Sunteți pe pagina 1din 39

UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu

Predescu Constantin
1 Consideraii teoretice - notiele studentului de la curs,
lucrri practice sau realiate !n "aa docu#entrii $i a
studiului indi%idual
Tematicile generale:
C. cunostinte stiintifice
C. formarea si asimilarea cunostintelor stiintifice la copii
C. discursul dascalului la clasa pentru facilizarea insusirii corecte a
cunostintelor stiintifice de catre copii
A. CUNOTINE TIINIFICE CONINUTURIE NOIONAE
UTII!ATE "N #TU$IU TIINEOR
%RO&E'A FOR'ARII RE#UR#EOR U'ANE: cum se pot forma dasclii a cror imagine despre
cunotinele tiinifice s respecte procesul psihic intern de asimilare de ctre copii a acestora ? Adica s
faciliteze desfurarea ct mai eficient a studiului tiinelor pentru copii.
Pn acum aproape dou decenii, imaginile despre coninuturile tiinifice destinate asimilrii i construcia
logic a acestora n nmnt au suferit o deformare datorat dominaiei materialismului dialectic. Azi, modul
dogmatic, fra replici alternatie ori !ndoieli relatiiste! n tiin i o"iectele de nmnt corespondente
#fizica, chimia, "iologia, geografia, etc$, este nlocuit cu a"ordarea supl, interdisciplinar, n care tiina nu
intr n contradicie cu alte domenii ale cunoaterii, religia de e%emplu, ci se completeaz reciproc.
&in cercetrile efectuate ne ateptm la recunoaterea de ctre dascli a importanei cunoaterii, construirii
i reprezentrii noiunii de sistem material'natural #()$ i, implicit, posi"ilul su rol de surs de o"stacole
n asimilarea i formarea celorlalte noiuni tiinifice. (e poate contura soluia metodologica ala"il i
cuprinztoare pentru ma*oritatea situaiilor #locale i'sau generale$, n care apar diferite tipuri de (+ alese
spre studiu. (oluia oferit se transform ntr,un comportament firesc al profesorului, manifestat ca un
refle% didactic la fiecare lecie prin respectarea laitmotiului instruirii la tiinele naturii:

-
#I#TE'E NATURAE
aflatE (n interac)iune
#TU$IU #I#TE'UUI NATURA
proces psi*opeda+o+ic de formare ,i
asimilare a no)iunilor
$I#CUR#U $A#C-UUI
pentru a faciliza ,i accesi.iliza studiul
cunostintelor stiintifice la copii
INFUENEE RECI%ROCE AE
#C/I'&-RIOR %ARA$I0'ATICE $IN
$O'ENIU TIINEOR I "N1--'2NT
!.fectul de imagine! asupra #TIINTEI si IN1ATA'ANTUUI #TIINTEI
&iscursul didactic este ectorizat de un !algoritm didactic! de introducere a oricrei noiuni
tiinifice, algoritm ce m"in logica tiinei cu logica didactic. Pro"lema care se pune este: n ce
msur imaginea dasclului asupra noiunilor tiinifice influeneaz acest algoritm i dac el este
semnificati i util pentru procesul de formare a acestor noiuni in mintea copiilor ?
+eneza tuturor no)iunilor ,tiin)ifice se afl3 (n ima+inea dascalilor asupra no)iunii de sistem material
4#'56 necesitatea utiliz3rii lim.a7ului ,tiin)ific deri83 din dorin)a de a descrie cat mai corect
interac)iunile la care particip3 #' ,i efectele fizice asupra sa.
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
/ompararea caracteristicilor coninuturilor tiinifice cu care se opereaz n tiinele naturii i nmntul
acestora este surprins n ta"elul de mai *os:
CARACTERI#TICI TIIN- $I$ACTIC- TIINEI
Implica)ii epistemolo+ice
/oncurena concepiilor filosofice
asupra lumii
0mplicaia politicilor educaionale
Cantitatea informa)iei
8e*iculate
/retere e%ponenial 1imitat, ordonat
Calitatea cuno,tin)elor
,tiin)ifice utilizate
2iperfin prin superspecializri,
integratoare prin
suprageneralizri, plin de
contradicii
3egla"il, funcie de rsta
colar i interesele sistemului de
nmnt, clar
#tructura cuno,tin)elor
,tiin)ifice utilizate
&ezordonat, teorii cori*a"iile cu
timp de ia limitat, comple%
Teorii "ine conturate, sta"ile i
perene4 construct clar, "ine definit
'odul de do.9ndire a
cuno,tin)elor ,tiin)ifice
.%perii prin efort i modele
personale ori cercetri de grup
5oicii prin modele generale
impuse de sistemul de nmnt
ori de stilul personal al
profesorului
'oti8a)ia construc)iei
sistemului ideatic
Aplica.ilitatea
0nterese economice, medicale,
militare, educaionale
0mediat, n cotidian ori
fenomene naturale
Apar o serie de ntre"ri:
, .ste necesar i posi"il !construirea! unei noi imagini despre tiin?
, &e la ce premise ar tre"ui s porneasc aceast nou imagine ?
, /um s,ar transpune aceast nou imagine n nmt i ce ar schim"a ea n derularea procesului
didactic prin care se manifest ?
, Poate fi realizat ordonarea cunotinelor stiintifice, n special a coninuturilor noionale, astfel nct
s fie acceptat de comunitatea dascalilor ?
, /um ar fi motiai i a*utai copii s,i nsueasc mai "ine i mai plcut dect pn acum aceast
disciplin, printr,un astfel de mod de punere a pro"lemei nrii stiintei ?
Am particularizat aceste interogaii cu caracter mai general ntr,un set specific, mai de su"stan, pentru
incercrile noastre:
, /are este componena i structura posi"il a unei !matrici informaionale! specific coninutului
noional al fizicii, definitorie studiului tiinelor naturii de la niel preprimar pn la niel uniersitar
?
, /um ar transpare aceast !matrice informaional! n programele colare i uniersitare cat i n
discursul e%plicit i'sau implicit al dascalilor ?
, /e element al acestei structuri este esenial n reconstrucia intern, dup o nou logic didactic, a
acestei discipline colare ?
&e fapt, este or"a despre construirea unei noi imagini despre sistemul material #()$ prin:
de"arasarea de influenele unei filosofii materialiste e%clusiiste4
studiul su prin aplicarea noilor teorii psihologice asupra formrii noiunilor4
construirea unei noi logici didactice n *urul acestei noiuni deoarece:
: este important n formarea unei imagini asupra realitii,
: are o poziiei fundamental n construcia sistemului de cunotine tiini,
: are un rol *ustificati n formarea lim"a*ului tiinific,
: este su"iect'o"iect al cunoterii i criteriu n respectarea logicii tiinei n general i logicii fizicii
n special,
: implicaiile interdisciplinare ce le prezint pentru nsuirea conceptelor tiinifice din alte
domenii sunt eseniale,
: etc.
6
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
Compararea ,tiin)elor naturii cu didactica lor
7
domin3 teoriile ;(nc*ise;
solid construite ,i formulate
Teorii <(nc*ise= > <teorii desc*ise=
domenii noi necoa+ulate? preta.ile
sc*im.3rilor
CONINUTU
TIINIFIC
accesi.il ,i su+esti8
aparat matematic uzual
folosite modele consacrate?
dura.ile
$ificil ca sim.olistic3 ,i
formalism
aparat matematic specializat
folosite modele ce se perimeaz3
I'&A@U
O0ICO'ATE'ATIC
CO'UNITATEA
CREATOARE
/ercetatori Profesori 8 .lei
$I$ACTICA
TIINEI
$I$ACTICA
TIINEI
TIIN-
TIIN-
Natura? faptele?
procesele ce se
petrec (n ea
'odalitatea de
4re5descoperire a
naturii (n
procesul didactic
O.iectul
de studiu
%RO&E'A
CUNOATERII
'od poziti8ist ,i ra)ionalist
Rela)ii deterministe de
tip "cauz-efect"
TEORETIC EA%ERI'ENTA
relaia de implicare
/ER'ENEUTICA sau
antipoziti8ismul
#la origine idealism$
Accesul spre
cunoa,tere
Prelucrare dupa 2eisen"erg apud 9.1. )artinand #-:;<$
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
Cunotine tiinifice cu care se opereaz n narea tiinelor naturii const ntr,un coninut noional
#/5$ mpreun cu abilitile experimentale. 5umim !noiuni tiinifice!, componentele /5 cu care se
opereaz n mod curent i considerate a fi fundamentale ca importan n nelegerea tiinelor naturii.
/omponentele /5 sunt date, fapte, noiuni elementare, concepte, procese, legiti, principii, aplicaii ale
acestora, teorii, operaii #algoritmi$ specifice unei metode de lucru, etc. Acum nu considerm necesar o
distincie logic riguroas ntre noiuni, clase, categorii pentru a ne uura mesa*ul.
=n ultimii 6>,7> de ani s,a remarcat o eoluia a categoriilor de informaii care se folosesc la narea
tiinelor naturii , faptele o"serate, datele culese i clasificate ce le reprezint, ct i modul de operare a
acestora. (,a a*uns la impunerea unor !operatori structurali! ca: sistem material #()$ #stare fizic$ aflat n
interaciune, proces'fenomen natural #+5$, legitate #15$ principiu, lege, teorem, postulat$, teorie tiinific
#T$, aplicaie #Apl$ #motoare, dispozitie tehnico,aplicatie, teorii particulare, sa$. /u aceti !operatori! s,au
construit structuri cognitie, utilizand un lim"a* formal prin marimi #)$, relend relaiile e%istente ntre
fapte, date, fenomene, etc. ce aparin acelorai sau diferitelor domenii ale tiinelor naturii.
"n)ele+9nd cuno,tin)ele ,tiin)ifice su. forma unor astfel de structuri se u,ureaz3 mesa7ul ,tiin)ific al
dascalului? iar copiilor li se fa8orizeaz3 dez8oltarea +9ndirii sistemice? fluen)a procesului de (n83)are
,i transferul principiilor 4cu func)ie de model5 pentru (nsu,irea modelelor analoa+e din diferite
domenii ale ,tiin)elor naturii.
A.ordarea sistemic3 reprezint o metod de studiu, analiz i modelare, ce are la "az noiunea de sistem.
Aceast metod modern, a fost preluat din teoria sistemelor i dezoltat n informatic. Atenia tiinelor
naturii s,a ndreptat spre uniti cognitie din ce n ce mai mici #particule elementare, irui, celula, etc.$
moti pentru care cunoaterea uman a dat o tot mai mare importan structurii sistemelor #ideatice sau
materiale$ i parametrilor ce le descriu, pentru a le putea cuprinde, descrie i studia. Am preluat i adaptat
n didactic noiunea de sistem ca !ansam"lu de elemente aflate n relaie de interdependen care
funcioneaz ca un ntreg organizat!. (istemul poate fi considerat a fi material #fizic, chimic, "iologic$ sau
ideatic.
Consider3m con)inutului no)ional al tiinelor naturii 4CN5 ca un sistem ideatic and ca elemente
unitile cognitie'operatori structurali enumerai mai sus si reprezentati in schema de mai *os. /5 respect
caracteristicile generale ale unui sistem consemnate n teoria sistemelor, conform schemei de mai *os:
0ndiferent cum e fcut, intuiti sau e%plicit, organizat #dup criterii$ sau spontan, pe un suport sau nu,
pentru a fi eficient, analiza se desfoar pe etape:
: descrierea sistemului de noiuni cu elementele sale constitutie i locul lor n sistem,
: recunoaterea ierarhiei sistemului, legturile reciproce #cone%iuni intrasistemice$ dintre componente,
?
CONINUT
NOIONA
#I#TE'
I$EATIC
CO'%ONENTE
FUN$A'ENTAE
O%ERATORI
#TRUCTURAI
are o structur dat de totalitatea elementelor
componente i de interrelaiile dintre acestea,
prezint organizare ierarhic , alctuit din
sisteme de ordin inferior este element al unui
sistem de ordin superior,
are caracter dinamic , recepioneaz semnale i
influene i ela"orareaz reacii de rspuns,
funcioneaz cu un scop and finaliti "ine
precizate i realizate procesual prin contri"uia
tuturor elementelor componente ale sistemului,
eficiena funcionalitii sistemului e dat de
msura n care su"sistemele realizeaz scopul
sistemului4 scopul este acela care determin att
coninutul ct i procesele specifice sistemului.
/onsiderarea coninutului noional al tiinelor naturii ca sistem ideatic
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
: detectarea coa"itrii sistemului ideatic studiat cu alte cunotine, din alte domenii, #cone%iuni
intersistemice$,
: prezentarea raporturilor dintre nsuirile elementului #noiunea tiinifica$ i ntregului #rezultatul
ntregii a"ordri$,
: sta"ilirea finalitii sistemului , utilitatea sa n structurarea coninutului i predarea sa accesi"il
#mprirea pe lecii, echili"rul noiunilor ca durat de predare, sta"ilirea numrului de pro"leme de
rezolat la clas i prin munc independent, etc$, corelarea tuturor operaiilor didactice pentru un
randament colar ct mai ridicat,
: reliefarea caracteristicilor indiiduale care induc gradul de li"ertate n raport cu su"ordonarea
integrati a noiunilor cuprinse n tratare, pentru predarea lor la lecii.
3espectarea acestor etape, pentru tratarea unui anumit coninut ideatic cuprins ntr,o tem, implic o serie
de operaii didactice efectuate de dascal:
: recunoaterea criteriilor de distri"uie a cantitii i calitii informaiei cuprinse n /5 tiinelor naturii
pe ciclul colar4 criteriile respect teoriile actuale n e%plicarea fenomenelor naturale, folosind noiuni
i concepte accesi"ile eleilor4
: inentarierea noilor noiuni, concepte, de studiat, selectndu,le pe cele de "az cu caracter integrator,
determinante pentru creerea unei imagini tiinifice coercte asupra su"iectelor a"ordate4
: depistarea legturilor, interdependenelor, determinrilor reciproce #ierarhiei interne$, dintre aceste noi
cunotine cele de*a nsuite4
: identificarea cunotinelor de "az, de*a do"ndite, necesare integrrii celor nou studiate4
: recunoaterea domeniilor n care or fi folosite noile informaii studiate.
Fundamentarea epistemolo+ic3 pentru o a.ordare didactic3 a #' o concentram in 7 afirmatii:
Prima afirmaie: cunoaterea n tiinelor naturii i nmntul lor depinde de eoluia reprezent3rilor
filosofice despre uniers.
A doua afirmaie: sistemul material #()$ e o noiune fundamental and rol de operator structural, rezultat
al aplicrii gndirii sistemice asupra coninutului noional. (+ este operator structural legat de celelalte
componente ale /5 si reprezentat:
Afirmaia a treia: nielele de a"stractizare
i generalizare atinse n cunoaterea () de
ctre cei ce,l studiaz #profesori, studeni, elei$ depinde de: a$ gradul de cunoaterea la care s,a a*uns n
prezent n tiinele naturii, "$ forma didactic de a"ordare a tiinelor naturii n general, a () n special i c$
condiiile didactice concrete n care se desfoar studiu.
@
Fi+.B.
N
%N
A%
#'
'
%N
#'
'
N
A%
Fi+.Ba
`celula informaionala` , o nlnuire logic ntre
componentele /5 pe parcursul unei unitati de inatare,
conceputa n ederea dezoltrii logicii didactice.
!plac turnant!, utilizat ntr,o analiz a
coninuturilor tiinifice centrat pe () pentru
dezoltarea logicii tiinelor, necesitii
introducerii celorlalte componente de /5.
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
&. FOR'AREA #I A#I'IAREA CUNO#TINTEOR #TIINTIFICE A CO%II
Concep)ii +re,ite 4Cmisconceptions=5
/oncepiile greite #AmisconceptionsB$ sunt noiuni preconcepute, concepii non,tiinifice, teorii naie,
concepii mi%te sau nenelegeri conceptuale. =n tiin acestea sunt cazurile n care un lucru tiut i crezut
de o persoan nu se potriete cu ceea ce e corect din punct de edere tiinific.
=n ultimele dou decenii comunitatea educaional din aria tiinelor a deenit tot mai atent la faptul c cei
ce inata accept foarte greu puncte de edere noi, acetia innd mai mult la idei care formeaz felul n
care d lucrurile chiar i atunci cnd sunt confruntai cu informaii care nu coincid cu punctele lor de
edere. /ei mai muli copii care au concepii greite nu i dau seama de faptul c ideile lor sunt incorecte.
&ac doar li se spune c ceea ce cred ei este greit, acetia nu or renuna la concepia greit, n special
dac au aut aceast concepie de mult timp. /u toate c ei memoreaz foarte uor e%emple concrete, de
foarte multe ori acetia nu reuesc s neleag concepte.
/oncepiile greite se formeaz n diferite feluri. &e multe ori concepiile greite se transmit de la o
persoan la alta. =n alte cazuri, copiilor li se prezint dou concepte corecte, dar acetia le com"in sau le
confund. /teodat ei fac ceea ce ar prea o concluzie logic, dar aceasta e "azat pe doezi prea puine
sau prea puin e%perien.
+iecare copil ncepe s studieze (tiintele cu un sistem "ine sta"ilit de concepii asupra felului n care
funcioneaz lumea fizic. Procesul instructi,educati n care nu se ine seama de aceste concepii ale
copilului este aproape total ineficient. /a un e%emplu specific, s,a sta"ilit c concepiile despre micare i
for sunt incompati"ile cu conceptele neCtoniene, predarea fizicii de e%emplu, n mod conenional nu
produce schim"ri ma*ore n concepii i c rezultatul este independent de cel care pred i de modul de
predare.
Primul pas n schim"area concepiilor este diagnosticarea acestor concepii greite. Acest lucru implic
ntre"ri cu rspuns deschis i ascultarea ideilor susinute de student. Drmtorul pas implic structurarea
experienelor i a mediului de nvare pentru a crea oportuniti pentru copii , acetia putnd s ii testeze
ideile i s,i doedeasc singuri conceptele corecte.
.ste "inecunoscut faptul c contri"uiile reoluionare ale multor oameni de tiin au fost respinse,
ignorate sau ridiculizate, de multe ori pe perioade lungi. /reatorii ideilor noi n tiin tre"uie de multe ori
s se lupte cu concepiile proprii.
.%emple de concepii greite n mecanica:
)ai *os este dat o poz cu o mn care ine o minge pe un perete. .leului i se cere s descrie forele care
acioneaz asupra "ilei.
Dnii elei ezit s cread c o"iectele pasie pot aciona cu o for . &e multe ori acetia or omite
descrierea forelor cu care acioneaz peretele asupra mingii #principiul aciunii i reaciunii$.
, corpurile grele cad mai repede dect cele uoare
(e dau dou "ile de acelai olum i mase diferite care sunt agate de dou fire ca n figur. +irele sunt
tiate n acelai timp. .leilor li se cere s compare itezele celor dou "ile n timp ce cad.

<
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
.leii care au aceast concepie greit or spune c "ila mai grea a aea iteza mai mare dect "ila mai
uoar.
Earianta corect: "ilele au aceeai acceleraie #g$, astfel ele or aea aceeai itez.
.%emple de concepii greite n electricitate:
, corpurile cu sarcin poziti au mai muli protoni, nu au o deficien de electroni
, toi atomii au sarcin electric
, fora electrostatic dintre dou sarcini nu depinde de distana dintre ele
, forele graitaionale sunt mai puternice dect cele electrostatice
.%emple de concepii greite n cldur i temperatur:
, cldura este o su"stan
, cldura nu este energie
, temperatura unui corp depinde de olumul su
, temperatura de fier"ere este temperatura ma%im la care poate a*unge un corp
, temperatura gheii nu se poate schim"a
.%emple de concepii greite n magnetism:
, toate metalele sunt atrase de magnei
, toi magneii sunt din fier
, magneii mari au un cmp magnetic mai puternic dect cei mici
, polii magnetici i geografici ai Pmntului se afl n acelai loc
.%emple de concepii greite n proprieti ale materiei:
, gazele nu sunt materie deoarece ma*oritatea sunt inizi"ile
, gazele nu au mas
, aerul i o%igenul sunt acelai gaz
, heliul i aerul cald sunt acelai gaz
, particulele dintr,un solid nu se mic
, masa i olumul reprezint aceeai proprietate
+ormulati 7 e%emple de conceptii gresite intalnite la elei
F
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
Teoria %rototipurilor

(tiintele naturii, ca discipline scolare #fizica, chimie, "iologie, geografie$, sunt considerate de ma*oritatea
eleilor materii greu de neles i care adesea le rmne necunoscut pn cnd termin coala. (pre
deose"ire de alte materii la care poate fi aplicat tehnica nrii pe dinafar, este implicata profund
gndirea. Profesorul deine un rol decisi n a,i face pe elei s gndeasc. &e aceea, sunt foarte
importante e%emplele pe care le d atunci cnd pred o lecie nou, e%emple care s eidenieze rolul pe
care,l are noiunea despre care eleii aud pentru prima dat.
Termenul de AprototipB a fost definit pentru prima oar de .leanor 3osch n studiul su intitulat A/ategorii
naturaleB, aprut n anul -:F>. Prototipul reprezint un e%emplu reprezentati al unei categorii. . primul
e%emplu care ne ine n minte atunci cnd tre"uie s or"im despre o anumit clas.
=n lucrarea sa din anul -:F@, intitulat A3eprezentarea cogniti a categoriilor semanticeB, .leanor 3osch
prezint modul n care 6>> de studeni americani au ordonat, pe o scar de la - la F anumite piese de
mo"ilier pe care acetia le,au considerat a fi cele mai reprezentatie. 3ezultatul a fost urmtorul :- (caun,6
/anapea,7 Pat, ? )as, @ +otoliu, < &ulap, F Galansoar.
Acest lucru doedete faptul c anumii mem"ri ai unei categorii sunt mai faorizai dect ceilali. .fectele
de tip prototip au fost inestigate i n arii mai largi, precum n cogniia culorilor sau n cazul noiunilor
a"stracte.
Teoria prototipurilor ela"orat de .leanor 3osch reprezint o ndeprtare radical de la tradiionala logic
aristotelian a condiiilor a"solute i necesare. Astfel, n locul unei definiii date unei noiuni, teoria
prototipurilor presupune un e%emplu reprezentati care s ai" caracteristicile acelei noiuni.
Asociat Teoriei Prototipurilor este noiunea de nivel de baz. =n anul -:F;, .leanor 3osch definete
aceast noiune ca fiind nielul cu gradul cel mai nalt de aliditate. Astfel, o anumit categorie poate aea
un membru prototip, dar nu i o reprezentare izual cogniti. &e e%emplu, animal,este o categorie ce
nu poate aea o anumit reprezentare izual deoarece nglo"eaz mai multe specii. &in punct de edere
funcional, nielele de "az sunt o descompunere a lumii n categorii informatie. Astfel, ele ma%imizeaz
numrul caracteristicilor mprtite de mem"rii unei categorii i minimizeaz numrul atri"utelor
mprtite cu mem"rii altor categorii.
(,a demonstrat printr,o serie de e%perimente care s,au desfurat n anii HF>, faptul c atunci cnd oamenii
denumesc un o"iect din iaa de zi cu zi sau o e%perien, ei se "azeaz mai puin pe definiii a"stracte n
comparaie cu ceea ce consider ei a fi o"iectul cel mai reprezentati al unei categorii.
=n interiul care i,a fost luat la data de -@ octom"rie, -:::, .leanor 3osch afirm urmtoarele lucruri:
A Aran*area pe categorii este funcia de "az a fiinelor umane. Trim ntr,o lume aran*at pe categorii I
mas, scaun, "r"at, femeie, democraie, ierarhie I fiecare o"iect i eeniment este unic, dar le considerm
ca fiind mem"ri ai unor clase. =nainte de munca mea, categoriile i conceptele erau pur i simplu presupuse,
din filozofie, a fi cea e%plicit i formal, adic, clasificri logice and caracteristici definitorii i limite
"ine sta"ilite. Aceasta este ceea ce azi numim perspectia clasic asupra categoriilor, care proine de la
Aristotel , datorit lui 1ocJe i filozofilor englezi, care au folosit e%perimentul sau cunotinele ca "az a
ideilor lor. Prin urmare, aceast perspecti clasic susine c toate categoriile i conceptele depind de
logic, ele sunt "ine delimitate, cea poate s fie sau s nu fie ntr,o categorie. Atunci cnd psihologii au
cercetat narea conceptelor, ei au folosit concepte construite artificial i seturi de stimuli artificiali, astfel
nct ei au creat micro,lumi n care aceste preri predominante despre natura categoriilor erau de*a
construite. &up aceea, ei au fcut e%perimentele asupra nrii conceptelor. &ar ceea ce au gsit n ceea
ce priete natura categoriilor, era o concluzie menionat mai,nainte deoarece de*a o construiser n aceste
micro,lumi.B
Pornind de la aceste lucruri, .leanor 3osch a realizat un proiect de cercetare prin care a demonstrat faptul
c A ceea ce este general ntlnit, este structura categoriilor i procesele prin care fiecare categorie este
formatB. /ategoriile sunt ierarhizate, fiecare prezentnd e%emple mai "une sau mai puin "une care s le
aparin i multe dintre categorii nu sunt "ine delimitate.
/ategoriile au fiecare cele mai "une e%emple I numite exemple prototip, care s,au format n dierse
moduri. Kradul de apartenen al indiizilor la o categorie este n funcie de distana fa de prototip.
+ormarea prototipului precede formarea categoriei.
(,au remarcat urmtoarele idei :
a$ .%istena a dou tipuri de cunoatere : cunoatere analitic # tiina cogniti$ i ceea ce .leanor 3osh
numete A contientizare neleaptB sau A cunoatere primarB.
;
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
"$ 5ecesitatea unei reorientri n tot ceea ce presupune tiin : A Ltiinele noastre tre"uie interpretate prin
intermediul A contientizrii nelepteB B.
&eose"irea ntre cele dou tipuri este urmtoarea : cunoaterea analitic priete lumea ca fiind alctuit
din o"iecte i eenimente pe care mintea uman le identific i caut cea mai simpl asemnare ntre ele.
3ezultatele sunt stocate n memorie pentru mai mult timp i mintea uman ncearc s le pun n legtur
pentru a forma o reprezentare coerent dar indirect a lumii.
(pre deose"ire de acest tip de cunoatere, Acontientizarea neleaptB este spontan. .a nu este rezultatul
unei decizii ci e o reprezentare direct a lumii, neand la "az reprezentri de*a tiute.
=n esen, Teoria Prototipurilor const dintr,o medie a tuturor mem"rilor care aparin unei categorii. (pre
deose"ire de definiii, reprezentrile I prototip sunt dinamice, adic pentru fiecare nou mem"ru pe care,l
situm ntr,o categorie, media se a schim"a. )em"rii aparin unei categorii anume, prin compararea lor cu
prototipul. /alcularea asemnrii poate fi fcut printr,o ecuaie de tipul :
, #i,*$ $,
unde reprezint asemnarea unui e%emplar * cu prototipul, reprezint ponderea trsturii i, iar #i,*$
reprezint gradul n care e%emplarul * manifest trstura i. .%emplarele care or atinge un anumit niel de
similitudine cu prototipul, or fi considerate mem"rii ai aceleiai categorii.
Teoria Prototipurilor este aplicat cu succes i a"solut necesar n studierea i nelegerea fizicii. (,a
constatat faptul c eleii na mult mai uor numele prototipului dect numele categoriei.
/nd eleii de clasa a E0,a au fost ntre"ai ce este iteza, rspunsul lor a fost spontan : A o main care se
deplaseaz pe osea ntr,un anumit timpB. /opii au reinut mult mai uor e%emplul,prototip dect definiia
din manual a itezei. 3spunsul lor nu este greit chiar dac nu reprezint definiia itezei. .l doedete
faptul c, la o rst fraged # n acest caz, --,-6 ani$, eleii na cu a*utorul e%emplelor I prototip.
Aceste e%emple doedesc totodat rostul noiunilor care le sunt predate.
1eciile de (tiinte sunt cu att mai interesante i mai plcute, cu ct dascalul folosete ct mai multe
e%emple,prototip ntlnite de copii n iaa de zi cu zi.
0at ctea e%emple de Ae%emple,prototipB:
Presiunea : /nd nfigi o pionez ntr,o "ucat de lemn, de ce degetul tu nu pete nimic?
Difuzia : ce se ntmpl dac picurm cerneal ntr,un pahar cu ap?
ublimarea : ce se ntmpl, dup un timp mai ndelungat, cu "ucelele de naftalin din dulap?
!ora arhimedic : cum reueti s scoi o minge de ping,pong care a czut ntr,o ea lung de cia
metri?
Dilatarea : de ce nu punem niciodat un "orcan cu ap n frigider?
/ele ctea e%emple de mai sus i determin pe elei s gndeasc iar, uneori, rspunsurile lor sunt
neateptat de inentie i de interesante.
+ormulati 7 e%emple de !e%emple,prototip! utiliza"ile la clasa
:
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
->
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
/. & I#CUR#U $A#CAUUI %ENTRU FACII!AREA IN#U#IRII CORECTE A
CUNO#TINTEOR #TIINTIFICE $E CATRE CO%II
--
O%ERAIIE ACTI1IT-II $I$ACTICE
%ROIECTAREA 3.A10MA3.A .EA1DA3.A 3.K1A3.A
/N5.O0D5. 05E.3(P
+AM.1. A/T0E0TPQ00 &0&A/T0/.
P1A50+0/A3. 05T.3A/T0EP PN(T05T.3A/T0EP
3.MD1TAT. /N5/3.T.
%AND%ROIECT
A5DA1
(.).(T30A1
ECIE
&.(+PLD3A3.A 1./Q001N3
, comunicarea cu clasa ,
ADTNA5A10MA
A5A10MA
O%ERAIIE %ROIECT-RII
A5A10MA
/N5&0Q001N3
&0&A/T0/.
+N3)D1A3.
A
NG0./T0E.1
N3
A1.K.3.A
(T3AT.K0.0
&0&A/T0/.
.1AGN3A3.A
P3NG.1N3 &.
.EA1DA3.
3esurse umane I .1.E00
3esurse materiale I )AT.&0&.
/erinele planului,cadru
Nferta manualului
#pecificul con)inutului ,tiin)ific
(u"ordonare piramidal
.%primare n termeni de
performan
Eizarea condiiilor de realizare
/orelarea reciporc a metodelor
i procedeelor did.
Adaptarea la coninutul tiinific
a"ordat i o"iectiele propuse
/entrarea pe o"iectie
/oninut cu accent pe latura
practic , aplicati
&iersitatea i atractiitatea
formelor de prezentare
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
E8aluarea conceptelor ini)iale ale ele8ilor ,i construirea modelului lor intuiti8
&in rspunsurile date de elei la testele iniiale ce se refereau la noiunile stiintifice se,pot
ealua conceptiile lor iniiale legate de aceste cunotine.
&in cercetari didactice asupra acestei chestiuni s,a o"serat c practic modul de alctuire
al !modelului intuit! al eleilor referitor la noiunile stiintifice studiate la lecii a fost
similar dar n sens invers fa de modul n care a fost ela"orat !modelul e%pert!, detinut
de cunoscatori I dascali.

=n poziia eleilor fa de cunotine s,a atri"uit o importan deose"it conceptelor iniiale
pe care acetia le au nainte de a le asimila. Trecerea de la aceste reprezentri spontane la
concepiile tiinifice corecte, se face prin depirea barierei de nelegere, a o"stacolului
cogniti. Pro"lema este de a gsi metodele de depire a acestui o"stacol.
/onceptele iniiale pot fi folosite de ctre profesori n construcia noilor noiuni tiinifice
studiate la clas. Pe "aza cunoaterii conceptelor iniiale ale eleului se pot construi i
ancora n structurile sale cognitie e%emple,prototip ce s faciliteze ce s faciliteze construirea noiunilor
corecte de fizic i'sau do"ndirea unui grad superior de a"stractizare i generalizare ale
acestora. Pro"lema profesorului de fizic o reprezint alegerea, formularea i susinerea cu
un suport material adecat a acestor e%emple,prototip.
+ormularea unui !model intuiti8! al copiilor despre cunotinele stiintifice introduse la
clas reprezinta pentru dascal un ghid in proiectarea i realizarea intereniei n narea
de catre copii, adica chintesenta discursului sau didactic. )odelul astfel !construit! se
compara cu cel intuiti pentru a doedi eridicitatea ipotezei:
cunoa,terea conceptelor ini)iale ale ele8ilor cu pri8ire la anumite cuno,tin)e
stiintifice poate a7uta la conceperea eEemple:prototip adec8ate care s3 sus)in3
eficient inter8en)ia (n (n83)are6 modelul FconstruitF este mai 8aloros dec9t cel
o.)inut (n condi)ii clasice.
.tapele demersului continut in discursul didactic sunt:
: (ta"ilirea modelului e%pert de reprezentare pentru fiecare noiune ori concept
stiintific a"ordat la clas.
: .la"orarea itemilor coninui n testele iniiale pe "aza caracteristicilor () i +5 ce
se dorete a fi studiate la clas, informaiilor despre concepte iniiale ale copiilor i
teoriei prototipurilor n narea cuntinelor tiinifice.
: &etectarea conceptelor iniiale ale eleilor i construirea modelului lor intuiti.
: Pregtirea e%emplelor ilustratie i confecionarea materialelorIsuport necesare.
: Proiectarea actiitii didactice.
: 0nterenia n procesul de nare.
: Testarea final a cunotinelor deinute de elei.
: 0nterpretarea rezultatelor o"inute din rspunsul eleilor la testele finale i compararea
lor cu rezultatele testelor iniiale4 compararea modelului intuiti cu modelul construit.
-6
Opera)ie mental3 Component3 EEpresie
Fi+ura G 4H.I.B5. )odul de construcie a reprezentrii !modelului intuiti!
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
2 Proiectul unei investigaii realizate pentru identificarea
unor concepii ale elevilor
'oti8area proiectului , &e ce s,a ales acest'e conceptii #concept'e$ stiintific'e ?
Punct de vedere personal
#"ifati in dreptul afirmatiilor de mai *os$
, tematica interesanta
, pro"leme de aplicare ale metodelor didactice
, pro"leme de utilizare ale mi*loacelor didactice
, deficiente ale programelor ' manualelor
, alte motie
Punctul de vedere al copiilor
#"ifati in dreptul afirmatiilor de mai *os$
, pro"leme de intelegere
, motiare puternica pentru inatare
, alte motie
Unitatea de in8atare 8izata &isciplina, clasa'grupa
Testul initial
(e refera la noile notiuni stiintifice de introdus la clasa'grupa asupra carora se realizeaza
testarea perceptiei copiilor.
(e insista asupra atri"utului esential a noii notiuni de studiat la clasa'grupa.
/are este conceptia
#conceptul$ ?
spefcificati denumirea si
AT30GDTD1 #caracetristica$
esential'a
/are este posi"ila confuzie
sau dificultate de depasit in
insusirea corecta ?
/are este propria noastra parere
ori e%plicatie #empirica$ ?
/are este imaginea stiintifica
#e%plicatia$ corecta ?
-7
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
Testul , poate contine 7,@ intre"ari
Nr.
Crt.
TI%U $E INTRE&ARE
#e%emplu$
FOR'UAREA INTRE&ARII
- N intre"are deschisa
#ce este trasnetul ?$
6
7 N intre"are alternatia
#e%ista o diferenta intre
trasnet si fulger ?$
?
@ N intre"are specifica
#e%plica cum apare
trasnetul$
O.ser8atii asupra desfasurarii testului initial
Daca intrebarile au fost intelese de copii
, formulare
, continut
Daca au avut nevoie de explicatii in plus
, eentuale e%emplificari
Comentariu asupra r3spunsurilor date de copii
care au fost rspunsurile standard ?
#e%emplificati specificand nr. intre"arii$
au raspunsuri utiliza"ile in
constructia corecta a cunostintelor
stiintifice ? care ?
#e%emplificati pentru fiecare intre"are$
-?
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
care sunt greelile tipice ?
#e%emplificati pentru fiecare intre"are in
parte$
Concluzii personale despre cum tre"uie procedat la introducerea acestor conceptii la
clasa
cum se a proceda la depasirea conceptiilor gresite ?
#schita scenariului didactic I descrierea desfasuarii lectiei, fara specificaera o"iectielor, metodelor$
cu ce mi*loace didactice ?
#materiale necesare, mod de utilizare, s.a.$
-@
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
3 Feed-back activitilor
+ormulati trei ntre"ri pentru fiecare actiitate la care s,a asistat:
0ntre"arile se or referi la:
, cunotinele tiinifice #notiuni, conceptii specifice$ ehiculate la stiintele naturii4
, psihologia inatarii la copii I modul in care li se formeaza cunostintele stiintifice
, discursul didactic al dascalului # o"iectiele propuse si'sau cerute, strategii utilizate ,
metode 8 materiale didactice specifice disciplinei, materiale necesare ealuarii ori
realizarii o"eratiilor e%perimentale, proiecte de cercetare didactica$
, o ntre"are al crui rspuns e cunoscut
intre"area:
raspunsul:
, o ntre"are la care se consider c s,ar putea rspunde #dac se mai
gndete'studiaz$
intre"area
posi"ilul raspuns
, o ntre"are la care se dorete rspunsul din partea formatorului
intre"area
-<
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
4 Eseu - sinteza unor cunotine din do!eniul supuse
unei"unor te!e
Eseu J concentrarea unor idei, legate de un anumit su"iect, intr,o serie de afirmatii cu
tente personalizate.
Ordinea operatiilor de alcatuireK
a5 sta"iliti subiectul eseului I sa fie cea ce ,a proocat, ati aut satisfactia
cunoasterii, dar mai ales sa a permita e%primarea propriilor oastre coningeri
s'sau nelamuriri
.5 ganditi,a la domeniile conexe care sunt acoperite prin su"iectul atacat
c5 scrierea continutului, contributia personala legat de tema aleasa, astfel incat
oricine din domeniu sa poata sa inteleaga si sa aprecieze contri"utia d,oastra.
Conturarea su.iectului
Recunoasterea? numirea domeniilor
-F
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
EEprimarea con8in+erilor
Concluzionarea punctarea personalizata a ideilor? e8entuale efecte? eficienta? etc
-;
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
# Fie de autoevaluare co!pletate de student
(e or eidenia puncte tari #8$ i puncte sla.e #,$ referitoare la discursul didactic:
coninut, o"iectiele propuse, metode si materiale didactice utilizate, realizarea ealuarii,
relatia cu clasa #reacia clasei$.
(e or respecta urmatoarele CRITERII $E A%RECIERE:
-. 3ealizarea accesi"ilitii cunostintelor stiintifice Rcon)inutului no)ional #/5$ S oferit
copiilor prin:
, corectitudinea tiinific a prezentarii conceptiilor, noiunilor stiintifice i relaiile
dintre ele
, respectarea algoritmului de introducere a noilor componente de continut notional,
a algoritmului general de rezolare a pro"lemelor, a metodologiei de desfasurare a
o"seratiilor e%perimentale, desprinse din logica stiintelor naturii i didacticii
acestora4
, integrarea noilor informaii oferite n structura sistemic a /5 cuprinsa n unitatea
de inatare4
6. /orectitudinea o.iecti8elor opera)ionale #N".Np.$ formulate n planurile de lecie i
atinse la clas:
, formularea corect i izarea atri"utelor eseniale ale componentelor de /5
a"ordate4
, adaptarea acestora la nielul rstei #pre$colare a eleilor i la posi"ilitile lor
intelectuale4
, su"ordonarea N". Np. la o"iectiele unitatii de inatare, an colar, ciclu i
o"iectiele generale #cadru$ ale nrii disciplinei4
, concordana formulrii lor n planul de lecie #propus nainte de or$ cu cele efecti
urmrite i atinse pe parcursul desfurrii leciei4
7. Adecarea strate+iei didactice respectnd:
, condiiile specifice colii #nielul intelectual al eleilor, dotarea la"oratorului, etc.$
, caracteristicile componentelor /5 de studiat la lecie
, N". op. formulate n planul leciei
, m"inarea metodelor i procedeelor didactice cu aparatura i materialele didactice la
dispoziie4
?. /orectitudinea pro.elor de e8aluare alctuite i propuse clasei, prin:
, coninutul calitati i cantitati al ntre"rilor,
, pro"lemelor, testelor, lucrrilor de la"orator, etc,
-:
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
, centrarea acestor pro"e pe N". Np. dac se izeaz nielul atingerii acestora,
, integrarea lor oportun n etapele leciei i aprecierea corect a rezolrii acestora de
ctre elei4

@. Rela)ia cu clasa pe parcursul desfurrii leciei:
, rapiditatea desfurrii comunicrii #oferta de informaie i luarea deciziilor$,
, realizarea atmosferei optimiste, de cola"orare cu eleii,
, distri"utiitatea ateniei asupra: /5 tratat, reaciilor clasei, propriului comportament
#micarea, mimica, gestica, s.a.$,
, reacia la eenimente neprezute, prezena de spirit, etc.
CRITERII $E
A%RECIERE
%UNCTE TARI
4$escrieri? eEemplificari5
%UNCTE #A&E
#&escrieri, e%emplificari$
3ealizarea accesi"ilitii
cunostintelor stiintifice
/orectitudinea
o"iectielor operaionale
(trategia didactica
.aluarea
3elaia cu clasa
6>
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
$ Proiectul unei lecii a%ate pe depirea unei concepii
la clasele &&&-&'
+orma si continutul proiectului ramane la latitudinea studentului.
(e pot utiliza proiecte de*a realizate pe "aza carora
au fost sustinute lectiile la disciplina (tiinte.
.l tre"uie s eidenieze e%emplele ilustratie propuse si eEemplul prototip utilizat
precum si modul in care se propune dep3,irea ideii ini)iale a copiilor
referitoare la conceptia #conceptul stiintific$ a"ordata la lectie.
/um a propuneti sa utilizati caracetristicile initiale relati8 corecte, ala"ile,
legate de conceptiile stiintifice emise de elei ?
Atentie la componenta o.ser8ational eEperimentala, practic I aplicatia,
utilizata atat la faza initiala dar si la cea de ealuare finala din cadrul lectiei
(e poate utiliza rezultatul actiitatii de la punctul 6 al portofoliului
proiectul unei investigaii realizate pentru identificarea unor concepii ale elevilor
6-
%roiectul unei unit3)i de (n83)are la disciplina Ctiin)e=
mentionat la punctul ;,
se 8a ela.ora in 8iitor pentru dez8oltarea acestui portofoliu
si a fi integrat in "azele de cunostinte cuprinse in
managementul propriei actiitatii didactice
%roiectul unei acti8it3)i de (n83)are aEate pe eEperien)e simple?
pe o.ser8a)ie orientat3,
mentionat la punctul :,
este considerat ca fiind cuprins in acest proiect'plan, deoarece depasirea unor
conceptii stiintifice se poate realiza numai prin actiitati "azate pe e%periente,
o"seratii e%perimenteale orientate
se 8a ela.ora in 8iitor pentru dez8oltarea acestui portofoliu si a fi integrat
in "azele de cunostinte cuprinse in managementul propriei actiitatii didactice
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
'O$EU UNUI %AND%ROIECT $E ECIE
#scenariul se deruleaza pe un nr de secente conform optiunii propunatorului$
TITU ECIEI
O
B
K
LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL
LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL
LLL.
O
I
K
LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL
LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL
LLL.
O
H
K
LLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLLL
LLL...LLLLLLLLLL
#TRATE0IA $I$ACTIC-K
).TN&.: )-, )6, )7, )?, )@, T.
materiale didactice:
#CENARIU ECIEI , descrierea desfurrii comunicrii cu clasa ,
Rolul studentului Rolul eleilor
66
&ata
/lasa
Lcoala
Propuntor
Tip de lecie:
CE
se dorete de
la elei s
tie, s fac
CU'
se procedeaz
astfel ca ei s
tie, s fac
+ormulare n scris a faptelor ateptate de la
clas #priind componentele /5$ i condiiile
care se ofer pentru realizarea lor
CE NE ATE%T-' #- TIE? #- FAC-
EE1II $ATORIT- NOU-
(ecena 0
(ecena 00
(e prezint exemple ilustrative:
descrieri er"ale
imagini #filme, animaie poze,
grafice, ta"ele, etc$
e%perimente demonstratie
i altele, ce conin componenta
/5 se dorete a fi studiat
(ecena 0
(ecena 00
(e dau informai n plus
i e%plicaii despre cele
prezentate. Apoi se cer
eleilor e%emple
similare, and aceleai
caracteristici, nsoite de
propriile descrieri i
e%plicaii.
M N
.leii dau e%emplele cerute, care pot fi:
"une, concordnd cu cele prezentate
ingenioase, interesante
defectuoase, nu conin atri"utele ateptate
prezentate cu un oca"ular neadecat
posi"ile capcane dac sunt acceptate fr a fi
analizate
(e aleg cele mai "une rspunsuri, iar dac eleii
nu rspund tre"uie reformulate e%emplele.
R
(e alege un e%emplu din cele menionate
i se trece la generalizarea lui prin
selectarea celor mai importante
proprieti. Acest fapt se poate realiza
prin modelri:
er"alizate I prezentarea sintetic a
situaiei tipice
materiale , dispozitiele e%perimentale,
machete, etc
figurale I imagini pe diferite suporturi
#hrtie, celuloid, sau irtuale datorate
softului educaional$
(e cere eleilor
s defineasc
noua component
a /5 studiat.
M N
(e fac ncercri de a generaliza i
a"stractiza e%emplul,tip astfel nct
el s fie ct mai reprezentati pentru
un numr ct mai mare de situaii.
(e alege acea definire care este cea
mai apropiat de cea tiinific.
R
N+.3TA &.
05+N3)AQ0.
, afirma)ie ,
/.3.3.A &.
05+N3)AQ0.
, (ntre.are ,
3.A/Q0A /1A(.0
: r3spuns :
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
67
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
( )naliza unei progra!e analitice* a unui !anual sau
au%iliar didactic de +tiine
%RO0RA'E COARE : 8ezi fisiereleK Cun:mediuOB:I? #tiinteHOGBPQORBSBTSBT.BB.RU? U.stiinteUOomec5
'ANUAE COARE : poate fi analizat oricare manual alternati4 0ndicati autorii si anul aparitiei
Fi,3 de e8aluare a manualelor ,colare
Gifati mai *os, corespunzator fiecarui criteriu, nielul pe care,l considerati #- U f sla".... @ U f "ine
CRITERII
I Calitatea con)inutului ,tiin)ific al manualului
Indicatori Ni8ele de e8aluare
- 6 7 ? @
3igoarea, corectitudinea tiinific a coninutului manualului
/alitatea relaiilor logice'specifice ntre coninuturile manualului
/alitatea alorificrii coninuturilor declaratie, e%plicati,interpretatie i procedurale, n
conformitate cu specificul disciplinei colare
A"ordarea coninutului manualului n concordan cu nielul de dezoltare a eleilor
3olul i ponderea conceptelor noi n structura coninuturilor manualului
/alitatea relaiilor intra, i interdisciplinare din coninutul manualului
II Calitatea ilustra)iilor ,i a te*noredact3rii
Indicatori Ni8ele de e8aluare
- 6 7 ? @
Adecarea ilustraiilor i a tehnoredactrii la coninutul manualului
/oerena i calitatea machetei manualului de a orienta narea
/orectitudinea tehnoredactrii
/laritatea ilustraiilor, armonia i realismul cromatic al ntregului manual
/alitatea impactului ilustraiilor asupra eleilor
/alitatea echili"rului te%t,ilustraie
III Calitatea contri.u)iei manualului la or+anizarea ,i conducerea procesului de (n83)are
Indicatori Ni8ele de e8aluare
B I H U G
/alitatea alorificrii, n coninutul manualului, a o"iectielor de referin sau a competenelor
specifice prezute de programa colar
.%istena posi"ilitilor de alorificare a unor moduri ariate de instruire #indiidual, n grup,
frontal$ i de interaciune comunicaional
Ealorificarea achiziiilor nrii n conte%te noi, teoretice i practice
/alitatea alorificrii demersurilor inductie'deductie'analogice implicate n nare, n
coninutul manualului
/alitatea aplicaiilor propuse n manual de a solicita diferite modaliti de rezolare a sarcinilor
#oral, n scris i practic$
/alitatea schemelor, a rezumatelor, a ta"elelor etc. de a consolida i sistematiza achiziiile nrii
.%istena diferitelor posi"iliti #modaliti tradiionale i complementare de ealuare$ de
alorificare de ctre elei a achiziiilor de nare anterioare
Earietatea aplicaiilor propuse n manual din punct de edere al gradrii nielului de dificultate
/oncordana dintre aplicaiile propuse n manual i standardele naionale de ealuare
6?
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
, -este de cunotine
Ta.el nominal cu notele o.tinute
Nr.
Crt.
NU'EE
%RENU'EE
5NTA (DG.
-
5NTA (DG.
6
5NTA (DG.
7
5NTA (DG.
?
5NTA (DG.
@
NOTA
FINAA
-
6
7
?
@
<
F
;
:
->
--
-6
-7
-?
-@
-<
-F
-;
-:
6>
%relucrarea rezultatelor
Interpretarea
6@
&isciplina
/lasa
1ectia
Formularea sarcinilor de lucru 4intre.ari? teme eEperimentale5
-.....................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................
6.....................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................
7.....................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................
?.....................................................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................................................
@.....................................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
. /c0ia unui dispozitiv"aparat artizanal ori te0nic
popular
Fi+ura reprezentarea dispzitiului cu componentele
sale denumite, numerotate conform agendei
EEplicarea modului de functionare
Comentariul didactic al inte+r3rii acestuia (n lec)ia de ,tiin)e
/e rol are ? /e notiune se doreste a se introduce cu a*utorul sau ?
/and este utilizat pe parcursul lectiei ?
0n ce masura a folosit scopului propus ?
6<
&isciplina
/lasa
Dnitatea de inatare
1ectia
Agenda
- ,TTTTTTTT
6 , TTTTTTT...
7 , TTT.TTTT..
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
11 Prezentarea unui !uzeu din cele vizitate i proiectul
unei activiti de 2nvare realizate 2n !uzeu
+orma si continutul proiectului ramane la latitudinea studentului.
(e pot utiliza proiecte de*a realizate pe "aza carora
au fost sustinute lectiile la disciplina (tiinte.
.l tre"uie s eidenieze:
locatia muzeul
#tipul de e%ponate$
clasa cu care s,a realizat izita
o.iecti8ele propuse
metodele didactice utilizate
materialele didactice
#rolul ghidului si informatiilor oferite
de muzeu pe diferite suporturi$
desfasurarea lectiei
#se a insista pe utilizarea ofertei muzeului$
)odalitati de ealuare
#in timpul lectiei si dupa$
Reactia clasei
6F
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
11 Proiectul unei activiti de 2nvare realizate 2n natur
+orma si continutul proiectului ramane la latitudinea studentului.
(e pot utiliza proiecte de*a realizate pe "aza carora
au fost sustinute lectiile la disciplina (tiinte.
.l tre"uie s eidenieze:
locatia denumire
#caracteristicile geografice, fauna, flora, etc. ale zonei$
clasa cu care s,a realizat iesirea
o.iecti8ele propuse
metodele didactice utilizate
materialele didactice
#rolul informatiilor culese
de pe diferite suporturi$
desfasurarea actiitatilor
#se a insista pe comportamentul grupului de copii$
)odalitati de ealuare
#in timpul desfasurarii si dupa$
Reactia clasei
6;
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
12 3ateriale docu!entare cu sursa 4eb util 2n studiul
disciplinei 5+tiine ale naturii6
Te*nolo+ia informatiei si comunicatiilor 4TIC5
B Introducere
Tehnologia informatiei si comunicatiei #T0/$ este denumirea pentru un ansam"lu de instrumente si resurse
tehnologice utilizate pentru a comunica si pentru a crea, difuza, stoca si gestiona informatia destinata
procesului educati. .%pansiunea tehnicii de calcul si concomitent dezoltarea retelelor de calculatoare si a
tehnologiei informatiei si comunicatiei in general a luat prin surprindere pe educatori si chiar si in tari
dezoltate unitatile de inatamant nu sunt pe deplin pregatite pentru noile tehnologii.
&ezoltarea actuala a tenologiei informatiei si comunicatiei si in particular utilizarea 0nternetului si Ce",
ului in inatamant , implica com"inatii de hardCare, softCare, suporturi si sisteme de distri"utie intr,o
continua eolutie.
Aceste noi T0/,uri se deose"esc de cele anterioare #procurarea de filme, "enzi ideo, telefoane, teleiziune
cu circuit inchis, radio$, prin urmatoarele aspecte:
,prin aptitudinea de integrare a instrumentelor multiple intr,o singura aplicatie pedagogica4
,interactiitatea, capacitatea de a stapani si im"ogati mediul informational4
,fle%i"ilitatea utilizarii, mai ales in situatia restrictiilor de timp si spatiu4
,conectiitatea, adica posi"ilitatea oferita oricarei persoane, oriunde in lume de a dispune de o
cone%iune la 0nternet, de a accede informatii Ve".
0ntroducerea noilor T0/,uri a dus la dez"ateri ample cu priire la aportul acestora in procesul educati.
(tatisticile mondiale confirma impactul glo"al al T0/,urilor si in consecinta tre"uie aute in calcul efectele
asupra functionarii inatamantului si trecerea la formarea cadrelor didactice in ederea utilizarii acestora in
scopuri didactice.
I Eficienta
/one%iunea organismelor educatie la 0nternet, ca rezultat al presiunii societatii, a declansat un studiu al
consecintelor si eficientei in actiitatea pedagogica. /oncluzia acestui studiu este in faoarea folosirii
noilor tehnologii deoarece:
,TIC:urile permit o aplicare mai .una a noilor metode peda+o+ice 4constructi8iste56
,eEploatarea resurselor distri.uite la distanta. Gi"lioteci irtuale pun la dispozitie colectii de reiste,
ilustratii, carti, scheme, poze,picturi, modele tridimensionale#7&$, animatie, documente de referinta, dar si
informatii specifice precum ghiduri pentru ela"orarea programelor de inatamant, programe analitice de
cursuri si actiitati pedagogice#.%: CCC.org'pu"s'/W"er(choolGus$ Trecerea in format electronic a
informatiilor clasice dar si crearea de noi resurse destinate folosirii prin intermediul calculatorului ii o"liga
pe elei si profesori sa acceseze T0/,urile.
,permit munca in cola.orare prin comunicare prin posta electronica sau grupuri de discutii pe teme
pedagogice intre indiizii interesati, sau prin e%istenta grupurilor de stiri
#.%:CCC.peg.apc.org'Xlear'CorJs.htm$, conferinte asistate de calculator#.%: CCC.ascusc.org'*cmc'$sau
dierse soft,uri specializate #.%:CCC.cc.gatech.edu'edtech'/a)01..html sau
CCC.Jie."erJlez.edu'Y0..html$. Persoanele dispersate in teritoriu se pot regasi intr,o cumunitate irtuala
pe un anumit domeniu de interes, indiferent de spatiu, arsta, capacitati intelectuale, conditie sociala, etc.
0natamantul irtual permite eleilor sa intre in procesul educati intr,un moment, loc sau ritm conena"il.
,eEtinterea porta.ilitatii pro+ramelor educati8e. T0/,urile ofera posi"ilitatea dispersarii programelor
educatie in toata lumea si posi"ilitatea de a inata de,a lungul intregii ieti #formare continua .%. de
programe: CCC.unesco.org'education'lCf' $. Programele de inatamant la distanta #0&$ sunt "eneficiare
fericite ale noilor tehnologii, profesorii si eleii negasindu,se in aceeasi locatie, si oferind o alternatia
6:
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
imediata si comoda mi*loacelor clasice de imprimare a cursurilor, prelegerilor teleizate, inregistrari audio,
etc.
,initiere in 8ederea +estiunii informatiei prin educarea eleilor inca din clasele primare in ederea
achizitiei, gestionarii si comunicarii informatiei, pregatindu,i pentru societatea informationala si
continuarea studiilor.
,renta.ilitatea, in ciuda costurile implicate, face ca societatile sarace sa nu fie marginalizate, aliniidu,se la
cerintele competitiei in toate domeniile in conte%tul integrarii si glo"alizarii mondiale.
H. Implementarea TIC:urilor
0mplementarea T0/,urilor in inatamant este o actiitate comple%a ce necesita o strategie guernamentala
minutios proiectata tinand seama de:
,infrastructura,
,modificarea programelor de inatamant,
,formarea specialistilor,
,asistenta tehnica.,
,adaptarea permanenta la eolutia rapida a T0/.
/a sa deina realitate utilizarea in educatie a acestor noi tehnologii tre"uie sa se gaseasca sursele de
finantare #cola"orari cu firme interesate in promoarea produselor proprii sau sustinerea inatamantului,
crearea in scoli de centre informatice utile atat eleilor si profesorilor, dar deschise si pu"licului pentru
utilizare si formare contra cost$ si pentru societatile defaorizate, incat sa se puna la dispozitie
infrastructura #echipamente, legatura la internet, soft educational de calitate si in conformitate cu cele mai
noi metode de predare$.
+ormarea educatorilor in spiritul noilor metode pedagogice adaptate la eolutia T0/ comporta :
a$ formarea tehnica, Aceasta se poate realiza in dierse moduri
,cursuri uniersitare inainte de punerea in functiune,
,ateliere de formare dupa punerea in functiune,
,programe priate de formare.
,formarea de formatori care sa disemineze cunostintele acumulate.
"$ pregatirea integrarii aplicatiilor T0/ in procesul de inatamant
+ormarea profesorilor tre"uie sa permita initierea in eidentierea celor mai "une metode ce utilizeaza T0/,
uri, aplicarea acestora pe discipline scolare, dar tre"uie sa,i pregateasca si pentru realizarea de aplicatii
particulare, integrarea noilor tehnologii in aplicatii e%istente, schim"ari in programa implicate de noile
tehnologii, modificarea rolului profesorului si a"ordari noi ale metodelor pedagogice.
Dtilizarea T0/,urilor in inatamant tre"uie sa tina cont de progresele telecomunicatiilor fara fir, realitatea
irtuala, informatizarea generalizata, inteligenta artificiala, recunoasterea ocala care pot da nastere la o
noua generatie de aplicatii educatie.
$espre Instruire Asistata de Calculator 4IAC5
5umita de unii ca Zinoatia tehnologica cea mai importanta a pedagogiei moderneB, instruirea asistata de
calculator #0A/$ contri"uie la eficienta instruirii, este un rezultat al introducerii treptate a informatizarii in
inatamant.
"nteractiunea elev#calculator permite diersificarea strategiei didactice, facilitand accesul eleului la
informatii mai ample, mai logic organizate, structurate ariat, prezentate in modalitati diferite de
izualizare. &e fapt, nu calculatorul in sine ca o"iect fizic, inglo"and chiar configuratie multimedia,
produce efecte pedagogice imediate, ci calitatea programelor create si ehiculate corespunzator, a
produselor informatice, integrate dupa criterii de eficienta metodica in actiitatile de instruire.
)odernizarea pedagogica implica deci, e%istenta echipamentelor hardCare #calculator$, a softCare,lui
#programelor$ si a capacitatii de adaptare a lor, de receptare si alorificare in mediul instructional.
7>
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
Pe langa hardCare si softCare, tehnologia inseamna si alte resurse de informare, inafara de profesor ca
furnizor de cunostiinte. /omunicarea cu specialisti, acces la "i"lioteci irtuale, articole stiintifice sunt
posi"ilitati ce se ofera celui ce rea sa se informeze, prin utilizarea facilitatilor oferite de legatura la reteaua
glo"ala, Z05T.35.TB si a aplicatiilor specifice acesteia.
UTII!AREA CACUATORUUI in procesul de inatamant deine o necesitate in conditiile
dezoltarii accelerate a tehnologiei informatiei. Pentru noile generatii de elei si studenti, de*a o"isnuiti cu
aalansa de informatii multimedia, conceptul de asistare a procesului de inatamant cu calculatorul este o
cerinta intrinseca.
/alculatorul este perceput pe rand, ca o *ucarie, o unealta, o resursa de informatii.
A intrat de*a in o"isnuinta zilnica utilizarea calculatorului, pentru comunicare, informare, instruire.
/onceptul de asistare a procesului de inatamant cu calculatorul include:
,predarea unor lectii de comunicare de cunostinte4
,aplicarea, consolidarea, sistematizarea noilor cunostinte4
,erificarea automata a unei lectii sau a unui grup de lectii.
INTERNETU reprezinta o"iect de studiu, dar si surs[ "i"liografic[ si imagistic[ pentru prezentarea
lectiilor respecti preg[tirea temelor. 0n anul 6>>> in (DA si /anada :;\ dintre scoli erau de*a conectate
la 0nternet. (,au facut inesti]ii su"stantiale n programele de preg[tire a profesorilor n domeniul T0.
Au fost promoate sericii si produse: ghiduri,pu"licatii electronice, materiale disponi"ile pe 0nternet,
+A^, liste de discutii tematice.
0nternetul a m"un[t[ti educatia, a schim"a maniera actual[ de n[tare, a accelera ritmul inoatiei si al
muncii de cercetare.
Nrice student poate aea acces la "i"liotecile,informatiile sau profesorii de oriunde din lume.
Nfer[ acces la alte puncte de edere dect cele proclamate oficiale ntr,o anumit[ tar[.
+aciliteaz[ schim"ul de opinii si de cunostinte, ca si ealuarea n timp real a datelor.
Terminolo+ie
_ n[t[mnt U proces institu]ionalizat,
_ instruire U actiune indiidual[, li"er[
_ lectie ' clas[ ' uniersitate irtual[ U` n[tare la distant[ e%clusi prin 0nternet
%redecesori
_ corespondenta stiintific[ #e%.: GentleW ,5eCton, 1ei"niz , /larJe$
_ -;?>: (ir 0saac Pitman , instructie prin corespondent[
_ -:>>, Dni. /hicago , departament de predare prin corespondent[
_ -:?>, +ran]a , /entrul 5a]ional de =n[t[mnt la distant[ #/5.&$ , important furnizor de programe
educationale
"n8VtVm9nt asistat de calculador #/omputer,Gase 1earning , /G1$ ap[rut n anii HF> , H;>
foloseste softCare educational memorat pe /& sau pe hard,disc, dictionare, enciclopedii, lectii de
matematic[, lim"i str[ine, geografie etc.# e%.: .ncarta, 1e 1oure, )ihai .minescu,...$
"n8VtVm9nt pe Internet #Ve",Gased 1earning , VG1$
, instruire prin intermediul cursurilor Ve"
, instrumente soft dedicate instruirii accesi"ile la o adresa
, sunt incluse manuale electronice, leg[turi spre alte resurse educationale
, e%ist[ un sistem de comunicare cu studentii: list[ de e,mail sau forum de discutii
Curs oferit pe Internet #Ve",Gased /ourse , VG/$
, scop: instruirea pas cu pas pe o tem[ precis[
, catalogul /0(A.3 , inentar al cursurilor oferite pe Ve"
'ediu educationalDdidactic We. #Ve",Gase /ourse .nironment , VG/.$
, acces pe "az[ de cont si parol[
, materiale de curs, forumuri de dez"atere
7-
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
, pachete de testare si ealuare a cunostintelor# .%.: A30A&5., GlacJ"oard, Ve"/T$
'odele de (n8atare on:line
, num[r mare de studenti, situati n zone diferite, ns[ comunicnd n timp real: ore de clas[ fi%e
, tehnologii: teleiziunea interacti[, sistemul de ideo,#tele$conferinte, sesiuni chat
, independent[ complet[ spatio,temporal[
, comunicare interacti[ asincron[ ntre profesori, studenti, resurse educationale #cursuri on,line$
eearnin+
_ /las[
_ )aterial educational accesi"il pe Ve". componente statice si dinamice
_ 0nstructor
_ /omunitate irtual[
_ )onitorizarea actiit[tii
_ (imul[ri, interactiune audio, ideo
Caracteristici
_ permite recalificarea sau specializarea
_ izolarea geografic[ sau pro"lemele medicale nu mai constituie impedimente
_ se adreseaz[ unor categorii sociale si grupe de rst[ mai largi, fiind ns[ mai costisitor
_ presupune o motia]ie clar[ si e%isten]a unui set de deprinderi
_ actiitatea profesorilor este mai la"orioas[
_ acces dificil la materiale au%iliare #"i"lioteci$,dialog limitat
_ schim"are radical[ a modului de lucru, a sistemului de parcurgere a informatiei si a procedeelor de
memorare
Conditionari
_ scoala este adus[ la studenti
_ contraindicat[ furnizarea cunostintelor
_ mediul de n[tare irtual tre"uie s[ a*ute utilizatorul s[ si construiasc[ singur structurile cognitie
mentale necesare
_ posi"ilit[ti de personalizare a continutului si de control asupra procesului de autoinstruire
#c*im.ari paradi+matice
_ faciliteaz[ sta"ilirea de noi relatii ntre institutii, profesori, comunitate, loc de munc[, familie, persoana
care nat[
_ schim"are de accent n educatie de la continutul #content,"ased learning$ la conte%tul n[t[rii #conte%t
"ased learning$
A8anta7e
_ ->\ din ce citim #e,mail, prezentari$
_ 6>\ din ce auzim #tutoriale, teste online$
_ 7>\ din ce edem #audio, ideo$
_ @>\ din ce auzim #discutii in timp real$
_ F>\ din ce discutam cu altii
_ ;>\ din ce e%perimentam
_ :@\ din ce i inatam pe altii
Consecinte peda+o+ice ale IAC
Acomodarea inca din scoala cu tehnica de calcul influenteaza formarea intelectuala a eleilor, prin:
,timularea interesului fata de nou. 1egea de "aza ce guerneaza educatia asistata de calculator o
reprezinta implicarea interactia a eleului in actiunea de prezentare de cunostinte, captaindu,i atentia
su"iectului si eliminand riscul plictiselii sau rutinei.
,timularea imaginatiei. &e la *ocurile pe calculator care dezolta a"ilitati de utilizare, imaginatie
si iteza de reactie intr,o prezentare grafica atractia, maturizandu,se eleul, studentul incepe sa foloseasca
calculatorul sa creeze propriile produse soft.
76
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
,Dezvoltarea unei gandiri logice. &escompunerea unei teme in etape de ela"orare organizate
secential, organizarea logica a rationamentului reprezinta demersuri cognitie ce aduc castig in
profunzimea si rapiditatea *udecarii unei pro"leme.
,imularea pe ecran a unor fenomene si procese, altfel costisitor de reprodus in la"orator, a*uta la
intelegerea acestora.
,$ptimizarea randamentului predarii prin e%emplificari multiple
,!ormarea intelectuala a tinerei generatii prin autoeducatie
,%erinte pentru realizarea "A%:
a$dotarea cu echipament4
"$profesorul tre"uie sa ai"a si cunostinte de informatica
,&levul invata in ritm propriu' fara emotii si stres care sa,i modifice comportamentul
,Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor o"tinute
Notiuni? concepte utilizate in IAC
Sistemul IAC #0nstruire Asistata de /alculator$ este un mediu inte+rat *ardXare:softXare destinat interactiunii
dintre posesorii unui sistem de cunostinte si destinatarii acestuia, in 8ederea asimilarii acti8e de informatie insotita
de achizitionarea de noi operatii si deprinderi.
Softul educational(SE$ este un produs program special proiectat pentru a fi utilizat in procesul de inatare.
Courseware este un pachet care cuprinde un soft educational, documentatia necesara #indicatii metodice si descrierea
tipului de hard pe care poate fi implementat$ si eentual alte resurse materiale #fise de lucru, e%ercitii propuse, etc$.
Trasaturile enerale ale softului educational:
,este conceput pentru a inata
,tre"uie sa asigure interactiunea fle%i"ila ele,computer sau computer,profesor
,se adapteaza in functie de caracteristicile indiiduale ale utilizatorului.
Clasificarea softului educational dupa functia pedagogica specifica in cadrul unui proces de instruire:
a!"rezentarea interacti#a de noi cunostinte (Computer $ased %earnin( presupune utilizarea nemi*locita a
calculatorului in procesul predarii si a lectiilor de la"orator. )aterialul de inatat se prezinta pe "aza unui anumit tip de
interactiune. &upa cum aceasta interactiune este condusa de calculator sau de ele, or"im de un dialog tutorial sau de
o investigare #interogare, cautare$.
Tutorul,preia una din functiile profesorului si poate fi proiectat astfel:
,precizeaza una sau mai multe secente de informatii4
,solicita eleului sa raspunda la o intr"are, sa rezole un e%ercitiu4
,prezinta aprecierea raspunsului si trece la o alta secenta in functie de raspunsul eleului.
)aterialul poate fi impartit pe capitole care sa nu solicite o concentrare mai mare de ->,-@ minute. Prin dierse meniuri
se pot furniza informatii adiacente.
oftul de investigare reprezinta o forma eoluata de interactiune instructionala, in care eleului nu i se ofera
informatiile ca atare ci un mediu prin care eleul sa poata e%trage informatiile care il intereseaza pentru rezolarea unei
anumite sarcini. &rumul parcurs este determinat si de gradul de initiere al celui care inata.
&! E'ersarea asistata de calculator (Computer Assisted Trainin( cand su"iectului i se pun la dispozitie programe
specializate care,l a*uta sa fi%eze cunostintele si sa capete deprinderi specifice prin seturi de sarcini repetitie, urmate
de aprecierea raspunsului eleului.
.%ercitiile pot fi , propuse intr,o ordine presta"ilita sau in mod aleator sau pot fi generate in timpul sesiunii de lucru.
c! (erificarea asistata de calculator (Computer Assisted Testin( presupune e%istenta unor programe capa"ile sa
testeze nielul de insusire a cunostintelor prin ealuarea raspunsurilor. N interfata grafica prietenoasa a afisa mesa*e
corespunzatoare interpretarii raspunsului. Programele de testare pot fi incluse in lectia curenta sau in lectii
recapitulatie.
)odul de construire a unui test depinde de numarul de chestiuni de test #care se sta"ilesc in functie de timpul de
administrare si de nielul de scolarizare$ si de numarul de concepte, procedee a caror insusire a fi erificata.
d! Simulare. Dn soft de simulare permite realizarea controlata a unui fenomen sau sistem real prin intermediul unui
model care are un comportament analog. Astfel de programe ofera posi"ilitatea o"serarii modelului in care se schim"a
comportamentul sistemului in functie de modificarile operate #schim"area parametrilor, conditiilor$ ceeea ce faciliteaza
intelegerea fenomenului si nu implica riscurile si cheltuiala fenomenuli real.
77
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
Tre"uie retinut faptul ca prin raspandirea si diersificarea 0A/ rolul dacalului a suferi modificari. Profesorul se a
degrea treptat de actiitatea de rutina, dar sarcinile lui se amplifica prin faptul ca a tre"ui sa realizeze programe sau
sa ela"oreze proiecte de programe si sa le adapteze la cerintele procesului educati Procesul educational se a
descentraliza, transformandu,se dintr,un sistem centrat pe profesor, intr,unul centrat pe su"iecti. &ar, oricat de
complete ar fi programele, profesorul ramane
Instrumente IT utilizate in educatie si in8atamant
E:mail posta electronica
B. Introducere
Dna dintre cele mai importante componente ale 0nternetului este pota electronic sau sistemul e,mail.
Partea din stnga sim"olului reprezint numele unei cutii potale dintr,un calculator. Partea din dreapta lui
aba reprezint adresa calculatorului pe care se afl acea cutie potal. /a i n cazul unor adrese Ve"
)*+,(' aceast adres a calculatorului i poate arta din ce organizaie face parte, sau de ce naionalitate
este e%peditorul unei scrisori pe care o primeti.
Prin e,mail pot fi trimise scrisori electronice chiar mai multor oameni deodat, astfel inct pota electronic
poate fi folosit i pentru tiri.
Pentru a trimite cuia o scrisoare electronic, tre"uie s ii cunoti adresa e,mail. Eei mai aea neoie,
firete, de un program de transmitere e,mail, care poate fi -ail' &lm sau Pine' pentru *nix' sau "nternet
-ail' .etscape -ail' &udora Pro sau Pegasus' dac pentru /indo0s 123
I. E:mail in procesul de in8atare
a5 e:mail : instrument de acces la sursele .i.lio+rafice
Dtilizarea mail,ului in inatare se refera la a trimite si a primi mesa*e care sa contina documentatie,
e%emple si informatii care sa ne a*ute sa intelegem mai usor si mai "ine ceea ce tre"uie inatat sau realizat.
Putem folosi mailul pentru comunicare in cadrul unor grupuri de inatare, sau pentru a primi notificari de la
site,uri pe care le,am acesat.
.5 e:mail instrument indi8idual de in8atare autodiri7ata
Dnul din marile aanta*e ale mail,ului l constitue faptul c procesul de nmnt poate fi personalizat n
funcie de progresele fcute de fiecare indiid n parte. )ailul dezolta personalizarea inatarii , fiecare
poate inata in propriul sau ritm.Pentru cel care trimite informatia pentru a inata pe altii este greu sa
aleaga esentialul din informatie si e imposi"il controlul direct #nu stie e%act ce a inteles$. Pe de alta parte,
pentru ca inatarea sa fie cu adearat eficienta, cel care trimite pentru a inata tre"uie sa dea raspuns
personalizat la fiecare in parte, ceea ce necesita timp. /el care primeste informatia o poate parcurge in
functie de propriul lui ritm, de cunostiintele de*a acumulate in domeniul respecti, are acces la ea oricand si
de oriunde.
.%ista si parti negatie in ceea ce prieste mailul in inatare cum ar fi faptul ca este un instrument asincron.
3aspunsul la o cerere poate sa ina tarziu sau chiar deloc, nu poate fi sigur faptul ca mesa*ul a a*uns la
destinatar, iar raspunsul poate sa nu fie pe masura asteptarilor.
/u toate acestea, mailul este un instrument foarte des folosit in procesul de inatare, foarte util si usor de
utilizat.
Instant 'essen+er
)essenger,ul este o aplicatie oferita de cahoo #e%ista si altele de acest fel , (JWpe, doar ca acesta este cel
mai cunoscut si mai utilizat$ care permite comunicarea in timp real intre doua sau mai multe persoane, in
cel de,al doilea caz facandu,se su" forma unor conferinte, toti mem"rii HazandH aceeasi fereastra, fiecare
mem"ru al conferintei azand ce scriu ceilalti si putand sa scrie la randul lui.
/a metoda de comunicare ele,profesor este e%trem de putin folosita in acest moment, cel putin la modul
oficial.
7?
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
(pre deose"ire de mail, messenger,ul are a8anta7ul ca discutia se desfasoara in timp real, este un fel de
HchatH intre profesor si elei , raspunsul la intre"are ine imediat ce intre"area respectia a fost pusa, o
replica ine dupa alta, fapt care o apropie cu mult mai mult de comunicarea face,to,face, de comunicarea
standard, HnormalaH. &e dialog.
$eza8anta7ul, in fata comunicarii prin mail este acela ca messenger,ul nu permite transmiterea unor
mesa*e ample, a unor raspunsuri e%trem de ela"orate, doar ca, nu acesta este scopul lui. Pentru ca este totusi
posi"ila transmiterea unor fisiere #te%t, mp7, *pg, zip etc$ intre participantii la dialogul online.
/u toate ca la noi in tara messenger,ul este e%trem de putin folosit la ora actuala in procesul de inatare, in
alte tari el este folosit de mai mult timp, si chiar, surprnzatord si ca metoda de ealuare, tocmai pentru ca se
comunica in timp real si eleul nu are timp sa caute raspunsul la intre"ari prin alte mi*loace pe 0nternet.
Anuare si motoare de cautare
Anuarele sunt site,uri Ve" care pun la dispozitia utilizatorului liste de site,uri clasificate dupa tematica, un
fel de rude electronice ale traditionalelor Pagini galbene in ersiunea 0nternet. 0nteresul ma*or al anuarelor
este ca ghideaza utilizatorul in cautarea sa, oferind accesul succesi la liste cu tematica din ce in ce mai
precisa sau oferind selectiuni commentate.
/u functii de cautare mult mai puternice, motoarele de cautare permit gasirea in 0nternet a paginilor
continand un cuant sau o e%presie data. .ste or"a de cautarea inde%ata, similara celei efectuate pe orice
calculator pentru a localiza un fisier pe hard,disJ, dar aplicata la casi,integralitatea 0nternet,ului. /hiar
daca este indispensa"ila pentru localizarea unor informatii precise pe 0nternet, utilizarea motoarelor de
cautare nu e tocmai simpla. 3ezultatul cautarii poate fii adesea prea complet, o"ligand utilizatorul sa
parcurga zeci de pagini pentru a a*unge la rezultatul dorit sau sa efectueze operatii repetate de rafinare.
Dn motor de cautare este un serer care trimite un ro"ot sa naigheze singur pe 0nternet si sa captureze
titlul,cuinte cheie si continutul paginilor ce compun site,urile.Toate paginile gasite sunt inregistrate apoi
intr,o "aza de date.Paginile mai pot sa fie inregistrate si de o persoana,manual,prin intermediul unui
formular.0n momentul in care un utilizator cauta cu un motor de cautare dupa o anumita fraza sau un
cuant,motorul de cautare se a uita in aceasta "aza de date si in functie de anumite criterii,de prioritate a
crea o lista de rezultate pe care o a afisa su" forma de rezultat.
/atea dintre cele mai cunoscute motoare de cautare romanesti sunt : ,Yappa#cel mai "un motor de cautare
romanesc$,-67(tart,A%anet,Gumerang,)aster Gusiness#motor de cautare numai ptr "usiness$
catea motoare de cautare straine sunt:,(earch Ying,Ve" (earch,Koogle,2otGot,1Wcos,)agellan,5eT
Guster
&eoarece tendinta generale a producatorilor este de a ase unifica capacitatile anuarelor si a motoarelor de
cautare om analiza in cele ce urmeaza cate un program din fiecare categorie si anume Ya*ooM si 0oo+le.
Anuarul Ya*ooM Adresa: XXX.Za*oo.com
&otat cu o multitudine de optiuni, de departe cel mai complet, cahood pastreaza un aans considera"il fata
de concurentii sai. .ste de apreciat mai ales personalizarea sofisticata, ce permite fiecarui utilizator sa
creeze o noua pagina cu selectii de actualitati alese pe teme sau chiar clasificarea regionala a site,urilor.
0n general un anuar poate fi utilizat in doua moduri: prin alegerea unei tematici si rafinarea succesia a
tematicii spre su"iecte din ce in ce mai precise, sau prin cautarea dupa cuinte cheie #4e50ords$.
&aca se opteaza pentru primul mod de cautare, chiar pe pagina de start cahood aeti indicate tematicile
ma*ore si unele dintre su"tematicile acestora. /u simple clic,uri de mouse pe categoriile dorite puteti
naiga din aproape in aproape in procesul de cautare a informatiilor dorite.
Gaza de date Wahoo este impartita in cinci zone iar rezultatele cautarii sunt organizate si grupate
corespunzator acestora::/ategories,Ve" (ites, Ve" Pages, 3elated 5eCs si (hopping.
Prima pagina de rezultate este returanta din zona categories.Pentru accesarea celrlate zone se face clic pe
titul zonei.Nrdonarea rezultatelor in interiorul unei zone se face dupa urmatoarele criterii:,potriirile dupa
mai multe cuinte cheie:,potriirile dupa locatia cuintelor cheie:,generalitatea categoriei.
7@
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
N alta caracteristica importanta a anuarelor si in mod special a lui cahoo este ca ofera o multime de alte
sericii utilizatorului ca de e%emplu:-.posta electronica #e,mailul$6. sericiul de chat in scris iar mai nou si
or"it #prin cahoo )essenger$
7<
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
Forumurile
+orumurile sunt acele Ce",site,uri n care au aloc discuii ndreptate pe anumite teme. (copul lor este acela
de a informa, educa i de a creea o comunitate capa"il s rspund ntre"rilor, pro"lemelor, proocrilor
din domeniu.
+orumurile permit educarea asincron, punnd la dispoziia celor nregistrai diferite programe, documente,
i n special e%perina mem"rilor ntr,un anumit domeniu. 5u toi mem"rii au e%periena necesar pentru a
rspunde ntre"rilor posi"ile. &e aceea rspunsurile e%perilor or fi amestecate printre cele ale noicilor.
Aanta*ele: e%ist o comunitate care comunic asincron, comunitate ce conine cia e%peri i mai muli
noici#care na de la e%peri$4 e%perii or da rspunsuri la pro"leme post,ate pe forum, dnd chiar i
programele sau documentaia necesar pentru solare pro"lemei4
&ezaanta*ele: pentru a nelege documentaile i rspunsurile date de e%peri e neoie de cea timp
petrecut citind ce se ntmpl pe forum4 rspunsurile care or eni or tre"ui selectate ceea ce nu confer
rezolri n timp util.
=n procesul de educaie forumurile s,ar ncadra n acele spaii irtuale n care se pot da teme, i se pot
discuta pe "aza cunotinelor acumulate pn n momentul de fa. .%ist i posi"ilitatea ealuarii
studenilor'eleilor pe "aza temelor prezentate pe forum.#toi studenii i fac temele, fe forum prezint
rezultatele i pun la dispoziie un set de fiiere, toate acestea se uploadeaz ntr,o anumit dat, urmnd ca
dup aceea dat s se discute pe "aza celor prezentate$
A8anta7e
discutiile sunt pe o tema sta"ilita anterior , astfel ca, daca eleul doreste sa inete despre tema
respectia, are ocazia4
confruntarea mai multor pareri poate duce la eliminarea confuziilor in legatura cu su"iectul
studiat4
polemicile a*uta la dezoltarea gandirii4
eleul care are intre"ari in legatura cu un su"iect, odata intrat pe forum, are sanse foarte mari
sa gaseasca raspunsuri, pentru ca pe forum se afla utilizatori interesati de o anumita tema4
$eza8anta7e
se pot strecura informatii eronate in legatura cu un su"iect4
in general, nu poti aea acces la un forum daca nu iti creezi un cont in preala"il4
comunicarea e asincrona4
%latforma educationala
#e%emplificare pe )oodle$
(oft care are ca scop spri*inirea inatarii constructiiste si predarii in cazul comunitatilor care se "azeaza pe
internet. N astfel de inatare se "azeaza pe idea conform careia cunostintele se formeaza in mintea celui
care inata si nu sunt transmise intr,un unic mod de la profesor la ele. .leul este capa"il sa inete
"azandu,se pe e%periente proprii. Dn profesor care actioneaza prin prisma acestui punct de edere a
incerca sa creeze un mediu in centul caruia sa se afle studentul care sa isi construiasca "aga*ul de
cunostinte pe "aza aptitudinilor lui si a cunostintelor de*a asimilate, nu doar prin a pu"lica informatia de
care are neoie eleul si apoi a ealua cat a retinut eleul.
)oodle este o platforma e inatare open,source cu un numar de peste ->,@FF de site,uri inregistrate in -?F
de tari si cu 6,@;F,:>@ de utilizatori inregistrati in 6?6,7?6 de cursuri dupa cum arata statistica din fe"ruarie
6>><.
)oodle este un pachet softCare creat pentru a a*uta educatorii in a crea cursuri online de calitate.Aceste
sisteme de e,learning se mai numesc (isteme de management a inatarii,sisteme de management al
cursurilor,medii irtuale de inatare,instruire asistata de calculator sau pur si simplu e,learning.
Nriginea numelui:
/uantul )oodle este de fapt un acronim pentru )ediu &inamic de 0natare )odularizata Nrientat N"iect.
)oodle eolueaza din -::: si au e%istat diferite ersiuni care s,au im"unatatit in timp.5u se cunoaste e%act
numarul de persoane care folosesc )oodle instalat dar se doCloadeaza de cel putin @>> de ori pe zi. Pentru
7F
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
ca nu are neoie de licenta este folosit de uniersitati de peste tot care isi construiesc serere pe )oodle
pentru utilizatorii lor.
Pentru ca este free softCare utilizatorii lui sunt li"eri sa il foloseasca,modifice si sa il distri"uie.3uleaza pe
ma*oritatea sistemelor de operare 1inu%, +reeGsd, VindoCs, )ac N( care suporta P2P
/onstructiismul sustine ca cunoasterea este construita in mintea celui care inata, si nu transmisa in mod
neschim"at de la carti sau profesori./el care inata este capa"il sa inete "azandu,se pe propriile lui
e%periente.Dn profesor care procedeaza din acest punct de edere creaza un mediu centrat pe ele care ii
a*uta pe acestia sa construiasca pe seama cunostiintelor e%istente mai degra"a decat sa predea si apoi sa
erifice informatia pe care cred ca eleii lor ar tre"ui sa o stie.
+ilozofia social constructiista a )oodle,ului merge mai departe pe idea de constructiism afirmand ca o
astfel de inatare are loc mai "ine mai ales intr,un mediu cola"orati pe care toti il construiesc impreuna. 0n
)oodle asta inseamna posi"illitatea de a imparti rolul cum sunt optiunile de permisie care dau posi"ilitatea
fiecarui participant sa fie un profesor si la fel de "ine ele. (arcina de a fi profesor se schim"a de la a fi
asursa de informatiea la a fi influenta si model in cultura clasei, interactionand cu eleii intr,un mod
personal care se adreseaza neoilor lor personale, si moderand discutii si actiitati intr,un mod care
conduce colecti# si uneori negociat$ eleii spre scopurile de inatare ale clasei.
Instrumentul IT utilizat
Conceptele stiintifice 8izate
Forma in care ati preluat informatia
#fisier te%t, fisier imagine, fisier sunet, com"inatie I fisier ppt
soft educational ,etc$
'odul de utilizare efecti8a la clasa
#integrarea in procesul didactic la (tiinte$
Impresii dupa utilizarea instrumentelor IT
#aanta*e sesizate,
dificultati intampinate
7;
Dtilizati unul din aceste intrumente 0T conform e%plicatiilor si e%emplificarilor oferite pentru a o"tine
informatii sau mi*loace didactice utile procesului de insusire a cunostintelor stiintifice la &isciplina
(tiinte, specificand:
UBB Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, IPD, DPPD, Striinte - Suport portofoliu
Predescu Constantin
reactia clasei$
7:
Dtilizati unul din aceste intrumente 0T conform e%plicatiilor si e%emplificarilor oferite pentru a o"tine
informatii sau mi*loace didactice utile procesului de insusire a cunostintelor stiintifice la &isciplina
(tiinte, specificand: