit`\i< necesar, posibil$ con'unc\ii< "i, sau, dac`$
-cu semni+ica\ie- DcategoremeE -doar acestea sunt
considerate termeni.
(ntre cuv&nt "i termen, [ntre forma lingvistic` "i forma
logic`, nu e#ist` rela\ie univoc`. ,monimele sunt termeni diferi\i
desemna\i prin acela"i cuv&nt, iar sinonimele sunt cuvinte
diferite ce desemnea!` acela"i termen$ [n\elegerea este posibil`
datorit` conte*tului sau universului de discurs-
<
(n consecin\`,
e#ist` [ntotdeauna un surplus de semnifica\ie [n raport cu
lumea.
Gn termen are trei componente logico-semantice<
este desemnat printr-un cuv!nt De#presieE
-componenta lingvistic`
are un [n\eles , o semnifica\ie -componenta cognitiv`
are o referin\`, se aplic` anumitor o&iecte Dreale sau
idealeE -componenta ontic`
:
LudFig Oittgenstein, ?ractatus logico-philosophicus, Cumanitas, >ucure"ti, 1771
;
anali!a semnifica\iei termenilor este obiectul semanticii
16
Termenul este un cuv!nt .e*presie/ care e*prim` [n
planul g!ndirii o clas` de o&iecte-
$tructura termenului;
-ensul sau [n\elesul termenului desemnea!`
intensiunea sau con\inutul termenului Dconota\ieE.
Mul\imea obiectelor la care termenul se poate
aplica cu sens desemnea!` e*tensiunea sau sfera
Ddenota\iaE.
Con\inutul este repre!entat de propriet`\ile DnoteleE
comune obiectelor din clasa respectiv`.
/#. vertebrate - con\inut< animale cu coloan` vertebral`$
-s+er`; pe"ti, reptile, p`s`ri, mamifere,
amfibieni.
/#ist` trei categorii de note <
- note proprii- care apar\in e#clusiv elementelor
clasei respective,
- note generice - care apar\in elementelor clasei
respective dar "i genului Dclasa supraordonatÈ
- note accidentale - ce apar\in doar unor elemente
din clasa de obiecte. )umai notele comune, proprii "i
generice, alc`tuiesc intensiunea termenului.
(ntre con\inut "i sfer` e#ist` o leg`tur` str&ns`< dac` un
termen include un alt termen [n sfera sa, atunci acesta din
urm` [l include pe cel dint&i [n con\inutul sù. Cu alte cuvinte,
genul include specia sub aspectul sferei, iar specia include
genul sub aspectul con\inutului. 1aria\ia lor [n serii de termeni
este invers`< m`rimea sferei varia0` invers fa\` de m`rimea
con\inutului.
/#. mamifere-vertebrate-animale
1e!i 'ne#e, fig 1
Consecin\a ce re!ult` de aici este, credem, evident`< cu
c&t un termen are sfera mai larg`, cu at&t con\inutul lui este
mai s`rac, la limit`, pentru termeni de ma#im` generalitate,
notele de con\inut dispar, termenul a%ung&nd la un con\inut
care repet` numele termenului< conceptul de e#isten\`
desemnea!` tot ceea ce e#ist`, adic` e#isten\a. +at` de unde
dificultatea oper`rii cu termeni foarte generali, dificult`\i ce
trebuie avute [n vedere [n actul didactic.
'. Ti6o-o;i ter)e,i- or
17
)u vom intra [ntr-o anali!` detaliat` a problemei,
limit&ndu-ne, aici, doar la acele tipuri de termeni care vor
impune anumite restric\ii [n opera\iile ulterioare. Clasificarea
termenilor o vom reali!a utili!&nd drept criteriu cele dou`
elemente structurale, e#tensiunea, respectiv intensiunea.
extensi onal : intensi onal :
4 termeni vi0i 5 nevi0i 4a&strac\i 5 concre\i
4individuali 5 generali 4a&solu\i 5 relativi
4colectivi 5 divi0ivi 4po0itivi 5 negativi
4preci%i 5 vagi
Gn termen este vid, dac` nu con\ine nici un element [n
e#tensiunea sa, [n ca! contrar este nevid. /#.< MActualul rege al
ran\ei este chelK. Dac` vom considera propo!i\ia ca fiind fals`,
conform principiului ter\ului e#clus va trebui s` accept`m ca
adev`rat` nega\ia ei<K'ctualul rege al 5ran\ei nu este chelK.
Cum nici aceast` propo!i\ie nu este adev`rat`, re!ult` c`
propo!i\ia este Milogic`K, lipsit` de sens. '"adar, util!area
termenilor vi!i [n propo!i\ie generea!` absurditatea propo!i\iei
respective, cu o singur` e#cep\ie< propo!i\ia [n care se neag`
e#isten\a termenului respectiv. /#.< M)u e#ist` cercuri p`trateK.
Gn termen este individual sau singular, dac` are [n
e#tensiunea sa un singur element, "i este general, dac` are [n
e#tensiunea sa cel pu\in dou` elemente. /#.<Constan\a P ora".
?ermenii care denot` mul\imi de obiecte a c`ror
proprietate nu se conserv` prin trecerea de la clas` la element
sunt colectivi. (n ca!ul termenilor colectivi raportul [ntre clas` "
i element este raport [ntregPparte$ ceea ce corespunde
[ntregului nu corespunde fiec`rei p`r\i. (ntregul are determin`ri
specifice, proprii numai lui, "i nu fiec`rui element [n parte. /#.<
p`dure, bibliotec`, armat`, echip`, flor`, faun`, etc.
Dac` ceea ce se poate spune despre clas` se poate
spune "i despre fiecare element al ei , atunci termenul
respectiv este divi0iv. 'nticip&nd raporturile [ntre termeni,
preci!`m aici faptul c` raportul [ntre clas` "i element, [n ca!ul
termenilor divi!ivi, este raport genPspecie.
/lud&nd diferen\ele dintre termenii colectivi "i cei
divi!ivi, sofi"tii antichit`\ii transferau ilicit note de la colectiv la
element sau de la element la colectiv< Mdin faptul c` omul este
o specie biologic` "i -ocrate este om, re!ult` c` -ocrate este o
specie biologic`K.
?ermenii vagi sunt cei [n ca!ul c`rora nu se poate
determina cu e#actitate sfera lor< t&n`r, trecut, gr`mad`, c&rd,
ciread`, etc. ?ermenii vagi admit nuan\`ri "i solicit` din partea
celui ce [i utili!ea!` preci!`ri, [n timp ce termenii preci"i nu
,8
admit nuan\`ri. -pre e#emplu< MMihai a intrat [n politic` la o
v!rst` destul de t!n`r`K, dar nu putem spune despre un
triunghi c` este destul de triunghi.
/#isten\a termenilor vagi a fost semnalat` [nc` din
antichitate, megaricii formul&d parado#ul chelului "i cel al
gr`me!ii< C!te +ire de p`r tre&uie s`-i lipseasc` unui om pentru
a +i considerat chel? C!te &oa&e de gr!u alc`tuiesc o
gr`mad`?- ?ermenii vagi sunt ast`!i anali!a\i [n logica +u00=.
Dac` un termen red` propriet`\i considerate [n sine,
i!olat, nelegate de un obiect anume, termenul este a&stract , iar
dac` termenul red` [nsu"iri apar\in&nd unui obiect, el este
concret . 'cela"i cuv&nt poate desemna un termen abstract
[ntr-un conte#t "i unul concret [n alt conte#t. -pre e#emplu
propo!i\iile< M(n\elepciunea este o virtuteK "i M(n\elepciunea
grecilor antici.K
Gn termen care are sens de sine st`t`tor este numit
a&solut De#. student, om, ora"E, iar termenii care nu au sens
dec&t [n raport cu al\ii sunt numi\i relativi sau corelativi De#.
frumos-ur&t, bun-rù, afirma\ie-nega\ie, legal-ilegal, drept-
nedreptE.
Dac` un termen red` pre!en\a uneia sau mai multor
[nsu"iri este po0itiv, iar dac` red` privarea de [nsu"iri este
negativ. Din punct de vedere logic, fiec`rui termen po!itiv [i
corespunde un termen negativ< omPnon-om, vertebratPnon-
vertebrat etc. ?ermenul negativ este complementul termenului
po!itiv, relativ la universul discursului considerat. rincipiul
noncontradic\iei nu permite ca doi termeni care formea!` o
astfel de pereche s` fie enun\a\i simultan despre acela"i obiect
al g&ndirii.
2. OPERA|II DE CONSTRUIRE }I ORDONARE A
TERMENILOR <N SISTEM
2.%. OPERA|II "IUNIVOCE
=
> SPECI$ICAREA }I
GENERALI#AREA
S6eci?icre este opera\ia logic` prin care se
construie"te specia pornind de la un gen al sù.
Ge,er-i/re este opera\ia logic` prin care se
construie"te genul plec&nd de la o specie a sa.
4
se construie"te un termen plec&nd de la un alt termen
,1
-unt opera\ii inverse, reversibile, care se ba!ea!` pe
legea raportului invers [ntre varia\ia e#tensiunii "i varia\ia
intensiunii. 1aria\ia intensiunii se reali!ea!` prin adùgarea
DspecificareE sau eliminarea Dgenerali!areE de note definitorii
sau diferen\e specifice.
Dac` la intensiunea unui gen se adaug` diferen\a
specific` a uneia din speciile sale, atunci ob\inem acea specie
DspecificareE
Gtili!&nd e#emplul anterior, genul verte&rat are [n
intensiune nota animal cu coloan` verte&ral`. Dac` adùg`m la
aceast` not` diferen\a specific` a speciei mamifer< na%te pui
vii %i [i hr`n`%te prin lapte ob\inem specia mamifer.
Dac` din intensiunea unei specii elimin`m diferen\a
specific`, atunci ob\inem genul sù Dgenerali!areE. Dac`
proced`m la eliminarea diferen\ei specifice na%te pui vii %i [i
hr`ne%te prin lapte, ceea ce r`m&ne este termenul gen,
vertebrat.
Corectitudinea celor dou` opera\ii este condi\ionat` de
respectarea urm`toarelor re;.-i <
aE -pecificarea "i generali!area necesit` trei categorii de
termeni< termenul dat, termenul construit "i diferen\a
specific`$
bE (ntre termenul dat "i cel construit trebuie s` e#iste
raport de ordonare$
cE )ota adùgat` sau eliminat` trebuie s` fie o diferen\`
specific`.
rin specificare "i generali!are se construiesc no\iunile "
tiin\ifice, prin adùgare, respectiv eliminare, de diferen\e
specifice. Cele dou` procedee de construc\ie a termenilor
repre!int`, [n acela"i timp, "i metode de e#punere a
con\inuturilor "tiin\ifice.
2.'. OPERA|II LOGICE UNIVOCE
@
> DIVI#IUNEA }I
CLASI$ICAREA
2pera\ia logic` prin care descompunem genul [n speciile
sale se nume"te di0i/i.,e . De e#emplu, genul vertebrate se
descompune [n speciile< mamifere, reptile, pe"ti, p`s`ri,
6
pleac` de la mai mul\i termeni sau a%unge la mai mul\i
,,
amfibieni. Dup` num`rul claselor ob\inute, divi!iunile sunt
dihotomice , trihotomice , tetratomice , politomice .
2pera\ia logic` prin care compunem genul din speciile
sale se nume"te c-*i?icre . De e#emplu, bradul, molidul, pinul
".a formea!` [mpreun` clasa coniferelor. Clasific`rile pot fi
arti+iciale DpragmaticeE, atunci c&nd criteriul nu e#prim` o not`
definitorie, a"a cum este clasificarea cuvintelor [n dic\ionare,
sau naturale, atunci c&nd criteriul este o not` definitorie De#.
clasificarea elementelor chimice [n tabloul periodicE.
Diferen\a specific` se nume"te acum +undament D[n ca!ul
divi!iuniiE sau criteriu D[n ca!ul clasific`riiE.
Corectitudinea acestor opera\ii este condi\ionat` de
respectarea urm`toarelor re;.-i <
1.divi!iunea "i clasificarea necesit` trei serii de termeni<
termeni da\i, termeni construi\i "i criteriu sau fundament$
,.[ntre termenii da\i "i cei construi\i trebuie s` e#iste
raporturi de ordonare6
3.+undamentul sau criteriul trebuie s` fie unic [ntr-o
opera\ie$
9.e*tensiunea genului trebuie s` fie epui0at` prin
divi!iune sau clasificare$
:.speciile s` fie termeni e*clusivi [ntre ei.
rin divi!iune "i clasificare se ordonea!` obiectele realit`\ii
[n clase dup` asem`n`rile "i deosebirile lor. =e!ultatul acestor
dou` opera\ii este constituirea sistemului de termeni. Din punct
de vedere didactic, apreciem c` un termen nu poate fi
considerat ca fiind st`p&nit de c`tre elev dec&t atunci c&nd
acesta are capacitatea de a-l MmanipulaK, de a-l specifica sau
generali!a, de a-l clasifica sau divide. +nsisten\a asupra acestui
aspect [n actul pred`rii are re!ultate benefice.
2.2. ALTE OPERA|II CU TERMENI> DE$INI|IA
De?i,i+i este opera\ia logic` prin care se preci0ea0`
[n\elesul unui termen.
/#. $ecol >d+- un interval de timp de ?@@ de ani
-tructura standard a unei defini\ii este A 4 d?. " [n care
' DsecolE este de+initul DdefiniendumE, > Dun interval de timp de
188 de aniE este de+initorul DdefiniensE, iar Hdf. este rela\ia de
de+inire, prin care se stabile"te identitatea definitului cu
definitorul.
Ti6o-o;i de?i,i+iei
,3
1om folosi drept criterii obiectul defini\iei, procedura de
definire "i scopul defini\iei.
Dup` obiectul defini\iei , defini\iile pot fi real e, atunci
c&nd defini\ia vi!ea!` obiectul ca atare e#istent real sau ideal,
componenta ontic` a termenului, "i defini\iile nominal e , atunci
c&nd defini\ia are ca obiect numele, componenta lingvistic` a
termenului cu rolul de a e#plicita sensurile termenului.
/#.< defini\ie real`< "una este satelitul natural al
3`m!ntului, a+lat la o distan\` medie de 4AB @@@ 9m-, lipsit de
atmos+er`, cu diametru de 4-BC< 9m- %i o densitate medie de
4,4B g5cm
4
-
Cele mai multe defini\ii "tiin\ifice sunt reale, red&nd
tr`s`turi esen\iale care formea!` propriul no\iunii definite.
/#.< defini\ie nominal`< 3rin D"un` Dse [n\elegeE6 "una >
d+- su&stantiv +eminin care desemnea0È-
Defini\iile nominale, la r&ndul lor, pot fi nominal-le*icale ,
ca! [n care sunt enumerate toate [n\elesurile pe care le are un
termen [ntr-o anumit` limb`, sau nominal-stipulative , ca! [n
care se preci!ea!` un anumit [n\eles atribuit unui cuv&nt.
Defini\iile stipulative introduc o construc\ie lingvistic` nou`,
acord` un sens nou unei e#presii cunoscute, e#plicitea!` o
abreviere, un simbol, etc.
/#. )+orie este denumirea dat` unui grup de persoane
care +ormea0` conducerea colectiv` a unei institu\ii de cultur`
sau de &ine+acere-
Dup` procedura de definire distingem, mai [nt&i [ntre
de+ini\iile denotative - cele care vi!ea!` e#tensiunea termenului
"i de+ini\iile conotative - cele care vi!ea!` intensiunea
termenului.
Defini\iile denotative pot fi enumerative - [n situa\ia [n
care definitorul enumer` c&teva elemente repre!entative din
e#tensiunea definitului Denumerativ par\iale, e#. elina este un
animal ca pisica sau r!sul E sau enumer` toate elementele
e#tensiunii definitului Denumerativ complete, e#.Valoare de
adev`r [nseamn` adev`r, +als sau pro&a&il E "i ostensive -[n
situa\ia [n care sunt indicate, ar`tate obiecte din clasa
definitului, folosind una din e#presiile<Kacesta este un.K, Miat`
un.K, Mavem [n fa\` un.K 'ceste procedee denotative de
definire, de"i utile, sunt imprecise, ele nu dau [n\elesul e#act al
termenului.
(n categoria defini\ilor conotative , cele mai utili!ate sunt
de+ini\iile prin gen .pro*im/ %i di+eren\` speci+ic`
F
- (n ca!ul
acestor defini\ii, definitul este considerat o specie c`reia
7
rocedeul este anali!at pe larg de c`tre 'ristotel [n Topica
,9
definitorul [i indic` genul din care face parte, iar apoi, indic`
notele ce constituie diferen\a specific`.
/#. Triunghiul deptunghic este un triunghi care are un
unghi drept- 'cest tip de defini\ie nu poate fi utili!at [n ca!ul
termenilor de ma#im` generalitate c`rora nu li se poate indica
un gen "i, de asemenea, [n ca!ul termenilor individuali.
2 alt` categorie a defini\iilor conotative este repre!entat`
de defini\iile opera\ionale utili!ate [n "tiin\ele de aplica\ie. (n
ca!ul acestor defini\ii, definitorul indic` o no\iune repre!entativ`
pentru clasa din care face parte definitul, iar apoi enumer`
opera\ii, probe, teste menite s` confirme sau s` infirme
pre!en\a definitului.
/#. Acid> compus chimic care a/ [nro%e%te h!rtia de
turnesol, &/ disociat [n solu\ii cedea0` ioni po0itivi de hidrogen-
Defini\iile genetice sau constructive indic` modul [n care
ia na"tere sau se construie"te definitul.
/#. Delta este acea +orm` de relie+ a+lat` [n 0ona de
v`rsare a unei ape curg`toare [ntr-un lac, mare sau ocean,
ap`rut` [n urma procesului de acumulare a aluviunilor-
Cercul este +igura geometric` ce se o&\ine prin
sec\ionarea unui cilindru drept pe un plan paralel cu &a0a-
Defini\iile sinonimice sunt cele [n care se define"te un
termen printr-un alt termen, care posed` acela"i [n\eles
Dnea>0`pad`, lealitate>sinceritate, cinste, +ranche\eE.
2 defini\ie teoretic` are drept scop e#plicitarea "tiin\ific` a
termenului definit. Dac` defini\ia vi!ea!` impunerea unei
atitudini [n raport cu termenul definit este numit` persuasiv`.
De re\inut c` [n ca!ul defini\iilor persuasive, acceptare defini\iei
impune acceptarea po!i\iei celui ce a dat defini\ia.
=e!um`m tipologia defini\iei [n urm`toarea schem`<
Dup` definitor: - real e
-nominal e -lexical e
-stipulative
Dup` procedeu -denotati ve -enumerati ve (par\iale
sau compl ete)
-ostensi ve
-conotati ve -prin sinoni mi e
-prin gen ]i diferen\`
specific`
-opera\ional e
-genetice sau constructi ve
Dup` scop - teoretice
- persuasi ve
,:
De sesi!at faptul c` defini\ile pot fi date la nivele diferite
de e#igen\`, [n func\ie de scopul "i posibilit`\ile de decodificare
semantic`. Cele mai bogate [n informa\ie sunt defini\iile
conotative dar, [n practica defini\iei, formele se combin` "i se
completea!`. entru a ob\ine o imagine complet` a unui obiect,
pot fi utili!ate "i alte opera\ii, cum ar fi descrierea,
caracteri!area, compara\ia.
Corectitudinea defini\iei este condi\ionat` de respectarea
urm`toarelor re;.-i -o;ice <
aE (egula adecv`rii< definitorul trebuie s` fie adecvat
definitului "i numai lui, cu alte cuvinte, [ntre definitor "i definit
trebuie s` e#iste un raport de identitate. /rorile cele mai
frecvente sunt defini\iile prea largi, c&nd definitorul este gen
pentru definit, defini\iile prea [nguste, c&nd definitorul este
specie pentru definit "i defini\iile deopotriv` prea largi "i prea
[nguste, [n ca!ul [n care [ntre definit "i definitor e#ist` un
raport de [ncruci"are. De pild` defini\ia< #edic>d+- ,rice
persoan` [mputernicit` prin lege s` practice medicina, este
prea larg`, [n timp ce defini\ia< #atematica este %tiin\a
numerelor %i a opera\iilor cu numere este prea [ngust`.
Defini\ia< Cadru didactic este orice persoan` [mputernicit`
prin lege s` [%i des+`%oare activitatea [n [nv`\`m!ntul se stat
este "i prea larg` "i pre [ngust`. 'ceast` regul` nu vi!ea!` "i
defini\iile stipulative.
bE (egula e*prim`rii esen\ei< definitorul trebuie s`
e#prime propriet`\ile esen\iale ale obiectului definit. /ste
citat` deseori, cu referire la aceast` cerin\`, defini\ia dat` de
sofi"ti omului ca fiind Mfiin\` biped`, f`r` pene "i cu unghii
lateK. /vident, defini\ia nu surprinde esen\a omului, de"i, se
pare, identific` note care, luate [mpreun`, constituie o
diferen\` specific`, dar neesen\ial`. 'ceast` regul` nu se
refer` la defini\iile denotative. (n ca!ul acestora cerin\a ar
putea fi ca definitorul s` enumere elemente repre!entative
pentru [ntreaga clas` a definitului.
cE (egula clarit`\ii< e#prim` cerin\a ca defini\ia s` nu
con\in` termeni vagi, ambiguit`\i, limba% echivoc sau
metaforic. /#presiile care con\in figuri de stil se numesc
enun\uri retorice "i pot fi acceptate ca elemente ale
argument`rii dar nu ca defini\ii.
dE (egula a+irm`rii< e#prim` cerin\a ca definitorul s` arate
ce este definitul nu ce nu este el. /vident, termenii negativi
se vor defini prin nega\ie.
,;
eE (egula noncircularit`\ii; definitorul nu trebuie s`-l
con\in` pe definit "i nici s` se defineasc` la r&ndul lui prin
definit.
fE (egula conte*tuali0`rii< solicit` clarificarea conte#tului
[n care termenul definit poate fi utili!at. 'ceast` regul`
vi!ea!` [ndeosebi termenii polisemantici, ca! [n care trebuie
preci!at conte#tul utili!`rii sensului respectiv.
gE (egula consisten\ei< e#prim` o cerin\` ce vi!ea!`
sistemul de cuno"tin\e [n care este integrat` defini\ia
cer&nd ca ea s` nu intre [n opo!i\ie cu alte defini\ii sau
cuno"tin\e acceptate [n sistem.
A
Defini\ia [ncheie gama opera\iilor constructive cu
no\iuni. =evenim cu o e#igen\` didactic`< defini\ia este necesar`
pentru [n\elegerea termenilor, dar nu este suficient`$
recomand`m utili!area [n bloc a opera\iilor constructive pentru
ca elevul s` poat` Mmanipula M termenul, specific&ndu-l,
generali!&ndu-l, clasific&ndu-l sau divi!&ndu-l. De asemenea,
este util` "i preci!area raporturilor cu al\i termeni ai aceluia"i
univers de discurs, dup` schema ce o vom pre!enta [n
continuare.
3. RAPORTURI LOGICE <NTRE TERMENI
(n cele ce urmea!` vom pre!enta raporturile logice
dintre doi termeni distinc\i, nevi!i "i preci"i dup` criteriul
e#tensiunii lor. 1om distinge mai [nt&i dou` mari clase<
raporturi de concordan\`, atunci c&nd termenii au cel pu\in un
element comun [n e#tensiunea lor "i raporturi de opo0i\ie, c&nd
cei doi termeni nu au nici un element comun.
-chematic, putem distinge urm`toarele tipuri de
raporturi<
identitate
(- de concordan\`; [ncruci%are
ordonare
=. de opo0i\ie< contrarietate
contradic\ie
-unt [n raport de identitate e#tensional` doi termeni care
au e#tensiunea comun`. /#.< Mb`nuitorK-MsuspiciosK,
,4
MneaK-M!`pad`K, Mnum`r parK-Mnum`r divi!ibil cu ,K. (n general,
sinonimele au at&t e#tensiunea, c&t "i intensiunea comun`.
'l\i termeni pot fi [n raport de identitate doar e#tensional`, f`r`
a fi [n identitate intensional`, cum este ca!ul termenilor< fiin\`
ra\ional` - fiin\` creatoare.
1om repre!enta raporturile dintre termeni prin
intermediul diagramele )uler
18
. entru raportul de identitate
diagrama arat` astfel<
1e!i 'ne#e 5ig.,
-unt [n raport de [ncruci%are doi termeni care au cel
pu\in un element comun [n e#tensiunile lor, dar [n acela"i timp
au "i elemente necomune. /#.< Mnumere naturaleK-Mnumere
pareK, Mpisic`K-Manimal cu blana neagr`K.
5ig. 3
Doi termeni sunt [n raport de ordonare dac` e#tensiunea
unuia cuprinde [n [ntregime e#tensiunea celuilalt f`r` a o
epui!a. /#.< MmamiferK-MvertebratK.
5ig. 9
?ermenul supraordonat se nume"te gen, iar cel
subordonat se nume"te specie . Benul cel mai apropiat de o
specie se nume"te gen pro*im, iar notele prin care specia se
deosebe"te de genul pro#im poart` numele de di+eren\`
speci+ic`.
Doi termeni sunt [n raport de contrarietate dac` sunt
specii ale aceluia"i gen care [ns` nu este epui!at de
e#tensiunile lor. /#.< Mgaroaf`K-Mgladiol`K
5ig. :
Doi termeni sunt [n raport de contradic\ie dac` unul este
nega\ia celuilalt. /#.< MvertebratK-MnevertebratK.
5ig. ;
=porturile [ntre doi termeni genera!` propo!i\ii simple.
-pre e#emplu, raportul de ordonare< ?o\i ' sunt >, Gnii > sunt
', etc. (n capitolul ce urmea!` vom anali!a astfel de propo!i\ii.
18
Leonhard /uler D1484-1463E, matematician elve\ian
,6
IV. PROPO#I|IILE
%%
CATEGORICE
%'
=aportul [ntre doi termeni Dmami+er-verte&rat E generea!`
mai multe B.decC+i .toate mami+erele sunt verte&rate, unele
11
termenul Mpropo!i\ieK provine din latinescul propositioHpremis` sau te!` [n argumentare
1,
ropo!i\iile categorice repre!int` un fragment clasic al logicii moderne a predicatelor
,7
verte&rate sunt mami+ere ".a.E sau 6ro6o/i+ii , cum prefer`
logicienii contemporani.
ropo!i\ia este o unitate de discurs care poate +i
acceptat` sau respins` pe &a0a unor criterii de evaluare Dadev`r
sau fals, adecvat, inadecvat, ".a.E
13
%. CLASI$ICAREA PROPO#I|IILOR
5olosind drept criteriu inten\ia enun\ului vom distinge <
aE propozi\ii cogniti ve -care au inten\ia de a transmite
o informa\ie cu o anumit` valoare logic` Dadev`rat, fals,
posibil, absurdE
-categorice
19
-Dde predica\ieE
-compuse
-comple*e
bE propozi\ii pragmatice
1:
-care indic` o ac\iune pentru
cel c`ruia i se adresea!`
-deontice
?<
-de obliga\ie DM/ste obligatoriu s` deschi!i bine
ochii.KE
-de permisiune DM/ste permis s` deschi!i bine
ochii.KE
-de interdic\ie DM/ste inter!is s` nu deschi!i
ochii.KE
-imperative DMDeschide ochiiQKE
-interogative DM'i deschis ochii0KE
cE propozi\ii axiologi ce
14
-care indic` o apreciere Dbine,
rù, frumos, ur&tE
'nali!a logic` vi!ea!` formularea lor precis`, identificarea
criteriilor de admitere sau respingere, a legilor ce permit
inferarea unora din altele.
Logica tradi\ional` studia!` clasa propo!i\iilor cognitive,
propop!i\ii care au drept caracteristic` distinctiv` aceea de a fi
adev`rate sau false, adic` de a fi purt`toare de valori de adev`r.
Celelalte tipuri de propo!i\ii sunt, [n ultim` instan\` aplica\ii ale
propo!i\iilor cognitive "i constituie obiectul unor logici speciale.
(n cursul de fa\` ne vom ocupa doar de propo!i\iile cognitive,
[ncep&nd anali!a cu propo!i\iile categorice.
13
[n absen\a unei defini\ii pe deplin satisf`c`toare a propo!i\iei, putem accepta aceast`
apro#imare
19
gr. LategoreinHa predica
1:
gr. pragmaH fapt`
1;
gr. deontosHcum trebuie
14
gr. a#iaH valoare
38
'. STRUCTURA }I CLASI$ICAREA PROPO#I|IILOR
CATEGORICE
1om califica drept cte;ori cC orice propo0i\ie [n care un
termen se enun\` sau se neag` despre un alt termen . Cu
propo!i\iile categorice suntem [nc` [ntr-o logic` a termenilor
[ntruc&t ele e#prim` raporturi [ntre ace"tia.
-` anali!`m structura acestor propo!i\ii pornind de la un
e#emplu<
To\i studen\ii sunt posesori de diplom` de &acalaureat-
?ermenul despre care se enun\` ceva este su&iectul logic "i va
fi simboli!at cu -.
?ermenul care enun\` ceva despre subiect este predicatul logic
"i va fi simboli!at
cu .
(n e#emplul nostru< -H studen\ii
H posesorii de diplom` de
bacalaureat
5ormali!&nd propo!i\ia ob\inem<
To\i $ sunt 3
-e observ` c` pe l&ng` subiect "i predicat, propo!i\ia
con\ine un cuantor DcuantificatorE logic care e#prim`
e#tensiunea subiectului -to\i Dsau unii, nici unul etc.E "i o copul`-
elementul care face leg`tura [ntre subiect "i predicat,
constituind [n e#emplul nostru o afirma\ie sunt Dsau nega\ie- nu
suntE.
Dup` criteri.- c,titC+ii DcuantificatoruluiE propo!i\iile
categorice pot fi
-singulare < laton este filosof D- este E
-particulare< Gnii filosofi sunt greci DGnii - sunt E
-universale < ?o\i filosofii sunt [n\elep\i D?o\i - sunt
E
(ntruc&t propo!i\ia singular` - - este poate fi redus` la
forma ?o\i indivi!ii care sunt - sunt , adic` la o universal`, vom
scoate din discu\ie aceste propo!i\ii.
Dup` c-itte Ddup` copulÈ propo!i\iile pot fi a+irmative
sau negative . Combin&nd criteriile vom ob\ine propo!i\ii<
universal afirmative< -a [n formulare standard ?o\i -
sunt
universal negative< -e )ici un -
nu este
31
particular afirmative< -i Gnii -
sunt
particular negative< -o
16
Gnii - nu
sunt
2. Ad.cere 6ro6o/i+ii-or di, -i)(B.- ,t.r- -
e:6ri )Cri-e *t,drd
Limba%ul curent este infinit mai bogat dec&t cele patru
structuri formale asupra c`rora am convenit [n r&ndurile de
mai sus. 1a trebui, a"adar, s` recurgem la simplific`ri f`r` a
devia de la sensul logic al formul`rii. De e#emplu propo!i\ii de
tipul<K' iubi [nseamn` suferin\`K,K+ubirea este suferin\`K, MCel
ce iube"te sufer`K$K2ricine va iubi va suferiK, M)u e#ist` iubire
f`r` suferin\`K vor fi reduse la o propo!i\ie universal afirmativ`<
K?o\i cei ce iubesc sunt oameni care sufer`K.
ropo!i\iile cu subiect singular vor fi reduse la universale
de aceea"i calitate< M-ocrate este filosofK va fi simboli!at` -a$
ropo!i\iile particulare [nchise de tipul< M)umai unii - sunt K
vor fi reduse la particulare de calitate invers`<KGnii - nu sunt
K, iar MDoar unii - nu sunt K la <KGnii - sunt K. Gniversalele
de tipul<K)umai - sunt K vor fi traduse [n M?o\i sunt -K, iar
negativaK)umai - nu sunt K [n M)ici un nu este -K. (n ca!ul
propo!i\iei e#ceptive< ?o\i, cu e#cep\ia lui -, sunt K vom
parcurge un pas intermediar< M)umai - nu este K ceea ce
[nseamn` M)ici un nu este -K.
Cele e#puse mai sus sunt doar conven\ii [ntruc&t nu
dispunem de criterii formale de traducere a limba%ului natural
[n cel formal. )e vom ba!a pe cele e#puse "i, mai ales, pe
sim\ul limbii, orient&ndu-ne dup` inten\ia celui ce formulea!`
propo!i\ia. /ste pre\ul pe care trebuie s`-l pl`tim formali!`rii.
3. Re6re/e,t r e ;r?icC 6ro6o/i+ii-or cte;ori ce
1om pre!enta [n cele ce urmea!` dou` metode de
repre!entare grafic` a propo!i\iilor categorice, metode ce ne
vor fi utile [n verificarea validit`\ii inferen\elor cu astfel de
propo!i\ii.
3.%. Di;r)e- e E.-er
16
simbolurile au fost fi#ate [n evul mediu timpuriu "i repre!int` primele vocale ale termenilor latini
a++irmo, respectiv nego
3,
Metoda este cunoscut` de la repre!entarea raporturilor
[ntre termeni. (n ca!ul propo!i\iilor categorice avem de a face
cu doi termeni, afla\i [n raport de concordan\`, [n ca!ul
propo!i\iilor afirmative, respectiv, [n opo!i\ie [n ca!ul
propo!i\iilor negative.
+at` repre!entarea grafic` a celor patru propo!i\ii<
1e!i 'ne#e, 5ig.4
3.'. Di;r)e- e Ve,,
Metoda conceput` de logicianul engle! @ohn 1enn
presupune intersec\ia sferelor termenilor, lu&nd [n considera\ie
cele trei !one ce re!ult` prin aceast` intersec\ie<
=egulile de repre!entare<
aE pentru a indica faptul c` o !on` este vid`, se folose"te
ha"ura$ este ca!ul propo!i\iilor universale care indic`
faptul c` o !on` este vid`<
5ig. 6
bE pentru a indica faptul c` o !on` are elemente, se
folose"te un asteri#$ este ca!ul propo!i\iilor particulare,
propo!i\ii de e#isten\`<
5ig. 7
D. RELA|II LOGICE <NTRE PROPO#I|IILE
CATEGORICE. OPO#I|IA PROPO#I|IILOR CATEGORICE
=ela\iile de opo!i\ie [ntre dou` propo!i\ii categorice au
fost stabilite de c`tre filosoful >oethius D968-:,9E, ultimul mare
antic sau primul mare medieval , prin a"e!area propo!i\iilor [n
col\urile unui p`trat care [i poart` numele. entru a stabili
aceste rela\ii propo!i\iile respective trebuie s` con\in` acela"i
subiect "i acela"i predicat.
-uger`m redescoperirea raporturilor [ntre propo!i\iile
categorice dup` urm`torul model< dac` -a este adev`rat`, ce
valoare de adev`r poate avea propo!i\ia -e 0$ dar dac` -a
este fals`, cum poate fi propo!i\ia propo!i\ia -e 0
>oethius a stabilit urm`toarele raporturi<
33
1e!i 'ne#e fig. 18
R6ort.- de co,trri et t e are loc [ntre propo!i\iile
universale, -a "i -e, propo!i\ii ce nu pot fi [mpreun`
adev`rate, dar pot fi false. -unt false [mpreun` atunci c&nd
numai unii - sunt . )ot&nd adev`rul propo!i\iei cu 1, falsul cu
8 "i indeci!ia cu 0 ob\inem urm`toarele rela\ii<
5SP4%8 5SeP418
5SP418 5Se64&8
5SeP4%8 5SP418
5SeP418 5SP4&8
R6ort.- de *.(co,trri et t e are loc [ntre propo!i\iile
particulare, -i "i -o, propo!i\ii care nu pot fi [mpreun` false,
dar pot fi adev`rate. Din falsitatea uneia decurge adev`rul
celeilalte.
5SiP4%8 5SoP4&8
5SiP418 5SoP4%8
5SoP4%8 5SiP4&8
5SoP418 5SiP4%8
R6ort.- de co,trdi c+ie are loc [ntre propo!i\iile -a "i
-o, precum "i [ntre -e "i -i, propo!i\ii ce nu pot fi [mpreun`
nici adev`rate, nici false. Cu alte cuvinte, valoarea de adev`r a
contradictoriilor este invers`.
5SP4%8 5SoP418
5SP418 5SoP4%8
5SoP4%8 5SP418
5SoP418 5SP4%8
R6ort.- de *.(-ter,r e are loc [ntre universalele "i
particularele de aceea"i calitate, adic` [ntre perechile -a - -ip
"i [ntre -e "i -o. (n subalternare, din adev`rul supraalternei
decurge adev`rul subalternei, iar din falsul subalternei decurge
falsul supraalternei<
5SP4%8 5SiP4%8
5SP418 5SiP4&8
5SiP4%8 5SP4&8
5SiP418 5SP418
=e!ult` din aceste rela\ii c` din adev`rul universalei
afirmative decurge adev`rul particularei afirmative "i falsitatea
ambelor negative$ din falsitatea particularei decurge adev`rul
universalei "i particularei de calitate invers` "i falsitatea
universalei de aceea"i calitate.
L`s`m ca e#erci\iu alte formul`ri ce re!ult` din p`tratul
op!i\iei propo!i\iilor categorice.
39
E. IN$EREN|E
%F
DEDUCTIVE IMEDIATE CU PROPO#I|II
CATEGORICE
+nferen\a este opera\ia logic` prin care deriv`m o
propo!i\ie Dconclu!ieE din alte propo!i\ii DpremiseE. Dac` dintr-o
singur` propo!i\ie asumat` ca premis` deriv`m f`r` intermedieri
conclu!ia, inferen\a este imediat`. (n situa\ia [n care gradul de
generalitate al conclu!iei nu [l dep`"e"te pe cel al premisei,
inferen\a este deductiv`. /ste ca!ul inferen\elor despre care
vom vorbi [n cele ce urmea!`. (ntruc&t validitatea acestor
inferen\e este condi\ionat` de legea distribuirii termenilor vom
[ncepe prin anali!a distribuirii.
E.%. Di*tri(.ire ter)e,i-or G, 6ro6o/i+ii-e
cte;ori ce
)umim distri&uit termenul considerat [n [ntregimea
e#tensiunii sale "i
nedistri&uit un termen considerat doar printr-o parte a
e#tensiunii sale. roprietatea distribuirii este relativ` la
propo!i\ia [n care termenul figurea!`. 'stfel, distribuirea
termenului care [ndepline"te func\ia de subiect este indicat` de
cuantificatorul propo!i\iei Dde semnul cantit`\iiE < [n propo!i\iile
universale subiectul este considerat [n [ntregimea e#tensiunii
sale Dto\ii $ sau nici un $E fiind, prin urmare, distribuit, iar [n
particulare el este nedistribuit Dunii $E.
(n ceea ce prive"te termenul cu func\ie de predicat,
distribuirea nu este indicat` de cuantificator ci de calitatea
propo!i\iei< predicatul este distribuit [n propo!i\iile negative "i
nedistribuit [n cele afirmative.
'"adar, termenul cu rol de subiect este distribuit [n
universale, iar termenul cu rol de predicat este distribuit [n
propo!i\iile negative.
)ot&nd cu N termenul distribuit "i cu - termenul
nedistribuit vom ob\ine urm`toarea situa\ie<
-
-ap N -
-e N N
-i - -
-o - N
17
?ermenul de Minferen\`K este preferat de logicieni termenului de Mra\ionamentK consider&ndu-se c`
acesta are "i un [n\eles psihologic, care trebuie evitat [n ca!ul unei abord`ri logice.
3:
Legea distribuirii temenilor se formulea!` astfel< nici un
termen nu poate ap`rea distribuit [n conclu!ie dac` nu este
distribuit [n premis`. 'ceast` lege e#prim`, [n ultim` instan\`,
caracterul deductiv al acestor inferen\e$ nu putem s` infer`m o
conclu!ie universal` Mdeci to\iK plec&nd de la o premis`
particular` MuniiK. Gn astfel de ra\ionament este inductiv,
probabil. Legea invocat` ne permite s` conchidem Mto\iK dac`
plec`m de la premis` de tip Mto\iK, dar conclu!ia de tip MuniiK
poate fi derivat` at&t plec&nd de la universal` Mto\iK, c&t "i de
la premisa particular` MuniiK.
E.'. Co,0er*i .,e este inferen\a prin care se schimb`
func\iile termenilor unei propo!i\ii categorice.
/#.< Dac` 7nii studen\i sunt poe\i, atunci 7nii poe\i sunt
studen\i.
remisa se nume"te convertend`, iar conclu!ia se
nume"te convers`. +nferen\a este valid` dac` respect` legea
distribuirii termenilor.
(n ca!ul -a, - este distribuit, iar nu este$ prin
convertirea propo!i\iei [n a- ob\inem distribuit, iar -
nedistribuit. =e!ult` c` aceast` conversiune [ncalc` legea
distribuirii "i, [n consecin\`, nu este valid`. -a "i a- sunt
independente din punct de vedere logic. ?otu"i, -a se poate
converti [n i-, f`r` a [nc`lca legea distribuirii. 1om numi o
astfel de conversiune, conversiune prin accident.
entru ca!ul -e, ambii termeni sunt distribui\i, iar prin
conversiune ob\inem e-, cu ambii termeni distribui\i. entru
particulara afirmativ`, -i, ambii termeni sunt nedistribui\i "i
ob\inem o conclu!ie i-. ropo!i\ia particular -negativ`, -o, are
- nedistribuit "i distribuit, iar prin conversiune [n o- se
a%unge la nedistribuit "i - distribuit, [nc`lc&ndu-se legea
distribuirii. =e!ult` c` -o nu are convers`.
=e!um&nd, avem<
SP PiS , conversiune prin accident
SeP PeS , conversiune simpl`
SiP PiS , conversiune simpl`
(n ca!ul conversiunilor simple, rela\ia dintre premis` "i
conclu!ie este una de echivalen\`. 'ceasta [nseamn` c`
premisa "i conclu!ia au aceea"i valoare de adev`r. (n ca!ul
conversiunii prin accident, rela\ia dintre premis` "i conclu!ie nu
mai este una de echivalen\`, lucru evident din moment ce a-
este independent` logic de -a. (n ba!a raportului de
subalternare, "tim acum c` adev`rul lui -ap implic` adev`rul lui
-ip, care se converte"te simplu [n i-. =e!ult`, a"adar, c` [ntre
3;
convertend` "i convers`, [n ca!ul -ai-, e#ist` un raport de
subalternare. 5ire"te, mai re!ult` de aici "i posibilitatea
conversiunii prin accident a propo!i\iei -e, echivalenta lui e-,
care, la r&ndul ei, are ca subaltern` propo!i\ia o-.
E.2. O(0er*i.,e este inferen\a prin care se schimb` [n
conclu!ie calitatea copulei "i a predicatului premisei.
/#. Dac` Toate mami+erele sunt verte&rate , aunci 1ici un
mami+er nu este neverte&rat-
remisa se nume"te obvertend`, iar conclu!ia se nume"te
obvers`. +at` cele patru obversiuni<
SP Se P
SeP S P
SiP So P
SoP Si P
(ntre obvertend` "i obvers` rela\ia este de echivalen\`,
obversa obversei fiind obvertenda.
Combin&nd cele dou` opera\ii putem a%unge la alte dou`
tipuri de inferen\e< contrapo!i\ia "i inversiunea.
rin co,tr6o/i+ie se [nlocuie"te [n conclu!ie subiectul
premisei cu contradictoriul predicatului "i predicatul cu
subiectul D[n contrapo!i\ia par\ialÈ sau cu contradictoriul
subiectului D[n contrapo!i\ia totalÈ. Contrapo!i\ia este obversa
convertit` <
-a -e e- a-
+at` contrapo!i\iile<
par\iale totale
-a e- a-
-e i- o-
-i ----- -----
-o i- o-
I,0er*i .,e este inferen\a prin care din propo!i\ia dat`
se deriv` o propo!i\ie care are ca subiect nega\ia subiectului
dat "i ca predicat, fie predicatul dat, Dinversiunea par\ialÈ, fie
nega\ia predicatului Dinversiunea totalÈ
+nversiunile sunt<
par\iale totale
-a -o -i
-e -i -o
)u este necesar s` re\inem legile contrapo!i\iei "i ale
inversiunii [ntruc&t aceste re!ult` din aplicarea succesiv` a
conversiunii "i obversiunii, cum vom constata [n cele ce
urmea!`.
34
APLICA|II <
1. 5iind dat` ca adev`rat` propo!i\ia<KMa%oritatea
pictorilor sunt cunoscu\iK, ar`ta\i ce se poate spune despre
valoarea de adev`r a urm`toarelor propo!i\ii<
,. Gnii pictori nu sunt cunoscu\i
3. Gnii pictori sunt necunoscu\i
9. ?o\i pictorii sunt cunoscu\i
:. ?o\i pictorii sunt necunoscu\i
;. Gnii oameni cunoscu\i sunt pictori
4. Gnii oameni necunoscu\i nu sunt pictori
6. u\ini dintre cei care nu sunt pictori sunt necunoscu\i
,. Deduce\i toate propo!i\iile adev`rate, respectiv false,
din falsitatea propo!i\iei <
K ?oate girafele au g&tul scurtK
3. Ce se poate spune despre valoarea de adev`r a
propo!i\iilor de mai %os, "tiind c` propo!i\ia M?o\i oamenii
cinsti\i sunt moraliK este adev`rat`0
3. ?o\i oamenii necinsti\i nu sunt morali
9. ?o\i oamenii necinsti\i sunt imorali
:. ?o\i oamenii cinsti\i nu sunt imorali
;. ?o\i oamenii imorali sunt necinsti\i
4. )ici un om imoral nu e cinstit
6. Gnii necinsti\i sunt oameni imorali
7. Gnii necinsti\i nu sunt imorali
9. 'ceea"i cerin\` ca mai sus, plec&nd de la adev`rul
propo!i\iei< K)ici un ho\ nu e om cinstitK
aE ?o\i oamenii care nu sunt ho\i sunt cinsti\i
bE ?o\i oamenii care nu sunt ho\i nu sunt necinsti\i
cE )ici un om cinstit nu e ho\
dE ?o\i cinsti\ii sunt ne-ho\i
eE Gnii ne-ho\i sunt cinsti\i
fE Gnii ne-ho\i nu sunt necinsti\i
36
V. IN$EREN|E DEDUCTIVE MEDIATE CU PROPO#I|II
CATEGORICE
RA|IONAMENTE SILOGISTICE
-pre deosebire de inferen\ele deductive imediate, [n care
conclu!ia era derivat` dintr-o singur` propo!i\ie categoric`
asumat` ca premis`, inferen\ele mediate deduc o conclu!ie din
dou` sau mai multe premise. Denumirea de ra\ionamente
silogistice este folosit` pentru a desemna toate aceste
inferen\e. Ca!ul fundamental este cel al ra\ionamentelor cu
dou` premise numit silogism categoric simplu. Celelalte
ra\ionamente cu mai mult de dou` premise sunt, [n ultim`
instan\`, reductibile la ca!ul fundamental. (n cele ce urmea!`
vom desemna silogismul categoric simplu prin termenul de
silogism.
SILOGISMUL
'1

%. CARACTERI#ARE GENERAL~ A SILOGISMULUI
1om caracteri!a silogismul pornind de la un e#emplu<
?o\i [ndr`gosti\ii sunt vis`tori
Gnii studen\i sunt [ndr`gosti\i
Gnii studen\i sunt vis`tori
,8
-ilogismul este partea central` a logicii aristotelice fiind de!voltat [n Analitica prim`
37
'nali!a structurii unui silogism [ncepe prin identificarea
formulei conclu!iei, care con\ine subiectul "i predicatul logic$ [n
ca!ul nostru
-H studen\i
H vis`tori
5ormula conclu!iei este -i.
asul urm`tor [l constituie identificarea formulei
premiselor. De observat c` pe l&ng` termenii conclu!iei,
premisele con\in un termen comun care nu se reg`se"te [n
conclu!ie$ [l vom numi termen mediu "i [l vom nota cu M. =olul
termenului mediu este de a reali!a leg`tura celorlal\i doi
termeni, numi\i "i termeni e#tremi. -tructura formal` a
silogismului va fi<
Ma
-iM
-i
-ubiectul conclu!iei este numit termen minor, iar premisa
din care el face parte este numit` premis` minor`$ predicatul
este termenul ma'or, iar premisa din care el face parte este
numit` premis` ma'or`-
=e!um&nd, silogismul con\ine trei propo!i\ii categorice
dintre care dou` cu rol de premise "i una cu rol de conclu!ie.
ropo!i\iile con\in trei termeni diferi\i, unul dintre ei este comun
premiselor "i nu se reg`se"te [n conclu!ie, iar termenii
conclu!iei sunt termenii necomuni ai premiselor.
1om defini silogismul
,1
acum ca fiind ra\ionamentul prin
care din dou` propo0i\ii categorice care au un termen comun se
deduce o alt` propo0i\ie categoric` ce are ca termeni termenii
necomuni ai primelor dou`-
-tructura standard a silogismului este<
premis` ma%or`
premis` minor`
conclu!ie
,1
-ilogismul a fost definit de 'ristotel [n Analitica prim` dreptK o vor&ire [n care, dac`
ceva a +ost dat, altceva dec!t datul urmea0` cu necesitate din ceea ce a +ost dat2 . De
remarcat c` astfel definit, silogismul acoper` toat` gama de inferen\e deductive,
caracteri!ate [n defini\ia aristotelic` prin caracterul necesar al conclu!iei, indiferent de
num`rul propo!i\iilor componente. =a\ionamentul deductiv este riguros, cert,
premisele constituind condi\ie suficient` pentru conclu!ie, iar conclu!ia este
consecin\a necesar` a premiselor. /ste sensul larg al silogisticii. (n sens restr&ns
silogistica vi!ea!` doar silogismul categoric simplu. -ilogism categoric deoarece
propo!i\iile componente sunt categorice, logicienii vorbind "i de silogisme ipotetice,
silogisme dis%unctive sau de alte forme mi#te. -ilogism categoric simplu [ntruc&t este
vi!at doar ra\ionamentul cu dou` premise. 'cest sems restr&ns al silogismului este
g&ndit chiar de 'ristotel, atunci c&nd trece la anali!a structurii silogismului<K,ri de
c!te ori trei termeni sunt [n a%a +el raporta\i unul la altul, [nc!t cel din urm` s` +ie
con\inut [n cel mi'lociu luat ca un tot, iar mi'lociul s` +ie con\inut [n termenul prim sau
e*clus din el luat ca un tot, termenii e*tremi tre&uie s` +ie rapota\i [ntr-un silogism per+ect2-
98
/vident, [n argument`rile u!uale ordinea poate fi cu totul
alta, put&ndu-se [ncepe argumentul cu te!a de argumentat
care este conclu!ia argumentului. entru a putea verifica
validitatea unui silogism este necesar` mai [nt&i aducerea
silogismului la forma de e#primare standard, a"a cum s-a
procedat "i [n ca!ul propo!i\iilor.
'. $IGURI }I MODURI SILOGISTICE
Dup` po!i\ia relativ` pe care o are termenul mediu [n
structura silogismului putem distinge patru forme numite +iguri
silogistice . (n +igura I termenul mediu este pe func\ie de
subiect [n ma%or` "i de predicat [n minor`$ [n +igura a doua
termenul mediu este pe func\ie de predicat [n ambele premise$
[n +igura a treia termenul mediu este pe func\ie de subiect [n
ambele premise, iar [n +igura a patra termenul mediu este
predicat [n premisa ma%or` "i subiect [n minor`.
-chemele figurilor silogistice sunt urm`toarele<
5ig. +> MHP 5ig. a ++-a> PH M 5ig. a +++-a> MH P 5ig. a
+1-a> PH M
SH M SH M MHS
MH S
SH P SH P SH P
SH P
Dac` introducem propo!i\iile categorice [n interiorul
schemei figurii, ob\inem forme silogistice standard numite
moduri silogistice- rin combinarea celor patru tipuri de
propo!i\ii categorice luate c&te trei Ddou` ca premise "i una
drept conclu!ieE vom ob\ine 9
3
moduri silogistice, adic` ;9
pentru fiecare figur` silogistic`, ,:; de combina\ii posibile [n
totalul celor patru figuri. Din aceste posibilit`\i de combinare,
numai ,9, c&te ; pentru fiecare figur`, sunt corecte din punct
de vedere logic DvalideE. -unt valide doar cele care respect`
legile de ra\ionare, [n ca!ul acesta, legile silogismului.
2. LEGILE GENERALE
''
ALE SILOGISMULUI
,,
Legi generale [ntruc&t vom vorbi "i de legi speciale ale fiec`rei figuri silogistice, legi
ce deriv` din legile generale
91
entru a u"ura re\inerea lor, le grup`m dup` cum
urmea!`<
Legile termenilor<
1. 7n silogism are trei termeni. De"i aceast` e#igen\` este
cuprins` [n defini\ie, enun\area ei este util` pentru a evita
sofismul [mp`tririi termenilor, situa\ie care apare atunci c&nd
un termen este utili!at [ntr-o propo!i\ie cu un sens, iar [n alta
cu alt sens.
,3
,. Termenul mediu este distri&uit cel pu\in [ntr-o premis-
=a\iunea acestei cerin\e este urm`toarea< dac` termenul
mediu nu ar fi distribuit [n nici o premis`, atunci nu ar putea
face leg`tura dintre termenii e#tremi c`ci fiecare dintre
e#tremi ar putea fi legat de termenul mediu printr-o alt`
parte a sferei sale.
3. Dac` un termen este distri&uit [n conclu0ie el este
distri&uit %i [n premisa din care +ace parte- /ste chiar
e#presia legii distribuirii ce e#prim` caracterul deductiv
al acestor inferen\e. 'baterile de la aceast` lege sunt
erorile minorului ilicit -c&nd abaterea este a subiectului
-"i a ma'orului ilicit, c&nd este e#tins nepermis
predicatul conclu!iei.
Legile calit`\ii premiselor<
9. Cel pu\in o premis` este a+irmativ`. -e poate ar`ta c`
din dou` premise negative nu re!ult` cu necesitate nici o
conclu!ie, utili!&nd diagramele /uler. Detalia\i singuri
aceast` cerin\`.
:. Dac` o premis` este negativ`, atunci conclu0ia este
negativ`- Dac` o premis` este negativ`, atunci raporturile
termenilor e#tremi cu termenul mediu sunt divergente, iar o
conclu!ie afirmativ` ar eviden\ia convergen\a lor.
;. Dac` am&ele premise sunt a+irmative, atunci conclu0ia
este a+irmativ`- 'plica\i modelul demonstra\iei de mai
sus.
Legile cantit`\ii premiselor<
4. Cel pu\in o premis` este universal`- Dac` din dou`
premise particulare am deriva conclu!ie, atunci am [nc`lca
,3
/ste relevant, [n acest sens, sofismul cunoscut sub numele de "itigiosul < rotagoras
s-a anga%at s`-l instruiasc` pe /uathlus [n domeniul avocaturii, sub conven\ia ca t&n`rul
s`-i pl`teasc` atunci c&nd va c&"tiga primul proces. Cum /uathlus nu practic` meseria
de avocat, rotagoras este [n situa\ia de a-"i lua adio de la bani. ?otu"i, sofistul
amenin\`<K?e voi da [n %udecat` "i, oricare va fi deci!ia tribunalului, [mi vei pl`ti datoria<
dac` vei c&"tiga procesul, atunci [mi vei pl`ti conform cu [n\elegerea noastr`, dac` vei
pierde procesul, [mi vei pl`ti conform hot`r&rii %udec`torilor.K. /uathlus a
replicat<KDac` voi c&"tiga procesul, nu-\i voi pl`ti conform cu hot`r&rea %udec`torilor,
dac` voi pierde procesul, nu-\i voi pl`ti conform cu [n\elegerea noastr`$ oricum, nu-\i voi
pl`ti.K -ofismul se ba!ea!` pe dublul [n\eles al termenului Ma c&"tiga procesulK Dca
inculpatPca avocatE$ aceea"i situa\ie "i cu termenul Ma pierde procesulK.
9,
implicit cel pu\in una din legile anterior enun\ate. De
demonstrat acest lucru.
6. Dac` o premis` este particular`, atunci conclu0ia este
particular`- Cele enun\ate la legea precedent` sunt
valabile "i aici.
De remarcat c` , pentru simetria complet`, ar fi fost
potrivit` [nc` o lege, aceea ca din premise universale s` re!ulte
conclu!ie universal`, [ns` aceast` e#igen\` nu este necesar`,
[ntruc&t ceea ce este valabili pentru to\i este valabil "i pentru
unii dintre acei to\i. Modurile care deduc o conclu!ie particular`
din ambele premise universale vor fi numite moduri su&alterne .
(nc` o remarc`< unii autori contopesc legile : "i 6 [ntr-una
singur`< conclu!ia urmea!` partea cea mai slab`, fiind
considerat` slab` propo!i\ia particular` "i propo!i\ia negativ`.
'plicarea legilor generale fiec`rei figuri silogistice,
creea!` posibilitatea formul`rii unor legi sau condi\ii particulare
specifice figurii respective.
3. LEGILE SPECIALE ALE $IGURILOR SILOGISTICE
entru a nu ne [nc`rca inutil memoria, propun ca aceste
legi s` nu fie memorate, ci s` fie redescoperite posed&nd
mecanismul deducerii lor prin aplicarea legilor generale.
-` identific`m [mpreun` -e;i-e *6eci - e -e ?i;.rii I.
M-
--M
--
entru ca termenul mediu s` fie distribuit DL.,E, premisa
ma%or` ar trebui s` fie universal` D termenul cu func\ie de
subiect e distribuit [n universaleE sau minora s` fie negativ`
Dtermenul pe func\ie de predicat este distribuit [n negativeE. -`
vedem dac` sunt posibile ambele condi\ii. )e interesea!` [n
primul r&nd a doua condi\ie, [ntruc&t cerin\a este ca minora s`
fie negativ` D"tim c` dac` una din premise este negativ`, atunci
conclu!ia va fi negativÈ. Dac` minora este negativ`, conclu!ia
va fi negativ`$ dac` conclu!ia este negativ`, va fi distribuit [n
conclu!ie "i va trebui s` fie distribuit "i [n premisa din care face
parte$ pentru ca s` fie distribuit [n premisa ma%or` ar trebui
ca aceasta s` fie negativ`, ceea ce este imposibil.
=ecapitul&nd, dac` minora este negativ`, ar trebui ca "i ma%ora
s` fie negativ`. =e!ult` c` minora nu poate fi negativ`, va fi deci
afirmativ`. +at` prima lege. Dar dac` minora este afirmativ`,
93
atunci M va fi nedistribuit aici "i, [n consecin\`, va trebui s` fie
distribuit [n premisa ma%or` ,ceea ce presupune ca aceasta s`
fie universal`.
Legile figurii + sunt<
aE ma'ora este universal`< a sau e
bE minora este a+irmativ`< a sau +
=eali!`m combina\iile de premise din care deriv`m
conclu!iile conform legilor generale< a a e e
a i a i
a, i i e,o o
entru re\inerea lor, medievalii au utili!at urm`toarele
denumiri mnemotehnice
,9
<
8ar&ara, 8ar&ari, Darii, Celarent, Celaront, erio-
(n practica demonstra\iei "i argument`rii aceast` figur`
are un rol decisiv, fiind considerat` demonstrativ` prin
e#celen\`. =a\iunea acestor considera\ii este urm`toarea<
ma%ora fiind o propo!i\ie universal`, introduce o considera\ie
valabil` pentru to\i membrii unei clase - ?o\i M sunt D)ici un M
nu este E$ minora fiind afirmativ`, comunic` faptul c` o clas` -
apar\ine clasei M Dce are [n [ntregime proprietatea E. Decurge
necesar c` "i membrii clasei M au Dnu auE proprietatea
respectiv`.
A
1om parcurge acela"i model pentru a identifica legile "i
modurile valide ale ?i;.rii IIH<
-M
--M
--
entru ca termenul mediu s` fie distribuit, una dintre
premise trebuie s` fie negativ`$ dac` o premis` este negativ`,
conclu!ia va fi negativ` "i predicatul ei va fi distribuit$ pentru ca
predicatul s` fie distribuit "i [n premis`, ma%ora trebuie s` fie
universal`. +at` legile figurii a ++-a<
aE premisa ma'or` este universal` < a sau e
bE o premis` este negativ`< e sau o
a a e e
e o a i
e,o o e,o o
Denumirile mnemotehnice< Camestres, Camestrop,
8aroco, Cesare, Cesaro, estino-
5igura a doua, av&nd conclu!ie negativ`, are rol de
respingere a unei sus\ineri. =a\ion&nd dup` figura a doua,
,9
de la grecescul mneme H memorie
99
dovedim c` - nu este un ca! al lui , ar`t&nd c` to\i au o
proprietate M, pe care - nu o are.
A
(n ?i;.r IIIH<
M-
M--
--
entru distribuirea termenului mediu nu este nevoie de o
lege special`, [ntruc&t aici termenul mediu este pe func\ie de
subiect, iar subiectul este distribuit [n universale$ condi\ia
distribuirii lui este ca cel pu\in o premis` s` fie universal`, [ns`
aceasta este o lege general` a silogismului. )e putem [ntreba
[ns` dac` minora poate fi negativ` "i vom vedea c` nu poate fi
astfel, c`ci ar impune o conclu!ie negativ` cu predicatul
distribuit, care , la r&ndul ei cere o ma%or` negativ`, ceea ce
este imposibil. '"adar, minora trebuie s` fie afirmativ`, dar [n
acest ca! subiectul ei fiind nedistribuit nu poate ap`rea
distribuit [n conclu!ie, ceea ce [nseamn` c` aceasta va fi
particular`. (n consecin\`, legile figurii a treia sunt<
aE premisa minor` este a+irmativ`; a sau i
bE conclu0ia este particular`; i sau o
Construc\ia modurilor se va reali!a de la conclu!ie la
minor` "i apoi la identificarea posibilit`\ilor pentru premisa
ma%or`<
- - - -
a a i i
i o i o
Combina\iile posibile vor fi<
a,i e,o a e
a a i i
i o i o
Denumirile mnemotehnice< Darapti, Disamis, elapton,
8ocardo, Datisi, erison. 'v&nd conclu!ia particular`, figura a
+++-a este utili!at` [n argumentare, mai ales, cu scopul de a se
infirma o propo!i\ie universal`.
A
2 particularitate pentru ?i;.r IVH este faptul c` nu
se impune [n mod categoric nici o restric\ie unei premise sau
conclu!iei, legile av&nd o form` condi\ional`, [n func\ie de
calitatea "i cantitatea propo!i\iilor<

-M
M--
9:
--
aE Dac` ma'ora este a+irmativ`, minora este universal`
Dve!i distribuirea termenului mediuE
bE Dac` o premis` este negativ`, ma'ora este universal`
Dve!i distribuirea termenului ma%orE
cE Dac` minora este a+irmativ`, conclu0ia este particular`
Dve!i distribuirea termenului minorE
'ceste legi determin` urm`toarele moduri valide<
8ramantip, Camenes, esapo, resison, Dimaris, Camenop-
/#ist`, a"adar, ,9 de moduri valide, 17 moduri
principale "i : subalterne.
1aliditatea modurilor silogistice poate fi testat` prin apel
la legile generale, prin apel la legile speciale, sau prin anumite
metode, cum vom constata [n cele ce urmea!`.
D. METODE DE TESTARE A VALIDIT ~| II
SILOGISMELOR
entru a proba validitatea unui silogism, trebuie mai
[nt&i s`-l a"e!`m [n forma standard, prin ordonarea
premiselor "i conclu!ie, fiindc` [n economia limba%ului e#presia
verbal` a silogismului suport` modific`ri "i inversiuni.
'ristotel considera c` figura + este Mprefect`K
,:
, modurile
ei ap`r&nd ca un fel de a#iome la care pot fi reduse modurile
celorlalte figuri MimperfecteK. ' construit astfel primul sistem
a#iomatic din logic`.
=educerea figurile MimperfecteK la cele MperfecteK se
poate reali!a prin dou` proceduri< reducere direct` "i reducere
indirect`.
D.%. REDUCEREA DIRECT ~
Modurile figurii + %oac` rolul de a#iome, sunt a"adar date
ca fiind valide, iar verificarea validit`\ii unui mod din celelalte
figuri presupune reducerea lui la unul din cele "ase moduri
valide< 8ar&ara, 8ar&ari, Celarent, Celaront, Darii, erio.
,:
numai figura + poate con\ine [n conclu!ie toate tipurile de propo!i\ii
categorice, numai ea are modul valid aaa$ numai aici e#tremii [ndeplinesc [n conclu!ie
acelea"i func\ii logice ca "i [n premise.
9;
2pera\iile prin care se face reducerea sunt conversiunea "i
schimbarea locului premiselor.
Denumirile mnemotehnice indic` prin consoana ini\ial`
modul la care se va face reducerea, prin consoana postvocalic`
opera\ia asupra propo!i\iei indicate de vocal`< s repre!int`
conversiunea simpl` Dconversio simple* E, p repre!int`
conversiunea prin accident Dconversio per accidens E, iar m
indic` schimbarea locului premiselor DmutatioE.
entru ilustrare vom reduce modul Camestres din figura
a doua. Consoana ini\ial` ne indic` faptul c` reducerea se va
face la modul Celarent, m va impune inversarea premiselor, s
conversiunea simpl` a premisei e, iar ultimul s indic` o
conversiune simpl` a conclu!iei e<
Camestres Celarent
aM DmE -eM DsE Me- Me-
-eM aM aM aM
-e -e -e DsE e-
'ceast` procedur` nu este [ns` universal`< modurile
>aroco Dfig. a ++-aE "i >ocardo Dfig. a +++-aE nu pot fi reduse,
cunosc&nd faptul c` particulara negativ`, -o, nu are
conversiune, iar, pe de alt` parte, conversiunea premisei
universal-afirmative -a, este prin accident, i-, "i ar re!ulta
ambele premise particulare. entru aceste ca!uri 'ristotel a
utili!at reducerea indirect`.
D.'. REDUCEREA INDIRECT ~
=educerea indirect` presupune metoda cunoscut` din
matematic` sub numele de reducere la absurd. >a!a
demonstra\iei o constituie tot modurile perfecte ale figurii +. +at`
cum decurge demonstra\ia<
aE $e presupune silogismul nevalid. 'ceasta [nseamn` c`
e#ist` cel pu\in o situa\ie [n care din premise adev`rate
decurge o conclu!ie fals`.
bE $e presupun premisele adev`rate, iar conclu0ia +als`6
dac` aceasta este fals`, va fi adev`rat` contradictoria ei$
cE $e com&in` contradictoria conclu0iei cu una din
premisele modului dat, pentru a +orma un silogism valid [n
+igura I.
dE $e anali0ea0` conclu0ia modului ast+el o&\inut$
94
-dac` aceasta poate fi adev`rat` prin compara\ie cu
premisele ini\iale, re!ult` c` presupunerea a fost corect`, modul
ini\ial nu este valid$
-dac` este fals`, [nseamn` c` una din premise este fals`,
evident, este fals` premisa ce repre!int` contradictoria
conclu!iei modului dat$ [n consecin\`, nu e#ist` nici o situa\ie [n
care din premise adev`rate s` re!ulte conclu!ie fals`, "i modul
ini\ial este valid.
-` e#emplific`m pentru modul >aroco. Consoana c din
interiorul denumirii mnemotehnice ne semnalea!` reducerea
indirect`, ar`t&ndu-ne c` [n timpul demonstra\iei se [nlocuie"te
premisa anterioar` consoanei cu nega\ia conclu!iei.
aMH1
-oMH1
-oH8-aH1$
aM
-a
-aM D>arbara-validE, Cum
-oMH1-aMH8-aH8 -oH1
silogismul este valid.
e scurt, o contradic\ie [ntre conclu!ia modului astfel
ob\inut "i una din premisele modului ini\ial certific` validitatea
modului. 'ceast` metod` poate fi aplicat` "i celorlalte moduri
MimperfecteK.
D.2. VERI$ICAREA PRIN APEL LA LEGILE GENERALE
ALE SILOGISMULUI
2rice silogism corect trebuie s` respecte toate legile
generale ale silogismului, [ns` nu este necesar` testarea
tuturor legilor, a"a cum, de altfel, am constatat [n ca!ul
identific`rii legilor speciale ale figurii. /#isten\a celor trei
termeni este de verificat [n forma natural`, verbal` de
e#primare a ra\ionamentului. 2 dat` identificat modul silogistic,
aceast` lege nu mai interesea!`. e de alt` parte, ultimele dou`
legi, cele dup` cantitatea premiselor, nu sunt independente de
celelalte "i, de aceea, nu se mai impune verificarea lor e#pres`.
/ste motivul pentru care unii autori consider` celelalte legi
drept a#iome, iar ultimele dou` drept teoreme ce decurg din
celelalte.
+at` cele cinci legi considerate ca a#iome<
1. ?ermenul mediu trebuie distribuit cel pu\in o dat`$
,. Gn termen nu poate fi distribuit [n conclu!ie dac` nu
este distribuit "i [n premise$
96
3. 2 premis` este afirmativ`$
9. Dac` o premis` este negativ`, conclu!ia este negativ`$
:. Dac` ambele premise sunt afirmative, conclu!ia este
afirmativ`.
Dac` un silogism satisface aceste cinci cerin\e, le va satisface
"i pe cele privind cantitatea premiselor "i, [n consecin\`, este
valid.
D.3. VERI$ICAREA VALIDIT~|II SILOGISMULUI PRIN
APEL LA LEGILE SPECIALE ALE $IGURILOR
Cunoscute fiind legile celor patru figuri silogistice, dup`
ob\inerea modului silogistic, se verific` respectarea fiec`rei
legi. /#. modul aoo-3 nu poate fi valid c`ci [ncalc` una din
legile figurii Dminora trebuie s` fie universalÈ$ modul iai-,
[ncalc` cerin\a ca ma%ora s` fie universal`, etc.
D.D. VERI$ICAREA PRIN DIAGRAMELE VENN
Diagramele 1enn pot fi aplicate "i [n ca!ul test`rii
validit`\ii silogismului. -` ne reamintim repre!entarea grafic` a
celor patru propo!i\ii categorice. rin ha"ur` se repre!int`
regiunea vid`, iar prin A cea nevid`.
1e!i 'ne#e 5ig. 4
(n ca!ul silogismului, av&nd trei termeni vom repre!enta
trei cercuri intersectate, fiecare sector fiind notat distinct.
5ig. 11
Dac` silogismul este valid, din repre!entarea grafic` a
premiselor re!ult` "i repre!entarea conclu!iei. Dac` nu re!ult` "i
conclu!ia, silogismul este nevalid.
=egulile de repre!entare sunt urm`toarele<
aE Dac` regiunea [n care trebuie pus semnul A este
[mp`r\it` [n dou` sau mai multe sectoare, se pune A [n
toate sectoarele "i se leag` [ntre ele printr-o liniu\`
pentru a semnifica faptul c` cel pu\in unul dintre
sectoare nu este vid, f`r` a "ti care este acesta.
/#emplu<
97
5ig.1,
bE Ca"ura predomin` asupra semnului A. Dac` A este
ha"urat, atunci sectorul respectiv este vid. entru a evita
aceast` situa\ie se recomand` repre!entarea mai [nt&+ a
premisei universale.
cE entru a putea verifica "i modurile subalterne, plec`m
de la premisa c` nici un termen nu este vid.
entru clarificarea metodei vom e#emplifica verificarea
urm`toarelor moduri silogistice<
5ie modul silogistic a a a -1
5ig. 13
5ie modul silogistic aii-,
5ig. 19
Modul silogistic eia-1
5ig. 1:
E. $ORME COMPUSE } I ELIPTICE DE RA|IONAMENT
SILOGISTIC
(n practica argument`rii intervin simplific`ri, prescurt`ri
sau combin`ri de silogisme.
E.%. ENTIMEMA
/ntimema este un silogism eliptic, c`ruia [+ lipse"te una
din propo!i\ii, considerat` fiind sub[n\eleas`. -ilogismul av&nd
trei propo!i\ii, e#ist` trei feluri de entimeme<
aE Entimema de ordinul , care nu are e#primat`
premisa ma%or`. De e#emplu<Aceast` su&stan\` este acid,
deoarece [nro%e%te h!rtia de turnesol Dsub[n\eleg&ndu-se c`
toate substan\ele care [nro"esc h&rtia de turnesol sunt aci!iE
bE Entimema de ordinul nu e#prim` premisa minor`<
To\i studen\ii anul I au promovat, deci %i #ihai .care este
student [n anul +E
cE Entimema de ordinul nu e#prim` conclu!ia<To\i
studen\ii au un comportament decent, iar #ihai este
student . )u e#prim`m conclu!ia atunci c&nd vrem ca
:8
ea s` fie dedus` de interlocutor urm`rind un scop
retoric.
entru verificarea entimemei nu sunt necesare reguli
speciale fiind necesar` doar reconstituiea silogismului "i apoi
verificarea lui printr-o metod` cunoscut`.
E.'. POLISILOGISMUL
olisilogismul este un ra\ionament compus, alc`tuit din
mai multe silogisme, [n care conclu!ia primului silogism
DprosilogismE este premis` a silogismului urm`tor DepisilogismE.
olisilogismul poate fi construit [n dou` moduri<
!"#" $" %olisilogi smul progr esi v I c&nd conclu!ia
prosilogismului devine premisa ma%or` a episilogismului<
?o\i ' sunt > 'a>
?o\i C sunt ' Ca' DprosilogismE
?o\i C sunt > Ca>
?o\i D sunt C DaC DepisilogismE
?o\i D sunt > Da>
/#.< ?oate elementele chimice sunt substan\e simple
?o\i metaloi!ii sunt elemente chimice
DdeciE ?o\i metaloi!ii sunt substan\e simple
?o\i halogenii sunt metaloi!i
DdeciE ?o\i halogenii sunt substan\e simple
Clorul este halogen
DdeciE Clorul este substan\` simpl`
!"#" #" %olisilogi smul regresi v , c&nd conclu!ia
prosilogismului devine premis` minor` a episilogismului
Dpremisele fiind transpuseE<
?o\i ' sunt > 'a>
?o\i > sunt C >aC DprosilogismE
?o\i ' sunt C 'aC
?o\i C sunt D CaD DepisilogismE
?o\i ' sunt D 'aD
1erificarea validit`\ii ra\ionamentelor de tip polisilogistic
nu presupune [nsu"irea unor metode speciale, ci verificarea
succesiv` a fiec`rui silogism component. Dac` toate silogismele
componente se dovedesc a fi valide, atunci [ntreg argumentul
este valid.
'ceast` form` comple#` de argumentare se simplific`
prin sorit.
E.2. SORITUL
:1
/ste un polisilogism entimematic, c`ruia [i lipsesc
conclu!iile intermediare. *i el are dou` forme<
!"&" $" 'oritul gocl enian
,;
care deriv` din polisilogismul
progresiv<
?o\i ' sunt > 'a>
?o\i C sunt ' Ca'
?o\i D sunt C DaC
?o\i D sunt > Da>
Legile soritului deriv` din legile silogismului.
entru soritul goclenian<
a/ , singur` premis` poate +i negativ` %i anume cea
dint!i6
&/ , singur` premis` poate +i particular` %i anume cea din
urm`
!"&" #" 'oritul aristotelic , care deriv` din polisilogismul
regresiv are urm`toarea structur`<
?o\i ' sunt > 'a>
?o\i > sunt C >aC
?o\i C sunt D CaD
?o\i ' sunt D 'aD
Legile soritului aristotelic<
a/ , singur` premis` poate +i negativ` %i anume ultima
&/ , singur` premis` poate +i particular` %i anume prima
1erificarea validit`\ii soritului se poate reali!a prin
verificarea legilor sale, dar se poate apela "i la reconstituirea
polisilogismului "i verificarea succesiv` a silogismelor
componente printr-una din metodele cunoscute.
+at` un e#emplu de sorit e#tras dintr-un te#t filosofic al lui
-eneca D$crisori c`tre "uciliuE<
MCine este prev`!`tor este "i moderat$ cine este moderat
este "i statornic$ cine este statornic este "i netulburat$ cine este
netulburat nu este mohor&t, cine nu este mohor&t este fericit$
a"adar, omul prev`!`tor este fericitK.
rima opera\ie const` [n identificarea termenilor<
'H prev`!`tor
>H moderat
CH statornic
DH netulburat
/H mohor&t
5H fericit
,;
Dup` numele lui =. Boclenius din sec. al I1+-lea
:,
asul urm`tor const` [n identificarea propo!i\iilor "i
reali!area schemei de inferen\`<
'a>
>aC
CaD
De/
/a5
'a5
-chema de inferen\` este a unui sorit de tip aristotelic.
=econstituirea polisilogismului este pasul urm`tor<
'a>
>aC
'aC
CaD
'aD
De/
'e/
/a5
'a5
1om verifica acum silogismele componente, consider&nd
cunoscute modurile figurii +. entru aceasta este util`
transpo!i\ia premiselor<
>aC
'a>
'aC , mod valid D>arbaraE
CaD
'aC
'aD, mod valid D>arbaraE
De/
'aD
'e/, mod valid DCelarentE
/a5
'e/'a /
,4

'a5 , mod valid D>arbaraE
1erific&ndu-se cele patru silogisme componente,
ra\ionamentul se dovede"te a fi valid.
APLICA|II>
1E +dentifica\i silogismul con\inut [n urm`torul dialog "i
stabili\i dac` el este sau nu valid<
,4
?ermenul mediu trebuie s` fie acela"i, iar pentru a-l ob\ine este necesar` obversiunea
propo!i\iei
:3
->ìe\i, a\i trecut cu bine e#amenul. Da\i-mi voie s` v` dau
un sfat [nainte de a pleca. 'minti\i-v` c` to\i cei care vor [ntr-
adev`r s` [nve\e, muncesc din greu.
-1` mul\mesc domnule, [n numele colegilor mei.-unt
m&ndru s` v` spun c` unii dintre ei sunt [ntr-adev`r dornici s`
[nve\e.
--unt foarte bucuros s` aud asta, dar de unde "ti\i c` este
a"a cum spune\i0
-/i bine, domnule, "ti\i c&t de mult muncesc unii dintre
ei. Cine ar putea s` o "tie mai bine0
,E 1erifica\i corectitudinea urm`toarelor entimeme<
aE Cei one"ti spun adev`rul, dar unii politicieni nu sunt
one"ti
bE 5iin\ele perfecte ar [nv`\a logica [n dou` !ile, din
p`cate [ns` studen\ii nu sunt fiin\e perfecte
3E 'r`ta\i dac` lui 1lad [i place salata de fructe, "tiind c`<
1E ?o\i inginerii m`n&nc` cu doctorul
,E )ici un b`rbat cu p`rul lung nu se poate ab\ine de la a
face versuri
3E 1lad nu a fost niciodat` amendat
9E ?uturor verilor doctorului le place salata de fructe
:E )imeni care nu este inginer nu face versuri
;E )imeni care nu este v`r cu doctorul nu ia masa cu el
4E ?o\i b`rba\ii tun"i scurt au fost amenda\i
9E @ustifica\i propo!i\ia MGnele inferen\e nu sunt valideK cu
a%utorul unui polisilogism.
:E -` se verifice corectitudinea urm`toarei scheme de
ra\ionament<
1.Doar cei care cred [n ceva sunt ferici\i
,.)ici nu om care crede [n ceva nu este lipsit de idealuri
3.Cei lipsi\i de preocup`ri sunt lipsi\i de idealuri
9.)umai cei lipsi\i de preocup`ri sunt inactivi
:.rin urmare, nici un om inactiv nu este fericit
;E 'r`ta\i dac` re!ult` logic-corect o conclu!ie din urm`toarele
premise<
;.Cei care nu-"i \in promisiunile nu sunt persoane de
[ncredere
4.Cei veseli sunt comunicativi
6.2mul care ["i \ine promisiunile este respectat
7.Cei posaci nu sunt simpatici
:9
18.utem avea [ncredere [n persoanele comunicative
4E +ndica\i conclu!ia ce re!ult` din urm`toarele premise<
aE C&nd lucre! la un e#erci\iu de logic` f`r` a bomb`ni,
po\i fi sigur c` e un e#emplu pe care [l [n\eleg
bE 'ce"ti sori\i nu sunt aran%a\i [n ordinea standard
cE )ici un e#erci\iu u"or nu-mi d` vreodat` b`tì de cap
dE )u [n\eleg e#emplele care nu sunt aran%ate [n ordinea
standard
eE )u bomb`n niciodat` apropo de vreun e#erci\iu care
nu-mi d` dureri de cap
fE 1erifica\i validitatea urm`toarelor entimeme<
gE 2rice corp material este supus legii gravita\iei, dar
ideile noastre nu sunt corpuri materiale.
hE isicile sunt animale prudente, iar asemenea animale
sunt greu de dresat.
iE =eali!a\i cu urm`toarele propo!i\ii un silogism valid<
%E Cei !g&rci\i nu sunt agreabili
LE Cei ira\ionali sunt risipitori
LOGICA PROPO#I|IONAL~
(n capitolul precedent am avut [n vedere ra\ionamentele
care e#prim` raporturi [ntre termeni [n calitate de elemente ale
propo!i\iilor< [ntre doi termeni, - "i , [n ca!ul inferen\elor
imediate, [ntre trei termeni, -, "i M, [n ca!ul silogismului
categoric simplu, [ntre mai mul\i termeni, ', >, C, D,., [n ca!ul
formelor silogistice compuse. /ram [nc` [ntr-o logic` a
termenilor.
'cum vom [ncepe logica propo!i\ional` care operea!` cu
propo!i\ia ca element ultim, nedecompo!abil.
PROPO#I|IILE COMPUSE
'@
,6
Logica propo!i\iilor [ncepe cu propo!\iile compuse care au drept elemente nu
termenii, ca [n ca!ul propo!i\iilor categorice, ci propo!i\iile neanali!ate. (nceputul logicii
propo!i\ionale l-au f`cut filosofii stoici "i megarici, dar abordarea noastr` \ine de logica
::
%. $ORMA LOGIC ~ A PROPO#I|IILOR COMPUSE
ropo!i\iile alc`tuite din alte propo!i\ii sunt numite
propo0i\ii compuse . ropo!i\ia compus` DmolecularÈ este
alc`tuit` din propo!i\ii simple DatomareE asupra c`rora
ac\ionea!` anumi\i operatori propo!i\ionali. ropo!i\iile simple
vor fi simboli!ate cu litere mici, Dp, R, r.E numite varia&ile
propo0i\ionale .
1aloarea de adev`r a propo!i\iilor compuse este
determinat` univoc de valoarea de adev`r a propo!i\iilor simple
la care se aplic` operatorul respectiv, fapt pentru care
propo!i\iile compuse sunt considerate +unc\ii de adev`r.
,7
'. DE$INI|IA PRINCIPALILOR OPERATORII PROPO#I|
IONALI

2peratorii logici pot lega un num`r mare de propo!i\ii, dar
pactic au importan\` doar opera\iile logice cu una sau dou`
variabile propo!i\ionale. 1om vorbi astfel de operatori de
ordinul unu Doperatori monariE "i operatori de ordinul doi
Doperatori &inariE.
O6ertorii )o,ri sunt a+irmarea "i negarea unei
propo!i\ii. 5iindc` propo!i\ia asupra c`reia ac\ionea!` operatorul
poate fi adev`rat` sau fals`, re!ult` patru func\ii de adev`r de
ordinul unu< afirmarea unei propo!i\ii adev`rate, afirmarea unei
propoo!i\ii false, negarea unei propo!i\ii adev`rate "i negarea
unei propo!i\ii false.
(ntruc&t afirmarea unei propo!i\ii nu schimb` valoarea
de adev`r a propo!i\iei respective, ne vom opri doar asupra
nega\iei.
'.%. NEGA|IA
)ega\ia apare [n limba%ul natural prin MnuK, Mnu este
adev`rat p M sau Meste +als p2 . 1om utili!a simbolul p Dnon-pE
38
.
2pera\iile se definesc prin ta&ele de adev`r sau matrici
logice de adev`r, [n care num`rul de combina\ii dintre valorile
de adev`r care formea!` liniile din tabel se calculea!` dup`
propo!i\ional` modern`.
,7
altfel spus, valoarea de adev`r a propo!i\iei compuse care re!ult` prin aplicarea
operatorului este func\ie de valoarea de adev`r a propo!i\iilor componente.
38
alte simboluri pentru nega\ie< p, p
:;
formula ,
n
, unde , este num`rul valorilor de adev`r Dadev`rul
notat conven\ional cu 1, respectiv falsul notat cu 8E, iar n este
num`rul variabilelor propo!i\ionale, adic` num`rul propo!i\iilor
simple. (n ca!ul nega\iei, avem o singur` propo!i\ie. +at` tabelul
nega\iei<
6 6
% 1
1 %
rin negarea unei propo!i\ii p se ob\ine o nou` propo!i\ie
p , complementar` [n raport cu prima. =aportul dintre o
propo!i\ie "i nega\ia ei este unul de contradic\ie< cele dou`
propo!i\ii nu pot fi simultan nici adev`rate, nici false. rin dubla
nega\ie a unei propo!i\ii se ob\ine propo!i\ia ini\ial`.
_
p p Dlegea neg`rii nega\ieiE
/#.< Dac` nu este adev`rat c` nu ninge, atunci ninge
entru a construi nega\ia unei propo!i\ii [n limba natural`
nu se poate proceda mecanic, prin aplicarea unei nega\ii, ci
trebuie s` \inem seama de raportul de contradic\ie. )ega\ia
propo!i\iei 7nii studen\i sunt pre0en\i la curs nu este 7nii
studen\i nu sunt pre0en\i la curs fiindc` aceste dou` propo!i\ii,
fiind subcontrare, pot fi ambele simultan adev`rate. )ega\ia
propo!i\iei va fi )ste +als c` unii studen\i sunt pre0en\i la curs
ceea ce [nseamn` c` 1ici un student nu este pre0ent la curs-
G
entru o6ertorii (i,ri , num`rul func\iilor de adev`r de
ordinul doi este de 1;, dup` cum re!ult` din urm`torul tabel
31
<
6 J ? H 4 B I < C A F ?@ ?? ?H ?4
?B ?I ?<
% % 1 1 1 1 1 1 1 1 8 8 8 8 8
8 8 8
% 1 1 1 1 1 8 8 8 8 1 1 1 1 8
8 8 8
1 % 1 1 8 8 1 1 8 8 1 1 8 8 1
1 8 8
1 1 1 8 1 8 1 8 1 8 1 8 1 8 1
8 1 8
'.'. CONKUNC|IA
31
(n general, num`rul func\iilor de adev`r D)E, presupun&nd c` e#ist` n variabile "i m
valori de adev`r, se calculea!` astfel< N4 5)
)
8
,

:4
(n limba%ul natural con%unc\ia apare prin %i, iar, dar, de%i,
[ns`, cu toate c`, [n po+ida, indic&nd, [n toate ca!urile,
asocierea a dou` propo!i\ii. Con%unc\ia a dou` propo!i\ii p R
3,
Dcitit` p "i RE este adev`rat` numai dac` ambele propo!i\ii
Dnumite con%uncteE sunt adev`rate. Matricea operatorului este
urm`toarea<
6 J 6 J
% % %
% 1 1
1 % 1
1 1 1
=e!ult` c` dac` un termen al con%unc\iei are valoarea 8,
[ntreaga con%unc\ie este fals` Dp8 H 8E. Dac` un termen este
adev`rat, con%unc\ia ia valoarea celuilalt termen Dp1H pE
De men\ionat faptul c` nu [ntotdeauna pre!en\a lui %i
indic` o con%unc\ie logic`. 2 propo!i\e de tipul $ocrate %i 3laton
au +ost +iloso+i poate fi anali!at` ca o con%uc\ie logic` alc`tuit`
din propo!i\iile $ocrate a +ost +iloso+ "i 3laton a +ost +iloso+ , dar o
propo!i\ie care enun\` o rela\ie, ca propo!i\ia $ocrate %i 3laton
au +ost contemporani repre!int` o propo!i\ie atomar` care
poate fi e#primat` ca $ocrate a +ost contemporan cu 3laton, ne
put&nd fi tratat` ca o con%unc\ie a dou` propo!i\ii.
'.2. DISKUNC|IA NEE9CLUSIV~
Di*B.,c+i ,ee:c-.*i 0CI sau dis%unc\ia simpl`, semnalat`
[n limba%ul natural prin MsauK, MfieK, MoriK , simboli!at` prin 60J
Dsub[n\eleg&nd Meventual am&ndou`KE, este adev`rat` dac`
cel pu\in una din componentele ei Dnumite dis%uncteE, este
adev`rat` "i este fals` numai c&nd toate componentele ei sunt
false. De e#emplu propo!i\ia< Dup`-amia0` o s` citesc o carte,
sau o s` ascult mu0ic`-
Matricea operatorului este urm`toarea<
6 J 60J
% % %
% 1 %
1 % %
1 1 1
=e!ult` c`< pv1H1
pv8Hp
Cu alte cuvinte, dac` unul dintre termenii dis%unc\iei este
adev`rat, dis%unc\ia este adev`rat`$ dac` ambi termeni ai
dis%unc\iei sunt fal"i, dis%unc\ia este fals`.
3,
alte simboluri utili!ate pentru desemnarea con%unc\iei fiind< pSR, pR
:6
'.3. DISKUNC|IA E9CLUSIV~I notat` cu 6LJ
22
Dsau p,
sau RE, e#clude posibilitatea ambelor. (n limba%ul natural
dis%unc\ia e#clusiv` apare ca sau5sau$ ori5ori.
/#.< ,ri te vei c`s`torii, ori vei r`m!ne &urlac D tot vei
regreta, spunea -ocrateE
Matricea operatorului este<
6 J 6LJ
% % 1
% 1 %
1 % %
1 1 1
-e observ` c` dis%unc\ia e#clusiv` este fals` atunci c&nd
p "i R au acelea"i valori de adev`r "i este adev`rat` c&nd p "i R
au valori diferite.
=evenind la cele dou` dis%unc\ii, men\ion`m c` diferen\a
dintre pvR "i pFR contea!` doar atunci c&nd propo!i\iile p "i R
ar putea fi "i [mpreun` adev`rate$ [n ca! contrar, situa\ia care
diferen\ia!` cei doi operatori nu apare.
'.D. IMPLICA|IA
+mplica\ia are forma dac` p atunci J "i se simboli!ea!`
pR
39
Dp implic` RE, repre!ent&nd o rela\ie de succesiune
logic` [ntre dou` propo!i\ii. ropo!i\iile implicative se mai
numesc "i ipotetice sau condi\ionale. Cele dou` componente
%oac` roluri diferite, p este antecedentul , iar J este
consecventul . 'ntecedentul este o condi\ie suficient` pentru
consecvent.
(n limba%ul natural, al`turi de Mdac`.atunciK, se
folosesc "i alte moduri de e#primare< Mori de c&te ori p, RK,
Mc&nd p atunci RK, Mdeoarece..K, Mdat fiind faptul c`.K, M[n
ca!ul c`K, sau prin simpl` al`turare a propo!i\iilor ca[n ca!ul< Ai
carte, ai parte . ?oate aceste formul`ri cuprind [n semnifica\ia
lor faptul c` dac` p atunci, cu necesitate, R$ altfel spus, este
imposibil p "i R. 2 astfel de propo!i\ie va fi considerat` fals` [n
ca!ul [n care antecedentul este adev`rat, iar consecventul fals.
?abelul de valori al implica\iei este<
6 J 6J
% % %
% 1 1
1 % %
1 1 %
33
se mai simboli!ea!` p R
39
sau p R,
pR, pR
:7
=e!ult` c`<
aE dac` antecedentul unei implica\ii este adev`rat,
valoarea de adev`r a implica\iei este [n func\ie de valoarea
consecventului< D1REH R
bE dac` antecedentul este fals, atunci implica\ia este
adev`rat`< D8 REH1
cE dac` secventul este adev`rat, implica\ia este adev`rat`
Dp1EH1
dE dac` secventul este fals, atunci implica\ia ia valoarea
nega\iei antecedentului< Dp8EHp
2rice inferen\` poate fi considerat` o implica\ie [n care
antecedentul este con%unc\ia premiselor, iar consecventul este
conclu!ia inferen\ei.
2 e#presie de tipul Mnumai dac`K, Mdoar dac`K repre!int`
o implica\ie invers`. 2 e#presie de tipul MDac` "i numai dac`.
atunciK este o implica\ie reciproc` Ddac` p. atunci R "i dac` R,
atunci pE. +mplica\ia reciproc` sau bicondi\ional` este
echivalen\`.
'.E. ECHIVALEN|A
/chivalen\a [nseamn` Maceea"i valen\` MDvaloare de
adev`rE. =e!ult` c` dac` p "i R au aceea"i valoare, echivalen\a
este adev`rat`, iar dac` au valori diferite, atunci echivalen\a
este fals`.
3:
-imbolul folosit este 6 J
2E
Dp este echivalent cu
RE. Matricea operatorului Dcoloana a "apteaE este<
6 J 6 J
% % %
% 1 1
1 % 1
1 1 %
Dac` una dintre componentele echivalen\ei este
adev`rat`, atunci valoarea de adev`r a echivalen\ei depinde de
valoarea celeilalte componente< Dp 1EH p
Dac` una dintre componentele echivalen\ei este fals`,
atunci valoarea de adev`r a echivalen\ei este aceea"i cu
nega\ia celeilalte componente< Dp 8E Hp
/chivalen\a este redat` [n limba% natural prin propo!i\ii
bicondi\ionale, sau prin %udec`\i ipotetice e#clusive, care redau
3:
(n ca!ul propo!i\iilor categorice am vorbit de echivalen\e [ntre aceste preopo!i\ii "i
am constatat atunci c` obvertenda "i obversa sunt echivalente< To\i oamenii sunt
muritori "i 1ici un om nu este nemuritor$ -ap -e.
3;
sau pR, pR
;8
rela\ii dintre o condi\ie necesar` "i suficient` "i o consecin\`
suficient` "i necesar`<Kdac` "i numai dac`, atunci.K, Matunci "i
numai atunci.K. )u de pu\ine ori se folosesc formul`ri mai
scurte de tipulK. numai dac`.K, Mdac`, atunci.K sau Mcu
condi\ia s`.K$ se enun\`, deci, e#plicit, numai condi\ia necesar`
sau numai cea suficient`, cealalt` fiind sub[n\eleas`, sugerat`
de conte#t.
2. LEGI LOGICEI $ORMULE CONTINGENTE }I
CONTRADIC|II LOGICE
Dac` o propo!i\ie compus` ia valoarea 1 pentru tote
combina\iile valorilor de adev`r ale propo!i\iilor atomice, ea se
nume"te tautologie Dca!ul 1 din tabelE. ?autologiile sunt e#presii
ale legilor logice. /le sunt adev`rate indiferent care ar fi
valoarea de adev`r a propo!i\iilor componente. (ntruc&t
adev`rul lor nu depinde de adev`rul componentelor, ci de forma
lor, ele se mai numesc "i formule analitice.
Dac` o formul` ia valoarea 8 pentru toate combina\iile de
adev`r ale propo!i\iilor componente Dpo!i\ia 1; din tabelE ,
atunci ea este inconsistent` sau contradic\ie logic`-
Contradic\iile sunt nega\ii ale legilor logice.
2 propo!i\ie compus` care pentru unele valori ale
propo!i\iilor simple din componen\a ei ia valoarea 1, iar pentru
altele ia valoarea 8 este contingent` Dreali!abilÈ. '"a sunt
formulele ce definesc operatorii propo!i\ionali binari Dpo!i\iile ,-
1: din tabelE. 'ceste formule depind de valoarea de adev`r a
propo!i\iilor simple, de con\inuturile materiale DempiriceE care
intr` [n forme "i, de aceea, se mai numesc "i sintetice.
?autologiile "i formulele contingente sunt consistente, iar
cele inconsistente "i contingente sunt netautologice.
A
ropriet`\ile operatorilor sunt redate de urm`toarele legi
logice<
34
1. DppE p Didempoten\È
,. DpRE DRpE DcomutativitateE
3. DpREr] [pDRrE] DasociativitateE
9. pDRvrE] [DpREvDprE] DdistributivitateaE
:. pvp p idempoten\`
34
(n logica propo!i\ional` e#ist` un num`r imens de legi logice, practic, orice formul`
valid` poate fi considerat` lege logic`. )oi ne re!um`m aici la pre!entarea celor mai
importante legi care ne pot fi utile [n verificarea validit`\ii unor ra\ionamente.
;1
;. pvR Rvp comutativitate
4. D DpvREvr pvDRvrE asociativitate
6. pvDRrE DpvREDpvrE distributivitatea
7. pp Drefle#ivitateE
18. Dp RE DR pE Dcontrapo!i\iaE
11. DpRE DRrE DprE Dtran!itivitateaE
1,. Dp RE DpvRE
13. Dp RE DR pE Dp R E DR pE
19. Dp RE DpFRE
Grm`toarele legi, care e#prim` raporturile dintre
con%unc\ie "i dis%unc\ie, sunt cunoscute sub numele de Mlegile lui
De MorganK<
DpRE Dp vRE DpvRE DpRE
DpvRE DpRE Dp RE DpvRE
-e poate observa din matriciile celor doi operatori c` dac`
vom nega valorile de adev`r ale propo!i\iilor uneia "i neg`m,
deasemenea, opera\ia se ob\ine matricea celuilalt operator.
)ega\ia unei con%unc\ii este o dis%unc\ie de nega\ii, iar nega\ia
unei dis%unc\ii este o con%unc\ie de nega\ii. 'ceste formule au
mai fost numite sugestiv Mruperea liniei de nega\ieK.
/#< 1u este adev`rat c` aceast` +igur` este un cerc sau o
elips` > Aceast` +igur` nu este nici cerc, nici elips`-
A
=ela\iile dintre con%unc\ie-dis%unc\ie "i ceilal\i operatori
pot fi eviden\iate "i prin intermediul urm`torului p`trat<
p R / p R
O
pvR v p vR
e diagonalele p`tratului e#ist` rela\ii de contradic\ie, pe
latura de sus rela\ii de contrarietate DincompatibilitateE, pe cea
de %os, rela\ii de subcontrarietate, iar pe vertical` rela\ii de
subalternare Dimplica\ieE cobor&nd pe p`trat "i de implica\ie cu
termenii nega\i urc&nd pe p`trat.
36
36
=aporturile sunt acelea"i cu cele de la propo!i\ii categorice, respectiv, contrarele nu
pot fi ambele adev`rate,
subcontrarele nu pot fi ambele false, etc.
;,

3. REDUCEREA OPERATORILOR
Gtili!&nd legile logice, operatorii pot fi redu"i unul la
cel`lalt. /#emplific`m mai %os una din multiplele posibilit`\i de
reducere. *tim c` dis%unc\ia e#clusiv` este negarea
echivalen\ei, deci DpFRE Dp RE$ "tim, deasemenea, c`
echivalen\a este implica\ie reciproc` DpRE [D pREDRpE]$ dar
implica\ia, pR, poate fi tradus` ca pvR. rin legile lui De
Morgan, dis%unc\ia se poate transforma [n con%unc\ie, etc. Cu
setul de operatori putem s` reali!`m reduceri ale unuia la
cel`lalt, chiar dac` nu cunoa"tem toate legile logice ale
propo!i\iilor compuse.
D. IN$EREN|E CU PROPO#I|II COMPUSE
2rice inferen\` deductiv` poate fi considerat` o implica\ie
logic` [ntre premise "i conclu!ie. -ilogismul categoric simplu
poate fi [n\eles acum ca o con%unc\ie a celor dou` premise care
implic` o conclu!ie< DpREr $ se [n\elege acum validitatea
silogismului< un silogism este nevalid numai dac` din premise
adev`rate Dcon%unc\ia este adev`rat` numai dac` ambele
con%uncte sunt adev`rateE re!ult` conclu!ie fals`.
+nferen\ele cu propo!i\ii compuse primesc denumirea
dup` forma premise ini\iale, respectiv dup` operatorul principal.
Distingem, astfel, [ntre ra\ionamente ipotetice, [n care
operatorul principal este implica\ia "i ra\ionamente dis%unctive,
[n care operatorul principal este dis%unc\ia.
D.%. IN$EREN|E IPOTETICE
(n inferen\ele ipotetice premisele sunt propo!i\ii
condi\ionale. Dac` e mar\i, sunt dou` ceasuri rele- ) mar\i, deci
sunt dou` ceasuri rele-
pR
p .
R
;3
entru astfel de inferen\e s-a [ncet`\enit denumirea de
moduri, pentru ca!ul de fa\`, modus .ponendo-/ ponens
4F
Dac` e mar\i, sunt dou` ceasuri rele- 1u sunt dou`
ceasuri rele, deci nu e mar\i
pR
R
p modus .tollendo-/ tollens
B@
D.'. IN$EREN|E DISKUNCTIVE
(n inferen\ele dis%unctive apar cu rol de premise
propo!i\ii dis%unctive<
aE pvR bE pvR cE pFR dE pFR eE pFR fE
pFR
p R p R p
R
R p R p R
p
+nferen\ele aE, bE, eE, fE se numesc modus tolendo-
ponens , iar cE "i dE modus ponendo-tollens .
D.2. DILEME
+nferen\ele cu mai mult de dou` premise sunt numite
dileme. 1om pre!enta [n cele ce urmea!` c&teva inferen\e
care combin` modurile pre!entate anterior. Dac` [n conclu!ia
dilemei avem o singur` propo!i\ie, dilema se va numi simpl`, iar
dac` sunt cel pu\in dou`, dilema se va numi comple*`- 'tunci
c&nd conclu!ia este afirmativ`, dilema se nume"te
constructiv`, iar atunci c&nd conclu!ia este negativ`, dilema se
nume"te distructiv`-
dilema simpl` dilema
comple*`
conctructiv` distructiv` constructiv`
distructiv`
pr pR pr
pr
Rr pr Rs
Rs
37
de la ponere H a pune, a afirma
98
de la tollere H a suprima, a nega
;9
pvR R v r pvR
r v s
r p rvs
p vR
1om e#emplifica printr-o dilem` constructiv` comple#`<
2Dac` voi spune adev`rul , m` vor iu&i 0eii, iar dac` voi spune
minciuni, m` vor iu&i oamenii- Cum nu pot spune dec!t
adev`rul sau minciuna, voi +i iu&it +ie de oameni, +ie de 0ei-2
B?
E. VERI$ICAREA VALIDIT~|II RA|IONAMENTELOR CU
PROPO#I|II COMPUSE
Logica propo!i\iilor compuse este o teorie decidabil`, deci
e#ist` diverse metode prin care putem stabili valoarea de
adev`r a unui ra\ionament compus din astfel de propo!i\ii.
Dintre multiplele metode utili!ate vom aminti doar dou` dintre
ele, aflate una [n prelungirea celeilalte.
E.%. METODA TA"ELELOR DE ADEV~R
2 metod` simpl` de verificare a validi\`\ii ra\ionamentelor
cu propo!i\ii compuse este metoda e#perimentat` de%a [n
definirea operatorilor, metoda tabelelor de adev`r sau metoda
matricial`.
+ndiferent ce metod` am adopta, prima opera\ie de care
va depinde [ntreg demersul de verificare este traducerea
limba%ului natural [n limba% formal. )u e#ist`, nici [n ca!ul
acesta, o metod` foarte riguroas` prin care s` reali!`m aceast`
traducere. )e vom ba!a [n consecin\` pe cele c&teva reguli
enun\ate la definirea principalilor operatori "i, desigur, pe
Msim\ulK nostru logic. 2 dat` reali!at` formula logic` a
ra\ionamentului, verificarea const` [n reali!area combina\iilor
de adev`r "i fals pentru propo!i\iile atomice care compun
formula. )um`rul necesar de combina\ii, reamintim, se
stabile"te dup` formula ,
n
, unde n repre!int` num`rul
variabilelor propo!i\ionale Dpropo!i\iilor atomiceE.
asul urm`tor [l constituie calculul propo!i\ional. (n final
vom decide dup` re!ultatul ob\inut astfel< dac` re!ultatul
calculului este adev`r pentru toate valorile de adev`r ale
propo!i\iilor componente, ra\ionamentul este valid$ [n ca!
contrar este nevalid.
91
/ste ra\ionamentul unui t&n`r atenian care vrea s` intre [n politic`.
;:
-` lu`m ca e#emplu urm`torul ra\ionament prin care
mama atenianului ["i averti!ea!` fiul s` nu intre [n politic`
fiindc`<
MDac` spui adev`rul, oamenii te vor ur[, iar dac` spui
minciuni, te vor ur[ !eii. Dar nu po\i s` spui dec&t adev`rul sau
minciuni. '"adar, fiul meu, vei fi ur&t fie de oameni, fie de !eiK.
rima opera\ie este identificarea propo!i\iilor atomare<
p H spui adev`rul
R H oamenii te vor ur[
p H dac` spui minciuni
r H !eii te vor ur[
' doua opera\ie const` [n identificarea formei
argumentului<
[DpREDprEDpvpE]DRvrE
(n al treilea pas construim tabele de adev`r pentru cele
trei propo!i\ii, prin combinarea tuturor valorilor de adev`r, dup`
formula amintit`. (n ca!ul de fa\` ,
3
H6. 'poi, respect&nd
ordinea opera\iilor, identific`m valoarea de adev`r a fiec`rei
propo!i\ii moleculare, pentru ca [n final s` calcul`m valorile de
adev`r ale operatorului principal, implica\ia conclu!iei de c`tre
premise<
6 6 J r 6J 6r 6 06 [.. ] J 0
r [M]5M8
1 8 1 1 1 1 1 1 1
1
1 8 1 8 1 1 1 1 1
1
1 8 8 1 8 1 1 8 1
1
1 8 8 8 8 1 1 8 8
1
8 1 1 1 1 1 1 1 1
1
8 1 1 8 1 8 1 8 1
1
8 1 8 1 1 1 1 1 1
1
8 1 8 8 1 8 1 8 8
1
;;
=e!ult` c` argumentul este corect [ntruc&t pentru toate
combina\iile valorilor de adev`r ale propo!i\iilor componente
formula ia valoarea adev`rat.
E.'. METODA DECI#IEI PRESCURTATE
Metoda deci!ie prescurtate se impune [ntruc&t metoda
tabelelor de adev`r, de"i simpl`, devine inoperabil` [n situa\iile
[n care num`rul propo!i\iilor atomice cre"te. Dac` avem patru
sau cinci propo!i\ii, num`rul liniilor devine 1;, respectiv 3,. /ste
limpede c` nu putem folosi, [n aceste ca!uri, metoda tabelelor.
entru astfel de situa\ii se poate prescurta deci!ia astfel<
aE [ncerc`m, mai [nt&i, s` falsific`m formula, adic` s`
cercet`m dac` poate fi fals`$ dac` e#ist` celpu\in o situa\ie [n
care formula ra\ionamentului ia valoarea fals, atunci
ra\ionamentul este nevalid$ nu "tim [nc` dac` esre resli!abil,
contingent sau dac` este inconsistent$ pentru a afla "i acest
lucru, parcurgem o a doua etap`<
bE [ncerc`m s` adeverim formula, adic` s` dovedim c`
poate fi adev`rat`$ dac` e#ist` cel pu\in o situa\ie [n
care formula ia valoarea adev`rat, [nseamn` c` formula
este contingent`.
entru u"urin\a [n\elegerii s` e#emplific`m pornind de la
urm`toarea formul`<
[DpvsEFDRrE][DsREDpvrE]
aE pentru ca formula s` fie fals` ar trebui ca antecedentul
s` fie adev`rat "i consecventul s` fie fals$ antecedentul este
adev`rat [n mai multe situa\ii
9,
, ca! [n care anali!`m situa\ia [n
care consecventul ar putea fi fals< sR s` fie adev`rat, iar
pvr s` fie fals$ aceast` situa\ie se produce numai dac`
sH1, RH1, pH8, rH8$ [n aceast` situa\ie, antecedentul ia
valoarea 1$ re!ult` 18H8, formula este nevalid`$ pentru a
vedea dac` este inconsitent` continu`m cu tentativa de
adeverire.
bE pentru ca formula s` fie adev`rat`, ar fi suficient ca pvr
din consecvent s` fie adev`rat [ntruc&t #1H1$ pentru
aceast` este suficient ca rH1$ a"adar, c&nd rH1
formula ia valoarea 1, indiferent de valoarea celorlalte
componente. (ntruc&t formula ia uneori valoarea 8
Dca!ul aE, iar alteori valoarea 1, re!ult` c` este o formul`
contingent`.
9,
c&nd pvs este adev`rat, iar R r este fals, c&nd pvs este fals "i R r este adev`rat$
pentru fiecare di aceste situa\ii e#ist` mai multe ca!uri< pvs este adev`rat [n trei situa\ii,
c&nd pH1 "i sH1, pH1 "i sH8, c&nd pH8 "i sH1, etc.
;4
-` verific`m prin aceast` metod` validitatea
argumentului verfificat prin metoda tabelelor de adev`r<
[DpREDprEDpvpE]DRvrE
entru ca formula s` fie fals` D#TE, ar trebui ca
antecedentul D#E s` fie adev`rat, iar consecventul DTE fals.
Consecventul DRvrE este fals numai [n situa\ia [n care RH8 "i
rH8. (n aceast` situa\ie [n antecedent vom avea<
[Dp8EDp 8E Dpvp ]
5ormula DpvpE este adev`rat`, independent de valoarea
lui p, fiind o lege logic`$ dac` pH1, prima parante!` din
antecedent va fi 8 "i, prin aceasta, [ntreg antecedentul ia
valoarea 8$ dac` pH8, a doua parante!` din antecedent va fi 8,
iar prin aceasta, [ntreg antecedentul va fi 8. =e!ult` c` dac`
vom avea un consecvent 8, atunci antecedentul nu poate fi 1, "
i, prin urmare, argumentul este valid.
APLICA|II
1. 1erifica\i validitatea ra\ionamentelor<
,. MDac` [n momentul respectiv pa!nicul nu era atent,
ma"ina nu putea fi observat` c&nd a intrat [n depo!it$ dac`
depo!i\ia martorului este adev`rat`, pa!nicul nu era atent [n
momentul respectiv. 5ie ma"ina a fost observat`, fie "oferul
ascunde ceva$ [ntruc&t "oferul nu ascunde nimic, re!ult` c`
depo!i\ia martorului nu este adev`rat`.K
3. M/i bine, dac` m`n&nc m`rul "i el m` face s` cresc mai
mare, pot s` a%ung cheia "i s` intru [n gr`din`$ dac` m`
face s` devin mai mic`, pot s` m` strecor pe sub u"` "i
s` intru [n gr`din`. 2ricum o fi, voi intra [n gr`din`K
DLeFis CarrollE
MDac` e#ist` dreptate [n aceast` via\`, atunci nu este
nevoie de o via\` viitoare. Dac`, pe de alt` parte, nu e#ist`
dreptate [n via\a noastr` p`m&nteasc`, atunci nu avem nici un
motiv s` credem c` Dumne!eu este drept. Dar dac` nu avem
nici un motiv s` credem c` Dumne!eu este drept, atunci nu
avem nici un motiv s` credem c` /l ne va asigura o via\`
viitoare. 'stfel, sau nu este nevoie de o via\` viitoare, sau nu
avem nici un motiv s` credem c` Dumne!eu ne va asigura o
astfel de via\`K. DDavid CumeE
VII. ELEMENTE DE LOGIC~ INDUCTIV~
;6
%. DEDUC|IE }I INDUC|IE
Logica tradi\ional` se divi!a perfect [n induc\ie "i deduc\ie
dup` gradul de generalitate al conclu!iei [n raport cu premisele
inferen\ei. Diferen\a o stabilise [nc` 'ristotel care ar`ta [n
Analiticile $ecunde c` M[nv`\`m sau prin induc\ie, sau prin
demonstra\ie$ cunoa"terea nu poate fi altfel dob&ndit`$ [ntr-
adev`r, demonstra\ia porne"te de la general, induc\ia de la
particularK.
Logica aristotelic` este deductiv`, iar modelul deduc\iei
este silogismul. Corectitudinea silogismului, reamintim, era
condi\ionat` de respectarea legii distribuirii termenilor, un
termen neput&nd fi distribuit [n conclu!ie dac` nu era distribuit
"i [n premise$ cu alte cuvinte, silogismul opera de la general la
general "i de la general la particular, inter!is fiind drumul de la
particular la general. e de alt` parte, [n ca!ul raporturilor
dintre propo!i\iile categorice am e#pus raportul de
subalternare, raport ce permitea derivarea adev`rului
particularei din adev`rul universalei de aceea"i calitate, dar nu "
i invers. ?oate aceste condi\ii sunt impuse de caracterul
deductiv al ra\ionamentelor discutate p&n` acum. -emnul
distinctiv al deduc\iei este validitatea ei, faptul c` premisele
constituie ra\iune suficient` pentru adev`rul conclu!iei.
+nferen\ele inductive
93
sunt inferen\e cu conclu!ii probabile din
cau!` c` premisele nu con\in informa\ii suficiente pentru a
[ntemeia conclu!ia. -ub aspect strict formal, induc\ia poate fi
considerat` un tip de inferen\` reductiv`, prin care se ob\ine
premisa din conclu!ie.
1om trata inferen\ele de tip inductiv dup` urm`toarea
schem`<
induc\ia complet`
-de la particular
la general prin simpl` enumerare
+nferen\e induc\ia incomplet` induc\ia "
tiin\ific` D"i cau!alÈ
93
5undamentele logicii inductive sunt puse de c`tre filosoful engle! 5rancis >acon
D1:;1-1;,;E, care scrie o replic` la organonul aristotelic, M)ovum 2rganumK, lucrare [n care
e#pune regulile induc\iei. -ilogismul este steril$ cunoa"terea autentic` trebuie s` porneasc`
de la colectarea faptelor de observa\ie, gruparea "i clasificarea lor, pentru ca apoi s` a%ung`
prin induc\ie la formul`ri generale. Metodele induc\iei sunt sistemati!ate "i aprofundate de
c`tre @h. -t. Mill D168;-1643E [n lucrarea MGn sistem al logiciiK.
;7
inductive DamplificatoareE induc\ia
matematic`
-de la singular transduc\ia
la singular analogia
'. INDUC|IA COMPLET~
'tunci c&nd generali!area se face [n cadrul unei clase
finite "i se inspectea!` fiecare element al ei, se constituie
inferen\a inductiv` complet`. Dac` fiecare element al clasei are
o anumit` proprietate, se conchide c` [ntreaga clas` are
proprietatea respectiv`, dup` urm`toarea schem` de ra\ionare<
M
1,
, M
,
, ., M
n
sunt
M
1,
, M
,
, ., M
n,
"i numai ei, sunt -
?o\i - sunt
-pre e#emplu<
5luorul, clorul, bromul "i iodul se g`sesc [n natur` sub
form` de compu"i
5luorul, clorul, bromul "i iodul, "i numai ei, sunt halogeni
Calogenii se g`sesc [n natur` sub form` de compu"i.
'ceast` inferen\` face trecerea de la deduc\ie la induc\ie,
fiind considerat` deduc\ie inductiv`. /ste deduc\ie deoarece
conclu!ia decurge cu certitudine din premise, este induc\ie
deoarece conclu!ia generali!ea!`.
+nduc\ia complet`, de"i este o inferen\` cert`, este pu\in
utili!at` [n cunoa"terea "tiin\ific` [ntruc&t presupune cele dou`
condi\ii restrictive< num`r de elemente finit "i posibilitatea
inspect`rii fiec`rui element.
+nduc\ia cea mai frecvent`, at&t pentru cunoa"terea
comun` c&t "i pentru cea "tiin\ific` este cea incomplet`.
3. INDUC|IA INCOMPLET~
33
-pre deosebire de induc\ia complet`, induc\ia incomplet`
presupune generali!area conclu!iv` [n ba!a cunoa"terii numai a
unei p`r\i din elementele clasei. -e face astfel trecerea de la
particularul cunoscut la generalul necunoscut. 'cest salt
DamplificareE determin` caracterul probabil al conclu!iei.
-chema de ra\ionare este urm`toarea<
M
1
, M
,
,M
3
..posed`
99
-e mai nume"te "i induc\ie amplificatoare sau induc\ie baconian`
48
M
1
, M
,
,M
3
..apar\in lui -
- posed` DprobabilE
Bradul de probabilitate al conclu!iei acestui tip de
inferen\` este dependent de tipul amplific`rii.
2.%. INDUC|IA PRIN SIMPL~ ENUMERARE
'cest tip de induc\ie conduce la generali!are prin
acumularea de enun\uri care e#prim` apartenen\a unei [nsu"iri
la un num`r mereu cresc&nd de elemente ale unei clase.
Cre"terea num`rului enun\urilor despre ca!urile particulare face
s` creasc` gradul de probabilitate al conclu!iei. entru
corectitudinea unei astfel de induc\ii se cer [ndeplinite dou`
condi\ii< aE to\i - cunoscu\i- "i c&\i mai mul\i- posed` "i bE nici
un - cunoscut s` nu e#clud` .
Conclu!ia are un grad de probabilitate redus deoarece
oric&nd se poate ivi un - care s` nu posede . '"a s-a
[nt&mplat cu generali!`rile Toate le&edele sunt al&e sau Toate
metalele sunt mai grele dec!t apa care au fost infirmate de
identificarea unui contrae#emplu. /ste motivul pentru care
>acon numea induc\ia prin simpl` enumerare res puerilis< Kc`ci
acest fel de induc\ie, - spunea g&nditorul men\ionat- care
procedea!` prin simpl` enumerare, nu e dec&t o metod` bun`
pentru copii, o metod` care duce numai la conclu!ii slabe "i
care este e#pus` prime%diei [ndat` ce se pre!int` primul fapt
contradictoriuK
9:
.
Datorit` caracterului e#trem de nesigur, conclu!iile
induc\iei prin simpl` enumerare trebuie tratate cu deosebit`
pruden\`, pentru a evita eroarea generali!`rii pripite.
2.'. INDUC|IA }TIIN|I$IC~
La nivelul cunoa"terii "tiin\ifice, induc\ia incomplet` ia, de
cele mai multe ori, forma induc\iei "tiin\ifice, care nu se mai
mul\ume"te cu simpla constatare a coinciden\elor [n premise, ci
surprinde rela\ii necesare dup` schema<
M
1
posed` [n mod necesar
M
1
apar\ine lui -
- posed` DprobabilE
Conclu!ia r`m&ne probabil` deoarece nota poate s`
apar\in` necesar speciei "i totu"i s` nu apar\in` genului. Bradul
de probabilitate este mai mare dec&t [n induc\ia prin
enumerare fiindc` notele necesare au mai multe "anse, dec&t
cele obi"nuite, de a fi generale.
9:
5r. >acon, )oul 2rganon, >ucure"ti, 17:4, p.6:
41
2.2. INDUC|IA CAU#AL~
Gnul dintre cele mai importante scopuri ale cercet`rii "
tiin\ifice este identificarea cau!elor fenomenelor. e l&ng`
dificult`\ile generate de natura rela\iei cau!ale, dificult`\i
asupra c`rora nu este locul s` ne oprim aici, identificarea
leg`turilor cau!ale este dificil` "i datorit` naturii inferen\elor
cu a%utorul c`rora [naint`m de la indicii spre stabilirea cau!ei.
'ceste inferen\e se spri%in` pe dependen\a dintre leg`tura
cau!al` "i pre!en\a fenomenelor cau!`-efect. +nferen\a are
urm`toarea form`< Dac` e#ist` leg`tur` cau!al`, atunci
fenomenele sunt copre!ente. Condi\ionarea este numai
suficient` nu "i necesar`, deoarece copre!en\a poate fi
[nt&mpl`toare. (n aceast` situa\ie, se pot ob\ine dou` moduri
ipotetice valide<
Dac` e#ist` leg`tur` cau!al`, atunci fenomenele sunt
copre!ente
/#ist` leg`tur` cau!al`
5enomenele sunt copre!ente
De observat c` acest mod, ponendo-ponens , este valid,
dar presupune "i nu conchide e#isten\a cau!ei.
'l doilea mod<
Dac` e#ist` leg`tur` cau!al`, e#ist` copre!en\`
)u e#ist` copre!en\`
)u e#ist` leg`tur` cau!al`
Modul tollendo-tollens ne determin` s` constat`m c` nu
e#ist` leg`tur` cau!al`. entru a stabili leg`tura cau!al` trebuie
s` infer`m cu a%utorul modului ponens prin reduc\ie<
Dac` e#ist` leg`tur` cau!al`, atunci e#ist` copre!en\`
/#ist` copre!en\`
/#ist` DprobabilE leg`tur` cau!al`
Dup` cum s-a observat, inferen\ele cu a%utorul c`rora
stabilim e#isten\a unei leg`turi cau!ale sunt numai plau!ibile,
stabilind conclu!ii probabile. entru fundamentarea c&t mai
solid` a unor astlel de conclu!ii, @ohn -tuart Mill, sinteti!&nd
ideile lui 5r. >acon, a propus patru metode inductive,
asem`n`toare figurilor silogistice. /ste vorba de metoda
concordan\ei, metoda diferen\ei, metoda combinat` a
concordan\ei "i diferen\ei "i de metoda varia\iilor concomitente.
Metod co,cord,+ei
Metoda concordan\ei const` [n compararea ca!urilor [n
care efectul este pre!ent. Dac` una din [mpre%ur`rile
4,
antecedentului este copre!ent` cu efectul se consider` c`
aceea este cau!a fenomenului. -chema de ra\ionare este
urm`toarea<
A"CMMMM. .
ADEMMMM. .
A$GMMMM. .
A e*te c./ -.i
'ntecedentul care , [n [mpre%ur`ri c&t mai variate, este
singurul pre!ent o dat` cu fenomenul dat este considerat cau!a
fenomenului.
2 consecin\` a utili!`rii gr"ite a metodei concordan\ei este
eroarea numit` post hoc, ergo propter hoc, comis` atunci c&nd
simpla succesiune a unor fenomene este considerat` raport
cau!al. 'ceasta este sursa tuturor supersti\iilor.
Metod di?ere,+ei
Metoda diferen\ei cere ca!urilor eliminate s` se asemene
[n toate privin\ele [n afar` de una. -e compar` ca!urile [n care
fenomenul este pre!ent, cu cele [n care fenomenul este absent$
[n aceste situa\ii, dispari\ia cau!ei este [nso\it` de dispari\ia
efectului. (n aceast` metod`, e#perimentatorul manipulea!`
cau!ele f`c&ndu-le s` apar` "i s` dispar`, pentru a i!ola cau!a
unui fenomen.
Metoda se desf`"oar` dup` urm`toarea schem` de
ra\ionare<
A"CMMMM.
"CDMMMM. H
A e*te c./ -.i
Dac` metoda concordan\ei impunea ca!uri diferite cu o
singur` circumstan\` comun`, metoda diferen\ei impune ca!uri
asem`n`toare cu o singur` diferen\` [ntre ele. Dispari\ia unei
circumstan\e [nso\it` de dispari\ia simultan` a efectului, indic`
pre!en\a cau!ei [n circumstan\a respectiv`. 'ltfel spus,
antecedentul care prin apari\ia sau dispari\ia sa, [n [mpre%ur`ri
neschimbate, face s` apar` sau s` dispar` efectul este cau!a
fenomenului.
Cele dou` metode se pot combina.
Metod co)(i,tC co,cord,+ei Ni di?ere,+ei
-chematic, metoda se pre!int` astfel<
A"CMMM "CMMMMM. H
ADEMMM DEMMMMM. H
43
A$GMMM $GMMMMM. H
A e*te c./ -.i
' este cau!a lui a, deoarece este singurul antecedent
pre!ent "i absent o dat` cu pre!en\a "i absen\a fenomenului.
Metod 0ri+ii-or co,co)i te,t e
'ceast` metod` [ntemeia!` conclu!ia pe faptul c` varia\ia
unui element din circumstan\ele antecedentului este
concomitent` cu varia\ia fenomenului<
A
%
"CDMMMMM.
%
A
2
"CDMMMMM.
2
A
'
"CDMMMMM.
'
sau A
'
"CDMMMMM.
'
A
2
"CDMMMMM.
2
A
%
"CDMMMMM.
%

A e*te c./ -.i A e*te c./
-.i
'ntecedentul care cre"te sau descre"te o dat` cu
fenomenul studiat este cau!a fenomenului respectiv.
Metod rC)CNi+e-or 5re/id..ri-or8
Metoda r`m`"i\elor se aplic` atunci c&nd fenomenul
studiat face parte dintr-un comple# cau!al "i unele din rela\iile
cau!ale din structura acestuia sunt de%a cunoscute<
A"CDMMMM. I (I cI d
" e*te c./ -.i (
C e*te c./ -.i c
D e*te c./ -.i d
A e*te c./ -.i
'ceste metode de cerecetare inductiv` au c&teva
caracteristici comune, dintre care semnal`m<
aE (n ca!ul fiec`reia conclu!ia este probabil`.Bradul de
probabilitate al conclu!iei cre"te dac` pot fi folosite dou` sau
mai multe metode.
bE 2ricare dintre aceste metode poate fi folosit` "i [n sens
negativ, pentru a ar`ta c` fiecare din [mpre%ur`rile eliminate
nu este cau!` a fenomenului studiat. (n felul acesta sunt
eliminate ipote!ele false [n ceea ce prive"te fenomenul
studiat. Dac` prin confirmare nu avem certitudinea,
infirmarea ne ofer` una< ipote!a e fals`.
cE ?oate cele patru metode de cercetare inductiv` au la
ba!` observa\ia "i e#perimentul, fiind utili!ate at&t [n
cadrul cercet`rilor de laborator, c&t "i [n ca!ul celor
naturale.
49
2.3. INDUC|IA MATEMATIC~
+nduc\ia matematic` este un tip aparte de induc\ie
amplificatoare care , datorit` propriet`\ilor "irurilor numerice,
reali!ea!` generali!`ri certe. rimele a#iomele ale lui eano
stau la ba!a induc\iei matematice<
aE -uccesorul unui num`r este tot un num`r
bE Dou` numere nu au niciodat` acela"i succesor.
Din faptul c` un num`r posed` o proprietate pe care o
posed` "i succesorul sù decurge c` [ntreg "irul posed`
proprietatea respectiv`.
3. IN$EREN|E INDUCTIVE DE LA SINGULAR LA
SINGULAR
3.%. TRANSDUC|IA

Logicienii au convenit s` numeasc` inductive "i
inferen\ele care nu procedea!` prin generali!are, ci de la
particular la particular. +nferen\a care conchide o propo!i\ie
singular` plec&nd de la premise singulare a fost numit`
transduc\ie Duneori educ\ieE.
/#.< Marte este o planet` solar`
`m&ntul este o planet` solar`
`m&ntul este locuit
Marte este DprobabilE locuit`
-chema de inferen\` [mbrac` forma<
S
%
e*te crcteri/t 6ri, P
%
Ni P
'
NiMP
)
P
%
Ni P
'
NiMP
)
crcteri/e/C S
%
Ni S
'
NiMS
,
S
%
Ni S
'
NiMS
,
*.,t crcteri/te 6ri, P
S e*te crcteri/t 6ri, P
?ransduc\ia este , [n ultim` instan\`, o analogie.
3.'. ANALOGIA
+nferen\a prin analogie se caracteri!ea!` prin faptul c`
transfer` o not` de la un element la altul, [n ba!a asem`n`rii
obiectelor. -chema ra\ionamentului este urm`toarea<
6o*edC ,
( *e)C,C c.
( 6o*edC 56ro((i-8 ,
4:
Conclu!ia ra\ionamentului prin analogie este plau!ibil`.
Bradul de probabilitate al conclu!iei este cu at&t mai mare cu
c&t<
aE aria obiectelor comparate, av&nd aceea"i [nsu"ire,
este mai mare$
bE [nsu"irile prin care se aseam`n` obiectele comparate
sunt mai numeroase "i mai importante din perspectiva
conclu!iei, iar deosebirile mai pu\ine "i mai pu\in importante$
cE conclu!ia este mai modest` [n ceea ce sus\ine.
A
(ncheiem acest capitol prin c&teva considera\ii de ordin
epistemologic . Cunoa"terea "tiin\ific` [mbin` induc\ia "i
deduc\ia. (n cunoa"terea de e#perien\` dominant` este
induc\ia, deduc\ia av&nd un rol secundar. (ntreaga cunoa"tere
poate fi [n\eleas` - [n opinia lui Uarl opper - ca sistem
ipotetico-deductiv, dup` modelul pR. 1erificarea unei
DipoEte!e "tiin\ifice se reali!ea!` [n modul ponens plau!ibil<
6J
J
6
Conclu!ia p este numai probabil`. Confirmarea nu este
niciodat` cert`, definitiv`.
Consider&nd o ipote!` "tiin\ific` C "i consecin\ele ei
observa\ionale c
1
,c
,
,c
3
.
(n aceast` situa\ie, dac` C este adev`rat`, atunci vor fi
adeverite toate consecin\ele ei.
H c
%
c
'
c
2
c
%
c
'
c
2
H
Dac` se verific` succesiv toate consecin\ele ipote!ei,
atunci C este verosimil`, "i gradul ei de probabilitate este cu
at&t mai ridicat cu c&t consecin\ele confirmate sunt mai
numeroase. C&nd este confirmat` definitiv0 )iciodat`, schema
de inferen\` nu ne permite aceast` conclu!ie cert`. 'dev`rul nu
poate fi confirmat definitiv, dar poate fi infirmat. Dac` nu se
verific` una din consecin\e, atunci ipote!a este falsificat`, dup`
modul valid tollendo tollens<
6J H c
%
c
'
c
2
J sau 5c
%
c
'
c
2
8
6 H
+nfirmarea, [n aceast` schem` este definitiv`. De cele mai
multe ori, nici aceast` schem` nu poate fi aplicat` c`ci, o anume
4;
ipote!` este [n con%unc\ie cu o alt` ipote!` '% Dipote!` a%ut`toare
care poate fi g&ndit` "i ca dependen\` a ipote!ei ini\iale de
condi\iile de e#perimentare, calitatea tehnicii utili!ate "i al\i
factori con%uncturaliE. (n aceast` situa\ie schema de ra\ionare
devine<
HAB c
%
c
'
c
2
5c
%
c
'
c
2
8
HAB
(n conclu!ia inferen\ei este negat` con%unc\ia C'%, ceea
ce poate [nsemna c` C este fals sau '% este fals, sau
am&ndou`. =e!ult` c` nici infirmarea nu este definitiv`. De cele
mai multe ori verificarea generea!` o cre"tere sau o diminuare
a gradului de probabilitate a ipote!ei "tiin\ifice.
44
VI. $UNDAMENTAREA
%. CARCATERI#ARE GENERAL~
5undamentarea este opera\ia prin care se indic` temeiul
sus\inerilor. Vinta final` a logicii era pentru 'ristotel [ntemeierea
sus\inerilor. 'sertarea sau [ntemeierea sus\inerilor este o
cerin\` fundamental` a ra\iunii e#primat` de principiul ra\iunii
suficiente. 2rice sus\inere [n "tiin\` "i [n comunicarea cotidian`
se cere a fi %ustificat`.
rocesul de [ntemeiere se reali!ea!` [n dou` forme<
aE prin demonstra\ia faptului c` o sus\inere este
adev`rat` sau fals`
bE prin argumentarea
B<
persuasiv`, prin inocularea
convingerii c` sus\inerea este %ust`, benefic`, vi!&nd
determinarea recunoa"terii %uste\ei sus\inerii
Dac` [n "tiin\` predomin` demonstra\ia, [n via\` cotidian`
predomin` argumentarea persuasiv`, arta convingerii, retorica.
Demonstra\ia are caracter pur teoretic "i \inte"te e#clusiv
adev`rul, argumentarea urm`re"te inocularea acordului cu
ideea proprie [n virtutea unor interese pragmatice. (n ambele
ca!uri procesul are caracter ra\ional< te!` de argumentat,
argumente, idei fapte. Leg`tura dintre ele este obiectul logicii.
'baterile voite de la e#igen\ele logice generea!`
so+ismul , iar erorile neinten\ionate nasc paralogismele .
'. DEMONSTRA|IA
Demonstra\ia este procedeul logic, ba!at pe inferen\e
deductive "i inductive, prin care o propo!i\ie dat` este conchis`
din anumite propo!i\ii ca adev`rat`. Demonstra\ia este cea mai
9;
'tunci c&nd caracetri!ea!` argumentarea 'ristotel folose"te termenul de dialectic` "i
retoric`$ pentru forma vevalid` de argumentare era numit` form` eristic`.
46
importan\` form` de [ntemeiere. rocesul invers prin care o
propo!i\ie este respins` ca fals` este numit com&atere . Ca
structur` logic`, combaterea poate fi [n\eleas` ca demonstrare
a falsit`\ii unei te!e.
2rice demonstra\ie se desf`"oar` [n cadrul unui sistem
demonstrativ [n care se deduce o te0` [n ba!a unui +undament
prin diverse procedee logice. 'ceasta este structura
elementar` a unei demonstra\ii <
-te0a de demonstrat - aser\iunea de demonstrat$
-+undamentul demonstra\iei- alc`tuit din ansamblul
premiselor ce sus\in te!a, propo!i\ii adev`rate ba!ate pe
observa\ii sau propo!i\ii protocolare, propo!i\ii demonstrate
anterior, teoreme$
-procedeul demonstrativ-constituit din mecanismul logic
cu ra\ionamentele care leag` te!a de fundament "i cuprinde
inferen\e ipotetice, dis%unctive, silogisme, reguli de deduc\ie$
-sistemul demonstrativ mai cuprinde "i termeni primari,
nedefini\i, termeni defini\i, a#iome, teoreme.
Demonstra\ia se poate reali!a [n mai multe ?or)e <
-demonstra\ia deductiv` direct`- atunci c&nd se
stabile"te adev`rul te!ei prin deducerea ei din fundament
-demonstra\ia deductiv` indirect`-atunci c&nd se
stabile"te falsitatea contradictoriei te!ei. Demonstra\ia indirect`
se mai nume"te "i demonstra\ie apagogic`. /a se poate
desf`"ura [n dou` moduri<
aE dis'unctiv, dup` schema modului tollendo-ponens , care
cere ca dis%unc\ia s` fie complet`, f`r` a fi "i e#clusiv`<
- este
1
v
,
v
3
- nu este
,
nici
3
- este
1
bE prin reducere la a&surd, prin modul tollens<
pR
R
p
(n acest ca!, se stabile"te adev`rul te!ei de demonstrat
ar`t&nd c` acceptarea contradictoriei duce la consecin\e false.
+ndiferent de forma pe care o [mbrac`, pentru ca o
demonstra\ie s` fie valid`, trebuie s` satisfac` reguli ce vi!ea!`
toate cele patru elemente ale demonstra\iei.
Re;.-i-e de)o,*tr+iei vor fi sistemati!ate pe
componentele sale<
=eguli privind te/ demonstra\iei<
1. Te/ tre(.i e *C ?ie ?or).- tC c-r Ni 6reci* . 2 te!`
vag` sau ambigu` , al c`rui [n\eles nu poate fi stabilit [n mod
47
univoc, nu poate fi demonstrat`, [ntruc&t nu se poate
determina ce trebuie demonstrat. -e spune, pe bun`
dreptate, c` o problem` bine pus` este pe %um`tate re!olvat`,
sau c` num`rul problemelor nere!olvate sau re!olvate prost
este mult mai mic dec&t num`rul problemelor prost puse.
'cest lucru este valabil "i [n ca!ul te!ei demonstra\iei sau [n
ca!ul [ntreb`rii didactice.
,. Te/ tre(.i e *C rC)O,C ceeN i 6e 6rc.r*.-
G,tre;ii de)o,*tr+ii . -chimbarea te!ei pe parcursul
demonstra\iei constituie o eroare logic`, cunoscut` sub
numele de ignoratio elenchi
BC
-
3. Te/ ,. tre(.i e *C ?ie i,?ir)tC .
=eguli privind ?.,d)e,t .- demonstra\iei
9. $.,d)e,t .- tre(.i e *C co,+i,C ,.)i 6ro6o/i+ii
de0Crte . Dac` fundamentul con\ine cel pu\in o premis`
fals`, demonstra\ia este eronat` "i nu ne mai putem pronun\a
asupra adev`rului sau falsit`\ii te!ei, dat fiind faptul c` din fals
decurge orice. (nc`lcarea acestei reguli se nume"te error
+undamentalis.
96
:. $.,d)e,t .- tre(.i e *C ?ie o r+i.,e *.?icie,tC
6,tr. te/C. entru demonstrarea te!ei fundamentul trebuie
s` fie suficient, adic` s` nu avem nevoie de elemente din
afara acestuia.
;. $.,d)e,t .- tre(.i e *C 6otC ?i de)o,*trt
i,de6e,de,t de te/C. (n ca!ul [n care fundamentul
presupune la r&ndul sù adev`rul te!ei va re!ulta un
cerc vicios al ra\ionamentului [n cau!`, eroare ce poart`
numele de circulus in demonstrando sau petitio
principii.
=eguli privind procedeele logice "i sistemul demonstrativ<
4. Pri, 6rocedee- e -o;ice ?o-o*ite te/ tre(.i e *C
re/.-te c. ,ece*i tt e di, ?.,d)e,t . Cu alte cuvinte,
inferen\ele utili!ate s` fie valide.
6. Si*te).- de)o,*trti 0 tre(.i e *C ?ie co,*i*te,t.
Dac` sistemul demonstrativ ar fi inconsistent, am putea
deduce at&t te!a c&t "i contradictoria acesteia.
Demonstra\ia este folosit` [n toate "tiin\ele, indiferent de
stadiile de elaborare[n care se afl` acestea< descriptiv, inductiv,
deductiv, a#iomatic. ?otu"i, dac` [n stadiul descriptiv "i inductiv
ea poate fi folosit` doar fragmentar, utili!area ei sistematic`
este legat` de posibilitatea deduc\iei "i a#iomati!`rii disciplinei.
94
acest tip de erori se mai numesc "i sofisme de relevan\` deoarece premisele folosite, de"i
adev`rate, nu sunt relevante pentru demonstrarea te!ei, ca de e#. invocarea autorit`\ii,
invocarea calit`\ilor sau defectelor celui ce sus\ine te!a, , invocarea asentimentului mul\imii
sau a for\ei, etc.
96
argumentarea pare corect`, impresionea!`, dar fundanemtul e fals.
68
Demonstra\iile a#iomati!ate "i formali!ate sunt cele mai sigure
forme ale fundament`rii.
2. ARGUMENTAREA
'rgumentarea este procesul prin care se urm`re"te
dob&ndirea ade!iunii. Vinta este persuadarea "i vi!ea!`
discursul practic. 'rgumentarea recuperea!` psihosociologicul
implicat [n comunicare "i presupune st`p&nirea tehnicilor de
condi\ionare prin discurs pentru a provoca ade!iunea,
dispo!i\ii "i convingeri celorlal\i. Dac` demonstra\ia vi!ea!`
ra\iunea, argumentarea solicit` preponderent afectivitatea.
5inalitatea ei este instaurarea unei convingeri [n spiritul altuia.
'nalog demonstra\iei, formele argument`rii sunt
sus\inerea "i respingerea
'rgument`rea debutea!` cu ridicarea e#plicit` a
preten\iei de adev`r sau de %uste\e a te!ei pentru a indica apoi
ra\iunile care %ustific` te!a.
=egulile sunt acelea"i cu e#cep\ia cerin\ei ca te!a s`
re!ulte cu necesitate din premise.
-pre deosebire de demonstra\ie, care este valid` sau
nevalid`, argumentarea e concludent` sau neconcludent`,
plau!ibil` sau neplau!ibil`, conving`toare sau neconving`toare.
M&nuirea eficient` a argument`rii trebuie s` \in` seama
at&t de legit`\ile formale c&t "i de e#igen\ele particulare de
ordin psiologic.
=ecomand`m pentru aprofundarea tematicii una din cele
trei lucr`ri subliniate [n M>ibliografia selectiv`K
61

Curs de Logica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de Logica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA OVIDIUS

S-ar putea să vă placă și