Managementul

activit ilorăextra colare

- Note de curs -

Autor,

Prof.ăuniv.ădr.ăToaderăăPă ăLă ă ăAăN

Bra ov,

2016

1|Page
 CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………….. p 3

Unitateaădeăînv areă1. Problematicaăăeduca ieiăăintegrate…………………… .. p 8

Unitateaădeăînv areă2. Activit iăăextracurriculare.Activit ile extracurriculare

înăcomunitate. Exemple ……………………………………………………….. p 25

Unitateaădeăînv areă3. Modalit iădeăăoptimizareăaăprogramuluiă after school
înăînv mântulăprimar. Un exempluădeăbun ăpractic Buneăpracticiădeăactivit iă
extracurriculareăîn înv mântul primară iăsecundar. Evaluareaăimpactuluiăăactivit ilor
extra colareăasupraăform rii personalit iiăăelevului.ăExemple ………………….p. 42

Unitateaădeăînvatareănr.ă4 . Ghid deăplanificareăpentruăgr dini e,ă coliă iălicee. ….ă.pă121

Bibliografie……………………………………………………………………..ă p139

2|Page
 Introducere

Înălucrareaă„Descoperirea copilului”,ăMaria Montessoriăsus inea,ăînăurm ăcuăaproapeă

un secol, ideea educ rii copiilor i tinerilor pentru aă seă adapta,ă ceeaă ceă proiecteaz ă actulă
educativăînăviitor.ăEra o viziune integratoare. Peădeăalt ăparte,ăJerome Bruner avansa ipoteza c
„oric rui copil, la orice stadiu de dezvoltare i se poate preda cu succes, într-o form
intelectual ă adecvat , orice tem ”, dac ă seă folosescă metodeă şiă procedee adecvate stadiului
respectiv de dezvoltare, dac materia este prezentat „într-o form mai simpl , astfel încât
copilul s poat progresa cu mai mult uşurin şiă mai temeinic spre o deplin ă st pânire a
cunoştin elor” (Procesul educaţiei intelectuale, Ed. Ştiin ific , Bucureşti, 1970). Dină aceast ă
perspectiv ăasupraăeduca ieiăseăpoateărevendicaăprogramulă coala,ăaltfel.
Oricât ar fi de important ă educa ia formal , ea nu epuizeaz sfera influen elor
formative exercitate asupra copilului. R mâneăcadrul larg al timpului liber al copilului, în care
via a cap t alte aspecte decât cele din procesul de înv are şcolar . În acest cadru, numeroşiă
al iăfactori ac ioneaz , pozitiv sau nu, asupra dezvolt rii elevilor.
Educa ia extracurrricular (realizat dincolo de procesul de înv mânt) îşi are
rolul şi locul bine stabilit înă formarea personalit iiă copiilor. Educa ia, prin activit ile
extracurriculare, urm reşte identificarea şi cultivarea coresponden ei optime dintre aptitudini,
talente, cultivarea unui stil de via civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ
în diferite domenii. Începând de la cea mai fraged ă vârst , copiii acumuleaz ă o serie de
cunoştin eăpunându-i in contact direct cu obiecteleăşiăfenomenele din natur .
Trebuin a de se juca, de a fi mereu în mişcare, este tocmai ceea ce ne permite s
armoniz mă şcoala cu via a. Solu iaă optim ă este realizareaă echilibruluiă activit iloră specificeă
educa ieiăformaleăcuăceleănonformaleă iăinformale.ăScopul principal al activit ilor extraşcolare
este dezvoltarea unor aptitudini speciale, antrenarea elevilor înă activit i cât mai variate şi
bogate în con inut, cultivarea interesului pentru activit i socio-culturale, facilitarea integr rii
în mediul şcolar, oferirea de suport pentru reuşitaă şcolar ă în ansamblul ei, fructificarea
talentelor personale şi compatibilizarea aptitudinilor cu atitudinile.

1. Obiective generale

Studen iiăvorăfiăcapabiliăs :

 expliceăloculăşiărolulădisciplineiăăTeoriaă iăpracticaăactivit ilorăextra colareă(TPAE)ăînăsistemulă

ştiin elorăeduca iei;

 identifice elementele fundamentale ale disciplinei Teoria iăpracticaăactivit ilorăextra colare ;

 analizezeă competen eleă careă voră fiă formateă eleviloră înă vedereaă realiz riiă deă performan eă
educa ionaleăînăfunc ieădeăpoten ialulăfiec ruiăelev;

3|Page
 proiectezeăscenariiăeduca ionaleăcareăs ăfieăcomplementareăstrategiilor de instruire utilizate la
clas ;

 evaluezeăimpactulăpeăcareăăăexperien eleădeăînv areădinăcadrulăfiec reiăactivit iăextr colareăleă

auăasupraădezvolt riiăpersonalit iiăeleviloră;

 argumentezeăop iunileăpentruădiferiteăstrategiiăeduca ionaleăprinăraportare la principalii factori

careăseăpotăăluaăînăconsiderare;

 evaluezeă obiectivă iă completă parcursulă unuiă elevă iă calitateaă materialeloră iă aă situa iiloră
educativeăutilizateăînăactivit ileăextra colare.

2.ăCompeten eăconferite.

Apreciemăc ăînăurmaăasimil riiăcunoştin elor,ăaăexers riiăşiăaăaplica iilorăprev zuteăînăsuportulă

deă curs,ă studen iiă îşiă voră perfec ionaă ă competen eleă peă careă le-auă dobândită înă timpă şiă leă voră
reorganizaăînăraportăcuăurm toareleăcategoriiădeăcompeten e:ă

2.1.ăDeăcunoaştereăşiăîn elegere

 caracterizareaăăstatutuluiăepistemologicăalădidacticilorădinăînv mântulăprimar;

 determinarea pozi iei disciplineiăPedagogiaăînv mântuluiăprimară iăpre colarăîn sistemul

ştiin elor educa iei;
 definirea şi caracterizarea principalelor categorii de concepte teoreticeăăşiămetodologiceă
specifice domeniului: curriculum,ăinstruire,ăevaluare,ădidacticiădeăspecialitateă iădidacticileă
activit ilorăăextra colareă iăextracurriculareă etc.;
 asamblarea conceptelor într-un limbaj ştiin ific şiă coerent şiă utilizarea lui înăactivitatea
profesional .

2.2.ăDeăexplicareăşiăinterpretare

 descrierea,ăinterpretareaăşiăevaluareaăprincipalelorăevolu ii, orient ri, perspectiveădeăanaliz a

activit iiăeducativeădinăgr dini ă iă coal : curriculum, educa iaăintegrat ,ănoileăeduca ii,ăafter-
school,ăeduca iaăpentruătimpăliber,ăcomplementaritatea dintreăformeleăeduca iei,ăevolu iiăînăsetulădeă
competen eăaleăcadruluiădidacticădină coalaăprimar ă iăgr dini ăetc.

 analiza reflectiv-critic ă şiă formularea judec ilor de valoare proprii privind abordarea
domeniului în literatura de specialitate;

4|Page
 identificarea şiă evaluarea direc iilor şiă tendin elor reprezentative de evolu ie din domeniul
politicilor, teoriei şiă ă practiciiă educa ionale înă ă înv mântulă preuniversitar:ă reforme,ă
paradigme,ăproblemeăcritice,ăperspectiveădeăevolu ie.

2.3 Aplicative

 dobândirea unui set de abilit i practice specificeăproiect riiăşiăimplement riiăunorăinova iiăînă

ariileăcurriculareăprinăextensiiăaleăacestoraăsubăformaăactivit ilorăextracurriculare/extra colare;

 integrarea şiă utilizarea efectiv ă înă practica şcolar ă a demersurilor moderne de proiectare,
implementare, evaluareăaăcomplementarit iiăactivit ilorăsubordonateăeduca ieiăformaleăcuăceleă
aleăeduca ieiănonformaleă iăinformale,ăîn concordan cu cerin ele form rii profilului de
competen pe diverse cicluriădeăşcolarizare;

 dezvoltarea abilit ii de a analiza critic documentele curriculare principale şiăauxiliare în baza

c rora se desf şoar activit ileăextracurriculare/extra colareă;

 dezvoltarea abilit ii de a construiăsitua iiădeăinstruireă iăeducare,ămaterializateăînă documente

curriculare proprii (scenariiăpentruăactivit ileăextra colare, care s ăă satisfac ăă la un nivel
acceptabil condi iileă înv mântului modern, centrat pe nevoile, aspira iile, posibilit ile şi
limitele elevului).

 dezvoltareaă competen eloră deă proiectare,ă implementareă iă ă evaluareă aă unoră scenarii

educa ionaleăcareăs ăconduc ălaăoăofert ăcomplet ăpeăcareă coalaăoăfaceăcomunit iiălocaleă(ădeă
exemplu proiecte legate de timpul liber, de program afteră school,ă deă activit i educativeă înă
programulă coalaăaltfelăetc.);

 dezvoltareaăcompeten elorădeăproiectare,ăimplementareă iăăevaluareăaăunorăproiecteădeăcercetareă

educa ional ăprivindănevoileăeduca ionaleăaleăclasei,ăaleă coliiă iăaleăcomunit iiălocaleăetc.

3. Atitudini

 integrarea conceptelor,ăprincipiilorăşiăinstrumentelorăproprii disciplinei Teoriaă iăpracticaă

activit ilorăextra colare în sistemul valorilor profesionale ale studentului;

 receptivitate la inova iile din sfera bunelorăpracticiăeduca ionaleăînăcadrulăactivit iloră

extra colare;

 deschidereă iă optimismă cump tată înă realizareaă activit iloră educativeă prină cooperareă cuă to iă
actorii/agen iiăăinteresa iădeăcalitateaăunuiăprodusăeduca ionalădeăcalitate.

5|Page
 4. Structura cursului

Cursul cuprinde ase unit iă deă înv are, din care primele trei au caracter recapitulativ,
îndeosebiăaăproblematicilorăreferitoareălaăeduca iaăintegrat ă iălaăcurriculum.ă
4.1. Problematicaăintegr riiăcon inuturilorăînăpreuniversitar
Integrarea con inuturilor vizeaz stabilirea de rela ii strânse,ă convergen eă întreă
elemente precum: concepte,ăabilit i,ăvaloriăapar inândădisciplinelorăăşcolareăădistincte. (Gilbert
de Landsheere, Dictionnaire de l’evaluation et de recherche en education, Paris, PUF 1992)
●ăintegrare intradisciplinar - „esteăăopera iaăăcareăăconst ăăînăăaăconjugaăădou ăăsauăămaiăămulteăă
con inuturiă ă interdependenteă ă apar inândă aceluiaşiă ă ă domeniuă ă ă deă ă ă studiu,ă ă ă înă ă ă vedereaăăă
rezolv riiă ă ă uneiă ă ă probleme,ă studieriiă uneiă temeă sauă dezvolt riiă abilit ilor.ă Spre exemplu,
integrareaădatelorăistoriceăaleăcâtorvaă riăpentruăaăîn elegeădinamicaădeăansambluăaăuneiăepoci”ă
(Dictionnaireăactuelleădeăl’education,ăGuerin,ă1993)

●ă integrare interdisciplinar - interac iuneă ă existent ă ă întreă ă dou ă ă sauă ă maiă ă multeă discipline,ă
care poateă s ă mearg ă deă laă simplaă comunicareă deă ideiă pân ă laă integrareaă concepteloră
fundamentaleă privindă epistemologia,ă terminologia,ă ă metodologia,ă ă procedeele,ă ă dateleă ă şiăă
orientareaăăcercet rii”ă(OCDE,ă1972)
Integrarea interdisciplinar const ă dină selectarea dină mediulă naturală şiă socială aă
unuiă domeniuă şiă gruparea cunoştin eloră derivateă dină diferiteă disciplineă ştiin ificeă înă func ieă de
relevan aălorăpentruăcunoaştereaăintegral ăşiăac iuneaăuman ăasupraădomeniuluiărespectiv.

Avantaje:
• Concepteleăşiăorganizareaăcon inutuluiădinăaceast ăperspectiv :
- favorizeaz ăătransferulăăşi,ăăprinăăurmare,ăărezolvareaăădeăăproblemeăănoi;
- permităăoăăvedereăămaiăăgeneral ăăşiăăoăădecomparti-mentareăăaăăcunoaşteriiăumane”.
Dezavantaje:
Trebuieăs ăeviteătendin aădeăăgeneralizareăăabuziv ăăşiăădeăăînsuşireăăaăăunorăăcunoştin eăăşiăă
deprinderiădezlânate
●ăintegrare multidisciplinar ;

●ăintegrare pluridisciplinar ;

6|Page
●ăintegrare transdisciplinar
Înă ă teoria,ă ă dară ă maiă ă alesă ă înă ă practicaă ă educa ional ,ă ă seă ă foloseşteă termenul generic de
„integrareă ă ă interdisciplinar ”ă ă ă aă ă ă con inuturilor,ă ă ă pentruă ă ă aă acoperiă toateă perspectivele,ă cuă
excep iaăintradisciplinarit ii. D’Hainautăsus ineăc ăarăfiăpreferabilăs ăseăvorbeasc de perspective
nondisciplinare.
Argumente favorabileăintegr riiăcon inuturilor dinăprogrameleă colareăactualeădină
înv mântulăpreuniversitarăromânesc:
• Planulă ă cadruă ă esteă ă structurată ă peă ă celeă ă şapteă ă ariiă ă curriculare,ă ă careă exprim ă inten iaă
evident ădeăaăg siăsolu ii pentru integrarea con inuturilor.
• Ariileă curriculare,ă reprezint ă ună grupajă deă ă disciplineă ă careă ă auă ă înă ă comună ă anumiteăă
obiectiveă ă deă ă formare.ă ă Întreă celeă şapteă ariiă curriculareă exist ă ună echilibruă dinamic.ă
Raportulădintreăariileăcurriculareăseămodific ăînă func ieădeăvârstaăcelorăcareăînva ăşiădeă
specificulăciclurilorăcurriculareă(CurriculumăNa ional,ăpag.ă5).
• Laăăănivelulăăăunorăăăprogrameăăăpentruăăăînv mântulăăăpreuniversitarăăăseăopereaz ăăcuăă
„teme”,ăăcuăă„orient riăătematice”ăădeăăfapt,ăăcareăăsemnific ăfaptulăăc ăăprofesorulăăareăăoăă
anumit ă ă libertateă ă deă ă aă ă alegeă ă sauă ă deă ă aă propuneă con inuturi.ă Remarc mă deciă
flexibilitateaădeosebit ăaăacestuiădemers.
Dificult iăşiălimite:
• dificultatea preg tiriiăcadrelorădidactice careă saă predeaă într-o asemenea manier .ă
Sistemulă deă formareă ini ial ă şiă continu ă aă cadreloră didacticeă ă ă dină ă ă Româniaă ă ă esteăăă
predominantăăăaxatăăăpeăăăpredareaăăăpeădiscipline,ăăînăăfunc ieăădeăăspecializareaăădeăăpeăă
diplomaăădeăăabsolvireăăaăfacult iiăsauăcolegiului;
• imposibilitateaăăăaprofund riiăăădeăăăc treăăăeleviăăăaăăăcunoaşteriiăăăştiin ificeăspecializate;
• lipsaădeătradi ieăpedagogic ăaăintegr rii;
opozi iaăălatent ăăsauăăactiv ăăaăăcadrelorăădidacticeăăprivindăătendin eleăintegratoare

7|Page
 UNITATEAăDEăÎNV ARE 1

PROBLEMATICAăăEDUCA IEI INTEGRATE

1. Introducere

Într-oăsocietateăînăcontinu ăschimbare,ăeduca iaănuăputeaăr mâneăindiferent ,ătrebuiaăs ăseă

adaptezeă noiloră cerin e.ă Elevulă nuă maiă esteă ună subiectă pasivă înă procesul de predare-înv are,ă
punându-seă totă maiă multă accentulă peă participareaă activ ă aă acestuia.ă Înă acestă fel,ă elevulă îşiă
formeaz ă competen eă transferabile,ă îşiă asum ă roluriă înă echip ,ă dezvoltândă ună comportamentă
prosocial,ăî iădezvolt ăcompeten aădeăaăînv aăs ăînve e,ăpreg tindu-seăpentruăvia ,ăpentruăaăfaceă
fa ă provoc riloră societ iiă i,ă maiă cuă seam ,ă pentruă aă r spundeă cerin eloră loculuiă deă munc ă peă
careăîlăvizeaz ălaăunămomentădat.ăNoulăangajat,ăalămileniuluiăIII,ătrebuieăs ăvin ăcuăunăbagajădeă
cuno tin e,ă competen e,ă valori,ă atitudini,ă adaptate,ă înă condi iileă uneiă competitivit iă crescuteă peă
pia aă muncii.ă Trebuieă s ă fieă capabilă s ă gândeasc ă critică şiă strategică pentruă a-şiă rezolvaă
problemele,ăs ăpoat ăînv aăîntr-unămediuăaflată într-oăcontinu ăschimbare,ăs ăîşiă poat ăconstruiă
cunoaştereaă peă surseă numeroase,ă dină maiă multeă perspectiveă iă s ă fieă capabilă s ă colaborezeă laă
nivelă locală şiă regional.ă Pentruă aceasta,ă esteă nevoieă nuă numaiă deă schimbareaă curriculum-ului,
ac iuneă care,ă înă liniiă mari,ă s-aă încheiată şiă laă noi, ciă seă impuneă oă schimbareă înă ceeaă ceă prive teă
aplicareaă lui.ă Esteă nevoieă deă oă proiectare,ă organizareă şiă diseminareă aă tehniciloră demersuluiă
didactică în,ă întreă şiă dincoloă deă oriceă disciplin .ă Toateă acesteaă seă potă realizaă printr-oă educa ieă
integrat ă,ărealizat ăpeămodelulătransdisciplinarit ii.

s ăneăreamintimă…
Dup ă academicianulă B.ă Nicolescu,ă „Înă domeniulă educa iei,ă transdisciplinaritateaă
urm reşteăpunereaăînăfunc iuneăaăuneiăinteligen eăl rgite,ăcareăreflect ătriada:ăinteligen aăanalitic ,ă
inteligen aăemotiv ,ăinteligen aăcorpului”ă(Pro Saeculum 3/2006).
Trecerea de la o inteligen ă analitic ă esteă preaă lent ă înă compara ieă cuă inteligen aă
emo ional . Avem nevoie deci, înă educa ie,ă deă ună echilibruă întreă cunoaştereaă analitic ă şiă fiin aă
interioar .ă Înă plus, tendin aă de globalizare,ă careă amenin ă lumea,ă antreneaz ă ună enormă fluxă
migratorădeăoameniăapar inândăunoră riăcuăoăanumit ăcultur ,ăreligieăşiăspiritualitate,ăînă riăcuă
alt ă cultur ,ă religieă şiă spiritualitate. Nouaă educa ieă trebuieă s ă introduc ă dialogul întreă culturi,ă
8|Page
religiiăşiăspiritualit i,ăunădialogăcare p streaz ăintact ăpersonalitateaăfiec reiăculturi,ădarăoăfaceăşiă
comprehensibil ătotodat , valorificândăpun iăîntreădiferiteăcunoştin e.
Iat ,ă deciă c ă transdiciplinaritateaă aă devenită necesar ă pentruă aă pentruă aă r spundeă noiloră
cerin eăeduca ionale.
Prin educa iaăintegrat ,ărealizat ăpeămodelulă transdisciplinarit ii, se trece de la tipul de
înv areăconceptual ăaprofundat ăşiăutil ,ălaăînv areaăprinăproblemeăprovocatoare, semnificative,
adaptate nivelului propriu cognitiv, formându-se,ă înă acestă fel,ă capacitateaă deă aă aplicaă
cunoştin ele,ădeăaărealizaătransferul acestora şiăaăgeneraănoiăcunoştin e.ă
Termenul de transdisciplinaritate a fost folosit pentru prima data de Jean Piaget,
cunoscutulă psihologă eleve ian,ă înă anulă 1970,ă cuă ocaziaă Colocviuluiă Interdisciplinaritatea –
Probleme de învăţământ şi de cercetare în universităţi,ă desf şurată laă Nisaă subă organizareaă
OCDE. Atunci, Jeană Piagetă aă propusă ad ugareaă laă ă accep iunea de interdisciplinaritate – înă
interiorulădisciplinelorăăşiăaăacccep iuniiădeătransdiciplinaritateă- dincoloădeădiscipline,ădep ireaă
grani elorăuneiădiscipline.
IdeeaăluiăPiagetăesteăsus inut ă iădeăal iăcercet tori:ăEdgarăMorin,ăEricăJantchsăă iăEdgar Faure.
Mai târziu,ă înă aniiă optzeciă aiă secoluluiă trecut, preocuparea pentru transdiciplinaritate
începeăs -iăatrag ăpeănumero iăoameniădeă tiin ,ăîndeosebiăfizicieni.ă Înăacestăsens,ăînă1987ăs-a
înfiin atălaăParisăCentrul Interna ional de Cercetări i Studii Transdiciplinare (CIRET),ăalăc ruiă
pre edinteă esteă ună română – Basarab Nicolescu,ă fiziciană teoreticiană laă Centrulă Interna ională deă
Cercet riăŞtiin ificeăalăUniversit iiădinăParis,ămembruăalăAcademieiăRomâne.ăDinăacestămoment,ă
transdiciplinaritateaă începeă s ă capeteă oă importan ă dină ceă înă ceă maiă mare.ă La propunerea lui
Basarab Nicolescuă iă aă luiă Renéă Berger,ă înă anulă 1992,ă iaă fiin ă Grupul de Reflec ie asupra
Trasdiciplinarită ii deă peă lâng ă UNESCO.ă Înă noiembrieă 1994,ă înă Portugaliaă areă locă primulă
Congres Mondial al Transdisciplinarit ii,ă înă cadrulă c ruiaă s-a redactat Carta
Transdisciplinarită ii,ă declara ie-program,ă careă permiteaă oric reiă persoaneă s - i dea acordul
privindăpromovareaăm surilorăprogresiveădeăordinăna ional,ăinterna ională iătransna ional.
Dac acumătreiădecenii,ătransdiciplinaritateaăeraăv zut ădoarăcaăoănecesitateădeădep ireăaă
limitelorădisciplinelor,ăînăprezent,ă B.ă Nicolescu,ădup ădou ădeceniiădeăcercetare,ădeăelaborareăaă
acestei teorii, arat ă c ,ă deă fapt,ă esteă vorbaă despreă „stabilirea de legături între fapte, oameni,
culturi, religii, discipline, tot ceea ce uneşte, ceea ce traversează diverse zone ale domeniului
cunoaşterii şi ceea ce este dincolo de toate domeniile cunoaşterii. Cu alte cuvinte, finalitatea
transdisciplinarităţii este înţelegerea omului în totalitate”(LuciaăD r mu ,ăProăSaeculumă3/2006ă
– Transdiciplinaritatea - o nouă viziune asupra lumii)
9|Page
 Schimb rileă careă s-auă petrecută înă domeniulă educa ieiă auă avută caă punctă deă pornireă iă
Raportulă Comisieiă Interna ionaleă aă Educa ieiă pentru Secolul al XXI-leaă apar inândă UNESCO,ă
cunoscutăşiăsubănumeleădeăRaportul Delors (Comoaraăl untric ,ăEd.ăPolirom,ă2000).

Înăacestăraportăseăsubliniaz ăc ănuăesteăsuficientăcaăfiecareăindividăs ăacumuleze,ădeălaăoă

vârst ă fraged ,ă ună volumă deă cunoştin eă pe careă s ă leă foloseasc ă apoiă de-aă lungulă întregiiă vie i.ă
Fiecareăindividătrebuieăs ăfieăpreg tităs ăprofiteădeăocaziileădeăaăînv aăcareăiăseăofer ăde-a lungul
vie ii,ăatâtăpentruăa-şiăl rgiăorizontulăcunoaşterii,ăcâtăşiăpentruăaăseăadaptaălaăoălumeăînăschimbare,
complex ,ăinterdependent ă(art.3).
Referindu-se înă articolulă s uă (art.11) la evolu iaă conceptuluiă deă societateă careă înva ă
(learning society) prin prezentarea lucr rilorăunorăspecialiştiărecunoscu iă(Donald Schon, Robert
M.ă Hutchins,ă Torstenă Husén,ă Roger Boshier, Richard Edwards), Smith, M.K. concluzioneaz ă
c toateăsociet ileătrebuieăs ăseăcaracterizezeăprinăînv are,ăaltfelăvorăpieri.
Foarteă importantă esteă faptulă c ă acestă raportă subliniaz ă faptulă c ă educaţiaă trebuieă
organizat ă înă jurulă aă patruă tipuriă fundamentaleă deă înv ţare,ă care,ă peă parcursulă vie iiă voră
constituiăpiloniiăcunoaşterii.ăAce tiaăsunt:

a) aăînv ţaăs ăcunoşti/s ă tii (dobândireaăinstrumentelorăcunoa terii),

b) aă înv ţaă s ă faci (s ă faciă cevaă cuă ceeaă ceă tii,ă s ă apliciă ceeaă ceă aiă dobândită prin
cunoa tere),
c) aă înv ţaă s ă tr ieştiă al turiă deă ceilalţi (s ă accep iă c ă tr ie tiă într-o lume cu
persoaneădiferite,ăs ăaccep iădiversitateaă iăs ăcoopereziăcuăalteăpersoane)ă
d) aă înv ţaă s ă exişti/s ă fii (s ă fiiă responsabil,ă s - iă croieştiă şiă s - iă dezvol iă propria
personalitate,ăsim ulăcivicăetc.)ă(Delors,ă2000,ăp.ă69).
Ceiă patruă piloniă sunt,ă deă fapt,ă competen eă fundamentaleă aleă educa ieiă deă esen ă
transdiciplinar .ăÎnăacesteăcondi ii,ăabordareaătrasdiciplinar ăpareăs ăfieăsolu iaăpentruăunătipănouă
deăeduca ie.

2.ăPredareaăintegrat ăaăcon inuturilor

Aceast ăămanier ăădeăăorganizareăăaăăcon inuturilorăăînv mântuluiăăesteăoarecumăăsimilar ăă
cuă ă interdisciplinaritatea,ă ă înă ă sensulă ă c ă ă obiectul de învăţământ are ca referinţă nu o
disciplină ştiinţifică, ci o tematică unitară, comună mai multor discipline
10 | P a g e
 ● Deosebirea const ăăîn urm toareleă:
- interdisciplinaritatea identifică o componentă a mediului pentru organizarea
cunoaşterii;
- organizareaă integrat iaă ă caă ă referin ă ă o idee sau un principiu integrator care
transcede graniţele dintreăăădisciplineleăăăştiin ificeăăăşiăgrupeaz ăcunoaştereaăînăfunc ieădeănouaă
perspectiv
Predareaăăintegrat ăcunoaşteăăoăăextensieăărelativăărapid ,ăăînăăprimulăărândăădatorit ăfaptuluiăc ă
r spundeăunorăpreocup riăprivindănaturaăştiin ei.
Paşiămai Fermi înăpredareaăintegrat ăs-auăf cutăînăînv mântulăpreşcolarăşiăprimar, şiăîntr-o
m sur ămaiămic ăînă înv mântulăgimnazialăşiăliceal.ă
Predareaă integrat ă seă dovedeşteă aă fiă oă solu ieă pentruă oă maiă bun ă corelareă aă ştiin eiă cuă
societatea, cultura, tehnologia
Seăîntâmpin ăoăserieădeădificult i,ăceă inăînăprimulărândădeăschimbareaămentalit iiăcadreloră
didactice,ăînl turareaăcomodit ii,ăaăiner iei.
Înă predarea/înv areaă con inuturiloră esteă dină ceă în ceă ă ă maiă ă ă prezent ă ă ă tendin aă ă ă deăăă
organizare a acestora dintr-oăăăperspectiv ăintegrat .ăăÎnăădilemaăăpred riiăăpeăădisciplineăădeăă
sineăst t toareăăsauăăpeăăbazaăăintegr riiăăcon inuturilorăăînă ă„câmpuriăăcognitivăăintegrate”ăcare
transcedăăgrani eleăădintreăădiscipline,ăăaăăavansat mai rapid cea de-aăădouaăvariant .
2.1. Niveluriăaleăintegr riiăcurriculare:
Înă func ieă deă ce anumeă integr mă (cunoştinţe, deprinderi, competenţe, valori, atitudini,
metodologii de lucru)ă şiă cât de multă integr mă (inserţie, armonizare, corelare, intersectare,
fuziune),ăputemădistingeăcâtevaăniveluriăînăabordareaăintegrat ăaăcurriculum-ului:

2.1.1. Monodisciplinaritatea esteăăăcentrat ăăpeăăăobiecteleăăădeăăăstudiuăindependente,ăă

pe specificitatea acestora,ăăpromovândăăsuprema iaădisciplinelorăformale.ă
Monodisciplinaritatea/intradisciplinaritatea esteăcentrat ăpeădiscipline separate, independente,
considerateăizolate.ăPrinămonodisciplinaritateăseăaccentueaz ăimportan aăfiec reiădiscipline,ă
fiecare fiindăv zut ăcaăunăîntreg.ăLaăacestănivel,ăvorbimădeăintegrareădac ăneăreferimălaăabordareaă
maiămultorătemeăaleăaceleia iădiscipline,ăconjugareaăunorăcon inuturiăinterdependenteăaleă
înv rii,ăapar inândăaceluiaşiădomeniuădeăstudiu,ăpentruăaărezolvaăoăproblem ,ăaăstudiaăoătem ,ăaă
dezvolta deprinderi.

De iăintradisciplinaritateaăareăînăvedereăintegrareaălaănivelulăcon inuturiloră iăintegrareaălaă

nivelulă deprinderiloră iă competen elor,ă areă numeroaseă incoveniente,ă maiă alesă înă cadrulă uneiă
11 | P a g e
educa iiă sauă ală unuiă înv mântă global:ă lipsaă motiva iei,ă incapacitateaă deă aă asiguraă transferulă
cunoştin elor,ă “enciclopedismulă specializat”,ă rolulă secundară peă care-lă joac ă celă careă înva ă etc.ă
Acesteă deficien eă seă credeaă c ă potă fiă înl turateă prin organizarea interdisciplinar a
înv mântului,ăaceastaăoferindăelevilorăprilejulădeăaăseăfamiliarizaăcuăprincipiiăgenerale,ăorientateă
înăcontexteăcâtămaiăvariateăposibil.ă
Inconveniente ale abordării intradisciplinare:
• înv area principiilor unei discipline nu ofer ă garan iaă transferuluiă ă acestoraă ă înă ă alteăă
discipline,ştiutăăfiindăăfaptulăăc ătransferul orizontal al cunoştinţelor se face puţin (doar la
eleviiăceiămaiădota i);
• a dus laă „paradoxul enciclopedismului specializat”. Acesta închideă elevul şiă profesorulăă
într-oăătranşeeăăpeăăcareăăşi-oăăsap ăăeiăăînşişiăăşiăăcareăăîiăizoleaz ădinăceăînăceămaiămultăpeă
m sur ăceăoăadâncesc.ăSau,....ăcelăceăînva ăvaăcunoaşteătotămaiămultădespreăunădomeniuă
totămaiărestrâns,ăînaintândăc treăaceaălimit ăundeăva şti totul despre nimic;
• înăădevotamentulăăs uăăpentruăădisciplinaăădeăăstudiu,ăăprofesorulătindeăs ătreac ăpeăplanulă
alădoileaăobiectulăprioritarăalăeduca iei:ăelevul;
puneăăînăăconcuren ăăprofesoriiăădeăădiferiteădiscipline,ăînălocăs -iăreuneasc
Înainteă deă aă vorbiă despreă organizareaă interdisciplinar ă aă înv mântuluiă seă cuvineă s ă
abord mă maiă întâiă multi/pluridisciplinaritateaă considerat ă caă fiindă oă faz ă inferioar ă
interdisciplinarit ii.
Elementeă deă integrareă potă s ă apar ă înc ă deă laă acestă nivelă intradisciplinar,ă înă celă pu ină
dou ămoduri:
a.1)ăăinserţie aăăunuiăăfragmentăăînăăstructuraăăuneiăădisciplineăă(înăcon inutulăunuiăobiectă
de studiu este inserat un fragment care are rolul de a ajuta la clarificarea unei teme sau care
aduceăinforma iiănoiădespreăproblemaăinvestigat ).
a.2) Introducerea, a unui fragment referitoră laă via aă cotidian ă aă oameniloră dintr-o
anumit ăepoc (pentruăoăcâtămaiăbun ăclarificareăaămomentuluiăistoric respectiv) sauăinser iaăunoră
elementeăinediteădinăvia aăuneiăpersonalit iă(laăistorie);
a.3) Armonizare a unor fragmente independente (aparent) din cadrul unui obiect de
studiuă ă pentruă ă aă ă permiteă ă maiă ă bunaă rezolvareă aă unoră probleme,ă pentruă în elegereaă câtă maiă
complet ăaăunuiăsubiectăsauăpentruădezvoltareaăanumitorăcapacit iăşiăatitudini.

Exemple:ă armonizareaă ă pred rii unor teme precum Circuitul apei în

12 | P a g e
natură, Poluarea factorilor de mediu, Apele curgătoare pentruă aă conştientizaă importan aă
problemelor ecologice legate de poluarea mediului

2.1.2. Pluridisciplinaritatea/multidisciplinaritatea seă refer ă laă situa iaă înă careă oă tem ă
apar inândă unuiă anumită domeniuă esteă supus ă analizeiă dină perspectivaă maiă multoră discipline,
acesteaă dină urm ă men inându-şiă nealterat ă ă structuraă ă şiă ă r mânândă ă independenteă ă uneleă ă înăă
raport cu celelalte; Pluridisciplinaritatea/multidisciplinaritatea esteă formaă ceaă maiă pu ină
dezvoltat ădeăîntrep trundereăaădisciplinelor,ăconstândănumai înăal turareaăanumitorăelementeăaleă
diverselorădiscipline,ăeviden iindăaspecteleălorăcomune.ăO tem ăcareăapar ineăunuiădomeniuăesteă
supus ă analizeiă dină perspectivaă maiă multoră discipline,ă acesteaă r mânândă independente,ă îns ă înă
raport unele cu altele. Diverseleădisciplineăanalizeaz ăaceeaşiăproblematic ăf r ăs ăseăajung ălaă
sintezeă comuneă şiă laă puncteă deă vedereă comune;ă r spunsurileă dateă pună înă eviden ă multipleleă
fa eteăaleăaceleiaşiătemeăsauăprobleme. Esteăcaă iăcumăarăaveaălocăoădiscu ieăînăcareăfiecareădintre
parteneriăîşiăexprim ăpunctulăpropriu,ăunicădeăvedere.
Dinăperspectivaăpluridisciplinar ăseăporne teăădeălaăoătem ,ăoăsitua ie,ăproblem ,ă
careă ineă deă maiă multeă discipline,ă înă acelaşiă timp,ă şiă deă diferiteă principiiă organizatoare.ă Eraă de
preferatăs ăseăaplice,ămaiăalesăînăînv mântulăprimar,ăidentificându-seăcuăperspectivaătematic ăşiă
cuăpedagogiaăcentrelorădeăinteres,ăini iateăînăurm ăcuădou ăsecole,ădeăDewey,ăînăSUA,ăşiăputernică
dezvoltat ăînăsecolulăalăXX-lea,ădeăc treăDecroly,ăînăBelgia.
Interdisciplinaritatea presupune o intersectare a diferitelor arii disciplinare prin
ignorareaă limiteloră stricteă aleă disciplinelor,ă seă caut ă temeă comuneă pentruă diferiteă obiecteă deă
studiuăcuăunăordinădeăînv areămaiăînalt.ăEsteă„oăform ădeăcooperareăîntreădisciplineădiferiteăcuă
privireălaăoăproblematic ,ăaăc reiăcomplexitateănuăpoateăfiăsurprins ădecâtăprintr-oăconvergen ăşiă
oăcombinareăprudent ăaămaiămultorăpuncteădeăvedere.”ăă(Cucoş,ăPedagogie, 2000, p.70).
Prin interdisciplinaritate se realizeaz ăac iuneaădeschis ădintreăcompeten eăsauăcon inuturiă
interdependenteă dină dou ă sauă maiă multeă discipline,ă ceă implic ă interpenetrareaă disciplinelor.ă
Tendin aăesteăde realizareăaăobiectivelorădeăînv areădeăordinămaiăînaltă(capacit iămetacognitiveă
cum ar fi: luareaădeădecizii,ărezolvareaădeăprobleme,ăînsuşireaămetodelorăşiătehnicilorădeăînv areă
eficient ).ăTotodat ,ătrebuieăsubliniatăfaptulăc ăinterdisciplinaritateaăesteăcentrat ăpeăformareaădeă
competen eătransversale,ăcuăoădurabilitateămaiămareăînătimp.
Înă timp,ă s-aă descoperită faptulă c ă exist ă cevaă superioră interdisciplinarit ii,ă cevaă careă s ă
asigureă unitateaă cunoa teriiă printr-oă abordareă atâtă aă elementeloră comuneă careă seă afl ă întreă

13 | P a g e
discipline,ă în untrulă disciplinelor,ă dară iă dincoloă deă ele,ă adic ă abordareaă transdisciplinar ă aă
educa iei.ăă

• Comenius aădenun atăcuăt rieăînc ădină1657ătendin aădeăf râmi areăaăştiin eiăînădisciplineă

f r ăleg tur ăîntreăele.ăRemediul laăaceast ădezbinareăintern ăarăfi,ăspuneaăel,ăpedagogia
unit iiă(pansophia).ă
• Ast ziă perpetuareaă cunoaşteriiă aă g sită alteă suporturiă decâtă ă memoriaă ă oamenilor.ăă
„Perspectiva s-a schimbat: se acordă mai multă atenţie omului care urcă decât
drumului pe care-l urmează "
• Solu iaăădeăăaplicatăeste:
– nici interdisciplinaritate totală, nici învăţământul pe materii concepute în
maniera tradiţională;
o combinare între aceste două formule, realizată în funcţie atât de exigenţele ştiinţelor
contemporane şi de diferite activităţi sociale cât şi de exigenţele psihologice ale diferitelor
vârste pare mai realistă şi mai eficace” (UNESCO, Reunion sur la methodologie de la
reforme des programes scolaires)

- obiecteleă deă studiuă contribuie,ă fiecareă înă func ieă deă propriulă specific,ă laă clarificareaă temeiă
investigate. La acest nivel vorbim de o corelare aădemersurilorămaiămultorădisciplineăînăvedereaă
clarific riiăuneiăproblemeădinăcâtămaiămulteăunghiuriădeăvedere.

Exemplu: Calitatea mediului esteă oă tem ă careă poateă fiă abordat ă atâtă dină perspectivaă
educa ieiăcivice,ădarăşiăaăcunoaşteriiănaturiiăsauăchiarălaăalteădisciplineădinăplanulădeăînv mânt...

2.1.3. Transdisciplinaritatea esteăprivit ăcaăoăform ăsuperioar ăaăinterdisciplinarit iiă iă

presupuneă concepte,ă metodologieă iă limbajă careă tindă s ă devin ă universale:ă teoriaă sistemelor,ă
teoriaă informa iei,ă cibernetica,ă modelizarea,ă robotizareaă etc..ă Nuă caut ă s ă elaborezeă oă
superdisciplin ăcuprinzândătoateădisciplinele,ăciăs ăcreezeăoăpunteăcomun ătuturor disciplinelor,
i,ăînăacela iătimp,ăposibilitateaădeăaădep iăgrani eleăpropriiăfiecr reiădiscipline.ăArăputeaăfiăvorbaă
despreăoăîntrep trundereăaămaiămultorădiscipline,ăsubăformaăintegr riiăcurriculare,ăcuăposibilitateaă
constituirii,ăînătimp,ăaăunui nouădomeniuăalăcunoaşterii,ăprinăceeaăceăseănumeşteăfuziuneă – faza
ceaă maiă înalt ă aă integr rii.ă Abordareaă integrat ,ă specific ă transdisciplinarit iiă esteă centrat ă peă
lumeaă real ,ă peă aspecteleă relevanteă aleă vie iiă cotidiene,ă prezentateă aşaă cumă afecteaz ă şi
influen eaz ăeleăvia aănoastr .ă
14 | P a g e
 Prin transdisciplinaritate, procesul instructiv-educativ nu mai pune accentul pe discipline,
ciă leă transcende,ă subordonându-leă omuluiă peă careă vremă s -lă form m.ă Dup ă semnifica iileă
prefixuluiă transă „dincolo”ă şiă nuă „prin”,ă cumă seă în elegeaă cândă eraă vorbaă deă perspectivaă
pluridisciplinar ăsauăinterdisciplinar ,ătransdisciplinaritateaăesteăceeaăceăseăafl ăînăăacelaşiătimpăşiă
întreă discipline,ă şiă în untrulă şiă dincoloă deă oriceă disciplin ,ă înseamn ă în elegereaă lumiiă prezenteă
prin unitateaăcunoaşteriiăumane.
„Ceeaă ceă aduceă transdisciplinaritateaă înă câmpulă cunoaşteriiă esteă ideeaă c ă putemă trataă în
acelaşiă timpă întregulă şiă p r ile,ă înă acelaşiă timpă unitateaă prină diversitate,ă şiă înă acelaşiă timpă
diversitateaăprinăunitate”ă(B.ăNicolescu,ă2006).
Transdisciplinaritateaăpermiteă“înv areaăînăsocietateaăcunoaşterii”ăşiăasigur :ăformareaălaă
eleviă aă competen eloră transferabileă (anexaă 4);ă dezvoltareaă competen eloră deă comunicare,ă
intercunoaştere,ă autocunoaştere,ă asumareaă roluriloră înă echip ,ă formarea comportamentului
prosocial;ăevaluareaăformativ ;ăcreareaădeămodeleămentaleăbazateăpeătransferăşiă integralizareăşiă
careădetermin ăsuccesulăînăvia aăpersonal ăşiăsocial ăaăeducabilului;ădezvoltareaăcompeten eiădeăaă
înv aă s ă înve i;ă lecturaă personalizat ă aă programeiă şcolareă şiă elaborareaă h r iloră conceptualeă
(cognitive).
LouisăD’ăHainautădistinge,ăînăplanăcurricular,ăîntreătransdisciplinaritateaăinstrumental ăşiă
ceaăcomportamental :
 transdisciplinaritateaăinstrumental urm reşteăs -i furnizeze elevului metode de
munc ăintelectual ătransferabileălaăsitua iiănoiăcuăcareăacestaăseăconfrunt ;ăeaăesteă
orientat ă maiă multă c treă rezolvareaă anumitoră probleme,ă decâtă peă achizi iaă deă
cunoaştereă„deădragulăcunoaşterii”.
 transdisciplinaritateaă comportamental inten ioneaz ,ă dup ă cumă subliniaă D’ă
Hainaut,ăs ăajuteăelevulă„s -şiăorganizezeăfiecareădintreădemersurileăsaleăînăsitua iiă
diverse”;ăacestătipădeăabordareăpuneăaccentăpeăactivitateaăsubiectuluiăcareăînva .
Transdisciplinaritateaăesteănecesar ăpentruăc ăînv area nu mai este rezultatul exclusiv al
demersurilorăprofesorului,ăînv areaăesteăunăprocesăcognitivăcomplexăşiăoăactivitateăsocial ăintraă
şiăinterpersonal .ă
ÎnăsecolulăalăXXI- lea,ătratareaădiferen iat ăaăelevilorăşiăabordareaăintegrat ăaăcunoaşteriiă
devin dinăceăînăceămaiăimportante,ăînăacesteăcondi ii,ătransdisciplinaritateaăpermi ând:
 formareaălaăeleviăaăcompeten elorătransferabile;
 dezvoltareaăcompeten elorădeăcomunicare,ăintercunoaştere,ăautocunoaştere,
 asumareaărolurilorăînăechip ,ăformareaăcomportamentului prosocial;
15 | P a g e
  evaluareaăformativ ;
 creareaădeămodeleămentaleăbazateăpeătransferăşiăintegralizareăşiăcareădetermin ăsuccesulăînă
via aăpersonal ăşiăsocial ;
 dezvoltareaăcompeten eiădeăaăînv aăs ăînve i;
 lecturaăpersonalizat ăaăprogrameiăşcolareăşiăelaborareaăh r ilorăconceptualeă(cognitive).
Înăconcluzie, transdisciplinaritatea devineăoăşans ădeăa-iăînv aăpeăeleviăs ăînve e,ăs ăfieă
preg ti iăpentruăvia ,ăînăesen ,ăpentruăc ăvia aănuăesteăîmp r it ăpeădiscipline,ătrebuieăs ă tiiăs ăteă
adaptezi,ăs ăînve iăs ăteăadapteziădiferitelorăprovoc riăaleăvie ii. Nevoiaăincluderiiăînăcurriculum a
acesteiă abord ri,ă esteă dat ă deă valoareaă practic ,ă deă utilitateă imediat ,ă aă cunoaşteriiă oferite.ă Peă
termenă lung,ă seă voră generaă oă serieă deă efecteă pozitive,ă precumă stimulareaă şiă dezvoltareaă
personalit iiă eleviloră inclusivă aptitudinileă acestoraă deă comunicareă şiă lucruă înă echip ,ă gândireaă
creativ ,ă gradulă deă adaptareă laă situa iiă diferite,ă deă dezvoltareă aă capacit iiă deă investigareă şiă deă
valorizareă aă proprieiă experien e,ă formareaă capacit iiă deă înv areă de-aă lungulă întregiiă vie i,ă
precumă şiă deă integrare social ă armonioas ,ă inclusivă sporireaă şanseloră deă aă urmaă cursuriă deă
înv areăulterioare,ăcareă s ăfacilitezeăg sireaăunuiălocădeămunc ăîntr-oăpia ăaămunciiă modern ,ă
flexibil ăşiăinclusiv .

2.1.4. Trepteăaleăintegr riiăcurriculare:

3. Orient riăşiădirec iiăaleăeduca ieiăintegrate

Dou ăorient riăşiădirec iiădeărealizareăaleăeduca ieiăintegrate:

16 | P a g e
  Metodologia procesului instructiv –educativ;
 Inova iiăînăstructurarea/ăorganizareaăcon inuturilor

3.1. Metodologia procesului instructiv –educativ;

Seărealizeaz ăprinăutilizareaăcontinu ăa:ă
- strategiilor de predare şi învăţare bazate pe cooperare;
- metodelor specifice gândirii critice;
- metodelor de explorare;
Seărealizeaz ăprinăpromovareaăuneiăviziuni care relaţionează situaţiile de instruire cu cele
de viaţă/profesionale/personale/comunitare.

3.2. Inova iiăînăstructurarea/ăorganizareaăcon inuturilor

Seă realizeaz ă prină intervenţii speciale în proiectarea şi realizarea curriculumului. De
exemplu, prin organizareaămodular ă, care are ca principiu fundamental necesitatea de a arunca
„pun i”ăîntreăfiliereleăşcolare,ădeăaă„recicla”ăpeăadul iăşiăuneoriădeăaăleădaă„oăaădouaăşans ”.ă Un
modul pedagogic este un mijloc de învăţământ care trebuie să răspundă la patru cerinţe
fundamentale (D’Hainaut): 1-să definească un ansamblu de situaţii de învăţare; 2- să vizeze
obiective bine definite; 3- să propună probe de verificare a celui ce învaţă pentru a realiza
feed-back-ul; 4- să poată să se integreze în contexte variate ale învăţării.
Modulul pedagogic cuprinde trei părţi principale: I. sistemul de intrare; II.corpul
modulului; III. sistemul de ieşire.

17 | P a g e
 Avantaje:
- permiteăăindividualizareaăăaccentuat ăăaăăînv rii,ăă inândăăcontăădeăposibilit ileăceluiă
careăînva ;
- asigur ăflexibilitateăşiădeschidere;
- accesătuturorălaăeduca ieăşiăoricând;
- reconciliaz ăătoateăăceleăătreiăăforme deăăeduca ie:ăformal , nonformal , informal ă

Dezavantaje:
- presupuneăăăschimb riăăăprofundeăăăînăăătoateăăăaspecteleăăăac iuniiăeducative;
- anumiteădomeniiăeducativeăpermitămaiăgreuăorganizareaămodular ;
- suntămaiăgreuădeărealizatăşiădeăpusăînăfunc iuneăinstrumentele,ărespectivăghidurile,ăcursulă
sau programul pedagogic, testele de evaluare

Aceastaă presupuneă oă organizareă supl ă aă con inuturilor,ă careă s ă asigureă ă continuitateaăă

educativ ,ă chiarăădac ăăareăălocăăoăăîntrerupereăăaăstudiilor,ăcareăs ărezerveăposibilit iădeăintrare,ă
deăieşire,ădeăreorientare,ădeăschimb riădeăperspectiv ,ădeăadecv riălaădiferiteămedii

18 | P a g e
 - abordareaăinterdisciplinar (vezi mai sus);
- predareaăintegrat ăaăcunoştinţelor (vezi mai sus);
- înv ţareaăasistat ădeăordinator (vezi Teoria si metodologia instruirii)

Zoneleăintegr riiăprogresiveăaăcurriculum-ului

4. Temele cross-curriculare:

Temele cross-curriculare traversează curriculum-ul tradiţional şi trec dincolo de el, pentru a

exploraălumeaăcomplex ăşiăinteractiv ăînăcareătr imăşiăpentruăaăr spundeăintereselorăşiănevoilorădeă
educa ieăaleătinerilor.ă
Principaleleăbeneficiiăaleăpromov riiăuneiăabord riăintegrateăaăcurriculum-ului prin
introducerea înăprogrameleădeăstudiuăaleăelevilorăaătemelorăcross-curriculare sunt:

 Posibilitateaăădeăăaăăieşiăădinăă„cutia”ăădisciplinar ,ăăatâtăăpentruăprofesoriă/ă
înv tori,ăcâtăşiăpentruăelevi
 „Deschiderea”ăcurriculum-uluiăc treăălumea reală,ăăc treăăviaţă,ăaşa cum este ea
tr it ădeăceiăceăînva :ăplin ădeănecunoscuteăşiădeăprovoc ri....

19 | P a g e
 Temele integrate sau cross – curriculareăsuntăunit iădeăstudiuăprinăintermediulăăăăc roraăăăă
seăăăărealizeaz ăăăăexplorareaăăăăunorăăăăproblemeăsemnificativeăăaleăă“lumiiăăreale”,ăărelevanteăă
pentruăăvia aăădeăăziăăcuăăzi.

Proiectarea integrată a curriculum-ului presupune un demers conjugat în care sunt implicaţi,

împreună, elevi şi profesori,ăăînăătimpăăce,ăconceptorii de curriculum seăaxeaz ăcuăprec dereăpeă
producerea de materiale suport şi pe oferirea de consultanţă.

Seăăăurm reşteătraversareaălimitelorărigideăaleăobiectelorădeăstudiuăcuăscopulăgener riiăunoră

asocia iiăsemnificativeăînăm sur ăs ăsurprind ăcaracterulăintegratăalăsociet iiăînăcareătr im.

4.1.Temele cross-curriculare pot fi:

-Teme integrate (interdisciplinare)ădeăstudiuăcareăseăcentreaz ăpeădezvoltareaăpersonal ă

şiăsocial ăaăelevilor;

- Defini ii;

- Unit iăăintegrateăădeăăstudiu careăăîşiăăpropunăăformareaăăunor competen e,ădarămaiă

alesăaăunorăvaloriăşiăatitudiniăesen ialeăpentruăvia aăcotidian ăînăsocietateaăactual ;

- Proiecte careăîşiăpropunăs ăvalorificeăpoten ialulăelevilorăşiăalăcomunit iiăălocaleăăînăă

vedereaăăconstruiriiăăunorăăexperien eăădeăînv areăsemnificativeăpentruăelev

4.2. Instruireaăorganizat ăpeătemeăcross-curriculare propuneăoăabordareăintegrat ăaă

curriculum-ului, care:
- porneşte de la o anumită înţelegere a dezvoltării copilului, considerat ca întreg,
ca o fiinţă unitară, complexă. De aceea, curriculum-ulănuătrebuieăs ăseăcentrezeăseparatăşiă
independentăpeădezvoltareaăunuiăaspectăsauăaltulăalăpersonalit iiăcopilului,ăciăs -lăpriveasc ăpeă
acestaăînăintegralitateaăsa;
- necesită cooperarea efectivă între persoanele implicate:ăeleviiăşiăăprofesorii,ăăînăăprimulăă
rând,ăădarăăşiăăal iăăreprezentan iăăaiăcomunit iiălocale;
- valorifică resursele pe care comunitatea locală le oferă pentru învăţare: persoane,
institu ii,ăăpoveşti,ăăîntâmpl riăăexemplare,ăeroi...;
- promovează o viziune constructivită asupra învăţării,ăînăcareăelevulăăăde ineăăăunăăărolăăă
fundamental,ăăăparticipândăăăactivăăălaăproiectareaăşiăderulareaăpropriilorăexperien eădeăînv are.
- adresează un spectru larg de teme / probleme,ădeăceleămaiămulteăoriăcuă„ancore”ă
evidenteăînăvia aăsocial ,ăînăcompeten ele, valorileăşiăatitudinileădeăcareăauănevoieătineriiăpentruăaă
func ionaăcuăsuccesăînăvia aăpersonal ,ăprofesional ăşiăsocial ;
- preocupareaăînăcreştereăpentruătemeleăcross-curriculareăcoincide,ăînăăbun ăăm sur ,ăăcuăă
atenţia tot mai mare acordată de domeniul educaţional provoc rilorălumiiăcontemporane
şiămodalit ilorăînăcareăeduca iaăarăputeaăcelămaiăbineăs ăr spund ăacestorăprovoc ri.

Unaădintreămodalit ileăceleămaiăconsistenteădeăr spunsăaleăeduca ieiălaădiversitateaăăşiăă

complexitatea pro-voc rilorăălumii contemporane este reprezentat ădeădiversificareaăcâmpuluiă
educaţional. Diversificareaăcâmpuluiăeducaţional seărefer ălaăfaptul c ,ăal turi de disciplinele
20 | P a g e
tradi ionale,ăoătotămaiămareăaten ieăesteăacordat ăaşaănumitelorăănoiăăeduca ii:ăăEduca iaăăpentruăă
drepturileăăomului,ăăEduca iaăpentruăămediulăăînconjur tor,ăăEduca iaăăpentruăădezvoltare,ăă
Educa iaăintercultural ăetc.ăNum rul noilor educa iiăeste,ăteoretic,ănelimitat,ăeleăăăavându-şiăăă
sursaăăăînăăăpresiunileăăăşiăăănevoileăăăsociale,ăăăpolitice,ăeconomiceăşiăculturaleăpeăcareălumeaă
contemporan ăleăadreseaz ăeduca iei.
Dinăăacestăăpunctăădeăăvedere,ăăîntre temele cross-curriculare şi noile
educaţii exist ăunăputernic grad de suprapunere.ăPrincipalaădiferen ăconst ăînăfaptulăc ătemeleă
cross-curriculareăpropun,ăexplicit,ăoănou ăparadigm ăădeăăproiectare,ădezvol-tare, implementare
şiăăevaluareăăaăcurriculum-ului.

4.3. Clasificarea temelor cross-curriculare,ăînăfunc ieădeăcriterii precum:

 orientareaăătematic ;

 gradul de integrare a curriculum - uluiăpeăcareăîlăpropun;

 tipulădeăvaloriăşiăatitudiniăpeăcareăleăadreseaz etc

4.3.1.Tipuri de teme cross-curriculare:

4.3.1.1. Teme pretext: nerelevanteă înă sine,ă caă ansambluă deă con inuturiă tematice,ă dară
utilizateă caă platform ă pentruă aă creaă conexiuni.ă Acesteă temeă suntă ună felă deă „lian i”ă crea iă înă
minteaă copiiloră cuă scopulă deă aă aduceă împreun ă cunoştin eă şiă deprinderiă înv ateă separat,ă laă
diverse obiecte de studio. Exemplu:ă cândă eleviiă dină ciclulă primar,ă înva ă despreă broasca
ţestoasă se centreaz ălecţiile de matematică peăcalculeăăşiăătransform riăădeăăm rimeăăşiăăgreutateăă
legateă ă deă ă broaşteleă estoase;ă la lecţiile de limbă şi literatură cuă texteă înă careă apară broaşteă
estoaseă sauă înv ândă s ă cauteă şiă s ă sintetizezeă informa iiă despreă ă ele;ă ă orientândă ă orele de
ştiinţe c treăăstudiulăămediuluiăăşiăăalămoduluiăădeăăvia ăăalăăacestorăăvie uitoare;ăărealizând,ăăla
tehnologii, broaşteăă estoaseăădinăădiverseăămateriale.ăScopulăăînăăsineăănuăăesteăneap ratăsă înveţe
despre broaştele ţestoase,ă ciă s ă creezeă „pun iă deă leg tur ”ă ă întreă ă cunoştin eă ă şiă ă deprinderiăă
aparent independente
Alte exemple de teme integrate / cross-curriculare dină aceast ă categorie: lichidele,
anotimpul X.4.3.1.2.Teme suport: suntă utilizateă pentruă aă sus ineă dezvoltareaă unoră deprinderiăă
sauăăcompeten eăăintegrate,ăăpentruăăaăăc rorăăformareăă/ă dezvoltareăănuăămaiăăsuntăăsuficienteăă
cadrele uneia numite discipline. Astfel, competen eleăăădeăăăgradăăăînalt precum: luarea de
decizii,ă competen eleă ă antrepreno-riale,ă ă comunicareaă ă intercultural etc. pot conduce la
apari iaăunorăteme sau proiecte integrate,ăsituateădincoloădeădisciplineleătradi ionale

4.3.1.3. Teme context : creeaz ăăoportunit iăăprinăăintermediulăăc roraăelevilorăăleăăesteăă

facilitat accesul la explo-rarea unor probleme/ provocări aleă ă lumiiă ă înă ă careă ă tr iesc:ă
drepturileă ă copilului,ă ă s r cia,ă diversitateaă cultural ,ă libertatea,ă cet eniaă democratic .ă Caă şiă
temele anterioare, acesteaă ă auă ă oă ă puternic ă orientareă ă practic ,ă ă înv area producându-se prin
experimentare,ăinvestigareăşiădescoperire.

21 | P a g e
 4.4. Proiectarea temelor cross-curriculare ( un posibil model ):

Pasul 1 : Identificarea / selectarea temei

Temaă selectat ă joac ă rolulă deă organizator pentruă demersulă deă proiectareă curricular .
Deă regul ă temaă esteă apropiat ă deă via aă deă ziă cuă ziă aă elevilor;ă eaă reprezint ă oă provocareă cuă
implica iiă socialeă şiă faceă trimitereă direct ă laă formareaă unoră competen eă transversaleă sauă laă
formareaă unoră valoriă şiă atitudini;ă încurajeaz ă eleviiă s ă seă impliceă înă selectareaă temei;ă ă temaă
trebuieăs ăfieăoăreflectareăaăintereselorăgrupuluiădeăelevi.

Condi iiă/ăsugestiiăpentruăcadreleădidacticeăpentruăalegerea unei teme :

- temaăătrebuieăăs ăăfieăăsuficientăădeăălarg ăăpentruăăaăăpermiteădezvoltareaăunorăactivit iă

deăînv areădiverse;
- temaă s ă fac ă apelă laă cunoştin eleă /ă competen eleă /ă experien eleă anterioareă aleă elevului.
- trebuieăs ăfiiăsigurăc ăeleviiăîndeplinescăprecondi iileănecesareăăpentruăabordareaătemeiă
(achizi iiăanterioare);ă
- temaăesteărelevant ăpentruăvia aădeăziăaăelevilor;ă
- asigur -teăăc ăătemaăăaleas ăăpoateăăfinăăparcurs ăăînăătimpulădisponibil;ă
- asigur -teăc ăpo iădispuneădeămaterialeleă/ăresurseleănecesare.

D ăunănumeătemei selectate !

Pasul 2: Identificarea asociaţiilor semnificative şi realizarea unei imagini globale

asupra temei.

Acumăseăpotăidentificaăleg turileăpeăcareăfiecareădisciplin ăleăpoateăaveaăcuătemaăpus ăîn

discu ie. Elevii pot participaăşiălaăaceast ăetap .ă
Scopul acesteiă etapeă esteă deă aă aveaă oă prim ă imagineă asupraă extensiuniiă tematiceă şiă asupraă
persoanelorăcareăarătrebuiăs ăparticipeălaăproiect.ăă

Testădeăautoevaluareăaăcunoştin elor

Exerci iu:ăRespectândăpa iiă iăcondi iileădeămaiăsus,ăpropune iăcâteă3ătemeă cross-curriculare (3

teme pretext,ă3ătemeăsuportă iăă3ătemeăcontext……………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………

22 | P a g e
 Rezumat:
• Multidisciplinaritatea – punct de plecare: o tem , pentruăaăc reiăclarificareăăseăă
integreaz ăăconţinuturi,ăăcunoştinţeăădin mai multe discipline.

• Interdisciplinaritatea – accentul se pune pe deprinderi,ăcompetenţe.

• Pentru formareaăacestorăcompetenţe seăfaceăapelălaăcontexteădiverseădeăăînv are,ăăsuntăă

implicate eforturiăădeăăcercetareăăşiăăînv ţareăăprinăcooperare.

• Transdisciplinaritatea esteăunădemersăcareăîşiăpropuneăs ăr spund ălaăîntreb riăsauăs ă

rezolve probleme semnificativeăaleă“lumiiăreale”.

• Cunoştinţeăşiăcompetenţeădinădiverseăariiădisciplinareăsuntămobilizate pentruăfaptulăc ă
eleăpotăsprijiniădemersulădeărezolvareăaăproblemeiăsauăefortulădeăaăr spundeălaăîntrebare

Tipul de Obiectulăintegr rii Strategiaădidactic Focalizarea

abordare

țultidisciplinar Con inuturi,ăcunoştin e Predareaă/ăînv areaă Se fac conexiuni

tematic întreăcon inuturi

Interdisciplinar Competen eăgenerale,ădeăbaz ă Predareaă/ăînv areaăbazat ă Seăformeaz ăşiăseă

(cu caracter transversal) pe probleme perfec ioneaz ă
competen eă
transferabile

23 | P a g e
Transdisciplinar Problemeăaleăvie iiărealeăsituateă Predareaă/ăînv areaăbazat ă Seăpropunăsolu iiă
înăcontexteăculturale,ăvaloriăşiă pe proiect /ăseărezolv ă
atitudini probleme ale
lumii reale, cu
impact social, se
dezvolt ă
competen eă
pentruăvia

24 | P a g e
 UNITATEAăDEăÎNV AREăNr.ă2.ă
ACTIVIT IăăEXTRACURRICULARE
ACTIVIT ILE EXTRACURRICULAREăÎNăCOMUNITATE
- exemple-

1. Introducere

Probleme ale comunit ii şi şcolii

Avemă înă vedereă maiă alesă problemele comunit ţilor din mediul rural: nivelul sc zut de
trai/s r cia, lipsa locurilor de munc , şomajul, îmb trânireaăpopula ieiă şiă sc derea popula ieiă
şcolare, multe dintreă ă şcoli fiind îngrijorate de perspectiva desfiin rii. Copiii cu
dizabilit i sau copiii romi sunt de asemenea o provocare pentru comunit ile rurale, fiind
identifica i ca problem ăîn sferele institu ionale de la nivelul localit ii.
La nivelul şcolii, problemele se împart în dou categorii: o categorie care vizeaz ă
dimensiunea administrativ ăşi o categorie care se refer la cea educa ional .
Pe plan administrativ, problemele cele mai grave se refer ălaălipsuri care in de:
Personal: lipsa consilierilor şi a psihologilor şiă înăăunele cazuri a cadrelor didactice
calificate;
Infrastructur : inexisten aă apei curente, a toaletelor înăincintaăşcolii, a posibilit ii
deăînc lzire pe timp de iarn ;
Dot ri: dotarea insuficient ă cu calculatoareă şi conexiune la Internet, lipsa unui teren de
sport, lipsa materialelor pentru activit ile extracurriculare, lipsa laboratoarelor;
Servicii: lipsa transportului şcolar.
Din punct de vedere educa ional sau cu referire la corpul profesoral, problemele
vizeaz în primul rând programa încărcată şi rigidă care nu permite abordarea creativ şi
integrativ ăa materiilor. Se constat tendin a de a înlocui materiile maiăuşoare (ca
desenul sau religia) cu cele considerate mai importante pentru viitoarele examene.
O alt ăproblem este cea a absenteismului şi a abandonului şcolar care aduce cu sine
scăderea numărului de elevi. În condi iileăîmb trânirii demografice sc derea este deja
accentuat ăîn comunit ile studiate, iar abandonul scade şansele p str rii respectivei unit i de
înv mânt. În unele comunit iăşcolile sau anumite cicluri deăînv mânt sunt comasate.
Deşiăpreponderent pozitive, au existatăşi evalu ri critice la adresa şcolii şi profesorilor.
O parte din p rin iă consider ă c ă profesorii sunt relativ dezinteresaţi de pregătirea elevilor şiă
25 | P a g e
 sporireaăşanselor lor de reuşit ăpeătermen lung, nereuşind s ă leăstârneasc ă interesul pentru
educa ie. Conştiente de unele lacune, cadrele didactice avanseaz ăargumentul remunera iei
insuficiente care conduce înăcazul lor la o motiva ie sc zut .
La nivelul familiilor, problemele sunt de asemenea de aşteptat: sunt în general
confruntate cu nivelul de trai sc zut, care conduce la o lips de implicareăîn rela ia cu şcoala şi
într- un suport insuficient, nu doar material, destinat copilului.
Chiar atunci când îşi permit, p rin ii prefer ăs dea doar bani pentru excursii, f r s se
implice în celelalte demersuri. În general consider , aşa cum am ar tat, c ă responsabilitatea
apar ineăpreponderent şcolii, pe fondul unei implic ri civiceăşiăcomunitare sc zute.

În cazul celorlal i, situa ia financiar precar ăa familiilor afecteaz participarea la o serie

de activit i extracurriculare, cum sunt bun oar ă excursiile. L ipsurile materiale nu permit
p rin ilor s le cumpere copiilor calculatoare şi cu atât mai pu in s ăleăofere acces la internet.
Familiile se confrunt cu probleme de analfabetism, care sunt transmise copiilor, creându-le
decalajeăînăcompara ie cu ceilal i copii.
2. Con inutulăcursului

2.1.Ce se în elege prin activit i extracurriculare?

Domeniul extracurricular acoper ăo arie foarte larg de activit i, cu o tipologie extrem
de variat . Nu se desprinde o defini ie comun a acestora sau m car o opera ionalizare, prin
indicarea activit ilor concrete care ar intra în sfera celor extracurriculare. Limitele a ceea ce
înseamn extrşcolar sau seăîncadreaz ăîn sfera activit ilor extraşcolare nu sunt clare. Aceast
situa ie are şi efecte pozitive – o arie larg de activit i, oportunit i creativeă şi inovativeă în
acest sens, dară şi efecte negative – neexistând o opera ionalizare clar , competen eleă
dezvoltate, rezultatele acestor activit i devin dificil deăm suratăşiăevaluat.
Nu exist o denumire unitar nici a persoanei respon- sabile de acesteaăîntr-o unitate de
înv mânt, întâlnindu-se variante ca „director educativ”, „consilier educativ”, „coordonator
activit i extracurriculare” etc.

În general, cadrele didactice consider c activit ile extracurriculare se refer la orice

activitate care se abate de la ora „clasică”, fie c ă esteă în timpul sau în afara programului
şcolar. Chiară şi jucatul copiilor în curte este uneori considerat o activitate extraşcolar . Mai
mult, metodele de predare a curriculei care presupun interac iune, joc (metodaădeăînv are prin
joc, metoda portofoliului), sunt considerate ca fiind parte a activit ilor extracurriculare.
2.2.Proiectarea activit ilorăextracurriculare

26 | P a g e
 Caă oriceă demersă orientată c treă oă finalitate,ă activitatea extracurriculară presupune o
anume structurare şi organizare, asigurate de corelarea activităţilor de proiectare,
implementare şi evaluare. Reuşitaă activit iloră extracurriculareă rezid ă deciă înă gestionareaă
proceseloră şiă înă asigurareaă rela ieiă ceă seă stabileşteă întreă acestea.ă Înă cadrulă activit iloră
extracurriculare,ă celeă treiă proceseă nuă seă constituieă înă proceseă originale,ă diferiteă cu mult de
caracteristicileă identificabileă înă oriceă situa ieă educa ional ă dină şcoal ,ă dară esen aă loră st ă înă
particularizare,ă prină prismaă specificuluiă categorieiă deă activit iă extracurriculareă peă careă leă
vizeaz .ă Exist ă îns ă nişteă repereă generale,ă identificabileă înă cadrulă fiec ruiă proces,ă indiferentă deă
tipulădeăactivitateăextracurricular ăavut ăînăvedere
Indiferentădeănivelulădeăac iuneăşiădeătipulădeăcontrol,ă
procesul proiectării activităţilor extracurriculare se desfăşoară în mai multe etape şiă se
manifest ,ăcaăoriceăprocesăde proiectare, ca un proces pentafazic:

1)ă Selectareaă finalit ţilor, scopuriloră şiă obiectiveloră ceă seă dorescă aă fiă atinseă prină procesulă deă
implementareăaăactivit ilorăextracurriculare.

2)ă Alegereaă experienţeloră extracurriculareă necesareă atingeriiă finalit iloră educa ionale,ă
planificateăşiăorganizateăînăprealabil,ăconformăcaracteristicilorăsitua ieiăeduca ionale,ăfinalit iloră
urm rite,ă con inuturiloră curriculare,ă dară maiă ales,ă particularit iloră deă vârst ă şiă individualeă aleă
elevilor.

3)ăAlegereaăconţinuturilor prină intermediulăc roraăesteăoferit ăexperien aădeăînv are,ăconformă

unorăcriteriiădeăselec ieămaiăpu inăriguroaseăşiăştiin ifice,ăşiămaiădeăgrab ,ăcentrateăpeănevoileăşiă
interesele elevilor.

4)ă Organizareaă şiă integrareaă experienţeloră şiă conţinuturilor înă activit iă specificeă cuă caracteră
extracurriculară şiă anticipareaă modalit iloră generaleă deă realizareă aă acestoră dou ă aspecte,ă caă şiă
repereăorientativeăpentruămuncaăefectiv ăaăcadrelorădidactice.

5)ă Evaluareaă eficacit ţii tuturor aspectelor din fazele anterioare, ca necesitate pentru
eficientizareaă şiă optimizareaă activit iloră extracurriculare.ă Modalit ileă sunt:ă evaluareaă realizat ă
deăc treăprincipaleleăcategoriiădeăpersoaneăcareăvorăfi implicateăînăactivit ileăextracurriculareăşiă
evaluareaă prină testareaă efectiv ă înă practic ă aă proiectuluiă extracurricular,ă pentruă a-i certifica
eficien a.

2. 3.Caracteristicile activit ilor extracurriculare

27 | P a g e
 Activit ile extracurriculare vizeaz ădeăregul acele activit i cu rol complementar orelor
clasice de predare-înv are. Aria lor e dificil de delimitat. Pot fi excursii şi vizite la muzee,
cinematografe, teatre, oper , balet, pot fi excursiiăşiăvizite la institu ii publice sau alte
obiective de interes comunitar, pot fi vizite la alteăşcoli, pot fi activit i artistice, de hobby,
cluburi tematice şiă echipe sportive, pot fi activit iălegate de un ziar sau post de radio al
şcolii, activit i legate de protec ia mediului, sau chiar activit i legate de consilii ale elevilor.

Putem identifica cinci tipuri de activită i extracurriculare, în func ie de implicarea pe

care acestea o presupun:
1. Prosociale (legate de biseric şi activit i de voluntariat);
2. Sporturi de echip (care se reg sesc înă activit ile sportive care auălocăînăşcoli);
3. Implicare în activit i de organizare în şcoli (consilii de elevi);
4. Artistice (implicare în piese de teatru şcolare, coruri etc.);
5. Cluburiăşcolare (dezbatere, ecologie etc.).

Literatura din ştiin ele sociale care trateaz subiectul activit ilor extracurriculare provine
în special din spa iulă american şi se concentreaz ăpreponderent pe analiza impactului acestor
activit i în rândul elevilor implica i. Exist ă câteva caracteristici de baz ale activit ţilor
extraşcolare:
a) în func ie de surs , înglobează activităţile organizate de către şcoli şi care se
desfăşoară în incinta şcolilor.
b) au un rol complementar rolului şcolii, v zut ă ca sistem puternic formalizat de
transmitere de cunoştin e şi sunt venite din nevoia ca şcolile s asigure experien e careă s
sus in ădezvoltarea înăansamblu a elevilor.
c) depind de contextul mai larg, sunt parte a sistemului şcoală – familie –comunitate.
Prin analogie cu teoria sistemelor ecologice, putem defini activit ile extraşcolare ca fiind o
parte a contextului şiă re elei sociale înă care acestea se manifest .
Dezvoltarea elevilor depinde de un întreg sistem de fenomene şi rela ii, iar activit ile
extracurriculare reprezint ă un element fundamental în re eauaăşcoal – familie – comunitate:
sunt parte din şcoli şi comunit i şi sunt influen ate de familiiăşi colegi.
d) oferă posibilitatea de exprimare şi explorare a identităţii, dezvoltă capitalul social al
tinerilor.
Activit ile extracurriculare precum cluburi de matema tică, şah, limbi străine,

28 | P a g e
dezbateri, consilii ale elevilor, formaţii şi orchestre şcolare, dans, teatru, sporturi de echipă
şi cluburi sportive, cluburi de majorete, cercetaşi, activităţi religioase, etc. dau posibilitatea
de exprimareăşi contribuie activ la construc ia identit ii tinerilor. Activit ile extraşcolare
genereaz ăcapital social şi uman şi constituie un mediu formator mai atractiv în afara contextului
academic. Elevii îşiăă formeaz identitatea prin dezvoltarea de abilit i, descoperirea de
preferin eăşi prin autoasocierea cu al ii.
Participarea la activit i extracurriculareăîi ajut ăpeăelevi s se în eleag pe ei înşişi prin
observarea şiăinterpretarea propriului comportament din timpul particip rii la aceste activit i.
În plus, cercet rile indic rolul important al activit ilor extracurriculareă în dezvoltarea
capitalului social înă rândul celor care iau parte la ele (de exemplu, studiile lui Carnegie
Corporation of New York, 1992; Newmann, Wehlageăşi Lamborn, 1992).
2.4. Impactul activit ilor extracurriculare
Activit ile extracurriculare reprezint ă ă ună element prioritară în politicile educa ionale
întrucât au un impact pozitiv asupra dezvolt rii personalit iiă tân rului, asupra
performan elorăşcolare şi asupra integr rii sociale înăgeneral.
Participarea la activit i extracurriculare structurate orga- nizateădeăşcoli, spre deosebire
de participarea la activit iă nestructurate (uneori incluzându-leă ă şiă pe cele organizateă ă înă
şcoli) se asociaz cu rezultate pozitive în ceea ce priveşte dezvoltarea adolescenţilor:
performanţă şi rezultate şcolare mai bune; coeficienţi de abandon şcolar mai scăzuţi; o stare
psihologică mai bună, incluzând un nivel de stimă de sine mai bun, mai puţine griji
privind viitorul şi sentiment redus de izolare socială; un grad mai scăzut de abuz de alcool şi
droguri; un grad mai scăzut de activitate sexuală în rândul fetelor; un nivel scăzut de
comportamente delincvente, incluzând arestări şi comportamente antisociale.
Unele studii indic ăun impact diferit al activităţilor extracurriculare, în funcţie de tipul
lor:
- participarea în toate tipurile de activit i extra- curriculare coreleaz cu
creşterea rezultatelor şcolare;
- participarea la activit i sportive, administrativ-şcolareăşi cluburi şcolare înregistreaz
o probabilitate mai mare ca elevii să se înscrie la facultate pân la vârsta de 21 de
ani;
- participarea la activit i prosociale coreleaz cu o rată mai mică de delincvenţă înă
rândul elevilor participan i.
Indiferent de tipul activit ilor extracurriculare urmate, efectul acestora pare să fie în
29 | P a g e
toate studiile realizate pe această temă unul pozitiv.
a) Participarea la activit i extracurriculare corelează cu numărul de ani petrecuţi în
şcoală.
Conform unui studiu efectuat în 2001 de Barber, Eccles şiăStone elevii care au participat
la activit i extracurriculare, indiferent de tipul acestora, au avut un parcurs educa ional mai
lungă şi cu rezultate mai bune. În plus, analize longitudinale au demonstrat c ă participan ii la
activit i extracurriculare sportive au avut un status ocupa ional mai bun şi mai mult
autonomie la locul de munc .
b) Participarea la activit i extracurriculare scade probabilitatea de abandon şcolar.
Printre factorii care pot reduce riscul de abandon şcolar seănum r şi gradul de implicare
în mediul educa ional, care poate fi influen atăă de activit ile extracurriculare. Participarea
la activit iăextracurriculareăîntre 1 şi 4 ore s pt mânal coreleaz cu sc derea probabilit ii de
abandonăşcolar.

Exist ă o corela ie pozitiv ă între probabilitatea de a r mâneă în şcoal şi participarea la

activit iăextracurriculare înărândul elevilor cu risc crescut de abandon.
c) Activit ile extracurriculare au un impact pozitiv asupra dezvoltării
psihologice a elevilor care iau parte la ele. Putem men iona efectul pozitiv al unor
activit iă extracurriculare asupra stimei de sine în rândul elevilor care iau parte la
acestea. Primirea de apreciere de la ceilal i îmbun t e te percep ia elevilor asupra abilit ilor
lor, fapt care cre te nivelul de devotament al acestora fa ăde activitatea respectiv . Participarea
la activit i extracurriculare are un impact pozitiv asupra elevilor care provin din medii
familiale precare ( interac iunea defectuoas între p rin i conduc la st ri de depresie ale
copiilor).
d) Participarea la activit i extracurriculare poate fi asociat cu scăderea delincvenţei
în rândul elevilor.
Una din explica iile privind motivele corela iei negative dintre delincven şi
participarea la activit i extracurriculare este c ăacestea din urm ăau un caracter puternic
prosocial, ceea ce încurajeaz ă adoptarea de norme comportamentale constructive .
2.4. Clasificareaăactivit ilorăextracurriculare

2.4.1. Dup ă surs .ă Activit ileă extracurriculareă seă nască dină obliga ie,ă dină ini iativ ă
proprie, la propunere sau impuse din diferite surse, cum ar fi MECTS, ONG-uri,ăalteăinstitu iiăşiă
actori de la nivelul comunit ii,ăşcoalaăînăansamblu,ăprofesoriiăetc.

30 | P a g e
 2.4.1.1. O primă categorie deă activit iă extracurriculareă esteă ceaă aă activităţilor
care au la bază directive ale țECTS,ăfiindăproiecteăimplementateălaănivelăna ional.ăUnăastfelădeă
exempluăesteăcelăalăprogramuluiă„Şcoal ădup ăşcoal ”.ăAc iunileălaănivelăna ionalăsuntăadoptateă
frecventă deă c treă şcoliă şiă folositeă caă prilejă deă desf şurareă aă unoră activit iă extracurriculare.ă De
exempluă „Let`să Doă ită Romania!”,ă „S pt mânaă Global ă aă Educa iei”,ă activit iă organizateă deă
CruceaăRoşieăRomân ,ă„ araăluiăAndrei”,ă„ZiuaăHIV”ăsauă„ZiuaăCopilului”,ăetc.ă

2.4.1.2. O altă categorie important ăesteăceaăaăactivităţilor propuse de ONG-uri,

avândă şiă suportulă legislativă înă acestă sens,ă înă uneleă situa iiă cadreleă didacticeă fiindă implicateă înă
acestătipădeăorganiza iiădeălaănivelălocal.ă

2.4.1.3. A treia categorie, cel mai des întâlnită o constituie cea a activităţilor care
au la bază iniţiativaăşcoliiăsauăaăunorăprofesori.

2.4.1.4. A patra categorie, cel mai rar întâlnită o constituie cea a activităţilor
care au ca sursă instituţiileă sauă actoriiă deă laă nivelulă comunit ţii, implicarea acestora
traducându-seăsubăformaăunorăparteneriate,ăcolabor riăsauăcelebr riăaleăcomunit ii.ăÎntreăacestea,ă
seă înscriuă activit ileă realizateă al turiă deă Poli ie,ă Biseric ,ă Prim rieă sauă celeă careă auă laă baz ă
specificulă locală şiă conservareaă tradi iilor:ă „Zileleă comunei/ora ului….”,ă „1ă Decembrie”ă „24ă
Ianuarie”,ă„15ăIanuarie”ăetc.

2.4.2.ă Dup ă naturaă activit ţilor.ă Activit ileă extraşcolareă ară puteaă fiă clasificateă dup ă
con inutulălorăştiin ific,ăcultural-artistic, umanitar, ecologic, moral-civic, tehnic-aplicativ, turistic,
sportiv,ăsauăcaracterulărecreativ.ăAcesteătipuriădeăcon inutăseăsuprapun,ănefiindămutualăexclusive,
prinăurmareăîntâlnimăfrecventăsitua iiăînăcareăoăactivitateăpoateăfiăîncadrat ăînămaiămulteăcategoriiă
deăcon inut.ă

2.4.2.1. Există tendinţa de a considera anumite activităţi ca fiind extracurriculare,

cum ar fi olimpiadele, deşi acestea sunt şcolare;ăpotăfiăîncadrateăînăaceast ăcategorieădac ăesteă
avută înă vedereă con inutulă ştiin ifică ală acestora,ă aşaă cumă potă fiă incluseă şiă celeă deă tipă „afteră
school”,ădeăaprofundareăaămateriilorădinăprogram .

2.4.2.2. Celeă maiă pl cuteă activit iă şiă men ionateă cuă multă entuziasm sunt
excursiile. Acestea au caracter atât turistic, cât şi recreativ,ăofer ăcopiilorăocaziaădeăaăieşiădină
perimetrulălocalăşiădeăaăcunoaşteăşiăalteălocuriă(exist ădestuiăcopiiăcareă„nuăauăv zutămarea,ănuă
auăv zută muntele”).ăMaiămult,ă eleăpotă fiălegateădeăoămaterieăcaăgeografiaăsauăistoria,ămuzica,ă

31 | P a g e
 biologia (vizitarea muzeelor).ăPotăfi,ădeăasemenea,ătabereăcareăs ăcon in ălaărândulălorăalteătipuriă
deăactivit iăextracurriculare.ăSpreăexemplu,ăoăexcursieădeăoăziălaă…,ăînăcareăcopiiiăpotăvizionaăoă
pies ădeăteatru.ă

2.4.2.3. Cele de natură cultural-artistică, cele creative, au caă modă deă punereă înă
practic ăcelămaiădesăteatrul, dar şi alte forme ca pictura, desenul, încondeiatul ouălor de Paşte
etc., dar şi revista şcolii. Activit ileă cu conţinut umanitar,ă cumă ară fiă colecteleă sauă dona iileă
suntăactivit iăceăpresupună iăimplicareaăfamiliei,ăînăcareăeleviiăstrângăjuc rii,ăîmbr c minteăşiă
înc l minteă iăleădoneaz ăcelorămaiănevoiaşi.ă

2.4.2.4. Cele ecologice se suprapun peste cele legate de domeniul biologiei,

presupunândă culegereaă planteloră medicinale,ă deă exemplu.ă Înă aceeaşiă ordine de idei, a
activităţilor adiacente disciplinelor,ă suntă celeă deă istorieă („1ă Decembrie”,ă „24ă Ianuarie”)ă careă
presupunăadeseaăs rb torireaăaădiverseămomenteăistorice.ăCeleămoral-civice seăsuprapunăpar ială
şiă celoră ecologice,ă acestoraă ad ugându-seă şiă celeă în colaborareă cuă Poli iaă sauă alteă institu iiă
locale.

2.4.2.5. Activităţile cu caracter sportiv suntăînătopulăpreferin elor:ăacesteaăvizeaz ă

fotbalul,ăvoleiulăşiăcompeti iiădeăbicicleteăsauăcursuriădeăkarate,ădansuriăetc.ăÎnăcadrulăacestoraă
suntă vizateă şiă alteă nevoi,ă precumă educareaă unuiă stilă deă via ă s n tos,ă aă vie iiă într-un mediu
s n tos:ă„Sanitariiăpricepu i”,ă„Omăs n tosăîntr-unămediuăcurat”ăetc.ăOăparteădinăactivit iăauăşiă
o componentă economică.ăEleviiăsuntăîncuraja iăs ăîşiăvând ăcrea iileăsauămunca,ăseărealizeaz ă
expozi iiăcuăvânzare,ătombole,ăchiarăvânzareaăuneiărevisteăaăşcolii,ăob inândăînăacestăfelăbaniăpeă
careăşcoalaăîiăfoloseşteălaăfinan areaăaltorăactivit i.ăÎnăacestămodăeleviiăsuntăeduca iăînăscopulă
conştientiz riiăvaloriiămuncii.

Viziteleă laă muzee,ă expozi ii,ă monumenteă şiă locuriă istorice,ă caseă memorialeă – organizate
selectiv – constituieă ună mijlocă deă aă intuiă şiă pre uiă valorileă culturale,ă folcloriceă şiă istoriceă aleă
poporului nostru. Eleă ofer ă eleviloră prilejulă deă aă observaă obiecteleă şiă fenomeneleă înă stareaă loră
natural ,ăprocesulădeăproduc ieăînădesf şurareaăsa,ăopereleădeăart ăoriginale,ămomenteleălegateădeă
trecutulă istorică local,ă na ional,ă deă via aă şiă activitateaă unoră personalit iă deă seam ă aleă ştiin eiă şiă
culturiiă universaleă şiă na ionale,ă rela iileă dintreă oameniă şiă rezultateleă concreteă aleă munciiă lor,ă
stimuleaz ă activitateaă deă înv are,ă întregescă şiă des vârşescă ceeaă ceă eleviiă acumuleaz ă înă cadrulă
lec iilor.ă

32 | P a g e
 2.4.3. Dup locul de desf şurareă aă activit ţiloră extracurriculare şiă institu iaă careă leă
gestioneaz ,ăseăpotăclasifica în:

2.4.3.1. Activităţi extracurriculare desfăşurate în instituţiile de învăţământ, dar în

afara clasei şi a lecţiei;

2.4.3.2. Activităţi extracurriculare desfăşurate în afara instituţiilor de învăţământ,

dar sub incidenţa acestora;

2.4.3.3. Activităţi extracurriculare desfăşurate în instituţiile de învăţământ, de

alte instituţii cu funcţii educative;

2.4.3.4. Activităţi extracurriculare desfăşurate în afara instituţiilor de învăţământ,

de alte instituţii cu funcţii educative.

2.4.4. Dup grupulăţint ăvizatăşiădimensiuneaăacestuia,ăactivit ileăextracurriculareăsunt:

2.4.4.1. Activităţi cu întreaga clasă de elevi;

2.4.4.2. Activităţi realizate pe grupe de elevi;

2.4.4.3. Activităţi individualizate;

2.4.5. Dup ăfinalitateaăurm rit ,ăactivit ileăextracurriculareăpotăfi:

2.4.5.1. Activităţi cu caracter predominant informativ;

2.4.5.2. Activităţi cu caracter predominant formativ;

2.4.6. În funcţieădeădimensiuneaăeducaţional ădominant ,ăactivit ileăextracurriculareă

sunt:

2.4.6.1. Activităţi de educaţie intelectuală;

2.4.6.2. Activităţi culturale;

2.4.6.3. Activităţi sportive;

2.4.6.4. Activităţi artistice;

2.4.6.5. Activităţi de educaţie morală.

33 | P a g e
 Tema de control nr. 1: Propune iăcâteăo activitateăăextracurricular din fiecare tip,
conformăclasific riiădeămaiăsus.

Criteriul/tipul De u irea activitătii Nivelul Obs

clasei/grupei
2.4.1. Dup ă
surs .

2.4.2. Dup ă
natura
activit ţilor

2.4.3. Dup
locul de
desf şurare

2.4.4. Dup
grupulăţint

2.4.5. Dup ă
finalitatea
urm rit

2.4.6. În
funcţieădeă
dimensiunea
educaţional ă
dominant

34 | P a g e
 Tema de control nr. 2: Detalia i oricare dintre activită ile men ionate mai sus,
respectând cele 5 etape.
Tem :ăActivitatea …………………………………………………………………………………..
Etape:
1. Finalit ileăactivit iiă(obiectiveleăconcrete):

2. Experien eleăcurriculare:

3. Con inuturileăalese:

4. Organizareaăşiăintegrareaăexperien elorăşiăcon inuturilor:

5. Evaluareaăeficacit ii:

Sugestiiăăpentruăînv mântulăsecundarăinferioră iăsuperior

ACTIVITATI EXTRASCOLARE
Participareaălaăacesteăproiecteăseăstabileşteălaănivelăindividual,ăînăfunc ieădeăinteresele personale.
Informa iileăcompleteădespreăprogramulăactivit ilorăextraşcolareăşiămodalit ileădeăparticipareălaă
acestea vorăfiăînmânateăelevilorălaăîncepereaăanuluiăşcolar.

Clasa Activitatea Obs

Întâlniriăşiăconferinteăpeătemeădeăinteres
Noapteaădeălectur ălaăşcoal
TârgădeăCr ciun
TârgădeăM r işor
ZiuaăP mântului
Ziua Copilului
Clasele gimnaziale ZiuaăNa ional
i liceale Alerg măcaăs ăfimăs n toşiă(participarea la un cross
al turiădeăcopiiădinăalteăşcoli)
Al turiădeăU.N.I.C.E.F.
Zileădeăs rb toareăînălume
Ajut măcomunitateaădinăcareăfacemăparte
Halloween
Ziuaăinterna ional ăpentruăpersoaneleăcuăhandicap
Eminescu,ăveşnicătân r

35 | P a g e
 Prim varaăînăEuropaă- Ziua Europei
Ziua Francofoniei
Iat ,ăvinăcolind torii!
Balul Bobocilor
Tabereăşiăexcursiiăşcolare

SERVICII EXTRAȘCOLARE
Masa de prânz şi gustare

…….ăasigur ăpentruăto iăeleviiăgustareaăşiămasaădeăprânz,ăconformăprogramuluiăfiec ruiănivelă

şcolar. Meniurileăsuntăpreg titeăînăbuc t riaăproprie,ăsubăsupraveghereaăunuiănutri ionistăceăvaă
adaptaănecesit ileă nutri ionaleăînăfunc ieădeăspecificulăfiec reiăgrupeădeăvârst .ăParticularit ileă
legateădeănutri ieăseăvorătrataălaănivelăindividual,ăasigurându-seăcondi iileăoptimeăpentruăcazurileă
particulare.ăFacilit ileăde mas ăşiăgustareăsuntăincluseăînătaxaăeduca ional .

Transport

…….ăareăposibilitateaădeăaăoptaăpentruătransportăpersonalizat,ăc treăşi/sauădeălaăşcoal .ăOp iunile

seăstabilescălaănivelăindividual,ăcosturileănefiindăincluseăînătaxaăeduca ional .

Consiliere psihologică

………ăbeneficiaz ădeăprezen aăpermanent ăaăunuiăconsilierăpsihologicăspecializatăînăabordareaă

problematicilorăşcolareăşiăfamiliale.ăSolicitareaăserviciilorădeăspecialitateăseăpoateăfaceădeăc treă
oricare dintre persoanele implicare înăprocesulăeduca ional:ăelevi,ăprofesori,ăp rin i.

Asistenţă medicală

…..ăasigur ăelevilorăs i asisten ămedical ăpermanent ărealizat ădeăunămedicăpediatruăşiăoă

asistent .

ACTIVIT IăăEXTRACURRICULARE
Activit ileăextracurriculareăsuntăstructurateăpeăcentreădeăinteresăşiăsuntăadaptateăfiec ruiănivelă
deăperforman .ăConsilieriiăîiăvorăajutaăpeăeleviiăinteresa iăs ăaleag ăceleămaiăbuneăop iuniăînă
privin aăactivit ilorăsuplimentareălaăcareădorescăs ăseăînscrie.

Activit ileăextracurriculareăpropuseăsuntăcoordonateădeăprofesoriăcuăexperien ăînădomeniul

educa ionalăşiăcorespundătuturorăariilorăcurriculare,ăastfelăîncâtăeleviiăîşiăpotăurmaăînclina iileă
şiădes vârşiăpersonalitatea.ăÎnăcazurileăînăcareăesteăposibil,ăactivit ileăvorăfiăadaptateă
dorin elorăşiăintereselorăelevilor,ădândăfiec ruiaăposibilitateaăs ăseăafirmeăconformănaturiiă
sale.

Acesteăactivit iăcontribuieăla:

36 | P a g e
  Adâncireaăşiăcompletareaăprocesuluiăeduca ional;
 Dezvoltareaăînclina iilorăşiăaptitudinilor elevilor;
 Organizareaăra ional ăşiăpl cut ăaătimpuluiăliber.

Op iunileăpentruăactivit ileăextracurriculareăseăstabilescălaănivelăindividual,ăeleviiă
avândălibertatea deăaăalegeăoricâteăactivit iădoresc.

Activit iădestinateătuturorăelevilorăşcolii

 ClubădeăŞtiin eă- matematic ,ăinformatic ,ăştiin e

 Club de limbi moderne - englez ,ăfrancez ,ăgerman ăsauăoăalt ălimb ăstr in ălaăcerere;
 Club sportiv – inot, tenis,ăfotbalăsauăoăalt ăactivitateăsportiv ălaăcerere;
 Şah;
 Clubădeăart ă- pictur ,ămodelaj,ămuzic ,ăart ădramatic ăsauăoăalt ăactivitateălaăcerere;
 Clubădeăcrea ieăliterar ;

Activit iădestinateăelevilorăclaselorăgimnaziale

Eleviiăclaselorăgimnazialeăau,ădeăasemenea,ălaădispozi ieiăunăCentruădeăperforman pentru

studiulăintensivăalămatematicii,ăfizicii,ăchimieiăşiăinformaticii.

Activit iădestinateăelevilorăclaselorăliceale

Eleviiăclaselorălicealeăpotăoptaăşiăpentru:

 Centrulădeăperforman ăpentruăştiin eă(fizic ,ăchimie,ămatematic ),ăinformatic ăşiăştiin eă

sociale;
 Preg tireaăpentruăob inereaăcertific rilorăinterna ionale:ă
o Cursuriăintensiveădeămatematic ă(nivelă”standard”ăşiă”high”);
o Cursuriăintensiveădeăştiin e:ăfizic ,ăchimieă(nivelă”standard”ăşiă”high”).
 Cursuriăintensiveădeălimbaăenglez ă(nivelăFCEăşiăCAE);

Unăexempluăproiectădeăactivitateăăextracurricular ăpeădurataăunuiăană
colar

37 | P a g e
 EDUCA IEăPENTRUăVIA

Cla sa Activita- Repere tematice Mentor/ Obs

tea S pt mâ
na
Educa ieă Teme:
pentru -Stilulădeăvia ădeterminatădeăhran ,ăigien ,ăprevenireaă iă
sanatate tratareaăîmboln virilor
-Întreb riă iădilemeăaleăelevilor,ălegateădeăalimenta ieă iăigienaă …………
corporal
- Alimenteleăcareăafecteaz ăs n tateaă iăalimenteleăcare
V determin ăunăstilădeăvia ăs n tos;
- Categoriileădeăcosmetice,ădeodoranteă iăs punuriăcareăpotă …………
afectaăs n tatea,ădeăasemeneaăproduseleădeăcalitateă iă
compozi iaălor
- Odihna,ăsomnulă iăatrac iaăfa ădeătelevizoră iăjocurileăpeă
tablet
- Bolile de sezonă iăalergiile
Educa iaă Teme: *Fiecare echipă
pentru -*Identificarea principalelor elemente care definesc domeniile va primi harta
unui judeţ
mediu arhitecturii, urbanismului şi mediului construit (reprezentate (tipărită pe o
(construit peăhartaăgeografic ăaăuneiă ri,ăpeăhartaăunuiăoraş,ăutilitateaă ………… foaie format A3)
) h r ilorăpentruăvia aăobişnuit ) şi va trebui,
-identificareaătipurilorădeăcl diri,ăaămaterialelorădeăconstruc ieă pentru 3
şiăaăprincipalelorăactivit iădinălocalit ileădinădiferiteleăepociă localităţi din
judeţ, să
istorice,ăreprezentareaăgrafic ăaăprincipalelorătipuriădeăcl diriă încerce, pe baza
dinădiferiteleăepociăistoriceăşiăaăpozi ieiălorăînăcadrulă criteriilor
localit ilorărespective. determin.
- **Evoluţia în timp a sistemelor de organizare teritorială şi ………… anterior, să
Tipuri de reţele.ăEleviiăîncearc ăs ăidentifice principalele identifice forma
şi structura
criteriiăcareăinfluen eaz ăformaăşiăstructuraălocalit ilor. probabilă a
acestora.
- ***Calculul distanţei pe şosea şi pe cale ferată între două **Prin
localităţi dinăjude ulărespectivă(peăhartaăunuiăjude ,ătip rit ăpeă programul
oăfoaieăformatăA3).Prezentareaăno iunilorădeăreprezentare la Google Earth,
elevii vor
scaraăaăh r ilorăşiămodalitateaăînăcare,ăpeăbazaăuneiăm sur toriă verifica
peăhart ăpotăs ăcalculezeăvaloareaăreal ăaădistan eiăîntreă corectitudinea
localit i răspunsurilor,
pe baza
Educa ieă imaginilor din
nutri iona ………… satelit.
l ***Posibilitatea
Teme: de măsurare pe
hartă utilizând
- Nutri iaăăunădeterminantăalăst riiădeăs n tateă iăală programul
bunuluiăgustăalăvie ii …………
Google Maps,
Educa iaă găsirea unei
- Înv măs ăprepar măămâncareăgustoas ă iăs n toas ăăăăăăăăăăăăăăăăăă
casnic /B adrese,
navigarea pe
unul
Teme: ………… hartă şi la
gospodar nivelul străzilor

38 | P a g e
 - Cumăseăfolosescăma inaădeăsp lat,ăaragazul,ăcuptorulă
cuămicroundeăsauăstorc torulădeăfructeă(inclusivă
*** Elevii vor
îndemânareaămont riiăsauăaădemont riiăacestora). participa i la o
- *** Cum să ne amenajăm apartamentul/casa, ac iune practică
împ r ireaălocuin ei,ănegociereaăuneiăchiriiăsauăaă de schi are a
pre uluiădeăvânzare,ămobilierulă iămodalitateaădeă amenajării unui
amplasareăaăacestuiaă iăchiarăm suratulăcuăruletaă iă apartament gol.
pozi ionareaăunuiătablouăpeăunăperete.ă

VI Educa ieăă Teme: * În cadrul

economi- temei Oferta
ca - Pl cere,ădorin ă iănevoieăînăac iuneaădeăvânzareă– omului, elevii
vor elabora
cump rareăaăunuiăbun eseuri
- Influen aăfactorilorăexterniă iămediaăasupraăconsumului referitoare la
– modalit iădeăcorectareăaăinfluen elorănegativeăaleă ………… modul în care
reclamei descoperirea
- Analizaăcomparativ ăaăbun st riiăeconomiceăînă propriului talent
îi va ajuta în
Româniaă iăcelelalteă riămembreăUE via ă
- * Oferta omului:ătalentulăînăeconomie,ăcreativitatea,ă
motiva ia,ăbunulăgustă iăbunulăsim ăînăeconomie
- Bhutan – araăundeăeconomiaăseăm soar ăînăfericire
- Bog iileăRomânieiă– lec ieătematic ădeăZiuaăNa ional ă
aăRomâniei
- Comportamentulăcump r toruluiăînăperioadaă
s rb torilor:ăceăcump ră iăceănuăcump r,ăcâtă iăcumă
…………
Amena- cump r
j riă - D ruireaă– lucruriăscumpeă iăieftine,ăcadouriă
interioare nepre uite.
Teme:
- Amenajareaăinterioar ,ădeălaăimproviza ieălaăreguliă
careăseăconstituieăînăelementeăvitaleăaleăomului.

VII Atitudine Teme: *Un fotograf

și - * inuta, etica i comportamentul în vestimenta ie profesionist va
vestimen- - HairăStylistulăînăvia aănoastr :a)ăfolosireaăproduseloră organiza o
………… primă edin ă
tație cosmeticeăpentruăp r( ampon,ăvopsea,ăfixative);ă foto, menită să
machiajulăcorectorălaăfeteă(ăspecialisteăînămakeăupăvoră eviden ieze
prezentaăoăaplica ieăcuăfiecareăelev );ăc)ăproblemeleă atitudinea i
dentareăceăpotăs ăapar ălaăvârstaăpubert ii. modul de a fi
- Atitudinea,ăstilulă iăcomportamentulăelevului,ăfactoriă fotografiat
(emo ia,
determinan iăînăalegereaăvestimenta ieiă iăprezen aă naturale ea
public . …………
etc).Prima
Teme: impresie
Bunele -For ule de politețe, curtoazie, la oferirea unui cadou. Aspecte de contează mereu,
maniere atură psihologică și co porta e tală care deter i ă a u ite a a că va fi
făcută o primă
e oții și stâ găcii î co duita de viata
fotografie la
prima impresie.

39 | P a g e
VIII Educa iaă Teme:
pentru
energie - Identificareaăformelorădeăenergie,ăsurselorăşiăaă
principalelorătehnologiiădeăob inereăaăacesteia
- Analizarea efectelor asupra mediului a tehnologiilor de
producereăaăenergieiăşiăaăutiliz riiăei,ăaămodalit ilorădeă
valorificare eficient ăaăresurselorădinădomeniulă …………
energetic, valorificarea limbajului tehnic specific
domeniului energetic
- Instructajăprivindănormeleădeăsecuritateăşiăs n tateăînă
munc
- Energiaă(ceăesteăenergia,ăunitateădeăm sur ,ăenergieă
primar ,ătransformareaăenergiei)
- Surseădeăenergieăprimar ă– clasificare
…………
- Formeădeăenergie:ămecanic ,ătermic ,ăchimic ,ă
luminoas ,ăelectric ăetc.
- Sistemeăenergeticeă(locale,ăna ionale)ăpeăbaz ădeă
hidrocarburi:ăproduc ieă– transportă iădistribu ieă–
domenii de utilizare
- Sisteme energetice (locale,ăna ionale)ăpeăbaz ădeă
energieăelectric :ăproduc ieă(centraleăelectrice)ă–
transportă iădistribu ieă– domenii de utilizare …………
Meseriile - Consumatori de energie.
vechiă iă
noi Teme:

- Farmeculădeăalt ădat ăalălucruluiă iăconstruc ieiă

tradi ionale. Noilăprovoc ri
IX Educa ieă Teme:
sexual
- Aspecteădeăs n tateă iădeăprevenireăaăîmboln viriloră …………
careăpotăs ăapar ăînăacestădomeniu.
- Aspecte ce inădeăintimitateaă iăproblematicaăvie iiă
sexuale.
Etic ă iă
moral ăînă Teme: …………
cultura
lumii - Cunoa tereaătradi iiloră iăprincipiilorăeticeă iămoraleă
ale popoarelor
- Virtu ileăumane,ăgeneratoareăaleăfericiriiă iăbun st rii.
…………
Declara i Teme:
a de
dragoste - Cânteculădeădragoste,ăfilmulă iăliteraturaădeădragoste.
- Înv m s ăexprim măînăcuvinteăfrumuse eaăcromatic ă
aăsufletuluiăîndr gostit.

40 | P a g e
X Strada Teme:
- Crizaăadolescen eiăsauăună,,conflictădeădezvoltare.(ă
accentăpeăîn elegereaăconceptelor:ăadolescen /criz /ă
libertate/ăspiritădeăfrond /ăpresiunea grupului/
devian /ăautocontrol)
- ”ABCăLegislativ”ă
(contraven ie/infrac iune/participan iă(autor,ăcoautor,ă
instigator,ăcomplice)/victim /legitim ăap rare/cauzeă …………
justificativeăşiăcauzeădeăneimputabilitate)
- Nuăl saăviolen aăs ăteătransformeăîntr-un infractor”ă
(prevenirea comportamentelor predelincvente/violente
şiădespreăgestionareaăconflictelor)
- Prezentareaăunorăextraseădinăfilmulă“Tenta iileă
adolescen ei”ă.ăDiscu iiădespreăformeleăpeăcareăleă
îmbrac ăviolen a,ăcauzeăaleăviolen ei,ăinfluen aăg ştii,ă
liberulăarbitru,ămodalit iădeăevitareăaăsitua iiloră
conflictualeăşiădeăgestionareănon-violent ăaă
conflictelor.
- Pornografiaăinfantil ,ăriscuriă i probleme.
XI Tehnolo- Teme:
gii de *Prezentarea
fabrica ieă - Contextulăapari ieiă iădezvolt riiătehnologiilorădeă su intă de
apli ații ale
aditiv fabrica ieăaditiv ,ăunăscurtăistoric,ăprincipaleleă
………… tehnologiilor de
concepte,ăterminologiaă iăstandardeleăuzuale.ă fa ri ație
- Descrierea comparativă a tehnologiilor de fabricare aditivă
prinăînl turare,ăad ugareăşiăreformareăaămaterialelor.

XII Majoratul Teme:

*Clarificari
- *Majoratul:ăperspectiveă(perspectiv ăsocial ,ă …………
conceptuale ce
economic ă iăjuridic ),ăcaracteristiciă(vârstaăcareă pot forma
determin ămajoratul,ăstareaădeăspirităgenerat ălaănivel elevului o
psihologic de atingerea majoratului, statutul social al perceptie
majorului). corecta a
notiunii de
- Maturitatea,ăărezultantaăuneiăleg turiăarmonioaseăaă majorat
patruădimensiuniăumane:ămaturitateaăbiologic ,ă
maturitateaăintelectual ,ămaturitateaăsocial ă iă
maturitateaăspiritual .
- Dimensiunileăindividualeăcareăstauălaăbazaămaturit iiă
(în eleas ă iăcaăseriozitateăaăindividului).ăSeriozitateaăă
caătemeiăaăîncrederiiăînăsocietate,ăînăfamilie,ăînăgrupulă
deăprieteni,ăînă coal ,ălaăloculădeămunc ă iăînăvia aă
cotidian .

41 | P a g e
UNITATEAăDEăÎNV AREăNr.ă3.
MODALIT IăDEăăOPTIMIZAREăAăPROGRAMULUIă
AFTERăăSCHOOLăăÎNăÎNV MÂNTULăPRIMAR
- unăexempluădeăbun ăpractic -

1. Introducere.
Într-ună contextă socială şiă culturală înă careă motiva iaă pentruă cunoaştereaă şiă asimilareaă
valorilorăesteătotămaiăredus ,ăiarăinteresulătinerilorăfa ădeăfenomenulăculturalăşiăştiin ificăesteătotă
maiă sc zut,ă ă şcolileă ă româneştiă îşiă propună organizareaă unoră activit iă deă înv areă formală şi
nonformală înă cadrulă Programuluiă Afteră Schoolă ă cuă scopulă cultiv riiă unoră valoriă şiă atitudini,ă ală
dezvolt riiăcompeten elorăcognitiveăşiăculturale,ăalădezvolt riiăpersonaleăşiăadapt riiălaăunăstilădeă
via ăs n toas ,ăl rgiriiăorizontuluiădeăcunoaştereăalăcopiluluiăşiăasigurareaăcadruluiăcompeti ională
pentruăcreştereaăperforman elorăşcolareăaleăelevilor.
Totămaiămulteăfamiliiăseăconfrunt ăcuăproblemaăorganiz riiăprogramuluiădeădup ăceleă4-5
oreădeăcursăaleăcopilului,ărestulătimpului,ăoăparteădinăaceştiaăr mânănesupraveghea iădeăunăadultă
competent.
ÎnăRomâniaăprocentulăcuplurilorăcuăcopiiădeăvârsteăcuprinseăîntreă6-18ăani,ăînăcareăambiiă
membriiălucreaz ăesteădeă69ș.ăCeiămaiămul iăp rin iăauăslujbeăcareăseăprelungescăcuămultăpesteă
programulădeăşcoal ăalăcopilului,ăposibilit ileădeăaăaveaăgrijaăcaăacestaăs -şiăpetreac ătimpulăliberă
într-ună modă adecvată vârsteiă luiă suntă limitate.ă Dac ă includeă zileleă libereă şiă vacan eleă elevuluiă
avemădejaăoăproblem .
Într-oăcercetareăaăGALLUPăOrganizationăşiăMetroăMediaăTransilvaniaă(2004),ăseăar ta
c ăpesteă35șădintreăp rin iiăintervieva iăavândăcopiiăîntreă6-11ăaniăspunădespreăcopiiiălorăc ăîşiă
petrecă jum tateă dină timpulă liberă nesupraveghea i.ă Statisticileă interna ionaleă arat ă faptulă c ă
inciden aă cazuriloră deă comportamentă neadecvată şiă chiară delicven eă esteă maiă mareă înă rândulă
copiilorănesupraveghea i.ăDeăasemenea,ăcazurileădeăeşecăşcolarăsuntămaiăfrecvente.ăAcelaşiăstudiuă
relev ăc ,ăînătopulăactivit ilorăaleseădeăcopiiăpentruăa-şiăpetreceătimpulăliberăcândăsuntăsinguri,ăseă
afl ăprivitulălaătelevizor,ăurmateădeătimpulăpetrecutăcuăprietenii,ăcolegiiăşiădeăjoac ăînăaerăliber.ă
Doară4șădintreăaceştiaăauăspusăc ăprefer ăs ăciteasc ăoăcarteăşiă1șăprefer ăs -şiăfac ătemele.
Aproapeă90șădintreăcopiiăseăuit ălaătelevizorăcelăputină4-5 zile pe s pt mân ădintreăcareă
79șăzilnicăsauăaproapeăzilnic.ăUnăstudiuăalăCentruluiădeăSociologieăUrban ăşiăRegional ă(iulieă
2005)ăaăpusăînăeviden ăfaptulăc ăemisiunileăTVăsuntăurm riteăpesteă3ăoreăzilnicăînătimpulăzileloră

42 | P a g e
lucr toareădeăcopiiiăîntreădeă7-10 ani cuăprec dereăînăintervaleleă13-17ă(38ș)ăşiă17-19ă(32ș),ăînă
perioadeleăînăcareăceiămaiămul iăp rin iăseăafl ălaăserviciu.
Aproximativă 30șă dinteă p rin iiă intervieva iă auă m rturisită c ă prefer ă s -şiă laseă copiiiă laă
televizorăatunciăcândănuăauătimpăliberăşiănuă-i pot supravehgea.Consumul de TV ca principal mod
deăpetrecereăaătimpuluiăliberăesteăasociatăcuăoăfrecven ăsc zut ăaălecturii.ăTeleviziuneaăşiălecturaă
laănivelăcomportamentalădeăconsumăalăcopiilorăseăexcludăreciproc.ăAstfelăcopiiiăcareăseăuit ădesălaă
televizorăcitescăpu inăsauădeloc,ăiarăceiăcareăcitescăfrecvent,ăseăuit ărarălaătelevizor.
Din totalul copiilor care au participat la un sondaj efectuat de GALLUP si Metro Media
Transilvaniaă (2004)ă ,ă cerută deă CNAă 34șă auă declarată c ă nuă citescă deloc,ă iară 4șă citesc mai rar
decâtăoădat ăpeălun ădarăc ăseăuit ăzilnicălaătelevizor.ăAcelaşiăstudiuăarat ăc ăp rin iiăşi-ar dori ca
înătimpulăliberăcopiiiăs ăciteasc ăoăcarteă(38ș),ăs -şiăfac ătemeleă(34ăș)ăsauăs -i ajute la treburile
casnice (13%).
Programul After School areăînăvedereătocmaiăacesteălucruri:ădesf şurareaăunorăactivit iă
conformeădorin elorăp rin ilor,ăînăbeneficiulăcopiilorăşiăalăşcoliiă.ăPentruăaăveniăînăîntâmpinareaă
nevoiloră beneficiariloră direc iă aiă programuluiă şiă pentruă aă organizaă programul,ă s-au elaborat
programeă deă promovareă aă oferteiă educa ionaleă aă şcoliloră ă prină pacheteă deă activit iă şiă deă
identificareăaănevoilorădeădezvoltareăşiăformareăaăcompeten elorăspecificeăînv mântuluiăprimară
şiăsecundar.
Programul After School, este un serviciu adus comunit ii,ănesubstituindu-se familiei, dar
ajutândă p rin iiă careă seă implic ă înă desf şurareaă programului.ă Acestaă ă ofer ă copiiloră serviciiă deă
îngrijireădup ăterminareaăorelorădeăşcoal ,ăprogrameăeducative,ăasisten ăsociopedagogic ,ăsprijină
înăefectuareaătemelor datepentruăacas ăşiăactivit iărecreativeă.
Activit ileă propuseă suntă ă ună adaosă educa ională deă tipă institu ional,ă subsumată educa ieiă
nonformale,ăaflat ăînăraportădeăcomplementaritateăcuăeduca iaăformal .ăăUnăaccentădeosebităseăvaă
puneăşiăpeădezvoltareaăabilit ilorăemo ionaleăşiăaăcompeten elorăsocialeăăsociale,ăavândăînăvedereă
c ăemo iileăstauălaăbazaăcomportamentelor.
Deă acesteă serviciiă beneficiaz ă copiiiă cuă vârsteă cuprinseă întreă 6ă şiă 11ă ani,ă proveni iă dină
familiiă ceă nuă auă înă grijaă cuiă s ă laseă copiiiă dup ă terminareaă programuluiă zilnică şcolar,ă careă voră
pentruă copiiiă loră oă alternativ ă deă aă fiă supraveghea iă deă personală cuă preg tireă special ,ă într-un
cadruădeă grupăcareăpoateăstimulaăcapacitateaălorădeărela ionareăinterpersonal ăcuăceiă deăaceeaşiă
vârst ,ădarăşiăcuăvârsteădiferite.

43 | P a g e
Elementeleă deă baz ă aleă educa ieiă propuseă înă cadrulă programuluiă Afteră schoolă ă vizeaz ă
îmbun t ireaă competen eloră sociale,ă nivelulă cooper rii,ă nivelulă comunic riiă verbaleă şiă
nonverbaleăşiănivelulăcreativit iiăprin:
 Procesulădeăînv are prin joc;
 Participareaăcopiluluiălaăalegereaăactivit ilorăşiăaăjocurilor
 Organizareaăadecvat ăaăambientuluiăeducative
 Flexibilitatea strategiilor de predare-înv are.

2. S ăneăreamintim... Originile programului After School

De iă înă ultimeleă dou ă deceniiă s-a acordat oă aten ieă mai mare programelor after-school,
acest modădeădesf urareăaăactivit iiăextra colareăaăfunc ionatădeăaproapeăunăsecolă(maiăalesă nă
colile nordamericane).
Programulăafterăschoolăaăap rutăînăprimulărândăcaăoănecesitateădatorit ăschimb riloră
istoriceăînăceeaăceăprive teăparticipareaăcopiilorălaăfor aădeămunc ă iăschimb rilorădină
înv mântuluiăformal. ÎnăultimaăparteăaăsecoluluiăalăXIX-lea,ănecesitateaă i dorin aăcopiilor
americani de a participa laăfor aădeămunc ătotămaiăindustrializat ,ăa sc zut. Organizatii, cum ar fi
Biroulăpentruăcopii,ăinstitu iiăreligioase,ă iăsindicateleăauălucratăcuăsârguin ăpentruăaăpuneăcap tă
particip riiăcopiilorălaăfor aădeămunc ă,ăcrezândăc ăacestălucruăesteăgre itădinăpunctădeăvedere
moral.ăÎnăacela iătimp,ăa tept rileăeduca ionaleăpentruăcopiiăauăcrescută iăauăfostăsus inuteădeă
legileăînv mântuluiăobligatoriuăpeălaăsfâr itulăsec. alIX-lea
Creareaăunuiăsistemăuniversal,ăobligatoriuădeăînv mânt,ăîmpreun ăcuăreducereaăfor eiăde
munca a copiilor, a condus la o"cultur ă distinct ă aă copil riei"(Halpern, 2002), avândă caă efectăă
prelungireaăăperioadeiădintreăcopil rie iăadolescen a.ăCentreleăăafter-schoolă„drop-in”,ăănumiteă iă
"cluburiă deăb ie i",ăauăap rutăînă aădouaăparteăaăanilor 1800, tocmai pentru a umple acest timp
inactiv.
i-aăf cutălocătotămaiămultăideeaăc ăactivit ileăstructurateăsubăformaădeăjocăarăfiăbeneficeă
pentru cre tereaă iădezvoltareaăcopiilor.
Programeleăafterăschoolăauăfostăulterior,ăcreateă iăcuăalteăscopuriădecâtăceleădeăîngrijireăaă
copilului:ă pentruă aă oferiă suportă deă dezvoltareă aă familiiloră careă lucreaz ,ă construireaă social ă aă
copiiloră iăcompeten eăacademice.

44 | P a g e
 3. Factoriiădezvolt riiăăprogramuluiăafterăschool
Deă laă originiă pân ă înă prezent,ă ună factoră majoră careă aă determinată accelerareaă dezvolt riiă
programului after-school,ăăaăfostăreprezentatădeăschimb rileăcareăauăavutălocăînăcadrulăfamilieiă iă
alăparticipariiălaăfor aădeămunc .
Înămodăspecific,ăcre tereaăparticip riiăfemeilorălaăfor aădeămunc ăpl tita,ăaăcreat o nevoie
pentruă supraveghereaă copilului,ă faptă careă nuă aă maiă fostă întâlnită pân ă atunciă înă acestă familiileă
tradi ionale.ă Aceastaă nevoieă aă crescută bruscă înă aniiă dină timpulă iă dup ă ală doileaă r zboiă
mondial.Acesteă modific riă aleă particip riiă laă for aă deă munc ă auă fostă determinateă deă maiă mul iă
factori,ăinclusivănecesitateăeconomic ă iăcre tereaănum ruluiădeăfamiliiămonoparentale.ă
Cre tereaă rateiă deă angajareă materneă aă avută ună impactă semnificativă asupraă moduluiă deă
îngrijireăaăcopiluluiăînăAmerica.ăDecalajulădintreăsfâr itulăzileiădeă coal ăpentruăcopiiă iăăziuaădeă
lucruă aă p rin ilor,ă aă f cută caă supraveghereaă direct ă aă copiiloră deă c treă p rin iă s ă devin ăă
imposibil ăpentruămulte.ă
Oăreform ădină1996ă(ăPersonalăResponsibilityăandăWorkăOpportunityăReconciliationăAct
ofă1996ă)ăaăafectatăînămodăspecialăfamiliileăcuăvenituriămici.ăAceast ălegisla ieăaăeliminatăădreptulă
laă asisten aă financiar ă pentruă familiileă cuă copii.ă Acestă lucruă aă avută caă efectă cre tereaă ă rateiă
angaj rilorăînărândulăfamiliilorăcuăvenitămic.ă
Num rul mameloră singureă aă crescută înă aniiă deă dup ă aceastaă reformaă iă aă începută s ă seă
acordeă oă aten ieă maiă mare,ă atâtă dină punctă deă vedereă politică câtă iă tiin ific,ă acestuiă tipă deă
înv mânt.ă Familiileă cuă venituriă miciă auă devenită preocupateă deă siguran aă iă supravegherea
copiilorădup ăprogramulădeă coal .ă
Modific rileă iă problemeleă privindă urbanizarea,ă auă determinat,ă deă asemenea,ă cre tereaă
programului after-school.ă Extindereaă zoneloră urbaneă înă primaă parteă aă secoluluiă ală XX-lea, a
determinat diminuarea zonelor de joac ă pentruă copiiă înă cadrulă unuiă mediuă natural,ă ridicândăă
problemeănoiăcuăprivireălaăs n tateaă iăsiguran aăcopiilor.
Prină aniiă 1960,ă cartiereleă dină interiorulă ora uluiă auă devenită maiă periculoaseă pentru
copii.ăHalpernăaădescrisăaceast ăsitua ieăcaăfiindă"oădistrugereăaăorganizatieiăsocialeătradi ionale,ă
unădeclinăînăcontrolulăsocialăinformal,ă iăoătrecereălaăviolen ălegat ădeădroguriă"(Halpern,ă2002,ă
p..ă200).ăăEfecteleăuneiăastfelădeăexpuneriăesteăpoten ialăd un toareăpentruădezvoltareaăacademic ă
i social .
Organiza ii,ăcumăarăfiă“FightăCrime:ăInvestăinăKids”ăauăsus inutăc ăASPăpoateăjucaăunărolă
importantăînăprotejareaăcopiilorădeălaăexpunereaălaăcrim ă iăviolen ,ăprinăfurnizareaăunuiăcadruă
sigură iăsupravegheatădeăc treăadult.ăS-au constatat rate mai mariădeăagresiuneăînăclas ,ălaă coal ă
45 | P a g e
 iă rezultateă colareă ă maiă slabeă laă ă copiiiă expusiă laă criminalitateaă deă cartier,ă decâtă laă ceiă dină
programul after-school.
Oăalternativ ăpentruămilioaneădeăfamiliiă oăreprezint ă”grijaădeăsine”.ă Astfel,ă ăcopilulă nuă
este subădirectaăsupraveghereăpentruăperioadeălungiădeătimp.ăDe iătermenulăesteărarăfolosităast zi,ă
astfelădeăcopiiăauăfostănumi iă"copiiăcuăcheiaădeăgât"ăpentruăc ăpurtauăcheiaăînăjurulăgâtului.ăUnă
impuls pentru extinderea programelor after school este preocupareaăpentruăăace tiăăcopiiăexpu iăă
laă risculă ă careă leă afecteaz ă nuă numaiă siguran aă fizic ,ă dară iă dezvoltareaă colar ă iă social .ă
Implica iileă înă ceeaă ceă prive teă auto-îngrijireaă pentruă copiiă deă vârst ă colar ă auă fostă oă surs ă deă
dezbatereăînăliteraturaă tiin ific ădeăspecialitateă iăînăini iativaăpoliticaădeăaăinterviniăînăîngrijireaă
copilului.
Pe de o parte, auto-îngrijireaă aă fost,ă iă esteă înc ă într-oă anumit ă m sur ,ă privit ă caă oă
modalitateădeăaăfacilitaădezvoltareaăresponsabilitatiiă iăaăindependen ei.ăDe exemplu,ăîmpreun ăcuă
riscurile de auto-îngrijire pot fi recunoscute uneleăbeneficiiăposibile,ăinclusivăoportunit iăpentruă
copiiăînăăexperimentareaăautonomiei.ă
Peădeăalt ăparte,ăzeciă deăaniă oameniiă deă tiin ăauăsubliniată pericoleleăposibileăaleăauto-
ingrijirii. Primulă Congresă despreă copiiă Caucusă înă 1983ă (Congressională Children’să Caucusă )ă s-a
axat pe problema copiilorădinăgenera iaă„cuăcheiaădup ăgât”.ăExper iiăauădeclaratăc înăăînv areaă
prină perioadeă lungiă deă singur tateă esteă foarteă important ă iă vârstaă laă careă înva ă ceă este
responsabilitatea .S-aăargumentatăc ăautoîngrijirea arăputeaăfiăpericuloas ăfizic,ă iăarăputeaăs ăaib ă
rezultateănegativeăînădezvoltare,ăînăspecialăpentruăcopiii pre-adolescen i.
Studiileăcareăăsus inăacesteăafirma iiăauădemonstratăc ăăpreadolescen iiă iăcopiiiăcareăpetrecă
multă timpă singuriă laă domiciliu,ă prezint ă ună riscă ă maiă mareă de:ă stres,ă singur tate,ă iă team ;
competen aăsocial ăsc zut ,ărealiz riă colareăslabe;ăăconsumădeăalcool,ătig riă iămarijuana.
Uneleăgrupuriădeăcercetareăauădescoperităc ,ăpentruăcopiiiădeă coalaăelementar ădin familii
cu venituri mici, autoîngrijireaăesteălegat ădeărataătotămaiămareăaăproblemelorădeăcomportamentă iă
susceptibilitate la presiunea de grup.
Înăgeneral,ămaiămultiăsavan iăsuntădeăacordăc ătimpulădup ă coal ănesupravegheatăofer ă
maiăpu ineăposibilit iădeădezvoltareăaăcompeten eloră iăcreaz ăproblemeădeăadaptare.
4.Tipologia programelor after-school
Exist ădou ămariătipuriădeăprogrameăafter-school :ăacademiceă iărecreative.
4.1. Înăceleăacademice copiilorăliăseăofer ăajutorălaăteme,ăocaziaădeăaăfolosiăcalculatoarele,ă
jocuriăinteractiveăcareăpromoveaz ăînv area,ă iădezvoltareaădeănoiăabilit iăcareăpotăfiăfolositeăînă

46 | P a g e
 coal .ă Asisten aă oferit ă poateă fiă deă foarteă mareă ajutoră copiiloră careă auă nevoieă deă ajutoră
suplimentarăpentruăaăîn elegeăuneleălec ii.
Oă altaă form ă deă asisten - jocurile,ă facă caă înv areaă s ă fieă maiă pl cut ă iă leă ofer ă eleviloră maiă
multe resurse pentru studiu. Aprofundarea no iuniloră înv ateă poateă aveaă locă cuă ajutorulă
calculatoarelor.ăMul iăcopiiăprovinădinăfamiliiăcuăvenituriămiciă iănuăauăcalculatorăacasa.ăăAstfel,ă
singuraăloră ans ădeăaăveniăînăcontactăcuăunăcalculatorăesteăînăprogramulăafter-school. Programele
academice încurajeaz ă înv reaă înă maiă multeă direc ii.ă Nuă numaiă c ă seă încurajeaz ă studiulă
academic,ădarăcopiiiăsuntăîncuraja iă iăs ăînve eădespreăeiăin i iă iădespreăsemeniiălor.
4.2. Programele recreative leă ofer ă copiiloră ansaă deă a- iă folosiă energia,ă deă aă reduceă
nivelulă deă stresă siă reduceă posibilitateaă aparitieiă obezitatiiă deă laă oă varstaă fraged .ă Al turiă deă
mişscare,ăprogrameleăărecreativeăpotăoferiăno iuniădeăcultur .ăDeăexemplu,ăunăastfelădeăăprogramă
poateă oferiă lec iiă deă baletă uneiă fetiteă careă poateă nuă ară fiă optată pentruă oă oraă deă dansă altfel.ă
Programulă poateă oferiă oreă deă actorieă copiiloră interesa iă deă teatru,ă sauă alteă activit iă prină careă
copiiiăî iăpotădezvoltaăabilit ileă iăaptitudinile.
5.DezvoltareaăăProgramuluiăAfterăSchoolăînăRomânia
Esteăunăfaptăindubitabilăc ,ăînăsocietateaăcontemporan ăşiăcuăatâtămaiămultăînăfazaăeiădeă
societateăbazat ăpeăcunoaştere,ăcareădevineătotămaiăevident ăînăprezent,ăînv mântulăareăunărolă
deosebit de important pentru fiecareăpersoan ăînăparte,ăcâtăşiăpentruăsocietateăcaăîntreg.ăOăastfelă
deăafirma ieăgeneral ăesteămaiămultăsauămaiăpu inăvalabil ăpentruăcazurileăconcreteăfieăc ăavemăînă
vedereănivelulăsocietal,ăfieăcelăindividual,ăînăfunc ieădeădezvoltareaăşiădeăperforman aăsistemuluiă
deăînv mântădintr-oă ar ăsauăalta,ăprecumăşiăînăfunc ieădeăcarieraăeduca ional ăşiăcompeten eleă
dobânditeădeăc treăoăanumit ăpersoan .ăEsteăcertăîns ăc ăînă rileădezvoltateăexist ăunăsistemădeă
educa ieă dezvoltat,ă ob inută prină investi iiă consistente,ă publiceă şiă personale,ă pentruă caă apoiă
beneficiileăs ăseăr sfrâng ălaănivelulăîntregiiăsociet iăşiăalăpersoanelorăînăcauz .ă
Nuăîntâmpl torăProgramulăNa iunilorăUniteăpentruăDezvoltareă(PNUD),ăîncepândăcuăanulă
1990,ăînăcadrulăRapoartelorăDezvolt riiăUmane,calculeaz ăunăindiceăalădezvolt riiăumaneă(IDU)ă
peă ri,ăînăcareăintr ăşiăunăindiceăalăeduca iei,ăal turiădeăceiăaiăProdusuluiăinternăbrutăşiăSperan eiă
deăvia ălaănaştere.ăIndiceleăeduca ieiăesteăcalculat,ălaărândulăs u,ădină2ăindicatori,ărespectiv Rata
cuprinderiiăşcolareăşiăRataăalfabetiz riiă(UNDP,ă1990–2009).ăÎnăRomânia,ăvalorileăindicatoriloră
educa iei,ă caă şiă aleă celorlal iă careă intr ă înă construc iaă IDU,ă precumă şiă aleă acestuiaă dină urm ,ă seă
situeaz ă laă niveluriă modeste,ă cuă multă subă poten ialulă deă dezvoltareă ală rii.ă Deă exemplu,ă Rataă
cuprinderiiăşcolareăaăcopiilorăşiătinerilorăînăvârst ădeă6–24 ani, pentru anul 2007, avea o valoare
deă79,2ș,ăceeaăceăsituaăRomâniaăpeăpozi iaă56ăînălumeădină182ădeă ri,ăiarăînăprivin aăRateiădeă
47 | P a g e
alfabetizare a popula ieiă înă vârst ă deă pesteă 15ă ani,ă Româniaă ocupaă loculă 54ă (cuă 97,6șă ).ă Prină
urmare,ă şiă valoareaă indiceluiă composită IDUă plasaă Româniaă doară peă pozi iaă 60ă înă lume.ă
Men ionândă aceast ă realitateă nuă seă inten ioneaz ă s ă seă aduc ă vreună blamă
înv mântuluiromânesc,ă ciă seă atrageă ă aten iaă asupraă nevoiiă deă adaptareă aă unoră politiciă publiceă
adecvateăpeăm suraăimportan eiădomeniuluiă.(M rginean,ă2009,ă2010)
Nuăesteălipsitădeărelevan ăs ăaducemăaiciăînăaten ieăoădeciziecuătotulăgreşit ăluat ăînăanulă1990ăşiă
anume de a se renun aălaăînv mântulăobligatoriuădeă10ăaniăşiăreaducereaăluiălaănivelulăaă8ăclase.ă
M suraă aă determinată oă diminuareă cuă pesteă 10ă puncteă procentualeă aă rateiă cuprinderiiă şcolareă înă
România.ăUlteriorăs-aărecuperatădecalajul,ădarăînăprezentăvaloareaăRateiăcuprinderiiăşcolareăesteă
cuădoară2ăpuncteăprocentualeăpesteănivelulăatinsădejaăînăurm ăcuă30ădeăani.ă
Rela iaăădintreăeduca iaăpersoanelorăşiăpozi iileăsocialeălaăcareăacesteaăajungăînăsocietateă
auăf cutăşiăfacăînc ăobiectulămultorădezbateri. Esteăevidentăîns ăc ,ăînăceleămaiămulteăcazuri,ăînă
condi iiă socialeă relativă asem n toare,ă ceiă cuă preg tireă şcolar ă maiă înalt ă nuă numaiă c ă suntă maiă
performan i,ădarăşiăob inămaiămulteăbeneficii,ăcomparativăcuăceilal i,ăceeaăceăneăîndrept eşteăs ă
consider măc ăesteădeăaşteptatăcaăfiecareăpersoan ăs ăpoat ăaveaăunăparcursăşcolarăcâtămaiăînalt,ă
inclusivădincoloădeăînv mântulăobligatoriu.
Înă cadrulă programuluiă şcoal ă dup ă şcoal ă exist ă oă preocupareă pentruă deă asigurarea
particip riiăşcolareăaătuturorăcopiilor,ăcuăaten ieăspecial ăasupraăcelorăproveni iădinăfamiliiăcareăseă
confrunt ă cuă mariă dificult iă materiale,ă careă auă p rin iă cuă nivelă sc zută deă educa ie,ă ceeaă ceă seă
transform ă adeseaă înă obstacoleă înă caleaă particip riiă şcolareă aă copiiloră loră şiă aă însuşiriiă
cunoştin eloră necesareă şiă form riiă deprinderiloră careă s ă leă foloseasc ă ulterioră parcurgeriiă unoră
cariereă profesionaleă câtă maiă bune.ă Pentruă asemeneaă categoriiă deă eleviă amă considerată utilă
implementareaăunuiăProgram„şcoal ădup ăşcoal ”ă.Deăaltfel,ăacestăprogramăareădejaăoăistorie la
nivelulă sistemuluiă deă înv mântă dină România.ă Peă deă oă parte,ă familiileă – maiă alesă celeă înă careă
ambiiă p rin iă lucreaz ă – auă ajunsă laă concluziaă c ă esteă multă maiă avantajosă dină punctă deă vedereă
financiară s ă optezeă pentruă înscriereaă copilului/copiiloră într-ună astfelă deă programă decâtă s ă
angajezeăoăbon ăsau/şiăunămeditator.ăPeălâng ăfaptulăc ăprogramulăschoolăafterăschoolăesteămaiă
pu ină costisitor,ă areă şiă avantajeleă garant riiă unoră serviciiă deă calitate:ă personalulă angajată esteă
calificatăşiămultămaiăîn m sur ăs ăsprijineăcopilulăînăpreg tireaălec iilor,ăs -l supravegheze pe o
perioad ămaiălung ădeătimpă(uneleăşcoli asigur ăprogramăafterăschoolăpân ălaăoreleă18–20). Pe de
alt ă parte,ă şcolileă auă şiă eleă beneficii.ă Celă maiă importantă esteă totă deă natur ă financiar ă pentruă c ă
personalulă careă lucreaz ă înă acestă tipă deă programă ob ineă venituriă multă maiă mariă decâtă
cadreledidacticeăcareănuăsuntăimplicateăînăastfelădeăactivit i.
48 | P a g e
 De asemenea, s-aăconstatatăc ăaceleăşcoliăcareăofer ăprogrameăeduca ionaleăsuplimentareă
elevilor,ă inclusivă deă tipă schoolă afteră school,ă seă num r ă multă maiă adeseaă printreă preferin eleă
p rin iloră comparativă cuă şcolileă careă seă limiteaz ă laă programulă obligatoriuă deă lucruă cuă elevii.ă
Astfel, un alt avantaj, deloc de neglijat mai ales pentru cadrele didactice,ăîlăconstituieăcreştereaă
siguran eiă loculuiă deă munc :ă cuă câtă num rulă eleviloră esteă maiă mareă cuă atâtă risculă restructur riiă
posturilor este mai mic. Avantajeleă financiareă auă fostă urmateă îndeaproapeă şiă deă celeă deă natur ă
educa ional :ăşcolileăînăcareăsedesf şoar ăastfelădeăprogrameăauăreuşităs ăaduc ămaiămul iăeleviăînă
situa iaă deă succesă şcolară decâtă şcolileă careă lucreaz ă înă programă obişnuit.ă Reuşitaă educa ional ă
esteă favorizat ă deă timpulă suplimentară alocată deă c treă elevă subă supraveghereaă unuiă personală
calificată preg tiriiă lec iilor,ă contacteloră maiă frecventeă dintreă şcoal ă şiă familie,ă deă posibilitateaă
adapt riiă activit iloră educa ionaleă ritmului de lucru, nevoilor, intereselor, particularit iloră
elevilor etc.
Indiferent de societatea la care ne referim, astfel de programeă necesit ă costuri
suplimentareă laă nivelulă bugetuluiă uneiă gospod riiă şi,ă dină acestă motiv,ă suntă organizateă celă maiă
adeseaă înă aceleă institu iiînă careă ceaă maiă mareă parteă aă popula ieiă şcolareă provineă dină mediiă
socioeconomice, familiale, culturale care dispun de resurse material-financiare,ăm rindăastfelăşiă
mai mult distan aăînăceeaăceăpriveşteăcalitateaăşiăaccesibilitateaăeduca ieiăîntreădiferite categorii de
popula ie.ăPentruăaăreduceădecalajulădintreăeleviiădefavoriza i,ăcareănu-şiăpotăpermite frecventarea
unoră astfelă deă programeă suplimentareă şiă ceiă careă provină dină mediiă sociofamilialeă şiă economiceă
favorizate,ă uneleă stateă (Fran a,ă Belgia,ă Olanda,ă Mareaă Britanie,ă SUAă etc.)ă deruleaz ă ac iuniă deă
identificareă aă zoneloră educa ionaleă considerateă caă fiind problematice din punctul de vedere al
accesuluiăşiă succesuluiăpopula ieiăînă educa ieăşiă aloc ăresurseăfinanciareăsuplimentareăînă scopulă
organiz riiădeăprogrameăeduca ionaleădeăsprijin.ă
Înă România,ă resurseleă publiceă deă laă bugetulă deă stat,ă dară şiă celeă private de la nivelul
bugetuluiăgospod riilor,ăsuntămaiămultădecâtăinsuficienteăpentruăaăfinan aăfunc ionareaăsistemuluiă
deăînv mântăînăvariantaăsaă„clasic ”.Astfel, decalajelor existenteădejaăîntreăşcolileăromâneştiăînă
ceeaă ceă priveşteă calitateaă şiă condi iileă deă desf şurareă aă educa ieiă liă s-aă maiă ad ugată una:ă
programeleăeduca ionaleădeăsprijin.ăCaăînămulteăalteă ri,ăşiăînăRomâniaăşcolileăcareăorganizeaz ă
programeă educa ionaleă tipă schoolă afteră schoolsuntă dină categoriaă celoră frecventateă deă popula ieă
şcolar ăprovenit ădinămediiăsociofamiliale,ăeconomice,ăculturaleăfavorizate.ăCumălaănoiăsuportulă
financiară publică şi/sauă individuală nuă esteă oă solu ieă realist ,ă celă pu ină înă prezent,ă reducereaă
decalajuluiă trebuieă c utat ă altundeva,ă iară unaă dintreă surseleă deă finan areă oă reprezint ă

49 | P a g e
fondurilestructuraleăeuropeneănerambursabile.ă(M rgineanăI.,ăNeaguăG.,ăMihalacheăF.,ăVasileăMă
, p. 227–238)
Înă România,ă ă programulă afteră scoolă aă ap rută recent,ă înă ultimulă deceniu.ă P rin iiă suntă
extremădeăinteresa i,ăămajoritateaăapeleaz ălaăserviciileăoferiteădeăprogramulăafterăschool,ădatorit ă
nevoiiădeăsupraveghereăaăcopiilorăădup ăoreleădeăcursă iăăserviciilorăeduca ionaleăoferiteădeăacestă
program (efectuarea temelor sub supravegherea personalului calificat).
Programulă aă fostă introdusă pentruă primaă dat ă deă c treă Federa iaă Interna ional ă aă
Comunit ilorăEducativeă(FICE)ădinăRomaniaă iăaăavutăînăvedereăatragerea c treăscoal ăaăcopiiloră
din mediile dezavantajate.
"Neăbucur măs ăconstat măjuste eaăprinăridicareaălaănivelăguvernamentalăaăuneiăini iativeă
pe care am avut-oăînăurmaăcuă11ăani,ăcândăFICEăaăorganizatăprimulăcentruădeăziăînă coal ă– form ă
deăprotec ieă iăeduca ieăpentruăcopiiiădinăcartierăcuăfamiliiămarcateădeăproblemeăeconomice.ăPrină
programeleăAfterăSchool,ăcopiiiăauăbeneficiatădeămasaăcald ălaăprânz,ădeăîndrumareălaăefectuareaă
temeloră iă alteă activit i,ă iară p rin iiă acestoraă – deă consiliere.ă Datorit ă acestui program, au fost
«câ tiga i»ă iăs-auăreîntorsălaă coalaăpesteă2.500ădeăcopiiăanual,ăcareăî iăduceauătraiulăcer indăsauă
intrauă înă g ti.ă Acoloă undeă exist ă spa iiă esteă bineă s ă existeă acestă program",ă (Tomaă Mares,ă
pre edinteleăFICEăRomania,ăRomânia liberă-13.03.2009).
Sus in toriiă acestuiă programă spună c ă programulă aă devenită oă necesitate.ă Acestă faptă a,ă
determinatăcomunit ileălocaleăsiăMinisterulăEducatieiăNa ionale,ăs ăcauteăsolu iiăăînăăextindereaă
programului. Programul s-aădezvoltatăînăzoneleăurbane, înăcadrulă colilorădeăstatăsauăparticulare.ă
Celeămaiămulteă coliăcareăderuleaz ăastfelădeăprogrameăsuntăînăBucure tiăă iăînăora eleămari.ăS-au
dezvoltată centreă centreă afteră schoolă iă dină ini iativeă particulare,ă serviciileă acestoraă fiindă îns ă
accesibile unuiăsegmentăfoarteădeăredusădatorit ăcosturilorăfoarteămari.ă
De iă s-aă dezvoltată rapid,ă num rulă institu iiloră careă deruleaz ă programeă afteră schoolă esteă
înc ăfoarteăredus.ăăS-aăconstatatăc ăşcolileăcareăofer ăprogrameăschoolăafterăschool,ăsuntămultămaiă
c utateă deă ă p rin iă decâtă şcolileă careă seă limiteaz ă laă programulă obligatoriuă deă coal ă cuă elevii.ă
Programeleă ă necesit ă costuriă suplimentare,ă iară familiileă careă apeleaz ă laă serviciileă unuiă afteră
school provin din medii socio-familialeăşiăeconomiceăfavorizateă iăcu venituri peste medie.
De iăprogramulăafterăschoolăesteăinclusăînăproiecteleăăstrategiceăaleăministeruluiădeăresort,ă
dină ă resurseleă publiceă deă laă bugetulă deă stat,ă nuă seă aloc ă fonduriă ă pentruă aă finan aă func ionareaă
acestui program.
Unaă dintreă surseleă deă finan areă oă reprezint ă fondurileă structuraleă europeneă
nerambursabile.ă Programeleă "afteră school"ă dină fonduriă ă europeneă prină Programulă Opera ională
50 | P a g e
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POSDRUă(finan areaăesteăînăpropor ieădeă98ș)ăsunt
oă oportunitateă atâtă pentruă ă eleviiă careă provină dină mediiă dejavantajate,ă dară iă pentruă ă institu iileă
careă î iă potă dezvoltaă ofertaă iă serviciileă educa ionale.ă Abandonulă colară poateă fiă comb tută cuă
programe "after school", accesate prin POSDRU.
1. Analiza critic ă aă metodologieiă pentruă înfiin areaă deă serviciiă deă tipă ,,ă şcoalaă ă dup ă
şcoal ” ( D )
LegeaăEduca ieiăNa ionaleă(legeaă1/2011)ăprevede, la art. 58, faptulăc ăunit ileăşcolareăau
posibilitateaă deă aă înfiin aă serviciiă deă „Şcoal ă dup ă şcoal ”.ă Pentruă aă veni înă sprijinulă unit ilor
şcolare,ă Ministerulă Educa ieiă Na ionaleă aă emis,ă înă dataă deă 07.09.2011,ă Ordinul 5349 privind
aprobarea țetodologiei de organizare a Programului „Şcoală după şcoală” (OțECT 5349).
La data apari ieiă acesteiă metodologiiă atâtă şcolileă câtă şiă societateaă civil ă auă considerată c ă
dificult ile organizatorice,ă financiareă şiă celeă careă ină deă asigurareaă resurseiă umaneă voră fiă
rezolvate. Cu toate c ămareaămajoritateăaăactorilorăimplica iăînăimplementareaăserviciilorădeătipă
ŞDŞăşi-auăpropusăs respecteăaceast ămetodologie,ăimplementareaăacesteiaăs-aădovedităoăsarcin ă
foarteădificil ,ăîn celeămaiămulteăcazuriăimposibilădeăpusăînăpractic .
Conformă metodologiei,ă programulă „Şcoal ă dup ă şcoal ”ă esteă considerată aă fiă
complementar programuluiă şcolară obligatoriu.ă Aceastaă impuneă oă organizareă separat ă aă
programului, indiferentă dac ă seă vaă desf şuraă înă incintaă unit iiă şcolareă sauă înă spa iileă puseă laă
dispozi ieă de autorit ileă locale,ă organiza iiă neguvernamentale,ă biseric .ă Resurseleă umaneă
implicateăînăprogram potăincludeăatâtăpersonalulădinăînv mant,ăcâtăşiăal iămembriăaiăcomunit iiă
sauăreprezentan iăai partenerilor. De asemenea, Statutul Cadrelor Didactice permite conducerilor
unit ilorăşcolare s ătreac ăînăfişaădeăpostăatribu iuniălegateădeăprogramul „Şcoal ădup ăşcoal ”.
„Toate activităţile din cadrul Programului ŞDŞ se derulează fie de cadre didactice, fie sub
supravegherea cadrelor didactice, în situaţia în care activităţile sunt coordonate de personal
extern şcolii” cf.OMECT 5349, art.14 (1).
Ordinulămen ionatănuăprecizeaz ăcineăareăcompeten eleănecesareăînăcoordonareaăprogramului. Înă
schimb,ă testareaă peă terenă aă func ion riiă serviciiloră deă tipă ŞDŞ,ă atâtă înă mediuă urbană câtă şiă rural
realizat ă deă Worldă Visionă Romaniaă şiă deă alteă organizatiiă neguvernamentaleă cuă expertiz ă în
domeniulăsocialăşiăeduca ional,ăaăar tatăindubitabilăc ăsuccesul programului este direct influen ată
deă existen aă unuiă coordonatoră desemnată ală programului,ă altulă decât directorulă şcolii,ă şiă deă
constituireaăuneiăechipeăcareăs ăimplementeze programul.
Pentruă înfiin areaă programeloră ŞDŞ,ă metodologiaă prevedeă efectuareaă uneiă analizeă de
nevoiăprinăconsultareaăelevilor,ăp rin ilor,ăcomunit iiăetc.ăCuătoateăacestea,ămetodologia nu pune
51 | P a g e
laă dispozi iaă şcoliloră niciă ună instrumentă (criteriiă deă selec ieă aă elevilor, proceduri de lucru,
preciz riă pentruă construireaă bugetului,ă formularistic )ă prin aplicareaă c ruiaă analizaă deă nevoiă s ă
fieărelevant ăpentruăorganizareaăprogramului ŞDŞ,ăşiăniciănuăfaceăreferireălaătipuriădeănevoiăcareă
trebuieăluateăînăcalcul pentru alc tuireaăpachetelorăeduca ionaleădinăprogram.
,, Metodologiaăimpuneăs ăfieăluateăînăconsiderareăcuăprioritateănevoileăelevilorăcareăprovin
dină grupuriă dezavantajate,ă f r ă aă definiă acesteă grupuriă sauă tipurileă deă dezavantajeă cuă careă se
confrunt . Satisfacerea tipurilor de nevoi pe care le-amă întâlnită înă comunit iă implic ă resurse
financiare,ăumaneăşiămaterialeădeăcareăunit ileăşcolareăsauăchiarăcomunitateaănuădispun.ăÎn acest
cază esteă necesar ă oă precizareă clar ă aă surseloră deă finan are,ă standardeloră deă costă şi bugetului
minim/maximăpentruăorganizareaăînăsistemulăpublicăaăunuiăprogram ŞDŞ. Lipsa unor instrumente
clareăcareăs ăfacilitezeăelaborareaădocumenta ieiăpentru înfiin areaăprogramelorăŞDŞ,ăprecumăşiă
drumulă lungă pân ă laă implementarea lor,ă descurajeaz unit ileă deă înv mântă s ă ini iezeă acesteă
ac iuni.ăÎnăjude eleăCluj,ăIaşi,ăVaslui,ăDolj,ăConstan a, Ialomi aăşiăVâlceaăspreăexemplu,ăWVRăaă
colectatăînă lunaăseptembrieă2013ăinforma iiădeălaăun num rădeă38ădeăscoliă cuăclaseleă I-IVăşiă I-
VIII.ă Dintreă acesteaă doară 3ă şcoliă auă depusă proiectă (Jud. Vasluiă şiă Dolj),ă unulă aă primită aviză
favorabilădeălaăISJă(jud.ăDolj),ădou ănuăauăprimităaviz,ăiar majoritatea nu au depus nici un proiect
pentruăînfiin areaăunuiăastfelădeăprogram. La acest moment nu exist ăoăeviden ăaăprocentuluiădeă
şcoliăcareăauărealizat analizaădeănevoiăcuăprivireălaăprogramulăŞDŞălaănivelăna ional,ăceeaăceăne
îndrept eşteăs ăcredemăc ănuăesteăîncurajat ăcreareaăprogramuluiăînăfiecare comunitateăînăcareă
arăputeaăfiănecesar . De asemenea,ăpracticaăaăar tatăc ăesteăoăneconcordan ăîntreăcalendarulădup ă
care se construiescănormeleădidacticeăşiăcalendarulădeădepunereăaăproiectelorăpentruăProgramulă

ŞDŞ.”(Petre,ăArn utu,ăGeoroceanu,ăDarieă,, Raport de cercetare privind nevoia de programe de

tip„şcoală după şcoală”, pag.30-35)

Experien a arat ă c ă pentruă aă organizaă ună astfelă deă program,ă care presupuneă prezen ă
ritmic ă (înă celeă maiă multeă cazuriă zilnic ),ă asumareaă deă responsabilit i concrete (securitatea
elevilor,ă asisten ă educa ional ,ă dezvoltareaă deă abilit iă deă via independent ă etc.)ă nuă seă poateă
utiliza numai personal neremunerat sau voluntar. Deşiămetodologiaădeăînfiin areăaăserviciilorădeă
tipă ŞDŞă abordeaz ă înă art.ă 17ă modalit ile deă finan areă aleă acestoră programe,ă pentruă aplicareaă
unoraă dintreă prevederiă esteă necesar armonizareaă legislativ ă şiă emitereaă unoră noiă prevederiă
legislative,ă careă s ă permit transferulă interinstitu ională deă fonduriă sauă contribu iiă dină parteaă
p rin ilorăpentru sus inereaăfunc ion riiăacestora.
De exemplu, potrivit art. 17, alin.(d) din OțECT 5349, finanţarea serviciilor ŞDŞ, poate
fi făcută din bugetul de stat, pentru elevii proveniţi din grupurile dezavantajate. Teoretic,
52 | P a g e
prevederea este necesară şi ar trebui să permită Direcţiilor de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului (DGASPC) finanţarea serviciilor pentru categoria de copii proveniţi din grupurile
dezavantajate, potrivit legii. Una dintreă valen eleă celeă maiă importanteă aleă Programuluiă ŞDŞă ară
puteaă fiă abordareaă interdisciplinar şiă integrat ă aă copiluluiă îmbinândă armoniosă nevoileă socio-
economice cu celeă educa ionale,ă ceeaă ceă ară presupuneă ună cumulă deă serviciiă strânseă înă jurul
copiluluiă (serviciileă deă asisten ă social ă şiă protec iaă copilului,ă serviciiă educa ionale, servicii de
suportă oferiteă deă organiza iiă neguvernamentaleă şiă biserici).ă Îns ambiguitateaă legisla ieiă faceă
imposibil ăaceast ăcooperare.
Deăpild ,ăresurseleăserviciilorădeăasisten ăsocial ăşiăprotec iaăcopiluluiănuăpotăsus ineăînc
programulăŞDŞădesf şuratăînăunit ileăşcolare,ăcuăpersonalădinărândulăcadrelorădidactice,ăîntrucât
nuăauăniciăoăprocedur ălegal ăprinăcareăs ăaloceăbugetăuneiăunit iăşcolareăpentruăorganizarea unui
astfelă deă program.ă Deă asemenea,ă programulă ŞDŞă poateă acoperiă oă zon ă larg ă deă beneficiar ce
provin din grupuri dezavantajateăşiăarăputeaăfiăasimilat,ăînăcazulăînăcareălegisla iaădinădomeniul
protec ieiăcopiluluiăşiăalăeduca ieiăarăfiăarmonizate.ăModelulăesteăcomun:ăcentreleădeăîngrijireăpe
timpulăzileiăcare,ăconformăOrdinuluiăMinisteruluiăMuncii,ăSolidarit iiăSocialeăşi Familiei nr. 24
din 4 martie 2004 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii pentru centrele de zi, centre
înfiin ateădeăautorit ileălocale,ăauămisiuneăsimilar ăcuăceaăaăserviciilorăŞDŞăpentruăcategoriaăde
copiiădinăgrupurileădezavantajate,ăiarădiferen aăconst ăînăfaptulăc ăserviciileăŞDŞăsuntăînfiin ateă
de unit ileădeăînv mânt.
Astfel,ă centreleă deă zi,ă suntă serviciiă pentruă protec iaă copiiloră aă c roră misiuneă esteă deă a
preveniă abandonulă şiă institu ionalizareaă acestora,ă prină asigurarea,ă peă timpulă zilei,ă a unor
activit ideăîngrijire,ăeduca ie,ărecreere-socializare,ăconsiliere,ădezvoltareăaădeprinderilorădeăvia ă
independen a, orientareăşcolar ăşiăprofesional ăetc.ăpentruăcopii,ăcâtăşiăaăunorăactivit iădeăsprijin,
consiliere,ă educareă etc.ă pentruă p rin iă sauă reprezentan iiă legali,ă precumă şiă pentruă alteă personae
careăauăînăîngrijireăcopii. Prinăarmonizareaăprocedurilorăfolositeădeăserviciileăeduca ionaleăşiăceleă
de asisten ăsocial ăşiăprotec iaăcopiluluiăarăfiăposibil ăabordareaăintegrat ăaăcopilului indiferent
deă statutulă s uă social.ă Astfel,ă efectulă pozitivă ală acesteiă armoniz riă ară fi înl turareaă stigmatuluiă
socială înă sensulă c ă acestă tipă deă programă ară aveaă beneficiary care provin din diverse categorii
sociale, programul nefiind destinat doar copiilor care seă confrunt ă cuă situa iiă socio-economice
grave.
ValoareaăpeăcareăoăaduceăprogramulăŞDŞăavândăcaăprincipiiădeălucruănondiscriminareaăşi
participarea,ă aă fostă demonstrat ă înă cadrulă programeloră pilotă testateă deă WVR.ă Finan areaă
serviciilor oferite copiilor care proveneau din familii dezavantajate le-aă permisă s ă participeă la
53 | P a g e
program,ăal turiădeăal iăcopiiăpentruăcareăcosturileăauăfostăacoperiteădeăp rin i.ăExperien aăpractic
aă Funda ieiă Worldă Visionă Româniaă aă ar tată c ă esteă posibilă caă înă cadrulă aceleiaşiă grupeă de
programăŞDŞăs ăfieăincluşiăatâtăcopiiăsus inu iădeăc treăServiciulădeăAsisten ăSocial ăşiăProtec ia
Copiluluiăcâtă şiă copiiăproveni iă dină familiiă f r ădificult iămaterialeăsauădeăalt ănatur ă (violen
domestic ,ăabuzuriăasupraăcopilului,ăinfrac ionalitate,ădependen ădeăalcool,ădizabilit i,ăetc.)ăce
potă sus ineă financiară func ionareaă programului.ă Trebuieă îns ,ă clarificateă foarteă bineă aspectele
financiare,ămodulădeăalocareăaăresurselor,ăprecumă şiă categoriileădeăcheltuieliă pentruăcareăseăpot
utiliza resursele respective. ( Petre, Arn utu, Georoceanu, Darie, ,, Raport de cercetare privind
nevoia de programe de tip͈şcoală după şcoală͇, pag.30-35)
Oă categorieă foarteă important ă deă cheltuieliă oă reprezint ă cheltuielileă legateă deă hran .
Metodologiaă faceă referireă laă faptulă c ă ”în situaţia în care programul ŞDŞ se desfăşoară în
continuarea programului şcolar obligatoriu, în învăţământul primar se alocă un interval de timp
de aproximativ o oră şi jumătate necesar servirii mesei, precum şi activităţilor recreative în aer
liber” (OMECT 5349, art. 4). Dinăexperien aăacumulat ădeăorganiza ia WorldăVisionăRomânia,
dară şiă deă alteă organiza iiă careă desf şoar ă astfel deă programeă putemă argumentaă faptulă c ă masaă
cald ăreprezint ăunăpunctădeămaximăinteres pentruăconstruc iaăprogramuluiăŞDŞăatâtăpentruăcopiiiă
careăprovinădinăgrupuriăvulnerabile,ăcâtăşi pentru copiii care provin din familii cu venituri medii
sau peste.
Cercet rileăanterioare㔪coala,ăinimaăcomunit ii”ă(WorldăVision,ă2011)ăarat ăc ă47,4ș
dintreă p rin iă ară fiă totală deă acordă şiă 32,8ă șă ară fiă par ială deă acordă cuă înlocuireaă programului
”CornulăşiăLaptele”ăcuăoămas ăcald .ăOrganizareaăprogramuluiăŞDŞ,ăînălipsaăasigur riiăaccesuluiă
la oă mas ă cald ă poateă fiă compromis ă sauă s ă îşiă piard ă interesul,ă înă fa aă categorieiă deă p rin iă
pentru careăacestăbeneficiuăesteăprioritar.ăChiarădac ămetodologiaăprevedeăfaptulăc ămasaăpoateăfi
asigurat ădeăfamilieăprină”pachetădeăhran ădeăacas ”,ăaceast ăsolu ieăpoateăfiăd un toare.ăPeădeăo
parte ar avea un impact economicănegativăasupraăfamiliilorăvulnerabile,ăcareăînălipsaăresurseloră
nu vorăputeaăsus ineăparticipareaăcopiilor.ăPeădeăalt ăparteăarăputeaăaveaăunăimpactă negativădină
punct deăvedereănutri ională inândăcontădeăfaptulăc ă5ăzileăpeăs pt mân ăcopiiiăarămâncaăînălocul
mesei deăprânzădoarăhran ărece,ăp strat ăînăceleămaiămulteăcazuriăînăcondi iiăimproprii.ăTotodat
solu iaă”pachetuluiădeăacas ”ăpoateăgeneraăsitua iiădiscriminatoriiădeoareceăcopiiiăcareăauăoăstare
material ămaiăbun ăvorăaveaăaccesălaăhran ăînăcantitateămaiămareăşiădeăcalitateămaiăbun ăpeăcareăo
vorăconsumaăînăprezen aăcopiilorăcuăstareămaterial ăprecar .
Revenindălaăsurseleădeăfinan areăconstat măc ădeşiăArt.17ădinăOMECTă5349,ăpermiteăca

54 | P a g e
programulă ŞDŞă s ă func ionezeă peă bazaă contribu iiloră financiareă dină parteaă p rin ilor,ă acest
demersă esteă aproapeă imposibilă deă realizat,ă pentruă c ă legisla iaă dup ă careă func ioneaz ă unit ile
şcolareădeănivelăpreuniversitarădeăstat,ăinterziceăcolectareaădeătaxeădeălaăp rin i.ăPentru dep şireaă
acesteiăsitua ii,ăoăsolu ieăarăputeaăfiăinfiin areaăasocia iilorădeăp rin iăcuăpersonalitate juridic ălaă
nivelădeăunitateăşcolar ,ăcareăs ăpreiaăorganizareaădeăprogrameăŞDŞ.
Unăaltăcapitolăbugetarăcompletăignorat,ăesteăacelaăalămaterialelorădidacticeăşiărechizitelor,
asupraăc roraănuăexist ăniciăunăfelădeămen iune.ăExperien aăarat ăfaptulăc ăpentru func ionareaăînă
buneăcondi iiăaăprogramuluiăŞDŞăesteănevoieădeăconsumabileă(hârtie,ăpixuri, creioane,ăplastilin ,ă
lipici etc.), materiale sportive, auxiliare curriculare, material didactic, podea amenajat ă pentruă
activit iă careă implic ă aşezareaă directă peă aceastaă etc.ă Acesteă costuriă seă adaug celor legate de
personalăşiădeămasaăcald .
MetodologiaădeăorganizareăaăprogramuluiăŞDŞănuăesteăînc ăcompletat ădeăprevederiăcare
s ăimpun ăstandardeădeăcalitateăbineădefiniteăşiălas ălaălatitudineaăunit ilorăşcolareădinăsistemul
publicăşiăcelăprivat,ănivelulădeăcalitateălaăcareăseălivreaz ăprogramulăŞDŞ.ăDeşiănuăesteăexplicit
formulat,ăseăconstat ăoădiferen ăclar ădeăabordareăaăserviciilorădeătipăŞDŞ înăsistemulăpublicăşiă
cel privat,ă pentruă careă nuă exist ă înc ă reglement riă specifice.ă Cuă excep iaă costuriloră aferente,
programeleă deă tipă ŞDŞă private,ă potă deveniă modelă prină complexitateaă pachetuluiă de servicii
oferite. Mai mult, ele pot contribui cu expertiz ăpractic ,ălaăcreionareaăunor standarde minime de
calitateă pentruă acesteă servicii,ă indiferentă dac ă prestatorulă estesistemulă publică sauă privat,ă
indiferentă deă mediulă înă careă serviciulă func ioneaz , de veniturile p rin ilor,ă deă nivelulă
performan eloră şcolareă aleă elevilor,ă deă aptitudini,ă etc.ă Numaiă înă acestă fel putemă s ă asigur mă
respectareaă drepturiloră fiec ruiă copilă laă educa ie,ă s n tateă şi protec ieă şiă seă poateă vorbiă despreă
oportunit iăegaleădeădezvoltare.ăÎnălipsaăunui astfel de serviciu de calitate riscul de marginalizare
a copiilor din medii defavorizateăşiădeăpolarizareăaăsociet iiăcreşteăsemnificativ.
Înă practic ,ă succesulă programuluiă esteă directă influen ată deă existen aă unui coordonator
desemnată ală programului,ă altulă decâtă directorulă şcolii,ă siă de constituireaă uneiă echipeă careă s ă
implementeze programul. Esteănecesar ăoăprecizareăclar ăaăsurselorădeăfinan are,ăstandardelorăde
costă şiă bugetuluiă minim/maximă pentruă organizareaă înă sistemulă publică a unuiă programă ŞDŞ.
Metodologiaă nuă puneă laă dispozi iaă şcoliloră niciă ună instrumentă (criteriiă de selec ieă aă elevilor,ă
proceduriădeălucru,ăpreciz riăpentruăconstruirea bugetului,ăformularistic )ăpentruăanalizaădeănevoiă
şiăniciănuăfaceăreferireăla tipuriădeănevoiăcareătrebuieăluateăînăcalculăpentruăalc tuireaăpachetelor
educa ionaleădinăprogram.

55 | P a g e
 Înă acestă momentă nuă exist ă oă eviden ă aă procentuluiă deă şcoliă careă auă realizat analiza de
nevoiăcuăprivireălaăprogramulăŞDŞălaănivelăna ional,ăceeaăceăne îndrept eşteăs ăcredemăc ănuăesteă
încurajat ă creareaă programuluiă în fiecareă comunitateă înă careă ară puteaă fiă necesar . Prin
armonizareaă proceduriloră folositeă deă serviciileă educa ionaleă şiă celeă de asisten ă social ă şiă
protec iaăcopiluluiăarăfiăposibil ăabordareaăintegrat ăa copiluluiăindiferentădeăstatutulăs u social.
Astfel, efectulăpozitivăalăacesteiăarmoniz riăarăfiăînl turareaăstigmatuluiăsocialăînăsensulăc ăacestă
tip de program ar avea beneficiari care provin din diverse categorii sociale, programul nefiind
destinatădoarăcopiilorăcareăseăconfrunt ăcuăsitua iiăsocio-economice grave.
ProgramulăŞDŞăarăputeaăfiăabordareaăinterdisciplinar ăşiăintegrat ăceăr spundeănevoiloră
copiluluiă şcolară îmbinândă armoniosă nevoileă socioeconomică cuă celeă educa ionale,ă ceeaă ceă ară
presupuneăunăcumulădeăserviciiăstrânseăînăjurulăcopiluluiă(serviciiădeăasisten ăsocial ăşiăprotec iaă
copilului,serviciiă educa ionale,ă serviciiă deă suportă oferiteă deă organiza iiă neguvernamentaleă şiă
biserici).ăÎns ăambiguitateaălegisla ieiăfaceăimposibil ăaceasta.
Cuă excep iaă costuriloră aferente,ă programeleă deă tipă ŞDŞă private, pot devein model prin
complexitateaăpachetuluiădeăserviciiăoferite.ăMaiămult,ăeleăpotăcontribuiăcuăexpertiz ăpractic ,ălaă
creionareaăunorăstandardeăminimeădeăcalitateăpentruăacesteăservicii.ăNumaiăînăacestăfelăputemăs ă
asigur mărespectareaădrepturilorăfiec ruiăcopilălaăeduca ie,ăs n tateăşiăprotec ieăşiăseăpoateăvorbiă
despreă oportunit iă egaleă deă dezvoltare.ă Înă lipsaă unuiă astfelă deă serviciuă deă calitateă risculă deă
marginalizareăaăcopiilorădinămediiădefavorizateăşiădeăpolarizareăaăsociet iiăcreşteăăsemnificativ.

2. Beneficiile programului after school

Cele mai recente studii care au avut ca obiect beneficiile academice ale programului after
schoolăsubliniez ăfaptulăc ăprogramulăafter-schoolăaăfostăini ialăcreatăpeăbazaăideiiăc ăparticipareaă
elevilor la activit ileă organizateă dup ă coal ă ară fiă beneficeă pentruă dezvoltareaă loră personal ă iă
social .ăUnulădintreăobiectiveleămultorăpogrameăactualeăesteăăăîncurajareaădezvolt riiăpersonaleă iă
sociale a tinerilor printr-oăserieădeăactivit iăsupervizate.
Cercet rileă ă sugereaz ă c ă oportunit ileă deă aă interrela ionaă iă deă aă participaă laă activit iă
organizateă înă cadrulă programuluiă afteră schoolă poateă ajutaă copiiiă s ă seă dezvolteă iă s ă dezvolteă
abilit iă noiă iă talenteă personaleă (Ecclesă iă Templetonă 2002;ă Mahoneyă înă pres .;ă Consiliulă
Na ionalădeăCercetareăsiăInstitutulădeăMedicinaă2002).ăAltfelăspus,ăprogramulăafterăschoolăpoateă
deveni un prim cadru comunitar pentru dezvoltarea tinerilor.

56 | P a g e
 Activit ileă desf urateă înă cadrulă programuluiă afteră schoolă dezvolt ă abilit iă careă facăă
înv areaă social ă iă emotional ă maiă eficientaă (ă Josephă A.ă Durlakă •Rogeră P.ă Weissbergă •Mollyă
Pachan , 2010).
Alteăcercet riă peătemaăprogramuluiă Afterăscoolă auăfostăf cuteădeăKimă M.ăPierceăDanielă
M.ăBoltăşiăDeborahăLoweăVandellcareăînă ”Specific Features of After-School Program Quality:
Associations with Children’s Functioning in țiddle Childhood” careăauăar tatăinfluen aăpozitiv ă
aăprogramuluiăasupraărela ion riiăcopiilor,ăaădezvolt riiăcompeten elorădeălectur ăşiămatematice,ă
înăgeneralăasupraărezultatelorăşcolare.ă
Înă studiulă ”Teachers attending to students’ mathematical reasoning: lessons from an
after-school research program” realizat de Johnă M.ă Franciscoă şiă Carolynă A.ă Maheră s-a
demonstratăc ăprofesoriiăcareălucreaz ăînăprogramăafterăscoolăob inărezultateămaiăbuneălaăclas ,ă
reuşescă s ă dezvolteă maiă bineă ra ionamenteleă matematiceă aleă elevilor,ă fiindă maiă deschişiă spreă
metodeleămodernădeălucruăcuăaceştia.
Înă cercetarea ”Using process evaluation for program improvement in dose, fidelity and
reach: the ACT trial experience” Dawn K Wilson, Sarah Griffin, Ruth P Saunders, Heather
Kitzman-Ulrich,ăDuncanăCăMeyersă iăLeslieăMansardauăăăauădemonstratăc ăpunereaăînăaplicareă
necorespunz toareăaăprogramuluiăpoateăafectaănegativeărezultateleălui.ăEiăsus inăc ăexemplele de
bun ăpractic ăeficientizeaz ăprogramul.ă
Principalulăbeneficiuăesteăc ăîiă ineăpeăcopiiădeparteădeăproblemeleădeăpeăstr zi.ăPerioadaăă
dup ă terminareaă cursuriloră esteă ceaă maiă important ă perioadaă aă zilei.ă Gottfredson,ă Gerstenblith,ă
Soule, Womer, iăLuăsus inăc ă“Adolescen iiă iăcopiiiăcareănuăsuntăsupraveghea iădeăunăadultăpeă
perioadaămaiălungiădeătimpărisc ăs ădezvolteăproblemeăcomportamentale.”ă(p.254).ă
Înă prezent,ă ă p rin iiă seă simtă maiă înă largulă loră atunciă cândă tiuă c ă fiulă sauă fiicaă loră este
supravegheat ădeăunăadult.ăCopiiiănesupravegheatiăauăocaziaăs ăconsumeăalcool,ădroguri,ăs ăintreă
înă g tiă .ă Programeleă afteră schoolă prevină asemeneaă probleme,ă inându-iă peă copiiă într-un mediu
sigur.
Unăaltăăbeneficiuăalăprogramuluiăesteăc ăîiăajut ăpeăeleviăs ăî iăîmbun t easc ăcuno tinteleă
acumulateăînătimpulăorelorădeăcurs.ăăDeoareceăziuaădeăscoal ăesteăîmp r it ăînămulteăactivit i,ădeă
exemplu,ă studiulă maiă multoră materii,ă pauzeă iă prânz,ă timpulă alocată studiuluiă poateă s ă nuă fieă
suficient pentru copil ca s ăst pâneasc ăpeădeplinăconcepteleăfiecareiămaterii.
Programeleăcuăbazaăacademic ăleăofer ăcopiiloră ansaăs ăexersezeă iăs ăaprofundezeăceeaă
ceăauăînv atălaăscoala.ă”Copiiiăimplicatiăînăprogrameăafterăschoolăpetrecămaiămultătimpăîntr-un
mediu academic, careăleăîmbun t e teăcuno tin eleă iăseăjoac ăîntr-unămediuăsigur,ăsupraveghea iă
57 | P a g e
deă ună adult”,ă (Mahoney,ă Lord,ă Ță Carryl,ă 2005,ă p.820).ă Profesoriiă leă copiiloră ofer ă noiă metodeă
interactiveădeăaăînv a,ăceeaăceăfaceăstudiulăamuzantă iăpl cut.
Activit ileă educative realizate in cadrul acestui program sub coordonarea cadrelor
specializateăconstauăîn:ă
 integrareaăcopiluluiăînăprogramulăzilnic;ă
 administrareaă hranei,ă respectareaă peă câtă posibilă aă unoră preferin eă pentruă alimenteă şiă
juc rii,ărealizareaăigieneiăpersonale;ă
 ajutorălaăefectuareaătemelorăpentruăaădouaăziăşiăaăcelorăsuplimentare;ă
 oferireaădeăjocuriăşiăjuc riiăcorespunz toareăvârstei;ă
 facilitareaărela iilorăinterpersonaleădintreăcopii;ă
 dirijareaăjoculuiăindividualăşiăcolectivăînăatmosferaădeăcomunicareăstimulativ ;ă
 supraveghereaăst riiădeăs n tate.
Activit ileă ludiceă reprezint ă ună elementă deă sprijină înă educa ie,ă laă copilulă întreă 7-11 ani,
multeă deprinderiă şiă cunoştin eă fiindă dobânditeă prină joc,ă iară valorificareaă acestuiă instrumentă
informativ-formativăpresupuneăatribuireaăunuiăcon inutăcuăfinalit iădeădezvoltareăaăpoten ialuluiă
deăcunoaştereăafectivăşiăvolitivăalăpersonalitii,ăavândăastfel un incontestabil rol terapeutic.
Activit ileădeăterapieăocupa ional seăvorădesf şuraăindividualăsauăînăgrupăsubăîndrumareaă
personaluluiă specializată utilizândă dot rileă dină salaă deă clas (juc rii,ă jocuri),ă obiectivulă terapieiă
ocupa ionaleă fiinfă preg tireaă progresiv şiă ra ional aă copiluluiă pentruă activit ileă cotidieneă cuă
gradăcâtămaiămareădeăindependen .ă
Activit ileădeăformareăşiă dezvoltareăaă autonomieiă personale auă caracterăpermanentă şiă suntă
desf şurate de,ăpeăcatăposibil,ăcuăimplicareaăactiv ăaăcopiilorăînăfunc ieădeăvârst .
Alte avantaje ale programului pot fi :
 Servicii educa ionaleă specializateă informaleă şiă nonformaleă careă amelioreaz ă
comportamentulădeăadaptareăşcolar ;ă
 Asigurarea unui cadru securizat de petrecere a timpului liber;
 Prevenireaăneglij riiăcopiluluiăşiăaăproblemelorădeăadaptareăşcolar ;ă
 Integrareaă maiă rapid ă înă programulă şcolară prină creştereaă adaptabilit iiă laă acestă tipă deă
mediu;
 Creştereaăgraduluiădeăaccesibilitateăalăfamiliilorăcareădorescăalternativeămaiăbuneăpentruă
îngrijireaăşiăeducareaăcopiilor;ă

58 | P a g e
  Sensibilizareaă comunit iiă fa ă deă problematicaă nevoiiă copiluluiă deă aă fiă asistată înă a-şiă
formaădeprinderiădezirabileădeăpetrecereaătimpuluiăliber,ădeăaăînv a,ădeăaăseăcomporta,ă
de a socializa, de a accepta diversitatea;
 Optimizareaăpsihocomportamental ăaăşcolaruluiămic,ăprinăfolosireaăactivit ilorădeăgrupă
şiăaăunorămetodeăart-terapeutice;
 Stimulareaă şiă dezvoltareaă stimeiă deă sine,ă aă conştiin eiă proprieiă identit i,ăaă comunic riiă
interpersonaleăşiăaărela ion rii.ă
 Crearea uneiămotiva iiăoptimeăpentruăactivitatea (participarea)ăşcolar ;
 Prevenireaăcomportamentuluiădeăeşecăşiăabandonăşcolar;
 Cointeresareaăfamilieiăînăactivit ileădeătimpăliberăşiăeduca ieăînăscopulăamelior rii
rela ieiăintrafamiliale (copii-adul i);
 Activitatea deăsupraveghereăşiăsprijinăînăefectuareaătemelorăşcolare.
 Activit iărecreative de socializare, de petrecere a timpului înă colaborare cuăşcoala
(excursii, drume ii,ăvizite,ălaăobiectiveăturistice);
 Facilitareaăintegr riiăşcoliiăînăcomunitateăşiămediereaărela ieiăp rin i-şcoal ăînăcazul
familiilor prea ocupate sau dezinteresate pentru educarea copiilor lor;
 Acestăserviciuăvaăfiăunulăintegratămodernăşiăcompetitivăcrescândăastfelăvaloareaăactului
educa ional;
 Creaz ăactivit iăcompensatoriiăşiărecompensatoriiăpentruăcopiiiăcuprinşiăînăformaăde
înv mântăprimar,ăstabilindăastfelăunănivelămotiva ionalăridicatăpentruăparticipareaăla
activit ileăşcolare;
 Activit iădeădobândireăaădeprinderilorădeăvia ăindependent ăşiăautonomieăpersonal ;

3. Profilul de competen eăalăcadruluiădidactic.ăCompeten eănecesareăcadruluiădidactică

participant la programul after school.
3.1. Profilulădeăcompeten eăalăcadruluiădidactic
Profesia de cadru didactic implic oăserieădeăresponsabilit i,ăroluri,ădeziderate,ăcalit i,ă
competen e,ăcareăoăfacăs ăseădisting ădeămulteăalteăprofesiiăalăc roră„ăobiect”ăalămunciiăesteăomul.
Înă cadrulă şcoliiă profesorulă esteă conduc torulă activit iiă didacticeă careă seă desf şoar ă înă
vedereaă atingeriiă obiectiveloră siă competen elor,prev zuteă înă documenteleă şcolare,ă dândă sensă şiă
finalitateă educativ ă tuturoră componenteloră implicateă înă procesulă deă înv mânt(ă informa ii,ă
mijloace, variabile psihice, etc.). Un aspectăesen ialăînăceeaăceăpriveşteăprofesiaădeăcadruădidactică

59 | P a g e
îlă reprezint ă competen aă profesional ă careă includeă ansamblulă deă capacit iă cognitive,ă afective,ă
motiva ionaleăşiămanageriale,ăcareăinterac ioneaz ăcuătr s turileădeăpersonalitateăaleăeducatorului,ă
conferindu-iă acestuiaă calit ileă necesareă efectu riiă uneiă presta iiă didacticeă careă s ă asigureă
realizareaăcompetentelorădeăc treăto iăelevii;ăiarăperforman eleăob inuteăs ăseăsituezeăaproapeădeă
nivelulămaximăalăpoten ialuluiăintelectualăalăfiec ruia.
Competen aă profesional ă aă cadruluiă didactică dină înv mântă deriv ă dină rolurile pe care
acestaă leă îndeplineşteă înă cadrulă şcolii.ă Practicaă eviden iaz ă diversitateaă roluriloră unuiă cadruă
didactic:
 expert al actului predare-înv are: selec ioneaz ,ăprelucreaz ădinăpunctădeăvedereădidactică
informa iileă peă careă leă vaă transmite,ă adaptându-leă laă sistemulă deă gândireă ală elevilor,ă laă
nivelulălorădeăîn elegere.
 agentă motivator:ă declanşeaz ă şiă între ineă interesulă elevilor,ă curiozitateaă şiă dorin aă loră
pentruăactivitateaădeăînv are.
 creatorulă situa iiloră deă înv areă câtă maiă favorabileă pentruă atingerea obiectivelor
pedagogiceăproiectateăşiăimagineaz ăstrategiiădeăpredare-înv areăcareăs ăasigureăsuccesulă
şcolarălaăunănum răcâtămaiămareădintre eleviiăpeăcareăîiăinstruieşte.
 lider:ăconduceăunăgrupădeăelevi,ăexercitându-şiăputereaăasupraăprincipalelor fenomene ce
seăproduc.ăEsteăunăprietenăşiăconfidentăalăelevului,ăsprijinăînădiverseăsitua ii.
 consilier:ăînăaceast ăipostaz ăesteăunăobservatorăsensibilăalăcomportamentuluiăelevilor,ăună
îndrum torăpersuasivăşiăunăsf tuitorăalăacestora.
 model: prină întreagaă saă personalitate,ă prină ac iunileă şiă comportamentulă s u;ă esteă ună
exemplu pozitiv pentru elevi.
 manager:ă supravegheaz ă întreagaă activitateă dină clas ,ă asigur ă consensulă cuă ceilal iă
profesori,ă cuă p rin iiă şiă cuă ceilal iă factori. Profesorul are de-a face cu un tip special de
managementăşiăanume:ă„managementulăclasei”.ăAcestaăincludeătoateădeciziileăşiăac iunileă
solicitateăpentruămen inereaăordiniiăînăclas .
Potrivitămajorit iiăspecialiştilor,ăunaădintreăcompeten eleădeăbaz ăaleăcadruluiădidactic
este competen aă managerial .Laă clas ,ă profesorulă nuă realizeaz ă numaiă predarea-înv area-
evaluarea,ă ciă şiă rela ioneaz ăcuăelevii,ă influen ându-leăcomportamentulă deăînv are,ăintervineăîn
redirec ionareaă evolu ieiă loră generale.ă Fiindă figuraă central ă pentruă elevi,ă profesorulă cap t ă şiă
roluriă deă influen areă educativ .ă Astfelă elă îşiă adaug ă noiă comportamenteă înă activitateaă cuă clasa,ă
îndeplinindă func iiă specifice managementului: planificare, decizie, organizare, motivare,
conducere, evaluare, consiliere.
60 | P a g e
 Profesorulă îşiă asum ă oă multitudineă deă roluriă aă c roră exercitareă esteă dependent ă deă
personalitateaă lui.ă Dară peă lâng ă activitateaă didactic ă desf şoar ă şiă oă activitateă extraşcolar ă sauă
culturală educativ .ă Dină totdeaunaă profesiuneaă deă dasc lă aă fostă oă profesieă social ;ă dină aceast ă
perspectiv ăprofesorulăesteăşiăunăpedagogăsocialăpreocupatăpentruăridicareaăgraduluiădeăcultur ăşiă
civiliza ie.
Dinăacesteăroluriă(ădeşiănuăsuntăsingurele)ădecurgădimensiunileăcompeten eiăprofesionaleă
a cadrului didactic:
A. Competenţaădeăspecialitateăcareăcuprindeătreiăcapacit ţiăprincipale:
 cunoaştereaămateriei;
 capacitateaădeăaăstabiliăleg turiăîntreăteorieăşiăpractic ;
 capacitateaă deă înnoireă aă con inuturiloră înă consensă cuă noileă achizi iiă aleă
ştiin eiădomeniuluiă(ădarăşiăcuăceleădinădomeniiăadiacente)
B.ăcompetenţaăpsihopedagogic esteărezultantaăurm toarelorăcapacit i:
 capacitateaădeăaăcunoaşteăeleviiăşiădeăaăluaăînăconsiderareăparticularit ileălorădeăvârst ăşiă
individualeălaăproiectareaăşiărealizareaăactivit ilorăinstructiv-educative;
 capacitateaădeăaăcomunicaăuşorăcuăelevii,ădeăa-iăinfluen aăşiămotivaăpentruăactivitateaădeă
înv are,ăînăgeneralăşiăpentruăînv areaăuneiăanumiteădisciplineădeăstudiuăînăparticular;
 capacitateaă deă aă proiectaă şiă aă realizaă optimă activit iă instructiv-educative ( precizarea
obiectiveloră didactice,ă selec ionareaă con inuturiloră esen iale,ă elaborareaă strategiiloră deă
instruire,creareaăunorăsitua iiădeăînv areăadecvate,ăstabilireaăcorespunz toareăaăformelor,ă
metodelorăşiăinstrumentelorădeăevaluare,ăetc.
 capacitatea deă aă evaluaă obiectivă programeă şiă activit iă deă instruire,ă preg tireaă elevilor,ă
precumăşiăşanseleălorădeăreuşit ;
 capacitatea de a-iăpreg tiăpeăeleviăpentruăautoinstruireăşiăautoeduca ie
C.ăcompetenţaăpsihosocial ăşiămanagerial
- Competen aă psihosocial ă şiă managerial ă presupuneă urm toareleă capacit iă aleă
profesorului contemporan care-şiădesf şoar ăactivitateaăînăînv mânt:
capacitateaă deă aă organizaă eleviiă înă raportă cuă sarcinileă instruirii,ă deă aă creaă situa iiă deă
înv areăadecvateăşiădeăaăstabiliăresponsabilit iăînăgrup;
- capacitateaădeăaăstabiliărela iiădeăcooperare,ăunăclimatăadecvatăînăgrupulădeăeleviăşiă
deăaăsolu ionaăconflictele;
- capacitatea de a-şiăasumaăr spunderi;

61 | P a g e
 - capacitateaădeăaăorienta,ăorganizaăşiăcoordona,ăîndrumaăşiămotiva,ădeăaăluaădeciziiăînă
func ieădeăsitua ie.
Acestorăcompeten eăliăseămaiăpotăad ugaăşiăalteleădup ăcumăfiec reiăcompeten eăiăseăpotă
asociaăşiăalteăcapacit i.
Înăşcoalaătradi ional ,ăprofesorulăjucaărolulădeătransmi torăalăinforma ieiăc treăelevi,ăcareă
doar o receptauăşiă oăreproduceauăcuăprilejulăverific rilor.ă Înăşcoalaămodern ,ăprofesorulădevineă
conduc torulăunuiăprocesăsimultanăinformativăşiăformativăorientândăşiăsprijinindăeleviiăs ăajung ă
prină efortă propriuă laă descoperireaă cunoştin elor,ă peă careă urmeaz ă s ă leă prelucrezeă şiă s ă leă
integrezeăînăstructuraălorăcognitiv .
Potrivităraportuluiăc treăUNESCOăalăConsiliuluiăInterna ionalăpentruăEduca ie,ăînăsecolulă
XX, înăacestăprimăsecolăalămileniuluiăIII,ăeduca iaăseăsprijin ăpeă4ăpiloniăimportan i:ăaăînv aăs ă
ştii,ăaăînv aăs ăfaci,ăaăînv aăs ătr ieştiăîmpreun ăcuiăal iiăşiăaăînv aăs ăfii.
Înăfunc ieădeăaceast ăoptic ,ădarăşiădeăimplica iileăglobaliz riiăasupraăindivizilorăaleăproblematiciiă
lumiiă contemporaneă educatoriiă dină înv mântă urmeaz ă s ă îndeplineasc ă roluriă noi. Astfel, de
exemplu,ăprinămetodologiaădeăaplicareăaănouluiăcurriculumăna ional,ăliăseăcereăcadrelorădidacticeă
dinăînv mântăs ăcreezeăactivit iă(situa iiădeăînv are)ăadecvateăcompeten elorăproiectateă inândă
seamaădesigurădeănaturaăsubiectuluiălec ieiăşiădeăparticularit ileăclaseiăsauăaleăgrupeiădeăelevi.
Ideeaă nuă esteă nou ă înă pedagogie,ă dară rolulă profesoruluiă esteă maiă recent,ă elă fiindă ast ziă
explicită („ă creatoră deă situa iiă deă înv are”)ă şiă specificată înă documenteleă deă proiectareă didactic .ă
Evident, cu câtăsitua iileădeăînv areăvorăfiămaiăbineăaleseăsauăimaginateădeăprofesor,ăcuăatâtămaiă
interesant ăşiămaiăeficaceăînăplanulăînv riiăvaăfiăactivitateaădeăinstruire.
Unăaltărolănouăarăfiăacelaădeămeditatorăînăprocesulăcunoaşteriiăsauădeăconsiliereăal turi de
rolulă tradi ională deă transmi toră deă informa iiă laă careă nuă seă renun ,ă dară aă c ruiă pondereă esteă
vizibilăînăsc dere,ăînăcadrulăînv mântuluiămodernăcentratăpeăcompeten e.
Acestărolăesteăstrânsălegatădeăcelădeădinainte,ădarăareăoăarieădeăr spândireămultămaiălarg ,ă
înă sensulă c ă rela iileă deă colaborareă întreă profesoră şiă elevă seă extindă şiă dincoloă deă lec iaă propriuă
zis .ăAstfelăprofesorulăîiăpoateăînso iăpeăeleviălaăbiblioteci,ădarăşiăînăc l toriileăpeăInternet,ăîiăpoateă
consiliaă înă selectareaă diverseloră surseă deă informareă caă şiă înă alc tuireaă unoră lucr riă legateă deă
disciplina ori adiacente acesteia.
Oănoutateăînă LegeaăEduca ieiă Na ionaleăseă refer ălaădezvoltareaăprofesional ăcalificareaă
competen elorădeăexcelen ădup ăob inereaăgraduluiăI.ăCadrulădidacticăcu „performan eădeosebiteă
înă activitateaă practic ă şiă managerial ă poateă dobândiă titlulă deă profesoră emerit”. Un titlu care se
doreşteă aă fiă câtă maiă aproapeă deă profilulă profesoruluiă ideală şiă careă presupune:ă competen ă
62 | P a g e
ştiin ific ,ă competen ă cultural ,ă competen ă comunica ional ă şiă rela ional ,ă competen ă
motiva ional ,ăcompeten ăinova ional ăşiăcompeten ăsocio-moral .

Tema de control nr. 4: Eseu cu tema Primaălun ăcaăprofesorăcalificat (2 pagini)

……………………………………………………………………………………………………
…

7.2.Competen e necesare cadrului didactic participant la programul after school.

Profileleă deă competen eă careă seă apropieă celă maiă multă deă profilulă deă competen eă ală
profesoruluiăparticipantălaăafterăschoolăsuntăceleărealizateădeăElenaăJoi aăşiăRomi Iucu.
Elena Joi a (2000) a construit un profil dezirabil de competen al profesorului-
manager, din perspectiva managementului de succes al ac iunii educa ionale, care promoveaz o
conexiune puternic între succesul managerial şi succesul scolar.
Situarea interpretativ a problemei analizate în zona managementului educa ional nu
reprezint doar o schimbare terminologic , o actualizare a limbajului, ci o muta ie în plan
conceptual-metodologic, constând în deplasarea accentului de la competen a pred rii la
competen a coordon rii şi îndrumarii înv rii, a lu rii deciziilor adecvate – strategice, tactice şi
operative -, efect al conceptiei democratice asupra educa iei, conform c reia educatorul trebuie
s dispun de un profil de competen care s conduc spre realizarea prioritar a obiectivelor
formativ-educative. Punerea în valoare a compe entelor profesorului- manager asigur succesul
managerial în ac iunea educa ional , obiectivat în conştientizarea noului rol de manager al clasei
de elevi, în dobândirea unei culturi manageriale constând în ansamblul cunoştin elor din
domeniu şi în instrumentele de opera ionalizare ale acestei culturi, în asigurarea caracterului
ra ional şi creativ al program rii, proiect rii, organiz rii, coordonarii, evalu rii, regl rii,
perfec ion rii activit ilor instructiv-educative, în aplicarea în procesul de înv mant a
modelelor pedagogice interactive, în cercet ri ameliorative în vederea inov rii curriculare.
I. Dimensiunea cognitiv-axiologic ă(aăcapacitatilorăcognitive)
I.1. Capacităţi bio-fizice fundamentale:
 biologice: capacitatea de a-şi p stra s n tatea, a fi rezistent la oboseal şi la stres;

63 | P a g e
  fizice: a demonstra o tinut corect , mişcare fireasca, gestic şi mimic controlate, ton
adecvat;
 temperamentale: a poseda energie, mobilitate şi echilibru nervos, dinamism; a da dovad
de intensitate func ional nervoasa, stabilitate emo ional .
I.2. Capacitati cognitiv- intelectuale:
 capacit i cognitive concrete: a dovedi calit i senzorio-perceptive, spirit de observa ie,
stabilitate şi varietate a reprezent rilor;
 capacit i intelectual-ra ionale:
- ale gândirii: capacitatea de analiza, sinteza, compara ie, generalizare, abstractizare,
concretizare, divergen , flexibilitate, productivitate;
- ale limbajului: capacitatea de exprimare clar , expresiva, fluent , de îmbinare a
formelor de comunicare;
- ale memoriei: capacitatea de a re ine logic, a p stra trainic, reactualiza şi produce cu
fidelitate, a imbina tipurile de memorie;
- ale imagina iei: capacitatea de a combina şi utiliza procedee variate de prelucrare a
datelor însuşite, de a anticipa, de a utiliza prioritar imagina ia voluntar ;
 capacit i intelectual-instrumentale:
- ale inteligen ei: de a se adapta la condi iile şi situa iile concrete ale activit ii, de a stabili
corela ii variate, de a elabora şi verifica ipoteze şi moduri de solu ionare, de a îmbina inteligen a
concret cu cea teoretic şi social , de a interpreta complex situa iile;
- ale creativit ii: capacitatea de a formula idei şi solu ii originale, valoroase, de a combina
procedeele şi tehnicile specifice dezvolt rii creativit ii elevilor, de a valoriza, aplica ideile noi în
realitatea pedagogic-managerial .
II. Dimensiunea motivational-atitudinal ă(aăcapacitatilorăreglatorii)
II.1.Domeniul afectiv: capacitatea de a realiza autocontrolul tr irilor, de a dovedi
stabilitate şiăechilibruăafectiv.
II.2. Domeniul motivaţional: capacitatea de a manifesta credin în rolurile primite şiă
asumate, de a cunoaşte aştept rile elevilor asupra propriului comportament, de a promova
dezvoltarea motiva ieiăintrinseci.
II.3. Domeniul voliţional: capacitatea de a ac iona cu perseverent , cu promptitudine,
cu evitarea st rilor de negativism, de a dep şi obstacolele înăăăărezolvareaăăobiectivelor.

64 | P a g e
 II.4. Domeniul concentrării asupra acţiunilor: de a dovedi aten ie concentrat şi
distributiv , a manifesta stabilitate în concentrare şi mobilitate, de a cuprinde ansamblul
problemelor, dar şiădetaliileăsemnificative.
II.5. Domeniul valoric-atitudinal: capacitatea de a avea o viziune clar ăăasupraăăelevilor
s i, a dovedi abilitate în rela ionare,ă toleran , solicitudine, cooperare, optimism,
principialitate, empatie, capacitatea de a fundamenta ştiin ific, ra ional şi creativ strategia de
conducere a activit ilor, capacitatea de a avea constiin a necesit ii perfec ion riiăcontinue.
II.6. Domeniul orientarii in problematica (interese): capacitatea de a-şi fundamenta
realist expectan ele pedagogice şi manageriale, de a-si analiza şiădezvoltaă echilibrat interesele
pe probleme implicate, de a se raporta continuu la un sistem de valori consolidat.

III. Dimensiunea acţional-strategic

III.1. Competente normative generale: de a echilibra cu succes realizarea tuturor
categoriilor de obiective, de a acorda prioritate ra ionalitatii si creativit ii în fata empiricului,
de a promova abordarea interdisciplinara şi transdisciplinara în preg tirea, rezolvarea şi
optimizarea ac iunilor, de a-şi dezvolta continuu cultura de specialitate, pedagogic şiă
managerial , de a îmbina diferite stiluri în conducerea elevilor şi rezolvarea situa iilor.
III.2. Competente acţional-metodologice
 În previziune, planificare, proiectare, programare: competen a de a cuprinde echilibrat
diferitele con inuturi de utilizat în realizarea obiectivelor, de a alterna şi combina diferite metode
şi tehnici de proiectare, de a proiecta în variante strategice şi ac ionale realizarea obiectivelor
stabilite, de a cunoaşte şi de a prevedea obstacolele care provoac insuccesul;
 În organizarea activit ii, situa iilor educa ionale: competen a de a ordona logic
elementele activit ii şi situa iile, de a prelucra şi de a structura con inuturile în raport cu
obiectivele şi celelalte condi ii concrete, de a prevedea forme de abordare diferen iat a
ac iunilor, de a alterna şi diversifica mijloacele (sarcini, metode, procedee, rela ii);
 În elaborarea şi aplicarea deciziilor: competen a de a îmbina deciziile strategice (pe
obiective generale) cu cele tactice (pe obiective specifice concrete), de a inlocui progresiv
deciziile empirice cu cele argumentate stiin ific, de a prevedea unitatea între ac iuni – evaluare –
optimizare, de a adopta deciziile concrete dupa evolu ia şi evaluarea continu a situa iilor
instruc ionale;

65 | P a g e
  În coordonarea şi îndrumarea elevilor: competen a de a utiliza procedee variate în
motivarea elevilor în direc ia activismului acestora, de a oferi puncte de sprijin în efectuarea
sarcinilor de învatare, de a oferi variante de rezolvare adaptate particularitatilor elevilor, de a
valorifica valen ele formativ-educative ale con inuturilor predate, de a consilia elevii pe
probleme concrete ale activit ii sau ale dezvolt rii individuale, de a utiliza variatele forme de
comunicare în activizarea elevilor, de a crea şi mentine un climat instructional de dezvoltare
participativ;
 În evaluarea şi reglarea ac iunilor: competen a de a alterna metodele de verificare şi
apreciere cantitativ şi calitativ a rezultatelor, de a echilibra evaluarea diferitelor categorii de
obiective, de a utiliza în sistem categoriile de evaluare, de a analiza complex rezultatele, de a
identifica şi aplica m surile de reglare, de a asigura caracterul motivaşional al evaluarii prin
introducerea metodelor alternative de evaluare, de a antrena elevii în autoevaluare şi
interevaluare.
Romi Iucu (2000) a construit un profil de competenta al profesorului manager structurat
pe componentele interne ale personalit ii cristalizate, rezultate în urma unei analize transversale
(R.B. Iucu, 2000, pp. 126-127):
1. Competenţa ştiinţifică:
o abilit i necesare pentru manipularea cunoştin elor;
o informa ie stiintific selectat , veridic , actualizat , precis ;
o capacit i de transmitere a cunoştin elor;
o inteligen , dar mai ales în elepciune;
o experient ădidactic flexibil ;
o multiple şi variate strategii rezolutive;
o aptitudini pentru cercetare, experimentare şi control;
o ini iativ şi obiectivitate în evaluare;
o capacit ii şi strategii creative;
o opera ii mentale, flexibile şi dinamice;
o capacit i de transfer şi aplicare.
2. Competenţa psihosocială:
 capacitatea de a stabili cu usurin a rela ii adecvate cu elevii;
 adaptarea la roluri diverse;
 capacitatea de comunicare lejer şi eficient , atat cu grupul, cât şi cu indivizii, separat;

66 | P a g e
  abilit i de utilizare şi dr muire adecvat a for ei şi autorit ii (varierea raportului
autoritate-libertate în func ie de obiectivele fundamentale);
 disponibilitati de adaptare la diverse stiluri educa ionale şi manageriale;
 entuziasm, întelegere şi prietenie.
3. Competenta managerială:
 capacitatea de influen are a clasei, în general, şi a fiec rui elev, în particular;
 abilit i de planificare, de proiectare;
 for a şi oportunitatea decizional ;
 capacitatea de a organiza şi coordona activitatea clasei;
 administrarea corect a recompensei şi pedepsei;
 suportabilitate în condi ii de stres.
4. Competenţa psihopedagogică:
 capacitatea de determinare a gradului de dificultate a unui con inut;
 capacitatea de accesibilizare a informa iei didactice;
 capacitatea de întelegere a elevilor, de acces la lumea lor launtric , de solidarizare cu
momentele lor de spirit;
 creativitate în munca educativ ;
 capacitate empatic ;
 atitudine stimulant , energic , plin de fantezie;
 minimum de tact pedagogic;
 spirit metodic si clarviziune în activitate.
Profesorulăseăimplic ăînă activitateaădidactic ăcuăîntreagaăpersonalitate:ă motiva ii,ă aptitudini,ă
nivelă deă competen ,ă experien ă personal .ă Artaă deă aă predaă nuă seă reduceă laă transmitereaă
cunoştin elor,ă ciă presupuneă şiă oă anumit ă atitudineă fa ă deă elevi,ă caă expresieă aă concep ieiă
pedagogiceăasumateăşiă aăpropriilorătr s turiădeăpersonalitate.ă Înăcadrulă activit ilorădidacticeăseă
creeaz ă multipleă raporturiă interpersonaleă întreă participan i,ă antrena iă cuă to iiă într-un proces
constantădeăinfluen areăreciproc .ăReuşitaăunuiăprofesorădepindeădeămulteăoriădeănaturaărela iiloră
peă careă leă stabileşteă cuă eleviiă s iă înă cadrulă acesteiă interac iuni,ă aspectă deosebită deă important,ă
deoareceămulteădificult iădeăînv areăşiăeducareăseădatoreaz ăunorărela iiădeficitare.ă
Natura rela iilorăpeăcareăprofesorulăleăstabileşteăcuăeleviiăesteădeterminat ănuănumaiădeăstilulă
deăabordareăaăactivit iiăşiădeătr s turileăsaleădeăpersonalitate,ăciăşiădeătr s turileăindividualeăşiădeă
grupă aleă elevilor.ă Deă aceea,ă profesorulă trebuieă s ă aib ă abilitatea de a-şiă cunoaşteă parteneriiă deă
activitate.ă Empatiaă profesoruluiă nuă înseamn ă oă cunoaştereă deă tipă analitic,ă ciă capacitateaă deă aă
67 | P a g e
depune un efort imaginativ pentru a-lă în elegeă peă cel lalt,ă subă aspectulă poten ialuluiă deă careă
dispune,ă ală atitudiniloră şiă sentimenteloră sale,ă ală semnifica ieiă conduiteiă manifestate.ă Profesorulă
trebuieă s ă adopteă ună stilă democratic,ă caracterizată prină rela iiă deschiseă bazateă peă încredereă
reciproc ăşiăacceptare,ăreuşindăastfelăs ăcolaborezeăcuăeleviiăîntr-oăatmosfer ăarmonioas ,ălipsit ă
deăîncordare.
Calitatea procesului instructiv-educativăesteădependent ăşiădeărela iaăafectiv ădintreăprofesoră
şiăelevi.ăDeăaceeaăesteănecesarăcaăfiecareăcadruădidacticăs ăfieăpreocupatădeăcultivareaăunorărela iiă
buneăcuăeleviiăs i.
Tr s turileă negativeă deă personalitateă ca:ă superficialitatea,ă cinismul,ă înc p ânarea,ă apatia,ă
indiferen a,ărigiditatea,ăagresivitateaăcreeaz ăoăatmosfer ănefavorabil ăînă jurulăs u.ăDimpotriv ,ă
agreabilitatea,ă gradulă deă deschidereă spreă ceilal i,ă permeabilitateaă laă schimb ri,ă amabilitatea,
r bdarea,ă st pânireaă deă sine,ă dorin aă deă aă ajuta,ă sociabilitatea,ă încrederea,ă capacitateaă deă aă
în elegeăproblemeleăvorăînt riăcalitateaărela iilorăpedagogice.
Echilibrulăintelectualăşiăpsihic,ăluciditatea,ăintui ia,ăbunul-sim ,ătactulăpedagogicăsuntăcalit iă
indispensabileăcadruluiădidactic.ăAcestoraăliăseăadaug ăcalit iămorale:ăprobitatea,ăobiectivitatea,ă
generozitatea,ă modestia,ă blânde ea,ă cinstea,ă sinceritatea,ă demnitatea,ă conştiinciozitatea.ă
Profesorulă înă calitateaă saă deă formatoră trebuieă s ă fieă înă permanen ă preocupată deă imagineaă saă
oferit ăelevilor,ăaspecteăminoreăcaăpunctualitatea,ăvalorificareaăintegral ăaătimpuluiălec iei,ămodulă
deăadresare,ă inuta,ăgestica,ămimicaăsuntăînc rcateădeăsemnifica ieăşiăauăvaloareăformativ .
Talentul pedagogică asociată cuă ansamblulă capacit iloră careă determin ă competen aă
profesional ăşiăansamblulăcalit ilorăpersonaleăconfer ăaceaăm iestrieăpedagogic ăcareădefineşteă
profesia de educator sau cadru didactic.
Seă consider ă c ă „aă fiă profesor”ă trebuieă în elesă înă sensulă deă „aă deveniă profesor”ă adic ă deă aă
transformaămeseriaăîntr-oăcarier .ăDevinăprofesoriă„excelen i”ăaceiăprofesoriăcareăştiuăcumăs ăleă
captezeă eleviloră aten iaă şiă s ă le-oă men in ă peă totă parcursulă lec iilor,ă s ă formulezeă cuă claritateă
competen eleă urm riteă înă cadrulă fiec reiă activit iă didactice,ă s ă reactualizezeă cunoştin eleă
anterioareănecesareăînv rii,ăs ăpredeaăaccesibilăşiăconving torănoileăcunoştin e,ăs ăcreezeăsitua iiă
deăînv areăadecvate,ăs ădirijezeăînv areaăşiăs ăob in ăfeedăback,ăoriădeăcâteă oriăesteănevoie,ăs ă
evalueze prin metode variate.
Acestă deziderată focalizeaz ă aten iaă asupraă necesit iiă form riiă continueă aă cadruluiă didactic,ă
formarea constituindu-leă caă oă provocareă înă cadrulă procesuluiă deă modernizareă aă sistemuluiă deă
educa ie.ăFormareaăcontinu ăaăcadruluiădidacticăesteăreglementat ăşiăobligatorie.ăAceastaătrebuieă
s ăasigureăevolu iaăînăcarier ăaăcadruluiădidactic,ăperfec ionareaăînăacordăcuăpropriileănevoiădarăşiă
68 | P a g e
cuă aleă elevuluiă şiă aleă societ ii.ă Principalaă direc ieă înă careă prină formareaă continu ă trebuieă s ă seă
realizezeă schimbareaă înă educa ieă esteă urm toarea:ă „ă Profesorulă esteă figuraă central ă aă reformeiă
educa ionaleăcontemporane.ăElătrebuieăs ărenun eălaărolulăs uătradi ionalăşiăs ăseătransformeăîntr-
ună planificatoră ală activit iloră deă grup,ă într-ună facilitatoră ală interac iuniiă eleviloră şiă într-un
consultant.

4. Evaluarea impactului implementarii After school

Coordonatele studiului

Întotdeauna,ă trebuieă s ă întemeiemă ună proiectă educa ională peă oă investiga ie.ă V ă prezint,ă
mai jos, un studiu care î iă propune s ă identificeă cumă ă influen eaz ă programulă after school
activitateaă didactic , calitatea rezultateloră colareă aleă elevilor,ă calitateaă timpuluiă petrecută înă
familie,ăpersonalitateaăcopiluluiăsubăaspectulăgraduluiădeăsocializare,ăalăinterac iuniiăcuăceilal iăşiă
ală graduluiă deă toleran .ă Studiul îşiă propuneă s ă identificeă modalit iă deă optimimizareă aă
programuluiă dină perspectivaă tuturoră factoriloră implica iă înă program:ă manager,ă cadreă didactice,ă
p rin iăşiăelevi.

Tema si problema de cercetare

Pornim deălaăsupozi iaăc ăăprogramulăafterăschoolăinfuen eaz ăînăsens pozitiv activitatea
didactic , performan eleăcopiilorăşiăfunc ionabilitatea familiei.
Înăacestăcontextăcercetareaăar putea viza urm toareleăaspecte:
- impactul programului asupraăactivit iiăşiăcariereiădidacticeă;
- rezultateă colareăaleăelevilorăcareăfrecventeaz ăprogramulăafterăschool;
- impactulăprogramuluiăasupraăpersonalit iiăcopiilorăcareăfrecventeaz ăacestăprogram;
- impactulăprogramuluiăasupraărela ieiăşcoal - p rin i-copii;
- identificareaăunorămodalit iădeăoptimizareăaăprogramuluiăafterăschool.
Obiectiveleăcercet rii

Exist ă numeroaseă studiiă deă evaluareă aă beneficiiloră personaleă iă socialeă aleă programuluiă
afteră schoolă înă rileă înă careă acestă programă aă fostă ini iată sauă implementată cuă multă timpă înainte,ă
studiiă citateă înă prezentareaă anterioar .ă Implementareaă recent ă aă ă programuluiă înă sistemulă deă
educa ieăromânesc,ăăexplic ănum rulăextremădeăredusăalăcercet rilorăpeăaceast ătem .ă
Obiectivele studiului:

69 | P a g e
 1. Evaluarea impactuluiă programuluiă afteră schoolă asupraă ă rezultateloră colareă aleă eleviloră
careă frecventeaz ă programulă after school,ă asupraă personalit iiă loră ă dină perspectivaă
înv riiăsocialeă iăemo ionale;
2. Evaluarea impactului programului after school asupra activit iiăşiăcariereiădidacticeă;
3. Analiza beneficiilorăprogramuluiăafterăschoolăpentruăp rin i,ăeleviă,ăcadreădidactice.
4. Identificareaăunorămodalit iădeăoptimizareăaăprogramuluiăafterăschool.

Ipotezeleăcercet rii
Plec mă deă laă oă ipotez ă general ă dină careă deriv ă maiă multeă ipotezeă deă cercetareă ceă
contureaz ădirec iileăconcreteădeăinvestiga ie.

Ipotezaăgeneral :
Cercetarileăasupraărandamentuluiăşcolarăşiăasupraăform riiătras turilorădeăpersonalitateăaleă
elevilorăauăscosăînăprimăplanăimportan aăpreg tiriiăsistematiceăşiăaăstudiuluiăindividualăalăacestoraă
înă condi iiă deă monitorizare,ă realizat ă deă persoaneă calificate.ă Programulă afteră schoolă asigur ă ună
mediuădeăeduca ieăcareăpoateăcontribuiălaădezvoltareaăpozitiv ăaăelevilorăşiălaăoămaiăsubstan ial ă
colaborareăîntreă coal ăsiăfamile.
Ipoteze specifice:

1. Apreciem c ă programulă afteră schoolă influen eaz ă calitateaă pregatiriiă instruc ionaleă aă
elevilorălaătoateădisciplineleădinăplanulădeăînv mânt;
2. Exist ă oă rela ieă directaă între participarea elevilor la programulă afteră schoolă şiă
performan ele scolare ale acestora.
3. Achizi iileădeănatur ăăcognitiv ă iăsociorela ional ădin programul after school amelioreaza
calitateaătimpuluiăpetrecutăînăfamilie;
4. Freventareaăregulat ăaăprogramuluiăAfterăschoolăinfluen eaz ăpersonalitateaăcopiluluiăsubă
aspectulăgraduluiădeăsocializare,ăalăinterac iuniiăsiărela ionariiăcuăceilalal i,ăalăgraduluiădeă
toleran ;
5. Presupunemă c ă ceiă maiă multiă p rin iă auă alesă programulă afteră schoolă deoareceă auă
întâmpinat greut iăînăefectuareaătemelorăpentruăacas ăsiăaămonitorizariiăcopiilor,ăceeaăceă
aăgeneratăăalterareaărela ieiăp rinteă– copil.
6. Proiectareaă şi implementarea unui program after school presupune dezvoltarea unor
competen e manageriale ale profesorilor implica iăînăprogram.

70 | P a g e
 7. Optimizareaă programuluiă afteră schoolă necesit ă creativitateă înă plană organizatoric,ă
sociorelational si comunica ionalădinăperspectivaăofertantuluiă iăaăbeneficiarilor.

Resurseăşiămijloaceădeălucru

Unăexempluădeăbun ăpracticaăînăprogramulăafterăschool.
 Profilulă coliiăluateăcaăreferin ăă
A aăcumămen ioneaz ăprofesoaraăI.ăConstantinescu, de la coala Gimnazial ăNr.11ă” tefană
Octaviană Iosif”,ă înă lucrareaă deă gradă didactică Iă (seriaă 2014-2016), şcoal ă deă ă ă prestigiuă ă dină
municipiulă Braşov (ocup ă loculă doiă înă topulă celoră maiă buneă şcoliă braşovene, potrivit
clasamentuluiă realizată deă mediaă local ă şiă Inspectoratulă ă Şcolară Braşov).ă „Cuă toateă c ă esteă oă
şcoal ădeăcartier,ăocup ăloculădoiăînătopulăcelorămaiăbuneăşcoliăbraşovene.ăŞcoalaăesteădotat ălaă
celeămaiăînalteăstandardeăşiăofer ăşiăserviciiădeăafter-school.ăDup ăore,ăeleviiăpotăs -şiăfac ălec iileă
cu profesorii de la catedr ,ăs ăm nânceăşiăs ădoarm .ăÎnăplus,ăşcoalaăseăimplic ăînăfoarteămulteă
activit i,ăchiarăşiălaănivelădeăcomunitate.”ă(Adevărul de seară- 7 aprilie 2010).
ConformădatelorăoferiteădeădnaădirectorăaăŞcoliiăGimnazialeăNr.ă11ă,ăprof.dr…ă…………,
din anul şcolară2003-2004,ăînăşcoal ăseăderuleaz ăprogramulăafter-school.ăProgramulăaăîncepută
cuă18ăeleviăînăclasaăI,ăiarăînăanulăşcolară2014-2015, deăacestăprogramăbeneficiaz ă624ăădinăceiă
1316ă eleviă aiă şcolii,ă cuprinzândă atâtă ciclulă primară câtă şiă gimnazial.ă Este unaă dină realiz rileă
importanteăaleăşcolii,ăfiindăcelămaiăperformantăşiămaiăsolicitatăprogramădinăBraşov.ă
Claseleădeăreferin ăsuntăclaseleăaăIIăaă iăaăIIIăa,ăcareăsuntăcuprinseăînăacestăprogramădină
clasa I.

 Lotulădeăsubiec i

Grupul „ int ”ăvizat de investiga iaănoastr ăesteăreprezentat ădeă100ăadul iădinădiferiteă

domenii de activitate,ăp rin iăaiăeleviloră,ădinăăpatruă claseăaăIIăaă iăaăIIIăaăcareădesf oar ăprogramă
prelungităăşiădeă16ăcadreădidacticeăimplicateăînăprogramulăafterăschool.

Caracteristicile eşantionuluiăstudiat

71 | P a g e
 Popula iaă int ă vizat ă deă primaă parteă ă aă ă investiga ieiă esteă reprezentat ă deă adul iă dină
diferiteă domeniiă deă activitateă p rin iă aiă unoră eleviă cuprin iă întreă 8ă iă 10ăani,ă careă frecventeaz ă
programul after school.
Chestionarul a fost aplicatăpeăunăeşantionăaleatorădeă100ădeăp rin i.
Vârstaă minim ă aă p rin iloră intervieva iă aă fostă 30ă deă ani,ă iară ceaă maxim ă deă 47ă deă ani.ă
Mediaădeăvârst ăaăeşantionuluiăaăfostădeă38,7ăani.
Dintreăpersoaneleăcareăauăr spunsăchestionarului,ăă54șă au un copil, 42șăăsuntăp rin iiăăaă
doiăcopii,ă3ășăauătreiăcopii,ăiară1șăsuntăp rin iăaăpatruăcopii.

Distribu iaăpeăgenăaăp rin ilorăcareăauăr spunsăchestionarului,ăîiăîmparteăînă58șămameăşiă

42șăta i.ă

Dup ă nivelulă studiilor,ă p rin iiă seă împartă înă 43% cu studii superioare, 55% cu studii
mediiăşiă2% cu alt tip de studii.

72 | P a g e
 Popula iaă int ăvizat ădeăaădouaăăparteăăaăăinvestiga ieiăesteăreprezentat de cele 16 cadre
didacticeăimplicateăînăprogramulăafterăschool.ăToateăcadreleădidacticeăimplicateăînăprogramăsuntă
de sexăfeminină,ăcuăvârsteăcuprinseăîntreă29ăşiă56ădeăaniă.
87ășădintreăcadreleădidacticeăimplicateăînăprogramăauăgradulădidacticăIă,ă13ășăauăob inută
gradul didactic II.

Personalulă didactică esteă foarteă bineă preg tită ,ă 69ă șă dintreă cadreă didacticeă auă studiiă
superioare,ă cuă oă vast ă experien ă ,ă 44șă dintreă cadreă auă pesteă 30ă aniă vechimeă ,ă 31ă șă ă auă întreăăăăă
20-30 ani vechime.

73 | P a g e
 țetodeăşiăinstrumenteădeăinvestigare

Pentru atingereaă acestoră obiectiveă auă fostă prev zuteă modalit iă specificeă deă culegereă deă
informa ii.ă Investigareaă infuen eloră programuluiă afteră schoolă asupraă ă performan eloră copiiloră şiă
func ion riiă familieiă reprezint ă ună demersă complexă careă presupuneă îmbinareaă metodelor
calitativeă iăcantitativeădeăcercetare.
Înă vedereaă realiz riiă obiectiveloră cercet riiă amă utilizat:ă metodaă focus-grup,interviul ,
anchetaă peă baz ă deă chestionar,ă iară caă instrumentă aferentă s-aă utilizată chestionarulă deă opinieă iă
analiza documentelor.
Focus-grupul este un tip special de grup, scopul lui fiind acela de a asculta, a aduna
informa iiă despreă oă anumitaă problem ,ă serviciu,ă participan iiă fiindă ale iă peă bazaă unoră
caracteristici comune. Una dintre regulile Focus - grupului esteă deă aă nuă for aă peă nimeniă s ă
r spund ,ăăparticipan iiăfiindăîncuraja iăs - iăspun ăp rerea.ăDeăasemenea,ădiscu iaăareălocădeămaiă
multeăori,ăcuătipuriăsimilareădeăparticipan i,ăpentruăaăseăcreeaăposibilitateaădeăaăsurprindeăanumiteă
curenteădeăideiăînălegatur ăcuăproblemaăstudiat .ă
Am utilizat focus-grupulă pentruă aă analizaă criteriileă ă p rin iloră înă selectareaă ă programulă
afteră school,ă impactulă programuluiă asupraă dezvolt riiă copiilor,ă iă modulă înă careă influen eaz ă
rela iileă dintreă p rin iă iă copii.ă ă Astfel,ă auă fostă intervieva iă 36ă p rin i,ă înă 4ă grupeă deă câteă 9ă
participan i,ăăaiăunorăcopiiădinăclaseădiferite,ăcareăfrecventeaz ăprogramul.
S-aărealizatăanalizaătematic ăşiăanalizaăfrecven elor.ăAuăfostăăidentificateăprincipaleleătemeă
şiăsubtemeăaleăfocusului,ăfiindăcategorizateădup ăanumite criterii, s-auăcontabilizatăr spunsurile.
Temeleăabordateăînăfocusăgrupăauăfostămotivareaăalegeriiăprogramuluiăafterăscoolă(nevoiă
exprimate,ăcriteriiădeăselec ie),ăserviciiăoferiteădeăprogramă(educa ionale - şcolareăşiăextraşcolare,ă
deă mas ,ă deă odihn ),ă achizi iiă înă planulă personalit iiă (comportamente, socializare cu copiii,
rela ionareăcuăfamilia),ăavantajeleăşiădejavantajeleăprogramuluiă.

74 | P a g e
 Primaăătemaăaăcuprinsă4ăitemiăprinăcareăamăurm rităidentificareaănevoilorăfamiliilorăşiăaă
criteriilor de selec ieăaăprogramuluiădinăofertaăexistenta.ăAădouaătem ăăavândăcinciăitemiăaăurm rită
opiniileăp rin ilorăînăleg tur ăcuădesf şurareaăprogramului.ăCeaăde-aătreiaătema,ăcuăşaseăitemi,ăaă
vizată observa iileă p rin iloră referitoareă laă eventualeleă modific riă înă comportamentul copiilor.
Ultimaă tem ă aă urm rită identificareaă modific riloră surveniteă înă rela iaă p rin iă copiiă subă aspectulă
calit iiătimpuluiăpetrecutăîmpreun ăşiăaăatitudiniiăfa ădeăşcoal .
Chestionarul de cercetare reprezint ăoătehnic ăşiăunăinstrumentăde investigare,ăconstândă
dintr-unăansambluădeăîntreb riăscriseăşi,ă eventual,ăimaginiăgrafice,ăordonateălogicăşiăpsihologic,ă
care,ăprinăadministrareaădeăc treăoperatoriiădeăanchet ăsauăprinăautoadministrare,ădetermin ,ădină
parteaă persoaneloră anchetate,ă r spunsuriă ceă urmeaz ă aă fiă înregistrateă înă scris.ă Înă cadrulă
chestionarului,ă întreb rileă sauă deseneleă auă func iaă deă indicatori.ă Totodat ,ă eleă auă func iaă deă
stimuliă declanşatori,ă deă comportamenteă verbaleă sauă nonverbale.ă Atitudineaă verbalaă –
r spunsurileă laă întreb riă şiă exprim rileă verbaleă determinateă deă stimuliă – sunt variate de la un
individălaăaltul.ăAsupraăacestuiăcomportamentăac ioneaz ăoămultitudineădeăfactori:ăpersonalitateaă
celuiă investigat,ă situa ia-cadruă deă desf şurareă aă anchetei,ă personalitateaă celuiă care realizează ă
ancheta,ă temaă investiga iei,ă structuraă chestionarului,ă timpulă cândă areă locă ancheta.(cf.ă Chelcea,ă
2004, p.142)
Primul chestionar utilizată înă investiga iaă noastr ă aă avută caă scopă stabilireaă niveluluiă deă
satisfac ieă ală p rin iloră înă leg tur ă cuă serviciile oferite de programul after school frecventat de
copiiiă loră iă identificareaă influen eloră peă careă leă exercit ă programulă asupraă copiiloră iă familiei.ă
Probleme vizate:
 A tept rileăp rin ilorăînăleg tur ăcuăprogramulăafterăschool- întrebareaă 1ăcuă r spunsuriă laă
alegere.
 Evaluarea serviciilor programului after school frecventat de proprii copii- întreb rileăă2ă iă
6.ăPentruăoăapreciereăglobal ăaăcalit iiăserviciilorăăoferiteădeăprogrameăcalculeaz ăoămedie,ă
procedândăastfel:ăăseăatribuieăvaloriănumerice celor patru calificative, astfel 1-nesatisf c tor,ă
2-satisf c tor,ă3-bun, 4-foarteăbună iă5-excelent
 Timpul petrecut cu copii- întreb rileă 3ă iă 4:ă întreb riă deschiseă careă s ă reflecteă durataă iă
calitateaăătimpuluiăpetrecutăîmpreun ă
 Influen aă programului afteră schoolă asupraă personalit iiă copilului:ă întrebareă cuă r spunsă
deschisă careă vizeaz ă evaluareaă ă impactuluiă programuluiă afteră schoolă asupraă personalit iiă
copiilor

75 | P a g e
 Structuraă chestionaruluiă includeă treiă p r i:ă partea introductivă:ă înă careă amă justificat,ă
subiec ilor,ă necesitateaă aplic riiă chestionarului,ă realizândă oă sumar ă contextualizareă aă acestuiă
instrumentăînăansamblulăcercet rii;ăăîntreb rileăpropriu-zise:ăcareăauăfostăalc tuiteăînăconcordan ă
cuătemaăşiăipotezeleăcercet rii;ădateăfactuale:ăreferitoare laăvârst ,ăapartenen aălaăgen,num răcopiiă
şiăstudiileărespondentului;ă
Acestă chestionară aă fostă aplicată înă perioadaă martieă 2015,ă p rin iloră eleviloră ă înscrişiă înă
claseleăaăIIăaă iăaăIII a,ăcuăăprogramăprelungităîntr-oă coal ădinămunicipiulăăBra ov.
Al doilea chestionar a fost utilizat pentru a stabili impactul programului after school
asupraăcadrelorădidacticeăimplicateăînăprogram.
Problemeleăvizateăauăfostă:ăexperien aăînăcadrulăprogramuluiă,ărela iaăcuăeleviiăşiăp rin iiă
implica iă înă program,ă rezultateleă eleviloră ,ă impactulă programuluiă asupraă activit iiă didacticeă ,ă
oporunit iă aleă programului,ă dezavantajeă şiă modalit iă deă optimizareă aă programuluiă dină punctulă
de vedere al cadrului didactic.
Pentru a avea o privire de ansamblu asupra Programului After Schoolădesf şuratăînăşcoal ă
amărealizatăunăinterviuăcuămanagerulăşcoliiă,ădir.prof.ăAlbuăTudori aă.ăScopulăinterviuluiăaăfostădeă
aă colectaă câtă maiă multeă informa iiă despreă debutulă programuluiă înă şcoal ,ă condi iileă careă auă
favorizat dezvoltarea programului, provoc rileă acestuiă programă ,ă identificareaă unoră noiă
modalit iădeăoptimizareăaăprogramuluiăînăşcoal .
Analiza documentelor esteăoăaltaămetodaăutilizat ădeăsociologie,ăaplicat ănuălaărealitateaă
social ă înă sine,ă ciă laă oă imagineă aă ei.ă Legitimitateaă analizeiă documenteloră rezid ă înă faptulă c ă
documenteleăsuntăprodusulăactivit iiăumaneă iăcaăurmareăeleăîncorporeaz ăoăanumit ăcantitateădeă
informa ieădespreăfapteăsauăfenomeneăsocialeădinăperioadaăînăcareăauăfostăproduse.ăÎntelegemăprină
document orice obiect materială realizată deă om,ă capabilă s ă înmagazinezeă oă anumit ă informa ieă
despreăunăfaptăsocial.ăAmăutilizatăînăcercetareaănoastr ărezultateleăob inuteădeăeleviiăclaseleăaăIIIaă
iă aă IVaă cuă programă prelungită laă testeleă ini ialeă dină clasaă Iă iă testeleă finaleă dină clasaă a III a,
respectivăaăIVăa,ălaălimbaăromân ă iămatematic ,ăpentruăaăeviden iaăprogresulăsauăregresulă colară
înregistratădeăace tia.ă
Rezultateleăcercet rii
 Rezultate focus-grup

Primaă temaă identificat ă aă fostă ceaă legat ă deă motivareaă alegeriiă programului deă c treă
p rin i.ăÎnăacestăsens,ărelat rileăparticipan ilorălaăfocusăgrupăseărefer ,ăpentruăînceput,ălaănevoileă
careăauăcondusăspreăaceast ăop iune.ăPrimulădintreămotive,ăcaă iănum rădeăr spunsuriă iăcelămaiă

76 | P a g e
important,ă aă fostă acelaă c ă durata programului de lucru nu le permite să se ocupe de copil în
intervalul orar 12-16. Al doilea motiv invocat a fost nevoia de îndrumare a copilului în
efectuarea temelor pentru acasă de către un personal calificat. S-auă identificată iă alteă motive:ă
nevoia de a impune copilului un program ordonat i echilibrat, nevoia de a-l ti în siguran ă i
dorin a de a-l plasa pe copil într-un grup în care să socializeze.
Dină r spunsurileă primite,ă amă concluzionată c ă alegereaă programuluiă s-aă realizată dup ă oă
informareă prealabil .ă Auă indicat cercul de prieteni (8ă r spunsuri),ă consultarea site-urilor de
specialitateă(12ăr spunsuri),ăunăp rinteăfiindăunulădintreăini iatoriiăprogramului.ă
Criteriileă deă atractivitateă peă bazaă c roraă s-aă f cută aceast ă alegereă auă fost:ă eficien a
programului, modul de organizare - masă, odihnă i activită i educative în aceea i incintă-,
sprijinul calificat în efectuarea temelor, criteriiăinvocateădeăc treăto iăparticipan iiălaăfocusăgrup.
Oăalt ătem ăidentificat ăseărefer ălaămodalitateaădeădesf urareăaăprogramului after school
înă coal .ăR spunsurileă eviden iaz ăfaptulă c ăp rin iiăcunoscăfoarteăbineă activitateaădesf urat ,ă
apreciindăatâtăserviciileăeduca ionale,ăcâtă iăceleălegateădeămas ă iăodihn .ăDiscu iaăesteărelaxat ,ă
nuăexist ăp reriădivergenteăpeăaceast ătem ,ăfiecareăînt rindăideileăexprimateădeăantevorbitori.ăS-
auă axată peă calitateaă serviciiloră oferiteă deă coal ă prină acestă program,ă doară cinciă ă dintreă p rin iă
descriind explicit derularea lui.
Au apreciat activită ile colare, care se desfă oară pe acela i principiu educa ional
deoarece cadrul didactic de la orele de curs este i cel care supraveghează i îndrumă
efectuarea temelor.
30șădinăparticipan iăsus inăideeaăc ăactivită ile extra colare au aceea i importan ă. S-au
eviden iată3ădintreăparticipan iă pentruăcareăactivit ileăextra colareănuăprezint ăpreaămultăinteres,ă
acesteaăputândăfiădesf urateă iăînăfamilie.
To iă responden iiă se declară mul umi i de calitatea serviciilor de masă i condi iile de
odihnă.
P rerileă suntă maiă diverseă iă interac iunileă maiă accentuateă înă ceeaă ceă prive teă temaă
referitoareă laă achizi iileă copiluluiă înă planulă personalit ii,ă îns ă convergă spreă importan a
achizi iilor în plan comportamental: copiii devin mai organiza i i mai ordona i, î i formează un
stil de lucru propriu, înva ă să accepte mai u or mai multe tipuri de personalitate, înva ă să
gestioneze rela iile cu cei din jur.
S-aă avansată ideeaă c ă programul creează cadrul propice învă ării sociale: devin mai
independen i, devin competitivi, înva ă să negocieze, să se integreze în grup i comunitate,
înva ă să se cunoască i să-i cunoască pe ceilal i.ăStilulădeăexprimareăalăuneiăideiă„înva ăs ăfieă
77 | P a g e
tupei ti”ă aă creeată contradic iiă întreă participan i.ă Contradic iaă aă fostă doară aparent , divergen aă
constândă înă formaă deă exprimareă iă nuă înă con inutulă ideii,ă astfelă încâtă clarific rileă auă explicată
expresiaăcaă iăcapacitate de adaptare, îndrăzneală, fermitate.ăTonulădiscu ieiăăaăcrescutău or,ăauă
vorbităto iăodat ,ăobstruc ionându-se.
Dac ăpân ăacumă nonverbalulăresponden iloră aădemonstrată doarătimiditateaăunoraăînă a- i
exprimaă punctulă deă vedere,ă oă dat ă cuă aceast ă contradic ieă mimicaă iă gesticaă auă tr dată oă u oar ă
nervozitate,ă (mi c riă ritmiceă aleă bra elor),ă B.N.ă considerândă c ă nuă aă fostă bineă în eles.ă Înă felulă
acesta s-auă eviden iată iă tipurileă deă participan i.ă Laă începutulă discu iei,ă B.N.ă aă insistată asupraă
faptuluiăc ăesteăunulădintreăini iatoriiăprogramului,ăasumându- i astfel rolul de expert. Frustrarea
c ănuăesteăîn elesăl-aătransformatăînădominator.
Unulă dintreă participan iă aă manifestată oă timiditateă accentuat ă peă totă parcursulă discu iei,ă
comunicândămaiămultănonverbal,ăaprobândăideileăexprimateădeăceilal i.ăDe iăiăs-a oferit locul din
fa aă moderatorului,ă men inându-se permanent contactul vizual, acest respondent, de la un
moment dat, nu s-aă maiă implicată verbală înă discu ie,ă r spunsurileă acestuiaă laă uneleă întreb riă
lipsind.
Discu iaă aă eviden iată faptulă c ă părin ii acordă o mare importan ă socializării, indicând
colectivul clasei ca fiind locul în care copiii se pregătesc pentru integrarea în comunitate.
Comunicarea este foarte importantă în rela ionarea cu cei din jur. Ceea ce înva ă în cadrul
programului experimentează în familie.
Calitatea timpului petrecut în familie cre te datorită faptului că acasă nu mai sunt sub
presiunea temelor astfel pot fi desfă urate activită i care să întărească legătura copil-familie:
ie iri în natură, activită i casnice, sportive, lectură, lec ii de via ă („încercăs -lăînv ătotăceă tiu”).ă
Discu iaăaăfostăanimat ă i pl cut ,ăînăgeneral.ăPentruăuneleăaspecteăconsiderateăexagerateă
(„înă familieă dans m,ă cânt m,ă facemă carnavaluri,ă facemă deă toate...”),ă s-auă sesizată nuan eă u oră
ironiceă(„ărecunoscăc ănoiănuăfacemăcarnavalăchiarăînăfiecareăzi...”).
Oăalt ătem ăidentificat ăa fost cea referitoare la avantajeleă iădezavantajeleăprogramului.
Ca avantaje s-au identificat: toate activită ile din program se desfă oară în aceea i incintă (14),
temele se efectuează cu acela i profesor, mergând pe acela i principiu educa ional (16), se
respectă un program care formează un stil de via ă ordonat (9), se valorifică eficient timpul,
ducând la cre terea calită ii timpului petrecut în familie (6), socializarea în cadrul programului
le dezvoltă abilită ile de integrare în comunitate (8).
Se remarc ă seriozitateaă înă formularea ideilor,ă faptă ceă sugereaz ă importan aă acestoraă
pentruăp rin i.
78 | P a g e
 Uniiă consider ă c ă programulă nuă prezint ă dezavantajeă (7),ă al iiă indică drept dezavantaj
timpul scurt pe care copilul îl mai petrece cu familia (12) sau cunoa terea unui singur stil
didactic de către copii (14). Pe aceste subiecte, a avut loc o confruntare de idei: ceea ce pentru
uniiă constituiaă avantaj,ă pentruă ceilal iă reprezentaă avantajă datorit ă faptuluiă c ă analizauă problemaă
din puncte de vedere diferite.
Participan iiălaăfocusăgrupaăauămanifestatăunărealăinteresăprivindătematicaăpropus ăoferindă
numeroaseă exempleă concrete.ă Auă argumentată şiă justificată ideileă exprimate.ă Auă repetată anumiteă
manifest riăobservateăînăcomportamentulăcopiilorăcaăinfluen ăaăProgramului After School asupra
personalit iiălor.
Auăfostăidentificateănumeroaseăacorduriăaleăparticipan ilorăînăleg tur ăcuăanumiteăsubtemeă
identificateă deă ceilal iă participan i,ă precumă şiă complet riă aleă acestora.ă Participan iiă auă
interac ionată pozitiv,ă atmosferaă fiindă destins ,ă uneoriă chiară vesel ă şiă auă existată doară u oareă
dezacorduriăsauăcontradic ii.
Analizaătipuluiădeăprogresieătematic
Participan iiălaăfocusăgrupaăauămanifestatăunărealăinteresăprivindătematicaăpropus ăoferindă
numeroase exemple concrete. Auă argumentată şiă justificată ideileă exprimate.ă Auă repetată anumiteă
manifest riăobservateăînăcomportamentulăcopiilorăcaăinfluen ăaăProgramuluiăAfterăSchoolăasupraă
personalit iiălor.

Analizaăconversa ional
Au fost identificate numeroase acorduri ale participan ilorăînăleg tur ăcuăanumiteăsubtemeă
identificateă deă ceilal iă participan i,ă precumă şiă complet riă aleă acestora.ă Participan iiă auă
interac ionată pozitiv,ă atmosferaă fiindă destins ,ă uneoriă chiară vesel ă şiă auă existată doară u oareă
dezacorduriăsauăcontradic ii.
Rezultateăchestionarădeăcercetareăadresatăp rinţilor

 A tept rileă p rin iloră .ă Laă întrebareaă 1ă Definiţiă ună programă afteră schoolă deă succes,ă
marcândăcuăXănuămaiămultădeătreiădintreăafirmaţiileădeămaiăjos:
1. Desf oar ăactivit iădeăpreg tireăsuplimentar ăcu elevii .
2. R spundeănevoilorăsiăintereselorăcopiiloră/ăp rin iloră/ăcomunit ii
3. Ofer ă activit iă careă promoveaz ă dezvoltareaă abilit iloră şcolare,ă socialeă şiă
personale.
4. Men ineă ună mediuă încurajator,ă cooperativ,ă deă sus inere,ă careă accentueaz ă

79 | P a g e
 participareaăşiăcolaborarea

5. Implic ătineriiăînăplanificarea,ădesf şurareaăşiăpunereaăînăpractic ăaăactivit ilor.

6. Leag ăactivit ileădinătimpulăşcoliiăcuăceleădeădeădup ăore.
7. Angajeaz ăprofesoriăcalifica i,ăantrena iă,ăentuziaştiăcareăiubescăcuăadev ratăcopiii.
8. Ofer ăunămediuăsigur.
9. Seăasigur ăc ăprofesoriiăauăoărelatieăpozitiv ăcuăelevii.
10. Încurajeaz ăcompeti ia.
11. Ofer ăoăgustareăhr nitoare.
12. Dezvolt ăsiăfoloseşteăparteneriateăcuăcomunitatea.

Primaăalegereăcaăvariant ădeăr spunsălaăaceast ăîntrebare,ăareăurm toareaădistribu ie:

Aădouaăăalegereăcaăvariant ădeăr spunsălaăaceast ăîntrebare,ăareăurm toareaădistribu ie:

80 | P a g e
 A treia alegere ca variant ădeăr spunsălaăaceast ăîntrebare,ăareăurm toareaădistribu ie:

62șădintreăp rin iăconsider ăc ăunăprogramădeăsuccesăesteăaxatăpeăactivit iăsuplimentareă

deă preg tireă aă elevilor,ă 36șă auă indicată activit ileă careă dezvolt ă abilit ileă colare,ă socialeă iă
personale,ă 24șă consider ă c ă programulă ară trebuiă s ă r spund ă nevoiloră elevilor,ă p rin iloră iă

81 | P a g e
comunit ii.ă Înă opiniaă noastr ă acesteă rezultateă demonstreaz ă faptulă c ă p rin iiă suntă interesa iă înă
primulărândădeăsuportulăpeăcareăacesteăprogrameăîlăasigur ăînăpreg tireaă colar ă iădeăactivit ileă
careăleădezvolt ăabilit ileăsociale.

 Evaluareaăprogramuluiădeăc treăăp rin iă:

Laăîntrebareaă2:Cum aprecia i pe o scală de la 1 la 5 serviciile programului after school pe
care îl frecventează copilul d.voastră? (1- nesatisfăcător, 2 -satisfăcător, 3 -bun, 4- foarte
bun, 5- excelent)
Serviciile oferite de program 1 2 3 4 5
1 Supraveghereaă iăîndrumareaăelevilorăînăpreg tireaătemelor

2 Calitateaă iăfrecven aăactivit ilorăextra colare

3 Organizareaăactivit ilorădeăodihn ă iăservireaămeseiă
4 Climatul socio-afectivă ală clasei/grupuluiă înă careă copilulă d.voastr ă
desf soar ăactivt iăafterăschool
5 Organizareaăspa iuluiădeădesf urareăaăprogramuluiă
6 Calitatea personalului implicatăînăprogramulăafterăschool

P rin iiăauăoferit urm toareleăr spunsuri:

1.Supraveghereaă iăîndrumareaăelevilorăînăpreg tireaătemeloră:ă

Aproapeă jum tate,ă 46șă dintreă responden iă auă afirmată c ă supraveghereaă şiă îndrumareaă
eleviloră înă preg tirea temeloră esteă excelent ă ,ă iară 54șă auă evaluată acestă serviciuă caă fiindă foarteă
bun.ăPutemăafirmaăc ăacestăserviciuăesteăunulădeăoăfoarteăbun ăcalitate,ăfiindăapreciatănumaiăcuă
,,excelent”ăşiă,,foarteăbine”.

2.ăCalitateaă iăfrecven aăactivit ilorăextra colare :

Referitorălaăcalitateaăşiăfrecven aăactivit ilorăextraşcolareă,ă5șădintreăp rin iăauăafirmată
c ăacesteaăsuntăexcelente,ă82șăle-au apreciat ca fiind foarte bune, iar 13% le-au apreciat ca fiind

82 | P a g e
foarte bune.

3.ăOrganizareaăactivit ilorădeăodihn ă iăservireaămesei:ă

37șădintreăp rin iăauăconsideratăorganizareaăactivit ilorădeăodihn ăşiăservireaămeseiăcaă

fiindăexcelenteă,ăiară63șădintreăaceştiaăle-auăapreciatăcaăfiindăfoarteăbune.ăNiciăunăp rinteănuăaă
apreciatăacesteăserviciiăcaăfiindăbune,ăsatisf c toareăsauănesatisf c toareă,ăceeaăceădemonstreaz ă
calitateaădeosebit ăaăacestorăservicii.
4.Climatul socio-afectivăalăclaseiăînăcareăcopilulăd-voastr ădesf şoar ăactivit iăafterăschool:ă

83 | P a g e
 Referitor la climatul socio-afectivăalăclaseiă,ă8șădintreăp rin iăîlăconsider ăexcelentă,ă87șă
consider ăc ăesteăfoarteăbună,ăiară5șăcondider ăc ăacestaăesteăbun. Niciăunăp rinteănuăaăconsiderată
climatulăclaseiăcaăfiindăsatisf c torăsauănesatisf c tor.

8. Organizarea spa iuluiădeădesf urareaăprogramului:

84 | P a g e
 Mareaămajoritateăaăp rin iloră(84ș)ăconsider ăc ăspa iulădeădesf şurareăalăprogramuluiăesteă
foarteă bineă organizat,ă 6șă îlă consider ă excelentă ,ă iară 10șă consider ă c ă acestă spa iuă esteă bineă
organizat.

9. Calitatea personalului implicat:

Referitorălaăcalitateaăpersonaluluiăimplicatăînăprogramă,ă38șădintreăp rin iăîlăconsider ăcaă

fiindăexcelentă,ăiară62șăîlăconsider ăcaăfiindădeăoăfoarteăbun ăcalitate.
Dină dateleă prezentateă seă constat ă c ă majoritateaă responden iloră ă apreciaz ă serviciileă
programuluiă afteră schoolă caă fiindă foarteă bune.ă Deă ceaă maiă bun ă apreciereă seă bucur ă
supraveghereaă iă îndrumareaă copiiloră laă efectuareaă temeloră (46șă dină p rin iă auă apreciată caă
excelent),urmateă deă serviciileă deă odihnaă iă mas ă (35șă apreciereă cuă excelent)ă iă calitateaă
personaluluiăimplicatăînăprogramă(34șăapreciereăcuăexcelent).ăă
Scorurile foarte ridicate s-auă înregistrată iă laă apreciereaă activit iloră extrascolareă (82ș-
foarteăbine,ă5șăexcelent)ă iăclimatulăsocio-afectiv (82%-foarte bine, 5% excelent).
Acesteă rezultateă demonstreaz ă c ă înă percep iaă p rin iloră programulă afteră schoolă
influen eaz ă pozitivă rezultateleă colareă aleă elevilor,rezolvândă problemaă temeloră pentruă acas ,ă
ofer ăserviciiădeăcalitateăînăceeaăceăprive teăprogramulădeăodihn ă iămas ,ăpreluândăastfelăoăparteă
dină sarcinileă familieiă iă contribuieă laă dezvoltareaă competen eloră socialeă prină asigurareaă unuiă
climat socio afectiv de calitate.

 Ța întrebarea 3 Câteăoreăpetrece iăpeăziăînăcompaniaăcopiluluiăd-voastr ?

Rezultatele au fost urm toarele:

85 | P a g e
 Majoritateaăp rin ilorăpetreceăcuăcopilulăînămedieă3ăoreăpeăziă(ă34ș).ă26șădintreăp rin iă
petrecă 4ă ore,ă iară 20șă dintreă p rin iă petrecă 2ă ore.ă Acesteă dateă suntă relevanteă înă corela ieă cuă
întrebareaăreferitoareălaăactivit ileădesf urateăîmpreun .

 LAăÎNTREBAREAăă4:
 Cumăpetreceţiăacestătimp?

R spunsurileăp rin ilorăauăfostăurm toarele:

1- Lec iiă– 27%

2- Lectur ,ăpoezii,ăpoveştiă– 22%
3- Desene animate, filme, TV – 24%
4- Plimb ri,ăparc,ăexcursiiă– 67%
5- Jocuri – 66%
6- Discu iiă– 24%
86 | P a g e
 7- Sport – 29%
8- Activit iăcasniceă– 14%
9- Spectacole,ămuzic ,ădesenă– 33%
10- Calculator – 12%
11- Shopping - 1%

Dateleă anterioareă demonstreaz ă c ă timpulă petrecută deă copiiă înă familieă esteă degrevată deă
efectuareaătemelor,ăfiindăădestinatăaltorăactivit i:ăpentruăplimb ri,ăparc,ăexcursii – 40%, jocuri –
38ș,ăspectacole,ămuzic ,ădesenă– 33șăă iăădoară3șăăpentruăălec ii.ăăPutemăafirmaăc ăseăconfirm ă
ipotezaăpotrivităc reiaăfrecventareaăprogramuluiăafterăschoolăcre teăcalitateaătimpuluiăpetrecutăînă
familie.

 LAăÎNTREBAREAăă5:
Ce modific riă atiă observată înă comportamentulă copiluluiă d.voastr ă deă cândă frecventeaz ă
programul after school? S-auăob inutăurm toareleărezultate:

87 | P a g e
 Dină dateleă anterioareă putemă constataă c ă p rin iiă percepă modific riă înă comportamentulă
copiiloăînăpropor ieădeă94ș,ăceaămaiămareăpondereăînregistrat ăfiindăceaăreferitoareălaăatitudinileă
interpersonale.ă Putemă afirmaă c ă ipotezaă conformă c reiaă programulă afteră schoolă influen eaz ă
personalitateaă copiluluiă subă aspectulă graduluiă deă socializare,ă ală interac iuniiă siă rela ion riiă cuă
ceilal i seăconfirm .

 LAăÎNTREBAREAăă6:
Marca iăcuăXăenun ulăcareăviăseăpotriveşte.

Consideraţiăbenefic ăăpentruăcopilulăd-voastr ăfrecventareaăprogramuluiăafterăschool?

deloc înămic ăm sur într-oă m sur ă înă mareă într-oăm sur ă
moderat m sur foarte mare

88 | P a g e
Constat mă c ă p rin iiă apreciaz ă într-oă m sur ă foarteă mareă (74ș)ă beneficiileă programuluiă iă
putemăafirmaăc ăprogramulăr spundeănevoilorădeăeduca ieă aleăcopiiloră iă deănevoilorădeăsprijină
aleăfamilieiăînăeducareaă iăîngrijireaăacestora.ă

7.Cum consideraţiă c ă ară puteaă fiă îmbun t ţită programulă afteră schoolă înă şcoalaă
dumneavoastr ?
R spunsurileălaăaceast ăîntrebareădeschis ăauăfostăincluseăînăurm toareleăcategoriiă:ă

89 | P a g e
 V.3. Analizaădocumenteloră colare
Pentruăaăanalizaăăinfluen aăprogramuluiăafterăschoolăasupraăprogresuluiă colarăamăutilizată
rezultatele ob inuteădeăeleviiăclaseleăaăIIăaă iăaăIIIăaăcuăprogramăprelungitălaătesteleăini ialeădină
clasaăIă(cândăauăintratăînăprogramulăafterăschool)ă i testele finale din clasa a II a, respectiv a III a,
laăcomunicareăînălimbaăromân ă iămatematic şiăexplorareaămediuluiă,ăpentruăaăeviden iaă
progresulăsauăregresulă colarăînregistrat.
Rezultateleăauăfostăurm toarele:

Laălimbaăromân ălaătesteleăfinaleăprocentul elevilor cu calificativul foarte bine a crescut

cuăaproapeă13ăș,ăăiarăprocentulăelevilorăcuăsuficientăaăsc zutăcuăaproapeă6ăș.

Laămatematic ,ălaăevalu rileăfinale,ăprocentulăelevilorăcareăauăprimităcalificativulăfoarte

bine, a crescut cu 11 ș,ăăiarăalăelevilorăcareăauăprimităcalificativulăsuficientăaăsc zutăcuăă10ș.
Acesteădateăeviden iaz ăprogresulă colarăalăeleviloră iădemonstreaz ăc ăăprogramulăafteră
schoolăinfluenteaz ăînăsensăpozitivărezultateleă colare.
Dină analizaă dateloră seă observ ă c ă ierarhiaă subiec iloră seă p streaz ă într-o oarecare

90 | P a g e
propor ieă deă laă oă m sur toareă laă altaă (chiară dac ă noteleă crescă laă toat ă lumea,ă ceiă careă aveauă
notareaă ini ial ă maiă bun ă comparativă cuă restul,ă oă voră aveaă mareă şiă înă final,ă comparativ cu
ceilal i),ă înă cazulă nostru,ă apreciemă c ă interven iaă programului After School afecteaz ă peă toat ă
lumeaăînăacelaşiăgrad.
Rezultateăchestionarăaplicatăcadrelorădidacticeăimplicateăînăprogram.
1. Câţiăaniădeăexperienţ ăaveţiăînăacestăprogram:ă
⧠ maiăpu inădeăcinciăaniă;ă
⧠ întreă5ăşiă10ăaniă;
⧠ mai mult de 10 ani ;
22ă șă dintreă cadreă didacticeă auă maiă pu ină deă 5ă aniă experien ă înă cadrulă acestuiă program,ă 61șă
dintreăcadreleădidacticeăăauăîntreă5ăşiă10ăaniădeăexperien ăiarăă17ășădintreăcadreăauăoăvechimeă
maiămareădeă10ăaniăînăcadrulăacestuiăprogram.

2. Care au fost motivele care v-auădeterminatăs ăparticipa iălaăacestăprogramă?

⧠ pentru îmbog ireaăexperien eiăprofesionale:
⧠ pentruăaăv ăocupaămaiămultădeăpropriăelevi;
⧠ pentruăremunerareaăacesteiăactivit i;
⧠ din alte motive. (precizaţi , vă rog , care sunt acestea)
...................................................................................................................................
.............................................................................................................................
Toateă celeă 16ă cadreă didacticeă auă motivată alegereaă programuluiă pentruă îmbog ireaă
experien eiă profesionaleă ,ă 13ă cadreă didacticeă auă apreciată c ă auă alesă programulă şiă pentruă a-şiă
preg tiă maiă bineă eleviiă ,ă 6ă cadreă didacticeă auă considerată important ă şiă remunerarea acestui
programă iară 2ă cadreă didacticeă auă semnalată ă şiă alteă motiveă (ă ,,devotamentul faţă de şcoală şi
prestigiul acesteia”ă,ă,,o provocare pentru a te întrece pe tine însăţi, a demonstra că poţi”).

91 | P a g e
 3. Care au fost , pentruă dumneavoastr ă ,ă beneficiileă şiă oportunit ileă acestuiă
program?...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
............................................................................................................................................
Celeămaiăfrecventeăr spunsuriăauăfostăurm toarele:
 Şansa de a cunoaşte mai bine elevii , de a-i observa şi în afara lecţiilor, la masă , la
somn , în timp ce se joacă , învaţă , colaborează , socializează cu ceilalţi.
 Oportunitatea de a fi pentru elev mai mult decât un cadru didactic , ci prin exemplu
personal să fii un model , ,, şansa de a-l învăţa nu numai carte dar şi cum să se poarte la
masă , somn , să fie bun şi civilizat”.
 Experimentarea unor noi metode şi tehnici de lucru cu elevii .
 Supravegherea şi verificarea temelor este mult mai organizată şi eficientă.
 Oportunitatea de a dirija munca suplimentară a elevilor pentru remedierea rezultatelor
la învăţătură sau pentru performanţă.
 Oportunitatea de a desfăşura cu elevii proiecte educaţionale care să le dezvolte
inteligenţa, creativitatea, spiritul civic şi de echipă.
 Pregătirea suplimentară pentru olimpiade şi concursuri.

4. Careă suntă oportunit iileă şiă beneficiile acestui program pentru elevii
dumneavoastr ă?........................................................................................................................
Celeămaiăfrecventeăr spunsuriăauăfostăurm toarele:ă
 Şansaădeăa-şiăefectuaătemeleăsubăîndrumareaăprofesoruluiădeălaăclas .

92 | P a g e
  Şansaădeăaălucraăînăechip ă,ădeăaăcercetaăşiăinvestigaăal turiădeăcolegiiăs i.
 Rela iileăcuăcolegiiăsuntămaiăstrânseă,ămaiăapropiate,ă,,sunt mai uniţi : învaţă , se joacă ,
mănâncă şi dorm împreună”,ă,,suntem ca o familie extinsă”.
 Fiecareă copilă areă şansaă uneiă preg tiriă personalizateă înă cadrulă programuluiă afteră schoolă :ă
,,şansa de a se depăşi pe el însuşi”,ă ,,ă fie recuperează sau consolidează cunoştiinţele
acumulate, fie lucrează exerciţii dificile pentru concursurile şcolare”ă.
 Dezvoltareaă capacit iiloră intelectualeă esteă completat ă deă dezvoltateaă tuturoră laturiloră
personalit iiă,ăde dezvoltarea spiritului civic.
 Oportunitateaă deă aă desf şuraă diferiteă activit iă extracurriculareă cuă profesoriă foarteă bineă
preg ti iă:ăînotă,ădans,ăşahă,ătenisă,ăCursuriăCambridgeăpentruăînv areaălimbiiăengleze,ăetc.

5. Cumă consideraţiă c ă ară puteaă fiă îmbun t ţită programulă afteră schoolă înă şcoalaă
dumneavoastr ?
Celeămaiăfrecventeăr spunsuriăauăfostăurm toarele:
 Îmbun t ireaăbazeiămaterialeăaăşcolii;
 Extinderea semnalului wi-fiăpentruăaăputeaăaccesaăinternetulădinăoriceăspa iuăşcolar;ă
 Includerea profesorului deă limbaă englez ă înă programulă after-school ( ,, Datorită
programului , părinţii sunt obişnuiţi ca elevul să rezolve toate temele la şcoală. Am
observat , de mai multe ori , că unii elevii , fie nu îşi efectuează tema, fie este
incompletă. Din punctul meu de vedere, ar fi o idee bună ca elevii şă-şi efectueze temele,
sau să lucreze suplimentar la această disciplină sub suprevegherea profesorului de
specialitate.”)
 Implicareaăactiv ăăelevilorăînăprogrameădeăvoluntariat, extinderea celor deja existente.
 Introducereaăunorăactivit iăpractice,ăartistice ( ,,Ar fi interesant ca o dată pe săptămănă,
sau cu ocazia unor evenimente să desfăşurăm şi altfel de activităţi , atractive pentru
copii: concursuri de gătit, concursuri de cultură generală , un ,,mini-festival de teatru” ,
etc. Consider ca aceste activităţi ar fi bine primite de copii. Ele nu ne abat de la scopul
nostru de ai pregăti cât mai bine pe copii, ci le va da acazia să pună în practică
cunoştiinţele şi talentele personale.”)
 Extindereaă şiă modernizareaă spa iuluiă înă careă lucreaz ă ,seă joac ,ă ă servescă masaă ,ă dormă
elevii.

93 | P a g e
 Prezentareaădatelorăoferiteădeămanagerulăşcolii
Şcoalaă Gimnazial ă Nr.ă 11ă ,,ŞT.O.IOSIF”ă esteă oă scoal ă european ă careă furnizeaz ă ună
înv mântă deă calitateă .ă Şcoalaă promoveaz ă valoriă precumă valorile universale (dragoste,
integritate, justi ie, rela ii de sprijin) şi na ionale,ă manifestândă preocupareă pentruă recuperareaă
acestor valori şi pentru promovarea autenticului.
Privind şcoalaă caă peă ună „locă înă careă fiecareă genera ieă îsiă predaă maiă departeă valorile”,
Şcoalaă Gimnazial ă Nr.ă 11ă ,,ŞT.O.IOSIF”ă îşiă doreşteă s ă creezeă de fiecare data valoare, spre
beneficiul genera iilor urm toare,ăurmândămodelulăpropusădeăAugustoăCury: „Un profesor bun
îsi educă elevii pentru o profesie, un profesor fascinant îi educă pentru viata. Profesorii
fascinanti sunt profesionisti revolutionari. Nimeni nu stie sa le evalueze puterea - nici macar ei
însisi. Ei schimba paradigme, transforma fara arme destinul si sistemul social al unul popor -
numai si numai prin pregatirea elevilor pentru viata, oferindu-le ideilor lor.”
Programul After School esteă unaă dină realiz rileă importanteă aleă şcolii,ă fiindă celă maiă
performantă şiă maiă solicitată programă dină Braşov. Programulă Afteră Schoolă înă aceast ă unitateă
şcolar ăăaădebutatăînăanulăşcolară2003-2004ăcuăoăclas ăIăăcareăaveaă18ăeleviăînscrişiă.ăÎnăprezentă
suntăincluseăînăprogramulăAfterăSchoolă16ăclaseădeăprogramăprelungitălaăciclulăprimarăşiă7ăclaseă
de program prelungit la ciclul gimnazial.
Înăopiniaăd-nei director , factorii care au favorizat succesul program afterschool au fost
urm toriiă:ă
 Valorileăpromovateădeăşcoal ;
 Selec iaă riguroas ă şiă profesionalismulă ă ă cadreloră didacticeă participanteă laă programulă
prelungit;
 Desf şurareaăorelorădeăcursăşiăorelorădeăprogramăprelungităcuăacelaşiăprofesor;
 Spa iulă deă desf şurareă ală programuluiă esteă vast,ă copiiiă beneficiaz ă deă s liă deă clas ă
spa ioaseă,ăspa iiăadecvateăpentruăaăluaămasaăşiăaăseăodihni.
 Investi iaăînăbazaămaterial ăaăşcolii;ă
 Monitorizareaăpermanent ăaăfirmelorădeăcateringă pentruăaăoferiăcopiilorăhran ădeăceaă
maiăbun ăcalitate.
 Implicareaăşcoliiăînăproiecteăeduca ionaleălaănivelăna ionalăşiăinterna ional,ăînăactivit iă
ecologiceăşiădeăvoluntariat.

94 | P a g e
  Parteneriareleă cuă asocia iileă sportiveă sauă cuă cadreă didacticeă valoroaseă careă s ă
desf şoareă activit iă complementareă precumă :ă înv areaă limbiloră str ine,ă inotă ,ă dansă ,ă
ateliere creative, etc.
BeneficiileăfamiliilorăcareăîşiăînscriuăcopiiiălaăŞcoalaăGimnazial ăNr.ă11ăsuntăurm toarele:ă
 Eleviiăăsuntăpreg ti iădeăcadreădidacticeădeăunăînaltăprofesionalismă care sunt dedicate
copiilor.
 Serviciulă oferită esteă unulă integrată ,ă modernă şiă competitivă ,ă crescândă astfelă valoareaă
actuluiăeduca ional.
 Programulă afteră schoolă esteă unulă deă calitateă careă îmbin ă armoniosă activit ileă deă
înv areă,ăcuăceleădeăodihn ăăsauăactivit ileăextracurriculare.
 Efectuareaă temeloră şiă activit ileă deă recuperareă şiă performan ă seă facă subă îndrumareaă
profesoruluiădeălaăclas ă,ăcareăîlăcunoaşteăcelămaiăbineăpeăcopilăşiăesteăînăm sur ăs ăiaă
celeămaiăbuneădeciziiăpentruădezvoltareaăintelectual ă,ăsocial ăşiăemo ional ăaăcopilului.
 Activit ileă compensatoriiă şiă recompensatoriiă stabilescă ună nivelă motiva ională ridicată
pentruăparticipareaălaăactivit ileăşcolare.
 Preocupareaă personaluluiă pentruă preg tireaă pentruă via ă aă copiilor,ă pentruă dezvoltareaă
personal ăşiădeăautocunoaştere.
Provoc riăoferiteădeăProgramulăAfterăSchoolă:ă
o P strareaăunuiăstandardădeăcalitateăridicatăindiferentădeăcondi ii;ă
o Implicareaăinsuficient ăaăunorăfamiliiăînăsus inereaăefortuluiăşcolii.
o Dezinteresulăunorăeleviăînăceeaăceăpriveşteădezvoltareaălorăintelectual .
o Mediulăfamilialăalăunorăeleviăesteăinadecvatădezvolt riiăstimeiădeăsineăăaăacestora.
o Conservatorismulăunorăp rin i.
Modalit iădeăoptimizareăăaăprogramuluiăafterăschoolă:ă
 Promovareaăprogramuluiăînărevistaăşcolii,ăînăcomunitate,ăînămass-media local .
 Implicareaăşcoliiă înă maiămulteăproiecteăeduca ionaleă,ămen inereaăunuiă standardă
înaltădeăparticipareăînăproiecteleăînăcareăşcoalaăesteădejaăimplicat .
 Dezvoltareaăbazeiămaterialeăaăşcoliiă.
 Extindereaăşiăpromovareaăprogramelorădeăvoluntariat.
 Renovareaăşiăextindereaăspa iilorădeăodihn ăşiădeăservitămasaă.ă
 Îmbun t ireaă confortuluiă prină izolareaă termic ă aă dormitoarelor,ă ă înlocuireaă
tuturorăferestrelorăcuăgeamătermopan,ăînlocuireaăobiectelorăsanitareăcuăuneleănoi,ă
careăs ănuăpun ăînăpericolăsecuritatea copiilor.
95 | P a g e
 Rezumat

Dateleărezultateădinăacestăstudiu,ăofer ăinforma iiărelevanteădespreăinfluen aăProgramuluiă

Afteră Schoolă asupraă dezvolt riiă personalit iiă copilului,ă asupraă rela ieiă p rinte-elev-profesor,
asupraă modalit iloră deă optimizareă aă acestuiă programă pentruă aă r spundeă nevoiloră tuturoră celoră
implica iă înă programă :ă eleviă ,ă p rin i,ă profesori,ă manager.ă Acesteă dateă potă fiă utilizateă deă c treă
managerii deă coliăcareădorescăs ăini iezeăunăastfelădeăprogram.
Studiulă confirm ă ipotezaă c programul after school influenţează calitatea
rezultatelor/performanelor colare ale elevilor ,ăipotez ăverificat ăprinăanalizaătestelorăini ialeă iă
finaleă laă limbaă român ă iă matematic .ă Acesteaă ă demonstreaz ă c ă înă cazulă eleviloră careă
frecventeaz ăprogramulăafterăschool,ăprogresulă colarăesteăevident.
Seăconfirm ă iăipoteza conformăc reiaăachiziţiile de natură cognitivă din programul after
school ameliorează calitatea timpului petrecut în familie.ăP rin iiă iăcopiiiăelibera iădeăefectuareaă
temelorăacas ,ăpotăvalorificaăaltfelăătimpulăpetrecutăîmpreun ,ăfaptăceăîmbun t e teărela iaăcopii-
p rin iă iă func ionareaă familiei. Calitateaătimpuluiăpetrecută înă familieă cre teădatorit ă faptuluiă c ă
acas ă nuă maiă suntă subă presiuneaă temeloră astfelă potă fiă desf urateă activit iă careă s ă înt reasc ă
leg turaăcopil-familie:ăie iriăînănatur ,ăactivit iăcasnice,ăsportive,ălectur ,ălec iiădeăvia ă(„încercă
s -lăînv ătotăceă tiu”).
Frecventarea regulat ă aă programuluiă Afteră schoolă influen eaz ă personalitateaă copiluluiă
subă aspectulă graduluiă deă socializare,ă ală interac iuniiă iă rela ionariiă cuă ceilalal i,ă ală graduluiă deă
toleran ,ă ipotez ă demonstrat ă prină dateleă careă redauă percep iileă p rin iloră privind modific rileă
surveniteăînăcomportamentulăcopiilor.
Ipoteza că cei mai mul i părin i au ales programul after school deoarece au întâmpinat
greută i în efectuarea temelor pentru acasă i a monitorizarii copiilor,ăesteăconfirmat ădeăfaptulă
c ămajoritateaăesteăinteresat ă iăapreciaz ăserviciileăeduca ionaleădinăcadrulăprogramului,ăiarădină
timpul pe care-lăpetrecăîmpreun ,ătimpulăacordatălec iilorăesteănesemnificativ.ă
ProgramulăAfterăSchoolăinfluen eaz ăînăsensăpozitivădezvoltareaăcopilului.
Copiiiăauătimpăs aprofundezeăşiăs ăînve eătemeinicăîntr-unăăcadruămaiăpu inăformal,ăceeaă
ceă faceă înv areaă maiă uşoar ă şiă autentic .ă Programulă formeaz ă ună stilă deă via ă s n tosă şiă
echilibrată prină faptulă c ă vineă înă întâmpinareaă nevoiloră copilului,ă începândă deă laă celeă deă baz ,ă

96 | P a g e
biologiceă(alimenta ieăşiăodihn ),ănevoiaădeăsecuritate,ădeărela ionareăşiăafectivitateă(cuăprofesoriiă
şiăcolegii),ănevoiaădeărecunoaştereăşiăstim ădeăsineă(asumareădeăroluriăînăgrup,ăîncredere,ăînt rireaă
motiva iei),ăpân ălaăsatisfacereaănevoiiădeăautorealizare.
Copiiiă înva ă s ă socializezeă într-un cadruă careă dep şeşteă limiteleă cadruluiă şcolar,ă fiindă
ajuta iă s -şiă gestionezeă rela iileă cuă ceiă dină jur:ă s -şiă rezolveă conflictele,ă frustr rile,ă complexele,ă
s -şiăasumeăroluri,ăs -şiăconştientizezeăvaloarea,ăs -iărespecteăpeăceilal i.
Documentele proiective studiate (proiecte on-lineă deă Afteră School,ă proiectulă coliiă
GeneraleăNr.ă11ă” tefanăOctavianăIosifă”ăBra ov),ăsus inăideeaăc ăprogramulăcontribuieălaăoămaiă
bun ădezvoltareăaăcopilului,ăinfluen ândăpozitivăinteligen aăemo ional ,ăformareaăcompeten eloră
deă comunicareă şiă socializarea.ă Programulă esteă înă spiritulă curentuluiă „educa iaă nou ”,ă educa ieiă
centrateăpeăelev,ăpeănevoile,ăintereseleăelevului.ăInteresulăcopiluluiăreprezint ăfactorulăprincipalăînă
organizarea programului.
Rezultateleăprezenteiăcercet riăconfirm ăc ăproiectarea şi implementarea unui program after
school presupune dezvoltarea unor competenţe manageriale ale profesorilor implicaţi în
program. Cadreleădidacticeăimplicateăînăprogramăconsider ăc ăauăşansaădeăaăcunoaşteămaiăbineă
elevii , de a-iă observaă şiă înă afaraă lec iilor,ă laă mas ă ,ă laă somnă ,ă înă timpă ceă seă joac ă ,ă înva ă ,ă
colaboreaz ă,ăsocializeaz ăcuăceilal i;ăauăoportunitateaădeăaăfiăpentruăelevămaiămultădecâtăunăcadruă
didactic ,un model de urmat;ă auă ocaziaă s ă ă experimentezeă noiă metodeă şiă tehniciă deă lucruă cuă
elevii;ăsupraveghereaăşiăverificareaătemelorăesteămultămaiăorganizat ăşiăeficient ;ăauăoportunitateaă
deăaădirijaăămuncaăsuplimentar ăăaăelevilorăpentruăremediereaărezultatelorălaăînv tur ăsauăpentruă
performan ,ă ă deă aă desf şuraă cuă eleviiă proiecteă educa ionaleă careă s ă leă dezvolteă inteligen a,ă
creativitatea,ăspiritulăcivicăşiădeăechip ;ăpreg tireaăsuplimentar ăpentruăăăolimpiadeăăşiăconcursuri.
Cadreleădidacticeăparticipanteăălaăăacestăprogramăauădatăădovad ădeăunăînaltăprofesionalism,ă
rezisten ă laă efortă şiă stres,ă deă capacitateă organizatoric ă şiă decizional ,ă şi-au asumat
responsabilit i,ăauăini iativ ,ădorin ădeăaăseăperfec ionaăcontinuu,ăde inăaptitudiniădeăcomunicareă
şiăinterrela ionare,ăsuntăloialeăşcoliiăşiăîşiăaducăaportulălaăcreştereaăprestigiuluiăşcolii.
CeleămaiăevidenteăbeneficiiăaduseădeăProgramulăAfterăSchoolăsuntăurm toarele:ă
 Programulă vineă înă completareaă dezvolt riiă armonioase a copilului. Folosirea unei
metodologiiădeătipăformalăşiănonformalăînătoateăactivit ileăeduca ionaleăprev zuteăfaceăcaă
acestăprogramăs ăfacilitezeădobândireaăunorăcompeten eăspecifice;
 Copiiiă auă timpă s ă aprofundezeă şiă s ă înve eă temeinică într-un mediu prietenos, unde
mentoriiănuăauăaltăscopădecâtăacelaădeăaăfaceăînva areaăconfortabil ăşiăautentic ;
 Fiecareăcopilăareăparteădeăsprijinăînăvedereaăpreg tiriiăsuplimentareăpentruăconcursuri
97 | P a g e
şcolare;
 Copiiiăauătimpăs ăseăjoaceăşiăs -şiăfac ăprieteniăadev ra iăîntr-unămediuăînăcareăviolen a
fizic ăşiăverbal ăsuntănetolerate;
 Copiiiă suntă ajuta iă s -şiă rezolveă conflictele,ă frustr rile,ă complexele.ă Programulă after-
schoolăîiăînva ăpeăcopiiiădespreăvaloareaăpersonal ăşiădespreărespectulăpentruăceilal i;
 Programul copiiloră esteă ordonată şiă echilibrat.ă Meseleă suntă ă ă s n toase,ă iară intervaleleă
pentruăodihn ,ăjoac ăşiăînv areăăîmbinateăarmonios;
 Copiiiăauăstabilitateăşiăcontinuitateăşiăîşiădezvolt ăroluriăînăgrup;
 Copiiiăîşiăpotădescoperiătalenteleăşiăaptitudinileăînăprogrameleăop ionale:ăarte,ăsport,
Limbiăăstr ine,ă
 Copiiiăsuntăimplica iăînăprogrameăsocialeăşiăcomunitare,ăproiecteăşiăparteneriate,ăînva ăs ă
aib ăini iativ ,ăs ăorganizezeăşiăs ăexprimeăpuncteădeăvedere;
 Copiiiăsuntăstimula iăs ătr iasc ăşiăs ăîmp rt easc ăexperien eăliterare,ăartistice,ăetc
 P rin iiăscap ădeăgrijaăzilnic ăaăefectu riiătemelorăcuăcopilul,ăcopilulăbeneficiindăînăfiecareăziă
deă ajutoră înă în elegereaă şiă asimilareaă cunoştin eloră deă laă şcoal ,ă recapitulareaă şiă preg tireaă
lec iilorăpentruăaădoua zi;
 P rin iiăîşiăvorăputeaăterminaălinişti iămuncaăzilnic ălaăserviciu,ăştiindăcopilulăsub
supraveghere;
 Timpulăpetrecutăzilnicădeăcopilăîmpreumaăcuăfamiliaăesteămaiămareăsiădeămaiăbun
calitate.
Ultimaăipotez ăaăprezenteiăcercet riă - presupunereaăc ăexist ănoiămodalit iădeăoptimizareăaă
programuluiă afterschoolă dină perspectivaă managerului,ă aă profesorilor,ă eleviloră şiă p rin iloră
implica iăînăprogram,ăaăfostăconfirmat .ăToateăcategoriileăimplicateăîn acest program au indicat
noiămodalit iădeăoptimizareăaăacestuiăprogram:ă
 Modalit iădeăoptimizareăindicateădeăp rin iă:ă
 amenajareaăspa iuluiăverdeăalăşcolii;
 modernizareaăinstala iilorăsanitareăşiă aăspa iuluiăînăcareăcopilulăîşiădesf şoar ă
activitatea;
 prelungireaăprogramuluiăpân ălaăoraă17.00;
 implicareaăprofesorilorădeălaăclas ăînăprogramulăprelungit;
 prezen aăaltor tipuri de activit iăînăcadrulăprogramuluiăprelungit.
 Modalit iădeăoptimizareăindicateădeăprofesoriă:ă

98 | P a g e
  Îmbun t ireaăbazeiămaterialeăaăşcolii;
 Extinderea semnalului wi-fiă pentruă aă puteaă accesaă internetulă dină oriceă spa iuă
şcolar;ă
 Includereaăprofesoruluiădeălimbaăenglez ăînăprogramulăafter-school ;
 Implicareaă activ ă ă eleviloră înă programeă deă voluntariat,ă extindereaă celoră dejaă
existente.
 Introducereaă unoră activit iă practice,ă artisticeă înă cadrulă programuluiă afteră
school;
 Extindereaăşiămodernizareaăspa iuluiăînăcareălucreaz ă, seăjoac ,ăăservescămasaă
, dorm elevii.
 Modalit iădeăoptimizare propuseădeămanagerulăşcoliiă:
 Promovarea programuluiăînărevistaăşcolii,ăînăcomunitate,ăînămass-mediaălocal .
 Implicareaăşcoliiă înă maiămulteăproiecteăeduca ionaleă,ămen inereaăunuiă standardă
înaltădeăparticipareăînăproiecteleăînăcareăşcoalaăesteădejaăimplicat .
 Dezvoltareaăbazeiămaterialeăaăşcoliiă.
 Extindereaăşiăpromovareaăprogramelorădeăvoluntariat.
 Renovareaăşiăextindereaăspa iilorădeăodihn ăşiădeăservitămasaă.ă
 Îmbun t ireaă confortuluiă prină izolareaă termic ă aă dormitoarelor,ă ă înlocuireaă
tuturorăferestrelorăcuăgeamătermopan,ăînlocuireaăobiectelorăsanitare cu unele noi,
careăs ănuăpun ăînăpericolăsecuritateaăcopiilor
Limiteleă cercet riiăsuntălegateădeăfaptulăc ăcercetareaăs-aărealizată înă cadrulă ăunuiă singură
programă Afteră School,ă celă desf urată laă coalaă Nr.11,ă precumă şiă deă subiectivitateaă celoră
intervieva i.ă
Programulăstudiatăîns ăesteăcelămaiădeăsuccesăprogramădinăcomunitateaăbra ovean ,ălucruă
demonstrat de dezvoltatea sa (de la 18 elevi la 624) de-a lungul celor 12 aniă deă func ionare.ă
Acestăprogramăpoateăfiăunăexempluădeăbun ăpractic ăpentruăal iămanageriă colari.
Cercetareaăpoateăcontinuaăabordândătemaăabsolven iloră coliiăgimnaziale.ăStudiindătraseulă
educa ională iă profesională ală acestoraă putemă ob ineă dateă foarteă importanteă privindă impactul,ă
beneficiileăprogramuluiăpeătermenămediuă iălung.ă
De asemeneaăpotăfiăabordateăînăcercetareătemeălegateădeăimpactulăprogramuluiăprelungită
asupra comunit ii.ă Înă demersulă nostruă investigativ,ă amă remarcată preocupareaă p rin iloră deă aă
eviden iaăbeneficiileăprogramuluiăafterăschool. Serviciile oferite de programul after school sunt
înăacordăcuăa tept rileălor.ăăCunoscăşiăîn elegănevoileăcognitive,ăsocio-emo ionaleăşiăafectiveăaleă
99 | P a g e
propriilorăcopii,ăceeaăceăînăopiniaănoastr ădemonstreaz ăfaptulăc ăprogramulăafterăschoolăesteăoă
solu ieăă iăpentruăp rin iă iăpentruăcopii.

Tema de control nr. 5: Realiza iăăproiectulăuneiăinvestiga iiăprivindăănecesitateaă

înfiin riiăunuiăprogramăafterăschoolăînă coalaăvoastr

100 | P a g e
 Anexa 1

TRANSCRIERE INTERVIU
Grupul 1

țoderator: Bună ziua! ță numesc …. şi vă mulţumesc că aţi acceptat să participaţi la

acest focus grup. Focus grupul este o discuţie centrată pe un anumit subiect. Subiectul de astăzi
este ”Influenţa Programului After School asupra dezvoltării personalităţii copilului”. Este
important să spuneţi care sunt părerile dumneavoastră legate de acest subiect , să prezentaţi
modul în care vedeţi lucrurile pentru că nu există răspunsuri bune sau rele.
Tot ceea spuneţi este important şi de aceea vom înregistra pentru a nu omite ceva din
ceea ce ne relataţi.
Vreau să vă mai spun că beneficiaţi de confidenţialitate şi că aveţi dreptul ca la sfârşitul
acestui focus grup să alegeţi să nu folosim materialul în studiul nostru.
Pentru început aş dori să vă prezenta i i să ne spune i ceva despre dumneavoastră.

P.1.:ăBunaăziua!ăM ănumescăE.ăC.ăşiăsuntăm micaăaădoi copiiiăcareăfrecventeaz ăProgramulă

After Scool.
P.2.:ă M ănumescă B.ă N.ă Amăşiă euăunăcopilăaiciă şiă suntăchiarăunulă dină sus in toriiă ăacestuiă
program.
P.3.:ăBun ăziua!ăM ănumescăC.ăD.ăşiăamăşiăeuăoăfeti ăcareăurmeaz ăProgramulăAfterăScool.
P.4.:ăM ănumescăC.ăR.ăşiăamăunăb iat înăclasaăa- II-a careăurmeaz ăProgramulăAfterăScool.
P.5.:ăSuntăR.ăM.ăşiăamăunăcopilăcareăurmeaz ăProgramulăAfterăScool.
P.6.:ăSuntăL.Năşiăfeti aămeaăurmeaz ăProgramulăAfterăScool.

Moderator: V-amărugaăs ăneăspuneţiădeăundeăa iăaflatădespreăprogramulăAfterăSchool?

E.C.:ă Euăamă aflată deăălaăoăprieten ăcareăaveaăfeti aăînscris ăălaăProgramulăAfterăScoolă înă

aceast ăşcoal .
C.R.:ăEuăamăaflatădeăexisten aăunuiăprogramăProgramulăAfterăScoolăînăgeneralăşiăapoiăne-
am interesat unde-arăfiăcelămaiăbunăînăBraşovăşiăamăaflatădeăcelădeălaăăŞcoalaă11.
R.M.: De la prieteni am aflat...

101 | P a g e
 B.N.: Eu mi-amă dorită pentruă copilulă meuă ună Afteră Scool,ă pentruă c ă amă urmată laă vremeaă
mea un fel de After School,ăînăc min.ăAmăc utat,ăamăaflatădeăaceast ăşcoal ăşiăamăvenită
aici.
C.D.:ă Stândă înă cartieră nuă mi-aă fostă greuă s ă afluă deă existen aă programuluiă şiă atunciă amă
înscrisăcopilul.
L.N.:ăAmăfostăinteresat ăs ăg sescăunălocăînăcareăcopilulămeuăs ăfieăînăsiguran ăpân ăla ora
laăcareăneăîntoarcemădeălaăserviciuăşiăamăintratăpeăsite-ulăAfterăShcoolăşiădinăop iunileăg siteă
acolo am selectat acest After Scool.

Moderator: Deăceăa iăalesăProgramulăAfterăSchool?

E.C.: Mi se pare un program foarte bun pentru copiii mei.

C.R.:ă Înă primulă rândă pentruă c ă nuă putemă s ă lu mă copilulă deă laă şcoal ,ă dară şiă pentruă c ă eă
importantă s ă aib ă ună programă foarteă bineă organizată înă careă s -şiă fac ă temeleă şiă s ă seă
preg teasc ăpentruăaădouaăzi.
R.M.: Credăc ăesteăvorbaădeăeficien aăprogramuluiăşiădeăfaptulăc ăîntreăoreleă12ăşiă4ăeraăună
timp mort pe care nu-l puteam valorifica.
B.N.:ăEuăamăavută...ădinănou....ăm ărepetăpoate....ăoăexperien aăpersonal ...ădeăaăstaăîntr-un
cadruădeăgrupădup ă coal ăcareăm-aăsocializatăfoarteămult.ăVinădeălaă ar ă iăcopiiiălaăfelă iă
amăconsideratăc ăesteăoăsocializareăfoarteăbun .
C.D.:ăServiciulănuăneăpermite,ăînăprimulărând,ă iăînăalădoileaărândăesteăfoarteăimportantăs ă
tiuăsigurăc ăcopilulă i-aăf cutălec iileă iăesteăsupravegheat.
L.N.:ăTotădinăcauzaălipseiădeătimpă iăpentruăsiguran aăc ăfeti aăî iăpetreceătimpulăeducativă iă
timpulăliberăîntr-unămodăpl cut.

Moderator: Deăceănuăa iăoptatăpentruăoăalt ăform ădeăsupraveghereăaăcopilului?ă(bon ,ăbuniciă

etc.)

E.C.:ăMiăseăpareăc ,ăînăprejma colegilor lor...vor se vor dezvoltaămultămaiăbine...ădecâtădac ă

arăstaăcuăoăbon .
C.R.:ăDa...ăa aăcumăamăspusădeălaăînceputăeăimportantăs ărespecteăni teăreguliăcare,ăpoateăară
fiăunăpicămaiăgreuădeăimpusăînăcazulăînăcareăarăfiăpersoaneăapropiateăcopilului.

102 | P a g e
 R.M.: E vorbaădeăeficien a unui sprijin calificatăînăefectuareaătemeloră iă...ăînăajutorulăcare,ă
dac ănuăarăfiădatădeăcinevaăcalificat,ăarătrebuiăs -lăd mănoiăacas ăpentruăteme.
B.N.: Cred c ăbunicaăl-arăr sf aăpreaămultă iăn-arăfiăfostăatâtădeă....ăc ăarmat ănuăseămaiăfaceă
înă coal ăacuma,ă coalaăcareăseăfaceăacumaăesteămaiăaproapeădeă coalaădinăvest.
L.N.:ă Dină preaă mult ă dragosteă buniciiă potă s ă striceă iă înă plusă preg tireaă calificat ...ă laă
teme...ă careă miă seă pară maiă greleă iă bunicii...ă i-auă pierdută cuno tin eleă peă parcurs....ă sau
îndemânareaădeăaăsupravegheaăcumătrebuieătemele.

Moderator: Pân ăacumăamădiscutatădespreămotiveleăalegeriiăprogramului.ăCeeaăceăa iăspusăd-

voastr ă neă vaă sprijiniă înă studiulă nostru,ă v ă mul umim.ă Dac ă dintreă d-voastr ă maiă dore teă
cinevaă s ă adaugeă cevaă înă leg tur ă cuă acestă subiect?...ă atunciă vomă continuaă discu iaă cuă
desf urareaăprogramului.

Cumăseădesf oar ăProgramulăAfterăSchoolăînăaceast ă coal ?

E.C.:ă Înăaceast ă coal ă ProgramulăAfterăSchoolă aăfostăfoarteăbineăgânditădeălaăîncepută peă
motivăc ăs-aăîncercatăatâtăservireaămeseiăcâtă iăprogramulădeăodihn ...ăs ăseăafleăînăaceast ă
incint ,ăcopilulăs ănuăseăplimbeădeălaăoăloca ieălaăalta,ăceeaăceăesteăunălucruăextraordinarădeă
bună pentruă copii,ă ...ă apoiă cadreleă didacticeă careă auă supravegheată copiiiă au fost cadrele
didacticeă cuă careă eiă lucrauă diminea a,ă iar ă esteă dină punctulă meuă deă vedereă ună lucruă bun.ă
Copilulăr mâneăcuăacela iăom,ăcareămergeăpeăacela iăprincipiuăeduca ională iămiăseăpareăună
lucru bun.
C.R.:ă Da,ăîntr-adev răeă important ă... faptulăc ănuăseădeplaseaz ăînă altăcadruădecâtă curteaă
colii,ă faptulă c ă dormă i,ă evident,ă continuitateaă .......ă modalit iiă înă careă seă procedeaz ă înă
rezolvareaă temelor,ă ...ă fa ă deă cineă leă iă explic ,ă respectivă acela iă înv tor,ă eă foarteă
important.
R.M.: Sunt trei elementeă importanteă careă ....ă constituieă avantajeleă acestuiă afteră schoolă înă
sensulăc ăexist ămas ,ăposibilitateaădeăodihn ă iăsprijinăcalificat.
L.N.:ă Programulă seă desf oar ă înă felulă acesta:ă dup ă terminareaă oreloră deă curs,ă diminea a,ă
eleviiă iauă masaă înă s liă specială amenajateă înă cadrulă colii,ă apoiă seă odihnescă înă dormitoareă
specialăamenajateăînă cadrulă colii,ă înăcontinuareăî iărezolv ătemeleăpentruăacas ăcuăcadrulă
didactic,ăcuăacela iăcadruădidacticăcuăcareădesf oar ăoreleădeăcursă i,ăînăuneleădup -amieze,
seăcontinu ăchiarăcuăactivit iăpentruăocupareaătimpuluiăliber,ăcumăarăfiăînotulă iădansurile.ă

103 | P a g e
 B.N.:ă A ăputeaăspuneă c ăseădesf oar ă activit iă extra colareăînătimpulăprogramuluiă Afteră
School,ăcredăc ăastaăaăvrutăs ăspun ă ...ăaproximativ...ăcolega.ăExtra colareleăauă iăeleărolulă
lor,ăăacestaăesteă iăunulădintreăavantajeleăprogramului.

Moderator: A iăavansatăcumvaăîntrebareaăurm toareăprivindăavantajeleăparticip riiăcopiluluiă

laă acestă program.ă A iă maiă aveaă cevaă deă ad ugată laă acestă subiectă privindă avantajele
programului?

E.C.: Ară maiă fiă deă ad ugată înotulă care..ă iar iă ...ă îiă dezvolt ă peă copiiă iă îiă ajut ă înă
dezvoltareaălorăulterioar .
L.N.:ă Faptulă c ă suntă împreun ă maiă multeă ore,ă colectivulă seă sudeaz ă frumos,ă copiii...ă
majoritateaăsinguriălaăp rin i,ăînăpu ineăcazuriăsuntăfra i,ă ...ăauăfrateleăpeăcareănu-lăauăacas ă
laă coal ă iă ...ăsocializeaz ăaltfel.

Moderator: Ceădificult iăaăîntâmpinatăcopilulăînăcadrulăacestuiăprogram?

B.N.ăCredăc ăapară iădificult iăînăleg tur ăcuătimpul...câtăesteăplecatădeăacas ...suntăpleca iă

aproapeăoptăore,ănou ăoreăcândăauăextra colare,ădeămulteăoriăvinăobosi i,ădarănorocăc ădormă
laăamiaz,ăcelăpu inăpân ăînăclasaăaăIV-a,ă iăî iămaiărevinăunăpic,ădarăm carăacas ănuămaiăfacă
nimic...ăcâteodat .
C.R.:ăEuănuăv dăniciunădezavantaj.
R.M.: Nu sunt. Copilul vine dintr-ună program,ă deă optă ore..ă eă cumvaă integrată într-un
regulament.
E.C.:ăPoateă ...ăăunămicădezavantajăl-ar... l-arăaduceăfaptulăc ăst ăcuăacela iăcadruădidactică iă
poateăseăata eaz ăfoarteămultădeăel,ădeăînv toare,ăde profesoră iăatunciă ...ăpoateăatunciăîiă
vaăfiăgreuăînămomentulăînăcareăseăvaăduceăînăclasaăaăV-a
C.R.ăăNu...ăcred,ăăpeăparcurs......ănuăneap rat.
C.D.:ăCredăc ănu.ăEămaiădegrab ăunăavantaj.
L.N.:ă Unădezavantaj,ăs ă spunem,ă arăfiăstilulădidactic...ăfaptulăc ăseăînva ăcopila ulă cuăună
singur stil didactic, de predare.
C.D.ă Nuă neaparată poateă fiă ună dezavantaj,ă poateă fiă iă ună avantaj,ă depindeă dină ceă unghiă îlă
prive ti.ă
C. R.:ăEuăîlăv dăunăavantaj.
104 | P a g e
 B.N.:ăDac ăaiădou ăm miciă ...ădeămulteăoriăunădezavantajăpoateăs ăfieă iăunăavantaj,ădac ă
copilulă tieăs ăleăaccepteăpeăamândou :ăunaăacas ă iăunaălaă coal .
L.N.:ăPoateămaiăpierdemădinăteritoriuăînăceeaăceăprive teăloculămamelorăînăinimaăcopiilor.ă
Ajungemăs ăpetrecemămaiăpu inătimpăcuăcopiiiădecâtădoamnaăînv toare.

Moderator: Careădintreăactivit ileădesf urateăînăcadrulăprogramuluiăconsidera iăd-voastr ăcaă

p rin iăc ăesteăceaămaiăimportant ?ăDeăce?ă

L.N.:ăCelămaiăimportantămiăseăpareăfaptulăc ărezolv ătemeleălaă coal ,ăsubăsupraveghereaă

unui personal calificat.
C.R.: Categoric efectuarea temelor. Mi se pare cel mai important lucru.
E.C.: Evident efectuarea temelor.
C.D.:ă Feti aă meaă faceă cursuriă deă c l rie,ă faceă tenis....faceă pian.ă Areă ună programă foarteă
înc rcat.ăDeciăăpentruămineăeăimportantăcaălaă coal ăs - iăfac ătemele.
B.N.:ăNuăă tiuădac ătemeleăsuntăceleămaiăimportante,ămaiădegrab ăfelulăînăcareăî iăformeaz ă
un stil de lucru organizat.

Moderator: Ceăactivit iădinăcadrulăProgramuluiăAfterăSchoolăprefer ăcopilulăd-voastr .?

E.C.:ă Activit ileă artisticeă înă modă clar,ă celeă înă careă picteaz ,ă deseneaz ,ă cânt ,ă seă joac ,ă
abilit iăpractice,ăorigami,ăvinăacas ăcuăfelădeăfelădeăideiă iăleăpunăînăpractic .
B.N.:ă Fiic -miiă îiă placeă s ă citeasc ă foarteă mult,ă cite teă iă peă subă banc ,ă totă timpulă cite teă
pove tiă iălaă coal ă iăacas .
R.M.:ăAcumănuă tiuădac ăăeăimportantăs ăprefereăcevaăcopilul.ăImportantăeăc ăseăodihne te,ă
temeleăsuntăf cuteălaăoraăpatru,ădup ăcareăpoateădedicaătimpulăaltorăactivit i.ă

Moderator: Ceea ce ne-a iăspusăd-voastr ăpân ăacumăesteăimportant pentru a sprijini studiul

nostru.ățaiăave iăcevaădeăad ugat? Dac ănuămaiăave iănimicădeăad ugat,ăamăvreaăs ădiscut mă
pu ină despreă influen aă Programuluiă Afteră Schoolă asupraă feluluiă înă careă copilulă înva ă s ă
socializeze.
Pentruăînceput,ăv-amăîntrebaăceăschimb riăa iăobservatăînăcomportamentulăcopiluluiăd-
voast ădeăcândăfrecventeaz ăprogramul?

105 | P a g e
 B.N.:ăDup ăcumăamăspusădeălaăînceput,ăsocializareaăesteăpeăprimulălocă ...ăcareăseăobserv ...ăă
faptulăc ăstauăatâtădeămultăîmpreun ...
C.R.: Programul After School este continuarea programului pe care l-auăavută iălaăgr dini ă
a aă încâtă schimb riă nuă potă fiă observateă dină acestă punctă deă vedere,ă îns ,ă evidentă iă cuă
înaintareaăînăvârst ...ăcredăc ăaăavutăinfluen ă iăfaptulăc ăsocializeaz ăcuăcolegiiădeăclas .
E.B.: Mie miă seă pareă maiă ordonat ă iă maiă organizat ă decâtă înainte,ă deă cândă frecventeaz ă
acestăprogram,ăpentruăc ălaăgr dini ăaăfostăînăprogramănormală iăacumăseăvedeăclarăc ăareă
programăbineăstabilit,ăadic ăoreăbineăstabilite:ădeămas ,ădeăsomn,ădeăjoac ...ă
R.M.: A înv ată s ă comuniceă maiă u or,ă s ă accepteă maiă u oră maiă muteă tipuriă deă
personalitate.
L.N.:ă Într-adev r,ă comunicareaă esteă ceaă maiă important ,ă copiiiă înva ă s - iă vorbeasc ă
frumosă unulă altuia,ă ...ă seă leag ă prieteniiă careă voră r mâneă pesteă ani,ă prieteniiă durabileă i,ă
reiau,ă î iă g sescă aiciă fra iiă peă careă nu-iă auă acas .ă Rela ioneaz ă maiă u oră iă suntă preg ti iă
pentruăvia .
C.R.:ăăDevinăunăpicămaiăindependen i.
B.N.:ăă iămaiătupei ti...
C.R.:ăăNuăneap rat...
B.N.:ăăNu,ădarăeăbineăs ăaiătupeuăînăvia ,ăatunciăcândătrebuieă iăînăsensăpozitiv,ăînăsensulă
bun.

țoderator:ă Cumă considera iă c ă influen eaz ă frecventareaă programuluiă rela iileă copiluluiă cuă
colegiiă iăcuăprietenii?ă

E.C.:ăCredăc ăastaăpotăs ăv-oăspunădinăexperien aăpeăcareăamăavut-o cu cel mare, care acum

este clasa a VIII-aă iă esteă totă laă Afteră Schoolă iă aă fostă deă laă începută laă Afteră School,ă areă
prieteniăcuăcareăaăfostădinăgr dini ,ăclaseleăI-IVă iăînăcontinuareăînăV-VIIIă iăb nuiescăc ă
vorăr mâneăfoarteăbuniăprieteni.ăSeăsudeaz ăoărela ieădurabil .
L.N.: Seă construiescă rela iiă durabileă iă înva ă s ă aib ă încredereă unulă înă altul,ă s ă nuă
dezam geasc ,ă s ă seă poat ă bazaă peă ună coleg,ă practică înva ă laă afteră schoolă înă ceeaă ceă
prive teărela iileănuăneap ratădeălaăcopilălaăcopil,ăcâtădeălaăomălaăom.
B.N.:ăÎnăprimeleăpatruăoreădac ăînva ,ăînăcelelalteăpatruăcareăleăr mânăcuăsiguran ăc ăvaă
ap reaă iă un...ă ă ...ă oă concuran ă întreă ei.ă Înă primeleă patruă nuă preaă auă voie,ă dară înă

106 | P a g e
 urm toareleăpatru,ădeăAfterăSchool,ăcândăsuntămaiăliberi,ămaiărelaxa i,ăconcuren aăduceălaă
un progres mai rapid.
R.M.:ăEăunăprimăăpasădeăăăintegrareăînăcomunitate.ăEăoăcomunitateămaiămic ăguvernat ădeă
reguli,ănuădoarăceleădidacticeă iăeăunăavantajămaiăalesăpentruăcopiiiăcareănuămaiăauăfra i.
L.N.:ăÎnva ănegociereaăaăproposădeăcomunitateă iăregulament ...

țoderator:ă Cumă considera iă c ă influen eaz ă frecventareaă programuluiă rela iileă copiluluiă cuă
familia?
B.N.:ă Amă impresiaă c ă devină maiă independen i,ă î iă câ tig ă mult ă încredereă iă câ tigândă
încredereăeăacelătupeuăpozitivădeăcareăziceam...încearc ăs - iăimpun ăpunctulădeăvedere.
C.R.:ă...ăsauăcelăpu inăastaăarăfiăpremisaădeălaăcareăarătrebuiăs ăplec m.ăDac ăreu e teălucrulă
acestaăînătotalitateăsauănu.........
B.N.:ă...ădarăcelăpu inăpar ialăapare....
C.R.:ă...ădaăa aăeste....
L.N.: Locul familiei sper mă s ă nuă ni-lă ocupeă Programulă Afteră School,ă înă inimaă copiluluiă
i...ăintr-adev r....suntăp r iăbuneăînăceeaăceăprive teăîncredereaăpeăcareăcopilulăoăcâ tig ălaă
ProgramulăAfterăSchoolă iăoăaplic ă iăacas ăcuănoi.
...................
țoderator:ăAmăvreaăs ămaiădiscut mădespreăprogramulăcopiluluiăînăfamilie.ăCâtătimpăpetrece iă
zilnicăcuăcopilul,ăavândăînăvedereăc ăoămareăparteădinăziă i-oăpetreceălaă coal ă iăAfterăSchool?

E.C.:ă Credă c ă foarteă pu ină înă compara ieă cuă timpulă peă careă ară trebuiă s -l petrecem. Dar
inândăcontăc ăvinădestulădeăăobosi iăsimtănevoiaăs ăias ăafar ,s ăevadezeă iăatunciătimpulă
petrecut cu copilul devine foarte, foarte scurt....seara.
C.R.: N-a ăputeaăcuantificaăînătimp...câtămaiămultăposibil,ădarăimportantăeăcareăeăăcalitateaăă
timpului peăcareăîlăpetrecemă....ă iăastaăîncerc măs ăd m....ăs ăuit măc ăeăpu ină iăs ăfacemăs ă
fieăcâtămaiăbun,ă iămaiăfrumosă iămaiăbineăpentruă......to i,ăădeăfaptă iăpentruăelă iăpentruănoi.
R.M.: Cantitativ poate nu-iăfoarteămult,ăcalitativăîns ăeăimportantă iăProgramulăAfterăShoolă
ajut ă pentruă c ă ă seă elimin ă perioadaă careă ară trebuiă alocat ă temeloră iă atunciă eleă poateă fiă
integratăînăalteăactivit iăaleăfamilieiăînăcareătoat ălumeaăs ăfieăimplicat ă iă staăeăunăcâ tigă
real.
L.N.:ă inândăcontădeăfaptulăc ăelevii,ăcopiiiăînăgeneralănuăpreaădorescăactivit iăobligatorii,ă
cumăarăfiăceleădeărezolvareăaătemelorăpentruăacas ,ădinăceeaăceăneăprive teteăpeănoi,ăsuntemă
107 | P a g e
 ferici iăc ăputemăpetreceătimpăînămodăpl cut,ăfrumosă iăsubscriuăînăceeaăceăprive teăcalitateaă
acestuia.ăAvemătimpădeăie iriăînănatur ,ăcuăfamilia,ăneăr mâneăweek-end-ul care este doar
pentruă familieă i,ă faptulă c ă avemă pu ină timp,ă ă compenseaz ă cuă calitateaă activit iloră
desf urate.

țoderator:ăCeăactivit iădesf ura iăîmpreun ăcuăcopilul?

B.N.:ă Obi nuiescă s ă participă iă laă activit ileă extra colareă aleă copiluluiă meu:ă excursii,ă
actit iăsportiveăsauăalteăactivit iăaleă colii,ăcâteodat ăweek-end-uriăorganizateăcuă coalaă iă
de cele mai multe ori cu familia.
E.C.:ă Euăcredăc ădeălaă activit iăcasniceă iă gospod re tiăpân ălaăactivit iă artisticeăînă careă
dans m,ăcânt m,ăfacemăcarnavaluri,ăfacemădeătoate.
C.R.:ăDa...ărecunoscăc ănuăfacemăcarnavalăchiarăînăfiecareăziă i,ăde iăamăb iat,ăparticip ă iăelă
laăactivit iăcasnice.ăPân ălaăurm ăceăfacemăeăimportantăs ăfacemăîmpreun ă iăs ăneăsim imă
bineă iăs ăneădistr măcândăfacemălucrurileăastea:ăc ăsuntăactivit iăsportive,ăie iri,ăsau,ăpură iă
simpluă st mă înă cas ă iă povestimă ce-amă f cută pesteă zi.ă Suntă activit iă peă careă leă facemă
împreun ă iăastaăeăfoarteăimportant.ă

Moderator:ăCeăactivit iădeăpreg tireă colar ădesf ura iăacas ăcuăcopilul?ățotiva i!

E.C.:ăFoarteăpu ine.ăNuăprea.ăTemeăînăniciăunăcaz.ăEventualămaiăcitimăîmpreun ,ăsauădac ă

areănel muriri....ăde iădeăceleămaiămulteăoriănuăesteăcazulăs ăintervenim.
B.N.: Facem...ă maiă facem...maiă facă cuă elă ...nuă tiuă dac ă eă bine,ă dară încercă s -lă înv ă ceă
tiu...îlăînv ăgeografie,ăistorie....
R.M.:ădoarădac ăesteănevoie.ă iăastaădoarădup ăoăconsultareăprealabil ăcuăînv toarea.
L.N.:ăCitimăîmpreun ...ăunăfelădeălectur ăsuplimentar ,ădarăcitimă iăreviste,ăziare,ăre eteădeă
pr jituri,ănuăneap ratăliteratur ă iăneăpreg timădinăcândăînăcândăpentruăconcursurileălaăcareă
particip m...ăconcursurileă colare.

Moderator: Țaăînceputăspuneamăc ătemaădiscu ieiănoastreăesteă”Influen aăProgramului After

Schoolăasupraădezvolt riiăpersonalit iiăcopilului”.ăCredeţiăc ăamăomisăceva,ăceeaăceăaţiăfiădorită
s ămaiăspuneţiăînăleg tur ăcuăacestăsubiect?
108 | P a g e
...
Dac ănu,ăv ărug măs ăformula iăăoăconcluzieălegat ădeăacestăsubiect.

B.N.:ăDac ăarăfi...ăpeăoăscal ădeălaă1ălaă10...ădac ăleăcânt re tiăpeătoateăarăfiăîntreă9ă iă10.ă

Depindeă iăceăpreten iiăauăp rin ii,ăuniiăpot,ăuniiănuăpot,ădarăseăpareăc ătoateălaăunălocăducă
întreă9ă iă10.
C.R.:ă Caăs ăparafrazezăoăreclam ălaăpastaădeădin i:ă”Eăoădescoperire!”...ăProgramulăAfteră
School.
B.N.: E o redescoperire!
C.R.:ăăDa,ăoăredescoperire...ăa aăe.
R.M.:ă Eă ună câ tigă reală atâtă subă aspectulă actuluiă deă înv mântă câtă iă subă aspectulă
valorific riiă eficienteă aă timpuluiă iă pentruă noiă caă p rin iă iă pentruă copil,....ă m ă referă laă
programeă separateă serviciuă coal ,...ă dară foarteă mareă ă câ tigulă înă ceeaă ceă prive teă timpulă
petrecutăîmpreun ...ăcareăpoateăfi.... ...ăbineăorganizată iăpoateălipsitădeătensiuneaătemelor,....ă
calitateaătimpuluiăpetrecutăîmpreun ăeăunaăfoarteăbun ădatorit ăAfterăSchool-ului.
E.C.:ă Dac ă neă gândimă laă ceiă treiă actoriă mariă implica iă înă acestă Afteră School,ă copilulă esteă
avantajat,ă prime teă educa ieă deă calitateă iă socializeaz ă cuă ceilal i,ă p rinteleă esteă lini tită c ă
copilulăesteăpeămâiniăbune,ăiară celăcareăefectueaz ăeduca ia,ăînăspe ăprofesorul,ă iăelăesteă
avantajatăc - iăcunoa teăfoarteăbineăcopilulăstândăatâtădeămultăcuăel,ăajungeăs -lăcunoasc ăînă
toateăipostazeleălui,ănuănumaiăînăceleăpatruăoreă8-12ăcumăseăîntâmpl ălaăprogramulănormal.
C.R.:ă i iă copiiiă reu escă s ă cunoasc ă ceilal iă copiiă înă toateă ipostazele:ă iă laă mas ,ă iă laă
somn...
E.C.:ă i- iăcunoscăfoarteăbineă iăprofesorul.ă
L.N.:ăAvândăînăvedereăc ănuălocuimăînăcircumscrip iaă colar ă iăvenimădestulădeădeparteălaă
aceast ă coal ,ă m-a ă repetaă s ă spună c ă suntemă foarteă mul umi iă deă întreagaă activitateă
desf urat ălaăAfterăSchool.

Moderator: V ămul umescăfoarteămult!ăCeeaăceăne-a iăspusăm ajut ăfoarteămultăînăcercetarea

peăcareăoădesf şor.
V ădorimăînăcontinuareăoădup ăamiaz ăpl cut

109 | P a g e
 Analizaătematic
Tema Subtema Unit iădeăsemnifica ie
Motivarea nevoi exprimate ”ănuăputemăs ălu măcopilulădeălaăşcoal ”ă(laăoraă12)
alegerii ”ă întreă oreleă 12ă şiă 4 era un timp mort pe care nu-l
Programului puteamăvalorifica”
After School ”ă oă experien aă personal ...ă deă aă staă într-un cadru de
grupă dup ă coal ă careă m-a socializat foarte mult. Vin
deă laă ar ă iă copiiiă laă felă iă amă considerată c ă esteă oă
socializareăfoarteăbun .”
”ăserviciulănuăne permite”ă(s ăneăocup mădeăcopil)
”esteăfoarteăimportantăs ă tiuăsigurăc ăcopilulă i-aăf cută
lec iileă iăesteăsupravegheat”
”lipsaă deă timpă iă pentruă siguran aă c ă feti aă î iă petreceă
timpulăeducativă iătimpulăliberăîntr-unămodăpl cut”
”eăimportantăs ărespecteăni teăreguliăcare,ăpoateăarăfiăună
pică maiă greuă deă impusă înă cazulă înă careă ară fiă persoaneă
apropiateăcopilului”
”Amă fostă interesat ă s ă g sescă ună locă înă careă copilulă
meuăs ăfieăînăsiguran ăpân ălaăoraălaăcareăneăîntoarcemă
deălaăserviciu”
selec ie Informare
”ăeuăamăaflatădeăălaăoăprieten ăcareăaveaăfeti aăînscris ăă
laăProgramulăAfterăScoolăînăaceast ăşcoal ”
”ăne-am interesat unde-arăfiăcelămaiăbunăînăBraşov”
”ă pentruă c ă amă urmată laă vremeaă meaă ună felă deă ăAfteră
Scool,ăînăc min.ăAmăc utat,ăamăaflatăde aceast ăşcoal ă
şiăamăvenităaici”
”ăstândăînăcartierănuămi-aăfostăgreuăs ăaflu”
”ă amă intrată peă site-ulă Afteră Schoolă şiă dină op iunileă
g siteăacoloăamăselectatăacestăAfterăSchool.”
Atractivitate
”eficien aăprogramului”
”ună programă foarteă bineă organizată înă careă s -şiă fac ă
temeleăşiăs ăseăpreg teasc ăpentruăaădouaăzi”
”ăeficien aăunuiăsprijinăcalificatăînăefectuareaătemelor”
”ăpreg tireaăcalificat ...ălaăteme..”
Servicii oferite educa ionale colare
de Programul
After School ”ăî iărezolv ătemeleăpentruăacas ăcu cadrul didactic, cu
acela iăcadruădidacticăcuăcareădesf oar ăoreleădeăcurs”
”ăCopilulăr mâneăcuăacela iăom,ăcareămergeăpeăacela iă
principiuăeduca ională iămiăseăpareăunălucruăbun.”
”ăcadreleădidacticeăcareăauăsupravegheatăcopiiiăauăfostă
cadrele didacticeăcuăcareăeiălucrauădiminea a”
Extra colare
”ă seă continu ă chiară cuă activit iă pentruă ocupareaă
timpuluiăliber,ăcumăarăfiăînotulă iădansurile”
”ă seă desf oar ă activit iă extra colareă înă timpulă
ProgramuluiăAfterăSchool”
110 | P a g e
 ”ăarămaiăfiădeăad ugatăînotul”
”ăpicteaz ,ădeseneaz ,ăcânt ,ăseăjoac ,ăabilit iăpractice,ă
origami”
”ăcite teăpove ti”
deămas ”ă eleviiă iauă masaă înă s liă specială amenajateă înă cadrulă
colii”
deăodihn ”ăseăodihnescăînădormitoareăspecialăamenajateăînăcadrulă
colii”
Achizi iiă înă comportamente ”Mieămiăseăpareămaiăordonat ă iămaiăorganizat ădecâtă
planul înainte,ădeăcândăfrecvenreaz ăacestăprogram.”
personalit ii ”ăfelulăînăcareăî iăformeaz ăunăstilădeălucruăorganizat”
”ăaăînv atăs ăcomuniceămaiău or”
”ăaccept ămaiău orămaiămulteătipuriădeăpersonalitate.”
”ăDevinăunăpicămaiăindependen i.”
”ă iămaiătupei ti...ăînăsensăpozitiv,ăînăsensulăbun.”
” înva ă s ă aib ă încredereă unulă înă altul,ă s ă nuă
dezam geasc ,ă s ă seă poat ă bazaă peă ună coleg,ă practică
înva ă laă afteră schoolă înă ceeaă ceă prive teă rela iile nu
neap ratădeălaăcopilălaăcopil,ăcâtădeălaăomălaăom.”
” vaă ap reaă (...)ă oă concuran ă întreă ei.ă (...)ă concuren aă
duceălaăunăprogresămaiărapid”
”ăEăunăprimăăpasădeăăăintegrareăînăcomunitate.”
”ăÎnva ănegocierea.”
” copiiiă reu escă s ă cunoasc ă ceilal iă copiiă înă toateă
ipostazele:ă iălaămas ,ă iălaăsomn...”
”ă i- iăcunoscăfoarteăbineă iăprofesorul.”

socializare cu ”ă suntă împreun ă maiă multeă ore,ă colectivulă seă sudeaz ă

copiii frumos,ăcopiii...ămajoritateaăsinguriălaăp rin i,ăînăpu ineă
cazuriăsuntăfra i,ă ...ăauăfrateleăpeăcareănu-lăauăacas ălaă
coal ă iă ...ăsocializeaz ăaltfel.”

” socializareaăesteăpeăprimulălocă(...)ăăfaptulăc ăstauăatâtă
deămultăîmpreun ”

”ă Într-adev r,ă comunicareaă esteă ceaă maiă important ,ă

copiii înva ăs - iăvorbeasc ăfrumosăunulăaltuia,ă ...ăseă
leag ă prieteniiă careă voră r mâneă pesteă ani,ă prieteniiă
durabileă i,ă reiau,ă î iă g sescă aiciă fra iiă peă careă nu-i au
acas .ă Rela ioneaz ă maiă u oră iă suntă preg ti iă pentruă
via .”

”ăareăprieteniăcuăcareăaăfostădinăgr dini ,ăclaseleăI-IV

iă înă continuareă înă V-VIIIă iă b nuiescă c ă voră r mâneă
foarteăbuniăprieteni.ăSeăsudeaz ăoărela ieădurabil .”

111 | P a g e
 rela ionareă cuă ”ă devină maiă independen i,ă î iă câ tig ă mult ă încredereă
familia (...)ăîncearc ăs - iăimpun ăpunctulădeăvedere”
”ă încredereaă peă careă copilulă oă câ tig ă laă Programulă
AfterăSchoolă iăoăaplic ă iăacas ăcuănoi.”
”ă (cre te)ă calitateaă ă timpuluiă peă careă îlă petrecemă
împreun ”
”ăpoateăfiăintegratăînăalteăactivit iăaleăfamilieiăînăcareă
toat ălumeaăs ăfieăimplicat ”
”ăAvemătimpădeăie iriăînănatur ,ăcuăfamilia,ăneăr mâneă
week-end-ulăcareăesteădoarăpentruăfamilieă i,ăfaptulăc ă
avemă pu ină timp,ă ă compenseaz ă cuă calitateaă
activit ilorădesf urate.”
”ă activit iă sportive,ă ie iriă sau,ă pură iă simplu,ă st mă înă
cas ă iăpovestimăce-amăf cutăpesteăzi.ăSuntăactivit iăpeă
careăleăfacemăîmpreun ă iăastaăeăfoarteăimportant.ă
” Citimăîmpreun ...”
Avantaje/ avantaje ”aăfostăfoarteăbineăgânditădeălaăînceput”
Dezavantaje ”ă s-aă încercată atâtă servireaă meseiă câtă iă programulă deă
odihn ...ăs ăseăafleăînăaceast ăincint ”
”ăcopilulăs ănuăseăplimbeădeălaăoăloca ieălaăalta”
”ăCopilulăr mâneăcuăacela iăom,ăcareămergeăpeăacela iă
principiuăeduca ională iămiăseăpareăunălucruăbun.”
”ăcontinuitateaă.... ....ămodalit iiăînăcareăseăprocedeaz ă
înărezolvareaătemelor”
”ăacela iăînv tor”
”ă Suntă treiă elementeă importanteă careă ....ă constituieă
avantajeleăacestuiăafterăschoolăînăsensulăc ăexist ămas ,ă
posibilitateaădeăodihn ă iăsprijinăcalificat”
”ăExtra colareleăauă iăeleărolulălor,ăăacestaăesteă iăunulă
dintreăavantajeleăprogramului.”
”ăînotulăcare..ăiar iă...ăîiădezvolt ăpeăcopiiă iăîiăajut ăînă
dezvoltareaălorăulterioar ”
”ăCopilulăvineădintr-un program, de opt ore.. e cumva
integrat într-unăregulament.”
”ă Celă maiă importantă miă seă pareă faptulă c ă rezolv ă
temeleă laă coal ,ă subă supraveghereaă unuiă personală
calificat.”
”ăImportantăeăc ăseăodihne te,ătemeleăsuntăf cuteălaăoraă
patru,ădup ăcareăpoateădedicaătimpulăaltorăactivit i.”
” socializeaz ăcuăcolegiiădeăclas ”
” seăelimin ăperioadaăcareăarătrebuiăalocat ătemeloră iă
atunciăeleăpoateăfiăintegratăînăalteăactivit iăaleăfamilieiă
înăcareătoat ălumeaăs ăfieăimplicat ă iă staăeăunăcâ tigă
real”
”ă Eă ună câ tigă reală atâtă subă aspectulă actuluiă deă
înv mântă câtă iă subă aspectulă valorific riiă eficienteă aă
timpuluiă iăpentruănoiăcaăp rin iă iăpentruăcopil”
”ă foarteă mareă câ tigulă înă ceeaă ceă prive teă timpulă
petrecută împreun ...ă care,ă lipsită deă tensiuneaă temelor,ă
112 | P a g e
 calitateaătimpuluiăpetrecutăîmpreun ăeăunaăfoarteăbun ă
datorit ăAfterăSchool-ului.”
”ăcopilulăesteăavantajat,ăprime teăeduca ieădeăcalitateă iă
socializeaz ăcuăceilal i,ăp rinteleăesteălini tităc ăcopilulă
esteăpeămâiniăbune,ăiarăcelăcareăefectueaz ăeduca ia,ăînă
spe ă profesorul,ă iă elă esteă avantajată c - iă cunoa teă
foarteăbineăcopilul”
dezavantaje ”ă apară iă dificult iă înă leg tur ă cuă timpul...câtă esteă
plecatădeăacas ...suntăpleca iăaproapeăoptăore,ănou ăoreă
cândăauăextra colare,ădeămulteăoriăvinăobosi i”
”...ăăunămicădezavantajăl-ar... l-ar aduce faptulăc ăst ăcuă
acela iă cadruă didactică iă poateă seă ata eaz ă foarteă multă
deă el,ă deă înv toare,ă deă profesoră iă atunciă ...ă poateă
atunciăîiăvaăfiăgreuăînămomentulăînăcareăseăvaăduceăînă
clasa a V-a”
”ăfaptulăc ăseăînva ăcopila ulăcuăunăsingurăstilădidactic,
deăpredare”
”ă Poateă maiă pierdemă dină teritoriuă înă ceeaă ceă prive teă
loculămamelorăînăinimaăcopiilor.ăAjungemăs ăpetrecemă
maiăpu inătimpăcuăcopiiiădecâtădoamnaăînv toare.”
”ă timpulă petrecută cuă copilulă devineă foarte,ă foarteă
scurt....seara”

113 | P a g e
 Anexa 2
Chestionar părinți

Dragiăp rin i,ă

Realiz mă ună studiuă privindă influen aă programuluiă afteră schoolă asupraă dezvolt riiă
personalit iiă copiilor.ă Dorimă s ă cunoa temă opiniaă dumneavoastr ă înă acestă sensă iă v ă rug mă s ă
r spunde iă cuă sinceritateă laă urm toareleă întreb ri,ă completândă acoloă undeă esteă cazulă sauă
încercândăunaăsauămaiămulteăvarianteădeăr spuns.

1.Definiţiă ună programă afteră schoolă deă succes,ă marcândă cuă Xă nuă maiă multă deă treiă dintreă
afirmaţiileădeămaiăjos:

1. Desf oar ăactivit iădeăpreg tireăsuplimentar ăcuăeleviiă.

2. Raspunde nevoilor si intereselor copiilor / parintilor / comunitatii
3. Ofera activitati care promoveaza dezvoltarea abilitatilor scolare, sociale si personale.
4. Mentine un mediu incurajator, cooperativ, de sustinere, care accentueaza
participarea si
colaborarea
5. Implica tinerii in planificarea, desfasurarea si punerea in practica a activitatilor.
6. Leaga activitatile din timpul scolii cu cele de de dupa ore.
7. Angajeaza profesori calificati, antrenati si entuziasti si care iubesc cu adevarat copiii.
8. Ofera un mediu sigur
9. Se asigura ca profesorii au o relatie pozitiva cu elevii
10. Încurajeaz ăcompeti ia.
11. Ofera o gustare hranitoare
12. Dezvolta si foloseste parteneriate cu comunitatea

2.ă Cumă aprecia iă peă oă scal ă deă laă 1ă laă 5ă serviciileă programuluiă afteră schoolă peă careă îlă
frecventeaz ă copilulă d.voastr ?ă (1- nesatisf c tor,ă 2ă -satisf c tor,ă 3ă -bun, 4- foarte bun, 5-
excelent)

114 | P a g e
 Serviciile oferite de program 1 2 3 4 5
1 Supraveghereaă iăîndrumareaăelevilorăînăpreg tireaătemelor

2 Calitateaă iăfrecven aăactivit ilorăextra colare

3 Organizareaăactivit ilorădeăodihn ă iăservireaămeseiă
4 Climatul socio-afectivă ală clasei/grupuluiă înă careă copilulă d.voastr ă
desf soar ăactivt iăafterăschool
5 Organizareaăspa iuluiădeădesf urareăaăprogramuluiă
6 Calitateaăpersonaluluiăimplicatăînăprogramulăafterăscool

3.Câtătimpăpetreceţiăpeăziăînăcompaniaăcopiluluiădumneavoastr ?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
4.ăCumăpetreceţiăacestătimp?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
5. Ce modific riă atiă observată înă comportamentulă copiluluiă d.voastr ă deă cândă frecventeaz ă
programul after school?
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
6.țarcatiăcuăXăenunţulăcareăviăseăpotriveşte.
Considera iăbenefic ăăpentruăcopilulăd.voastr ăfrecventareaăprogramuluiăafterăschool?

deloc înămic ăm sur într-oă m sur ă înămareăm sur într-oă m sur ă

moderat foarte mare

115 | P a g e
 Chestionar cadre didactice

Dragi colege,

Pentru realizarea lucr riiă pentruă ob inereaă graduluiă didactică Iă ,ă realizeză ună
studiuă privindă influen eleă programuluiă aftesă schoolă asupraă personalit iiă eleviloră ,ă
asupraă activit iiă dumeavoastr ă şiă urm rescă identificareaă unoră noiă modalit iă deă
optimizare a programului after schoolă peă careă îlă desf şur m. Dorescăăs ăcunoscăopiniaă
dumneavoastr ă înă acestă sensă iă v ă rogă ă s ă r spunde iă cuă sinceritateă laă urm toareleă întreb ri,ă
completândăacoloăundeăesteăcazulăsauăîncercândăunaăsau maiămulteăvarianteădeăr spuns.

1. Câţiăaniădeăexperienţ ăaveţiăînăacestăprogram:ă
⧠ maiăpu inădeăcinciăaniă;ă
⧠ întreă5ăşiă10ăaniă;
⧠ mai mult de 10 ani

2. Care au fost motivele care v-auădeterminatăs ăparticipa iălaăacestăprogramă?

⧠ pentru îmbog ireaăexperien eiăprofesionale:
⧠ pentruăaăv ăocupaămai mult de propri elevi;
⧠ pentruăremunerareaăacesteiăactivit i;
⧠ din alte motive. (precizaţi , vă rog , care sunt acestea)
...................................................................................................................................
.............................................................................................................................
3.Careăauăfostă,ăpentruădumneavoastr ă,ăbeneficiileăşiăoportunit ileăacestuiă
program?

...............................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................

4.ă Careă suntă oportunit iileă şiă beneficiileă acestuiă programă pentruă eleviiă
dumneavoastr ă?

116 | P a g e
 .................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................

5.Cumă considera iă c ă ară puteaă fiă îmbun t ită programulă afteră schoolă înă şcoalaă
dumneavoastr ?
.................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...................................................................................................................................

117 | P a g e
 TRANSCRIERE INTERVIU MANAGER

Bună ziua! Vreau să vă mulţumesc că aţi acceptat să participaţi la acest interviu. Aş

dori să imi oferiţi câteva informaţii despre Programul After school desfăşurat în şcoala
dumneavoastră.Tot ceea spuneţi este important şi de aceea vom înregistra pentru a nu omite
ceva din ceea ce îmi relataţi.

C.I. : Spuneţi-mi , vă rog, câteva cuvinte despre şcoala dumneavoastră.

Manager : Şcoalaă Gimnazial ă Nr.ă 11ă ,,ŞT.O.IOSIF”ă esteă oă Şcoal ă European ă careă
promoveaz ăşiă furnizeaz ăunăînv mântădeăcalitateăînăoraşulănostru.ăŞcoalaăpromoveaz ăvaloriă
precum valorile universale (dragoste, integritate, justi ie, rela ii de sprijin) şi na ionale,
manifestândăpreocupareăpentruărecuperareaăacestorăvaloriăşi pentru promovarea autenticului.
Privind şcoalaă caă peă ună „locă înă careă fiecareă genera ieă îsiă predaă maiă departeă valorile”,
Şcoalaă Gimnazial ă Nr.ă 11ă ,,ŞT.O.IOSIF”ă îşiă doreşteă s ă creezeă de fiecare data valoare, spre
beneficiul genera iilor urm toare,ăurmândămodelulăpropusădeăAugustoăCury: „Un profesor bun
îsi educă elevii pentru o profesie, un profesor fascinant îi educă pentru viata. Profesorii
fascinanti sunt profesionisti revolutionari. Nimeni nu stie sa le evalueze puterea - nici macar ei
însisi. Ei schimba paradigme, transforma fara arme destinul si sistemul social al unul popor -
numai si numai prin pregatirea elevilor pentru viata, oferindu-le ideilor lor.”
C.I. Ce îmi puteţi spune despre debutul programului After school în şcoala
dumneavoastră?
Manager :Programul After School esteăunaădină realiz rileăimportanteăaleă şcolii,ă fiindă celă
maiăperformantăşiămaiăsolicitată programădină Braşov. ProgramulăAfterăSchoolăînăaceast ăunitateă
şcolar ăăaădebutatăînăanulăşcolară2003-2004ăcuăoăclas ăIăăcareăaveaă18ăeleviăînscrişiă.ăÎnăprezentă
suntăincluseăînăprogramulăAfterăSchoolă16ăclaseădeăprogramăprelungitălaăciclulăprimarăşiă7ăclase
de program prelungit la ciclul gimnazial.
C.I. : În opinia dumneavoastră, care sunt factorii care au favorizat succesul program
afterschool ?
Manager :ă Valorileăpromovateădeăşcoal ,ăfaptulăc ăamă c utatăîntotdeaunaăcadreă didactice bine
preg titeă profesională ,ă dedicateă meserieiă .Cadreleă didacticeă selectateă pentruă aă participaă laă acestă
programă trebuieă s ă deaă dovad ă deă capacitateă organizatoric ă şiă decizional ,ă s -şiă asumeă
responsabilit i,ă s ă aib ă ini iativ ,ă dorin ă deă aă seă perfec iona continuu,ă s ă de in ă aptitudiniă deă
118 | P a g e
comunicareă şiă interrela ionare,ă s ă fieă loialeă şcoliiă ,ă s -şiă aduc ă aportulă laă creştereaă prestigiuluiă
şcolii.
Faptulăc ăăoreleăădeăcursăşiăceleă de program prelungit seădesf şoar ăcuăacelaşiăprofesor
este un mare avantaj.Spa iulădeădesf şurareăalăprogramuluiăesteăvast,ăcopiiiăbeneficiaz ădeăs liădeă
clas ăspa ioaseă,ăspa iiăadecvateăpentruăaăluaămasaăşiăaăseăodihni. Firmele de catering au fest atent
selectateăşiămonitorizateă pentruăaăoferiăcopiilorăhran ădeăceaămaiăbun ăcalitate.
Un alt factor , consider a fi implicareaăşcoliiăînăproiecteăeduca ionaleălaă nivelăna ionalăşiă
interna ională,ăavemă2ă ProiecteleăComeniusăînădesf şurareă,ăimplicareaăăînăactivit iăecologiceăşiă
de voluntariat. Amă c utată s ă dezvolt mă parteneriarele cuă asocia iileă sportiveă sauă cuă cadreă
didacticeă valoroaseă careă s ă desf şoareă activit iă complementareă precumă :ă înv areaă limbiloră
str ine,ăinot ,ădansă,ăateliereăcreative,ăşah
C.I. : Care consideraţi că sunt beneficiile familiilor care vin să îşi înscrie copiii în şcoala
dumneavoastră?
Manager :Elevii noştriă suntă preg ti iă deă cadreă didacticeă deă ună înaltă profesionalismă careă
suntădedicateăcopiilor.Serviciulăoferităesteăunulăintegrată,ămedernăşiăcompetitivă,ăcrescândăastfelă
valoareaă actuluiă educa ional.Programulă afteră schoolă esteă unulă deă calitateă careă îmbin ă armoniosă
activit ileădeăînv areă,ă cuăceleădeăodihn ăăsauăactivit ileăextracurriculare. Şcoalaănoastr ăesteă
singuraăşcoal ădinăoraşăcareăleăofer ăelevilorăspa iiăadecvateăpentruăodihn .Efectuarea temelorăşiă
activit ileădeărecuperareăşiăperforman ăseăfacăsubăîndrumareaăprofesoruluiădeălaăclas ă,ăcareăîlă
cunoaşteăcelămaiăbineăpeăcopilăşiăesteăînăm sur ăs ăiaăceleămaiăbuneădeciziiăpentruădezvoltareaă
intelectual ă,ăsocial ăşiăemo ional ăaăcopilului.ă
C.I. : Cu ce provocări v-aţi confruntat coordonarea şi desfăşurarea programului after
school în şcoală?
Manager: Cea mai mare provocare a fost p strareaăunuiăstandardădeăcalitate ridicat indiferent de
condi ii,ă f r ă aă faceă compromisuriă dină acestă punctă deă vedere.ă Amă ă fostă uneoriă dezam git ă deă
implicareaăinsuficient ăaăunorăfamilii înăsus inereaăefortuluiăşcolii,ădeădezinteresulăunorăeleviăînă
ceeaă ceă priveşteă dezvoltareaă loră intelectual ,ă deă conservarorismulă ,ă lipsaă deă flexibilitateă aă unoră
p rin i.ăAlteoriămediul familial al unorăeleviăaăfostăoăpiedic ăînădezvoltareaălor.
C.I. : În urma informaţiilor oferite de dumneavoastră , pot concluziona că programul
after school desfăşurat în şcoală este unul de o foarte bună calitate . Există , totuşi, lucruri pe
care doriţi să le schimbaţi sau să le îmbunătăţiţi în cadrul acestui program ?
Manager:ă Unulă dină cuvinteleă cheieă careă neă reprezint ă esteă calitatea.ă Suntemă mereuă
preocupa iă deă îmbun t ireaă serviciiloră oferite.ă Dorimă ,ă caă peă viitoră s ă promov mă maiă multă
119 | P a g e
programul în revistaăşcolii,ăînăcomunitate,ăînămass-mediaălocal . Dorimăcaăşcolaăs ăseăimplice înă
maiă multeă proiecteă educa ionaleă ,ă s ă men in unuiă standardă înaltă deă participareă înă proiecteleă înă
careă şcoalaă esteă dejaă implicat . De asemenea, un alt obiectiv este ezvoltarea bazei materiale a
şcoliiă . Deja,ă începândă cuă anulă şcolară urm tor,ă şcoalaă vaă aveaă oă bibliotec ă completă renovat ă ,ă
modernizat ă ,ă ă dotat ă cuă totă ceeaă ceă eleviiă noştriă auă nevoie.ă Neă propunemă s ă extindem şiă s ă
promov m programele de voluntariat,ăs ărenov m şiăs ăextindemăspa iileă deăodihn ăşiădeăservită
masaă.ăÎmbun t ireaăconfortuluiă se va realiza prinăizolareaătermic ăaădormitoarelor,ăăînlocuireaă
tuturorăferestrelorăcuăgeamătermopan,ăînlocuireaăobiectelorăsanitareăcuăuneleănoi,ăcareăs ănuăpun ă
înăpericolăsecuritateaăcopiilor.ă
C.I. : Vă mulţumesc pentru timpul acordat !
Manageră:ăCuămareăpl cereă!

120 | P a g e
UNITATEAăDEăÎNVATAREăNr.ă4
GHID DEăPLANIFICAREăPENTRUăGR DINI E,ă COLIă
IăLICEE.
CUăEXEMPLEăDEăACTIVIT IăEXTRA COLAREă IăEXTRACURRICULARE,ă
ATELIERE DE CREATIE PENTRU COPII EDUCATIVEă IăFUN!

- - pachet pentruăprogramulă coalaăaltfelă-

S pt mânaă coalaăAltfelă2016 esteăalăcinceleaăanăînăcareăministerulădeăresortăsus ine

educa iaăalternativ ăprinăactivit iăinformaleăpentruăcopiiăprină“Programulă coalaăAltfelă2016ă–
S ă tiiămaiămulte,ăs ăfiiămaiăbun!”.ăProfesoriiă iăînv toriiăsuntăelementeăcheieăînăacestă
program,ăceiăcareăstabilescăprogramulăactivit ilor,ăpeăbazaăpropunerilor venite din partea
p rin iloră iăelevilor.ăEsteăimportantăcaăactivit ileăaleseăs ăaib ,ăpeălâng ăparteaăeducativ ,ă iăoă
parteădistractiv ,ăinformal .

Este un programădeăeduca ieăalternativ careăs ăpermit ăplanificareaăactivit ilorădină

coliă i gr dini e,ăcareăcombin ăspiritulăuneiăpetreceri pentru copii cuăinforma iiă iăcursuriă
educativeă iătotodat ădistractive.

Planificare proiecte

S pt mânaă coalaăAltfelă2016 este un programădedicatăactivit ilorăextracurriculareă

iăextra colare.ăÎnăaceast ăs pt mân ăspecial ,ă colileă iăgr dini ele,ăal turiădeăprofesori,ă
înv toriă iăeducatoriăseăstr duiescăs ăleăofereătinerilorăceleămaiăinteresanteăexperien eădeă
înv areăneconven ional .

Activit ileăpropuseăvariaz ădeălaălec iiă iăviziteăînămuzeeă iăinstitu iiăpublice,ăpân ălaă

ateliere de teatru iăimproviza ieăcuăactoriădeălaăteatre,ăexperimenteăfiziceă iăchimiceă
neconven ionale, lec iiădeăstreetădance, viziteălaăfermeă iăfabrici deăproduc ie, ateliere de
ecologie,ădară iălec iiăuniceădeămuzic ,ăcumăarăfiăpercu iaălaătobeăafricaneătradi ionaleăDjembe,ă
instrumenteăvechiădeămiiădeăani.ăToateăsuntăactivit iălaăcareăp rin ii,ăeleviiă iăînv toriiăseăpotă
înscrieă iăpeăcareăleăpotăorganizaăîmpreun ăcuăanimatoriăpentruăcopiiăsauăcoordonatoriădeăateliereă
externi. Mai multe detalii despre animatorii BluParty!

121 | P a g e
 Obiectivele propuse

Timpădeăoăs pt mân ăoreleănormaleăsuntăînlocuiteădeăactivit iăspeciale,ăpeăcareăp rin ii,ă

eleviiă iăînv toriiăleăpotăstabiliăîmpreun .

Activit ileăsuntăorganizateădeăluniăpân ăvineri,ăiarănum rulădeăoreăpetrecutătrebuieăs ăfieă

egalăcuănum rulădeăoreăpetrecutăînămodănormalăînăs lileădeăclas .ăEleviiăcareălipsescădeălaă” coalaă
Altfel”ăvorăprimiăabsen eăînăcatalog.

coala Altfel 2016

Cândăareăloc coalaăAltfelă2016?

Înainteădeăvacan aădeăprim var , s pt mânaă18-22 aprilie 2016 esteădedicat ă

activit ilorăextracurriculareăşiăextraşcolare,ăînăcadrulăprogramuluiă„Şcoalaăaltfel:ăS ăştiiămaiă
multe,ăs ăfiiămaiăbun!”.

coalaăAltfelă2016ă– Ordin Ministru

Conform OMECS nr. 4496/2015 careăseărefer ălaăstructuraăanuluiă colară2015ă– 2016,

anulăacesta,ăprogramulă coalaăAltfel:ăS ă tiiămaiămulte,ăs ăfiiămaiăbunăareălocăîntreă18ă iă22ă
aprilie.

Claseleădeăînv mântăpre colară iăprimarăfacăexcep ieădeălaăaceast ăregul .ăÎnăcazulă

pre colariloră iăaăelevilorădinăînv mântulăprimar,ăs pt mânaăspecial ăpoateăfiăorganizat ăînă
oricareăalt ăperioad ădinăsemestrulăalădoilea,ăcuămen iuneaăc ănuătrebuieăs ădep easc ăădataădeă
27 mai 2016.

Termenulălimit ădeăaprobareăpentruăactivit iăesteăpe data de 19 Februarie 2016.

Cum planificăm activitățile pentru coala Altfel?

Indiferentăc ăneăreferimălaăactivit iăpentruăpre colari,ăeleviădinăciclulădeăînv mântăprimar,ă

gimnazialăsauăeleviădeăliceu,ăprofesoriiă iăp rin iiătrebuieăs ăseădocumentezeăcuăaten ieăînainte,ă iă
s ăplanificeăactivit ileădinătimp.

Pa iiăpentruăplanificareaăactivit iloră coalaăAltfel:

122 | P a g e
 1. Stabilireaătipurilorădeăactivit i,ăaădurateiălor,ăaămodalit ilorădeădesf urareă iăaă
responsabilit ilorăînăconsiliulăprofesoral
2. Cercetarea oportunit ilorădeăactivit iăpentruă coalaăAltfel
3. Completareaăfi eiădeăactivitateăpropus ădeăISJă(Inspectoratulă colarăJude ean)
4. Aprobareaăactivit ilorădeăc treăconsiliulădeăadministra ieăalăunit iiădeăînv mânt
5. Desf urareaăactivit ilorăînăs pt mânaă coala Altfel
6. Completarea raportului final de activitate

Ceădocumenteăsuntănecesareăpentruă coalaăAltfel?
Pentruădesf urareaăactivit ilorăînăperioadaă coalaăAltfel,ăeste nevoieădeăurm toareleă
documente:

 Fi pentruă coalaăAltfel

 Raport final de activitate pentruă coalaăAltfel

COALA ALTFEL: S ă TII MAI MULTE, S ăFII MAI BUN!

A. FIŞA ACTIVIT II
Numeleăşiăadresaăunit ţiiădeăînv ţ mânt aplicante:

Nivelulădeăînv ţ mânt:
Num rul elevilor din şcoal :
Num rul cadrelor didactice din şcoal :
Coordonatorii activit ţii:
Prof.ă………………………………,ăProf.ă………………………………………

1. Titlulăactivit ţii:
2. Domeniul în care se încadreaz :

3. Scopul activit ţii:

4. Obiectivele educaţionale ale activit ţii:

5. Elevi participan i: peste
6. Durataăşi locul desf şur rii activit ţii:
7. Descrierea activit ţii:
Mesajul echipei de proiect a fost :

123 | P a g e
 8. Descrieţiărezultatele obţinuteăîn urma activit ţii:

9-10. țotivaţiă propunerea activit ţii: (argumente ale cadrelor didactice, ale
elevilor,ăp rinţilor)

B. M rturii ale cadrelor didactice, elevilor etc:

C. POZE, FILMULETE
COALA ALTFEL: S ă TII MAI MULTE, S ăFII MAI BUN!

RAPORT FINAL PROGRAM

1. Titlul Proiectului
2. Num rulădeăactivit iăderulate:ă
3. Tipulădeăactivit iăderulate.
4. Resursele implicate
5. Parteneriăimplica iă(numeleăinstitu iei):
6. Men ionareaăspa iilorădeădesf şurareăaăactivit iloră
7. Obiectiveleăurm rite:
8. Modalit iădeăevaluareăaăactivit ii:
9. Rezultateăînregistrate:
10. ANALIZA SWOT:

a. Puncte tari:

b. Puncte slabe:

c. Oportunit i:

d. Amenin ri:

11. Recomand ri,ăsugestii:

12. Anexe:
a. 1 CD fotografii
b. Copiiăaleăparteneriatelorăinstitu ionale
c. Modeleădeăbun ăpractic ăetc.

NumeăşiăprenumeăDirector/Semn turaă

________________________________

NumeăşiăprenumeăConsilierăeducativ/Semn tura

________________________________

NumeăşiăprenumeăCoordonatorăCEAC/Semn tura
________________________________
124 | P a g e
Not :
Raportul va fi completat în 2 exemplare originale, după cum urmează: 1 exemplar va rămâne în
unitatea de învăţământ şi un exemplar se va înmâna metodistului pentru educaţie permanentă
(pân ă laă dataă de…..), în vederea centralizării datelor şi a selectării exemplelor de bună
practică/centru metodic.

Acestea date vor fi trimise de către metodist inspectorului de educaţie permanentă (pân ălaădataă
de…..), pentru cuprinderea lor în raportul privind starea învăţământului.

Idei i exemple de activități extra colare coala Altfel 2016 pentru grădinițe,
coli i licee

Înăs pt mânaă coalaăAltfelăto iăprofesoriiăcaut ăs ăleăpreg teasc ăelevilorăunăorarăcuă

adev ratăspecial,ăcuăspectacole,ăateliereă iăprogrameădeădivertismentăpentruăcopiiiăeducative.ăAnă
deăanăacesteăactivit iăseăpotăschimba,ăiarăprofesoriiăsuntăînăc utareădeănoiămodalit iăprinăcareăs -
iăsurprind ăpl cutăelevii.

Câteva ideiădeăactivit iăinedite dinăcareăseăpotăinspiraăpentruăs pt mânaă coalaăAltfelă

2016. Aceste activit iăsuntăpotriviteăatâtăpentruăcopiiiămiciăcareămergălaăgr dini ,ăcâtă iă
pentru eleviiădinăclaseleăprimare,ăeleviiădinăclaseleăgimnazialeă iăeleviiădeăliceu.

Activit ileăsuntăspecialăf cuteăastfelăîncâtăs ăimpliceăatâtăelevii,ăcâtă iăprofesoriiă iăsuntă

dedicateăgr dini elor,ă coliloră iăliceelorădinăBucure tiă iădină ar .ăAcesteaădureaz ăînămedieăoăor ă
iăpotăfiădesf urateăînăgrupuriăîntreă12ă iă30ădeăcopii.

Tipurileădeăactivit iăcareăpotăfiăorganizateăînăcadrulăprogramuluiă„ coalaăaltfel:ăS ă tiiă

maiămulte,ăs ăfiiămaiăbun!”,ăpotăaveaălocăînămaiămulteădirec ii.ăIat ăcâtevaăexemple de bune
practiciă iăactivit iăpotăparticipaăcopiii:

I. Activități Cultural – Artistice

. Vizite la Muzeu și Instituții Publice

Eleviiăpotămergeăînăvizit ălaădiverseăinstitu iiăpubliceăundeăpotăvizitaămuzee,ăsauăpotă

discutaăcuăangaja iiăacestoraă iăî iăpotăfaceăoăp rereădespreăceăînseamn ămeseriaălor.

125 | P a g e
 Muzeul Național de Geologie

Invitatia MuzeuluiăNa ionalădeăGeologie laă coalaăAltfelăincludeăvizite libere sau

ghidate iăparticipareaălaăprogramulăGeologyăbyăTouch.

Seăpreg tescă5ălec iiăinteractive,ădespreăapari iaă iăevolu iaăomului,ăprimiiăhominizi,ă

dinozauri,ăpatrimoniulănaturalăşi fenomeneleăgeologiceădinăRomânia,ădispari iiămisterioaseăaleă
unorăanimaleă iălec iiădeămicroscopieăelectronic ă.ăLec iileăsuntădesf urateăînăateliereleă
educa ionaleăaleăMuzeuluiă iăînălaboratorulădeămicroscopieăelectronic ădinăcadrulăInstitutuluiă
GeologicăalăRomâniei.

OFERT
coala altfel: S tii mai multe, s fii mai bun!"
Muzeul Na ional de Geologie
oseaua Kiseleff, nr.2 Bucure ti
18 aprilie -22 aprilie
2016

Ca urmare a Ordinului Ministerului Educa iei Na ionale înăs pt mâna 18 aprilie -22
aprilie
2016, elevii particip la activit i educative extra colare i extracurriculare în cadrul
programului numit " coala altfel: S tii mai multe,ăs ăfii mai bun!". Printre aceste activit i
se numar vizitele la muzeeă iăparticiparea la lec ii interactive.

MuzeulăNa ional de Geologie va participa la acest eveniment cu urmatoarele activit i:

Vizite ghidate Acestea se vor faceăînăbaza program rilor la num rul de telefon 031 438.17.44,
de c tre personalul de la recep ia muzeului,ăîntre 20 martie -15 aprilie 2016. Vizitele ghidate
vor fi taxate astfel: 4 lei/elev; 8 lei/adult, 50 lei serviciul ghid limba român ;

Vizite libere Acestea nu implic prezen a unui ghid înso itor,ăîns potăfiăanun ateăînăprealabil
la num rul de telefon 031 438.17.44,ăîntre 20 martie -15 aprilie 2016;

Programul “GEOLOGY BY TOUCH” Acest program va con ineăserii de 5 lec ii

interactive desf urateăîn atelierele educa ionale ale Muzeului Na ionalăde Geologieă iăînăă

126 | P a g e
 laboratorul de microscopie electronic din cadrul Institutului Geologic al României.
Participarea la lec ii se va face pe baz de înscriere, între 20 martie -15 aprilie 2016.

1. Primii Hominizi Lec ia dezbateă iăargumenteaz un subiect fascinant: apari iaă iă

evolu iaomului.
Lumea preistoric va fi sursa noastr de inspira ie pentru realizarea unei lucrari 2D,
reprezentând o scena din via a oamenilor preistorici.
Elevii: I-V; Data: 18, 19,20,21,22 04.2016
Durata: 1h începând cu 11.00,Loca ie: Atelier MNG
Nr. participan i:10-20, Înscrieri la 031 438.17.44 INTERIOR 123 Coordonatori: ……………

2. Cât de mari erau dinozaurii mari.

Vom descoperiăîmpreun dac a fi mare, mai mare, cel mai mare, era un avantaj! Lumea
preistoric va fi sursa noastr de inspira ie pentru realizarea unei lucrari 2D sau 3D,
reprezentând un dinozaur. Pentru copiiiăpasiona iădeăcele mai mariă iăînfrico toare reptile-
dinozaurii.
Elevii: I-V;
Data: 18, 19,20,21,22 04.2016; Durata: 1h incepand cu 11.00, Loca ie: Atelier MNG,
Nr. Participan i:10-20, Înscrieri la 031 438.17.44 INTERIOR 123 Coordonatori:

3. Geo Tainele României Lec iaăstimulez şiăr spunde curiozit iiăştiin ifice a elevilor
despre patrimoniul naturalăşi fenomenele geologice din România. În scopul dezvolt rii
bagajului de cunoştin e despre ara noastr , copiii vor afla lucruri noi şiăcuriozit i despre
siturile geologice, mineralele şiăfosileleămai pu in cunoscuteăşiăcare alc tuiesc un
patrimoniu deosebit; Geo –Taine de sute de milioane de ani vor fi dezvaluiteăîntr-o lectie
f r limite.
Elevii: VIII-XII;
Data: 18, 19,20,21,22 04.2016; Durata: 1h, Loca ie: Atelier MNG, Nr. Participan i:10-
20, Înscrieri la 031 438.17.44 INTERIOR 123 Coordonatori:

4. Dispari iiămisterioase ale vie uitoarelor

Top secret: ave i licen ăs spiona i! Descoperi iăfapteă iăinvestiga i indicii ce pot s v
conduc la suspec ii care au coordonat o crim :ăeliminarea înămas aăvie uitoarelor de pe
P mânt! Explica iiă tiin ifice interactive, paleofotografii ale planetei noastre înădiverse Ere

127 | P a g e
 f cute de sateli i spion sau aparate foto ascunse, înăformat night vision sau thermo-vision
(pentru animalele fosile mai
timide), descifrarea secretelor vie ii din codul de bare al unor fosile, precumă i alte detalii
uluitoare din lumea preistoric , toate, suntămeniteăs demonstreze rela iaămisterioas dintre
climat, biologieă iăgeologie.
Elevii: I-VIII; Data: 18, 19,20,21,22 04.2016; Durata: 1h, Loca ie: Atelier MNG, Nr.
Participan i:10-20, Înscrieri la 031 438.17.44 INTERIOR 123 Coordonatori:

5. Microscopia electronic -deschidere spre un nou univers.

Lec ia va trata: Compara ieăîntreămicroscopia optic i cea electronic - principii
de func ionare, limite de detectare. Informa ii furnizate de microscopia optic si de cea
electronic în geologie.
Elevii: VII-XII, Data: 19,20.04.2016, Durata: 1.30 incepand cu 12.00, Loca ie: Laborator
IGR Caransebe 1, Nr. participan i:15. Înscrieri la 031 438.17.44 INTERIOR 131
Coordonatori:

. Teatru, Muzică și Artă

ProgrameleăBluPartyăacoper ăminimumăoăziădeăactivit iăartistice,ăpotriviteăatâtăpentruăcopiiiădeă

gr dini , câtă iăpentruăeleviădinăînv mântulăprimar.ăFiecareăactivitateădureaz ă~1h30′ălaăcareă
pot participa grupuri de 12 – 30 copii.

AtelierăTeatruădeăimproviza ieăpentruăcopiiăcuătrupaădeăactoriăLittleImpro

LittleImproăesteăunăspectacolădeăteatruădeăimproviza ieăpentruăcopii,ăcareăîiăvaăîncântaăcuă
siguran ăpeăceiămici!ăActivitateaăpresupuneăunăshowădeăimproviza ieădedicatăcopiilorăcareăseă
ineăcuăactoriăprofesioni ti.

Copiii vor participa ca voluntari la sceneteăspontaneă iăî iăvorăpuneăimagina iaălaăb taie.ă

Seălas ăcuă jocuriădistractive,ărâsă iăbun ădispozi ieăîntrucâtăimproviza iaăesteăunătipănouădeă
spectacolămenităs ăleăpun ălaăîncercareătalentulă iăexpresivitateaăactorilor,ă iămaiăalesăaămicu ilor.

Potrivităcopiilorădinăînv mântulăpre- colarăsiăprimară(0-4).

128 | P a g e
Atelier de percuție muzicală, cu Tobe Africane tradiționale „Djembe”

Cursulădeăpercu ieămuzical ăesteăoăexperien ămuzical ăunic ,ăplin ădeăenergieăpozitiv ,ă

înăcareăcopiiiăînva ăs ăcânteălaăTobeleăAfricaneătradi ionaleăDjembe,ăprimeleătobeădinăistoriaă
muzicii.

Oăaltfelădeălec ieădeămuzic ădeălaăBluParty.ăAtelierulăTobeăTobeăîiăînva ăpeăcopiiăs ăcânteălaă

TobeleăAfricaneătradi ionaleăDjembe,ăprimeleătobeădinăistoriaămuzicii.ăCopiiiăvorăînv aăîn prima
faz ăcumăs ăleăfoloseasc ,ăapoiăvorăînv aăcumăs ă in ăritmulăîmpreun ă iăapoiăcumăs ăintegrezeă
totulăîntr-oăbucat ămuzical .ăVorăaveaălocăconcursuriăîntreămiciiă„percu ioni ti”ă iăprobeădeă
îndemânareăundeăî iăvorădemonstraătalenteleămuzicale.

Potrivitădeălaăgrupaămic ,ăpân ălaăceaăpreg titoare,ăcopiilorădinăînv mântulăpre- colar.

Toti copiii au talente ascunse pe care le poti descoperi impreuna la o sesiune de karaoke cu cele
maiănoiămelodiiăromâne tiă iăstr ine.

BluPartyăvaăveniăcuăunăplaylistăactualădeăcânteceăpentruăkaraoke,ăunăMCăanimatorăcareăîiăvaă
convingeă iăpeăceiămaiătimiziădintreăcopiiăs ăparticipeălaădistrac ie,ăsistemădeăsonorizareă
profesional,ăDJă iămuzic non-stop.

Potrivităcopiilorădinăînv mântulăpre- colarăsiăprimar.

II. Activități tehnico- tiințifice

Experimente de laborator neconven ionale

Programădeă tiin ădistractive:ăexperimenteădeăfizic ă iăchimieăneobi nuiteăorganizateădeă

BluParty.

Atelierele deă tiin ădistractiveăHappyăScienceă iăHappyăChemistry includăexperimenteădeă tiin ă

interactiveăcareăfacăcopiiiăs ădevin ămaiăinteresa iădeămateriileărealeăaleăfiziciiă iăchimiei.ăPrintre
eprubete,ăpahareăErlenmeyer,ăcoloran i,ăesen eăceăî iăschimb ămirosulă iăgustul,ăcopiiiăvorăfaceă
experimenteăcuăghea ăcarbonic ,ăvorăvedeaăcumăcircul ăcurentulăelectric,ă iăvorăîn elegeăcumăauă
locăproceseleăchimiceă iăfizice.ăAmbeleăexperimenteăsuntăpotriviteăcopiilorădeăgr dini ă iă
elevilorădinăînv mântulăprimar.

129 | P a g e
Happy Chemistry – O altfel de lecție de chimie

HappyăChemistryăesteăoăactivitateăcareăleăcaăexplicaăcelorămiciămiturileădeămagieă iăîiăvaă
introduceăînăparteaăinteresant ăaăchimieiăcaămaterie.

Înăcadrulăactivit ii,ăcopiiiăvorăînv aăcumăseărealizeaz ăfumulănetoxicădinăghea ăcarbonic ă iăvoră

în elegeăcumăseătransform ăapaăplat ăînăap ăcuăbuleăf r ăs ăfieăfiart .ăProgramulăseăpotrive teă
perfectămicu ilorăcareăviseaz ăs ădevin ăoameniădeă tiin .

Datorit ăprogramelorădeăScience,ăsecreteleăsuper-eroilorăprefera iădevinăbanale,ăiară tiin aă

stârne teăcuriozitateaăcelorămici.ăDup ăexperimenteleăcuăghea ăcarbonic ă iălumin ăfluorescent ,ă
s ănuăv ămireăc ăceiămiciăvorăspuneăc ăî iădorescăs ădevin ăoameniădeă tiin .

Potrivităcopiilorădinăînv mântulăpre- colară iăprimar.

Atelierul LEGO Fun – pieseleădeă„prindăvia ” cu ajutorul calculatorului

Atelierul pentru copii LEGOăFunăesteăunăatelierăîntr-adev răspecial,ădarămaiăalesăeducativ.ăCopiiiă

vorăînv aăs ăconstruiasc ăfigurineă iă„ma in rii”ădinăpiese de lego, folosindu- iăimagina ia.ăPân ă
aiciănimicăie itădinăcomun,ănu?

Aiciăurmeaz ăparteaăinteresant .ăCrea iileădinălegoăvorăfiăconectateălaăcalculator, iar copii

vorăaveaăoportunitateaăs ăleăvad ăcumăprindăvia !

Activitateaăareămaiămulteătematici,ăînăfunc ieădeăvârstaă iăpreferin eleăcopiilor.ăPentruăpre colariiă

cuăvârstaăcuprins ăîntreăpatruă iă aseăani,ăexist ăurm toareleătematiciădisponibile: Playground
Party, Tropical Party, NeedăforăSpeedăPartyă i Outdoors Party.

Pentruăpre colariiăcuăvârstaăcuprins ăîntreăpatruă iă aseăani,ăexist ăurm toareleătematiciă

disponibile: Playground Party, Tropical Party, NeedăforăSpeedăPartyă i Outdoors Party.

colariiăcuăvârstaăpesteă aseăaniăpotăparticipaălaăateliereăcu tematici diferite ca: At the Zoo

Party, Amazing Mechanisms Party, Play Football Party sau Adventure Party.

130 | P a g e
III. Activități Sportive

Oreădeăechita ie

Plimbareăc lareăcuăponeii,ăvân toareădeăcomoriă iăalteăactivit iăinteresanteă iăactiveăînămijloculă

naturiiăorganizeaz ăCentrulădeăEchita ieă iăHipoterapieăPovesteăcuăCai.

Street Dance

Street Dance este un program de dans foarte activ, plin de ritm si energie organizat de BluParty,
concentratăpeămi c riămoderne.ăEsteăsus inutădeăunăcoordonatorădeădansăprofesionist, din
showbizz-ulăautohtonă iăseăpotrivesteăcopiilorăîntreă4ă iă12ăaniă iăadolescen ilor,ăcareăvorăînv aă
diverseămi c riădeădansăcontemporanătipăRNB,ăhip-hopă iăstreetădance.

Trasee suspendate si tabere de ski

Pentruăadolescen iiăcareădebordeaz ăde energie, AltaăTurismăpreg te te un program de sport cu

trasee suspendate,ăc r riăpeăplaseă iăpanouri,ăjocuriădeăechilibru,ăîndemânareă iăcuraj.ăFoarteă
potriviteăpentruăliceeniăsauăclaseleăgimnaziale.ăTabareădeăSkiăScoalaăAltfelăpotăfiăorganizateă iădeă
c treăHimalayaăTravelă.Alteătabereă iădrume iiăînănatur maiăsuntăorganizateă iădeăc treăE-
natura.

IV. ViziteăînăNatur

AltaăTurismăaăpreg tităoăserieădeăactivit iăînănatur ăpotriviteăpentruăeleviiădinăînv mântulă

primar.ăIat ăcâtevaăactivit i:

O zi la ferm

Pentruăiubitoriiădeănatur ăs-aăpreg tităunăprogramăcareăareălocălaăoăferm ămodern ,ăundeăcopiiă

petrec o ziă iăinterac ioneaz ăcuăanimalele.ăPotrivităcopiilorădinăînv mântulăpre- colară iăprimar.

Vizitaălaărezerva iaădeăZimbri

La….ă,ăcopiiiămergăîntr-oăexcursieăvizit ălaăoărezerva ieădeăzimbri,ăpentruăaăvedeaăpentruăprimaă

dat ăacesteăanimaleăprotejateăprinălegeă iăpentruăaăînv aădespreăresponsabilitateaăprotej riiă
mediuluiă iăfauneiăautohtone.
131 | P a g e
Vizit ălaăoăfabric ădeălapte

Copiiiăpotăfaceăoăvizit ăgratuit ălaăoăfabric ădeălapte,ăînăprogramulăAltaăTurismăpentruă coalaă

Altfelăpentruă2016.ăMicu iiăvorăaflaăceăproduseălactateăseăproducădinălapteă iăcareăesteăprocesulădeă
fabrica ie,ăiarălaăfinalăvorădegustaădinăbun t ileălocale.ăPotrivităpentruăeleviiădin
înv mântul primară iăgimnazial.

V.ăAbilit iădeăvia .ăEduca ieăfinanciar ă iăorientareăînăcarier

Cursuriădeăeduca ieăantreprenorial ,ăfinanciar ă iăorientareăînăcarier

Oferite de ONG-ulăJuniorăAchievementăRomânia,ăacesteăcursuriăsuntăconceputeăpentruăa-i ajuta

peăeleviăs ăseăfamilarizezeăcuălumeaăafacerilor,ăs ăjoaceărolulăunorămiciăantreprenori,ăs ăidentificeă
nevoiă iăs ăpropun ăsolu iiăcareăpotăgeneraăoăschimbareăpozitiv ăînăcomunitate.ăPotrivităpentruă
eleviiădinăînv mântulăgimnazială iăliceal.

Alteăideiădeăactivit iăpotrivite

Alteăideiădeăactivit iăpotăinclude:

excursii,ăviziteălaăbibliotec ,ăviziteăînăredac iiădeăpres ăsauălaăteleviziune,ăvoluntariată iăimplicareă

activ ăînăsocietate,ăeduca ieărutier ,ăeduca ieăpentruăreac iiăcorecteăînăsitua iiădeăurgen ,ăactivit iă
deăeduca ieăecologic ă iădeăprotec ieăaămediuluiă(ecologizare),ăviziteălaăjandarmerieăsauăpompieriă
iăvizionareaădeăfilmeăinteresante.

Pentru a face acesteăactivit iă iămaiăinteresante,ăeleăseăpotăorganizaă iăînădiferiteălimbi,ăcumăarăfiă

englez ,ăgerman ăsauăfrancez .

******************************************************

OFERT BluParty pentru Programul Scoala Altfel 2016-2017

Planificare si Activitati
AnulăacestaăBluPartyărecomandaăurmatoareleăprograme,ăinăcadrulăsaptamaniiă„Scoalaă
Altfel”:

132 | P a g e
ProgramulăScoalaăAltfelă”Saăstiiămaiămulte,ăsaăfiiămaiăbun!”ăconstaăinăderulareaăunuiăorarăspecială
format doar din activitati cu caracter non-formal, in fiecare unitate de invatamant.

In anul scolar 2016-2017, programul Scoala Altfel se desfasoara dupa urmatorul calendar, pentru
invatamantul prescolar si primar:

 21 noiembrie – 2 decembrie 2016

 27 februarie – 31 martie 2017
 15 mai – 9 iunie 2017

In acest an scolar, fiecare unitate de invatamant poate desfasura acest program in functie de
planificarea activitatiilor didactice, in oricare dintre aceste saptamani.

Programul isi propune implicarea, deopotriva, a elevilor si a profesorilor, in activitati

extracurriculare si extrascolare, interesante, care sa le valorizeze talentele, preocuparile
extrascolare si competentele in domenii cat mai diverse si interesante. Modalitatea de selectie a
activitatilor propuse, presupune implicarea in egala masura a elevilor, cadrelor didactice cat si a
parintilor.

1. Teatru de improvizatie pentru copii cu trupa LittleImpro

Ce este Littleimpro?

Un spectacol de teatru de improvizatie pentru copii!

Pornind de la conceptul de spectacol de improvizatie, actorii din LittleImpro au dezvoltat primul

show de improvizatie dedicat copiilor.

Pentru multi dintre cei mici, obisnuiti cu repertoriul clasic al teatrului de copii,
improvizatia este un termen nou. Insa unul cu efecte pozitive garantate si care se lasa cu
mult ras si buna dispozitie!

Dar ce este acest tip de spectacol? Scopul lui este sa puna la incercare talentul si expresivitatea
atat a actorilor, dar mai ales a micilor spectatori, provocandu-i pe acestia din urma sa participe
activ cu imaginatia lor la tot ceea ce se intampla pe scena. Acestia vad cum sugestiile lor se

133 | P a g e
transforma in realitate si au ocazia sa participe la scene – fie coordonand momente si jocuri, fie
oferindu-se ca voluntari pe scena.

Fara scenarii, dar cu imaginatie. Fara decor, dar cu umor. Fiecare spectacol este altfel in functie
de sugestiile copiiilor. Ne jucam cu imaginatie si bucurie!

Un hohot de ras impartasit stabileste o conexiune frumoasa. Un spectacol realizat de patru

actori profesionisti si un muzician live.

Durata activitate: 45 min

2. Atelier Happy Science

Experimente surprinzatoare cu un profesor excentric!

Ati auzit de domnul Profesor von Castravetzen? Bineinteles! Cine nu-l cunoaste pe renumitul
savant, admirat ca atare pe plan mondial, si un pic cam distrat?!

O vedeta in adevaratul sens al cuvantului, excentric si pretentios, Profesorul le va arata copiilor

ca nu este magie intoducerea unui ou intr-un pahar Erlenmeyer, ci fizica! Va face chiar un
uimitor experiment pentru a le demonstra celor mici ca electricitatea este condusa de corpul
uman intr-un circuit alcatuit chiar din copiii ce se tin de mana.

Nou! BluParty si profesorul le-auăpregatităcopiilorăexperimenteăcuăluminaăfluorescentaă”blackă

light”,ăcareăcuăsigurantaăiiăvorăluaăprinăsurprindereăpeăceiămiciădarăsiăpeăparintiiăsau profesorii lor.

Durata activitatii: 40 min

3. Atelier Happy Chemistry

Miturile de magie sunt explicate prin chimie!

Nu-i asa ca nu ati putut explica niciodata copiilor pe intelesul lor cum se realizeaza fumul
netoxic din gheata carbonica sau cum se transforma apa plata in apa cu bule fara a fi fiarta? Ei

134 | P a g e
bine, experta Tisha, mereu zambitoare si jucausa, le va dezvalui copiilor secretele chimiei intr-un
program plin de voie buna!

Printre eprubete, coloranti, esente ce isi schimba mirosul si gustul, copiii vor fi uimiti sa atinga
aburii sau spuma din gheata carbonica si sa intelega cum au loc procesele chimice. Dupa acest
distractiv program, sa nu va mire ca cei mici vor spune ca isi doresc sa devina oameni de stiinta!

Durata activitatii: 45 min

4. Atelier muzical Tobe Tobe

Un concept de spectacol deosebit, interactiv, in care copiii se distreaza cu instrumente muzicale

accesibile lor si usor de folosit, adica instrumentele de percutie, totul sub indrumarea unui
coordonator.

Trebuie sa te astepti la galagie pentru ca tobitele africane djembe vor fi impartite copiilor care
vor invata mai intai cum sa le foloseasca, cum sa tina ritmul impreuna si apoi cum sa le integreze
intr-o bucata muzicala.

Spectacolul va fi condimentat si cu concursuri intre micii percutionisti si cu probe de

„indemanare”ămuzicala.

Durata spectacolului: 45 min

5. Atelierul LEGO Fun

Copiii indragesc sa construiasca si sa realizeze diferite figurine din lego.

In cadrul atelierului Lego Fun, cei mici vor crea si vor construi diferite ”masinarii”ădinălego,ăină
functie de tematica petrecerii si a dorintei sarbatoritului, apoi le vor conecta la un calculator si
creatiile lor vor prinde viata.

Recomandare varsta: 4-6 ani

Tematici disponibile:

– Playground Birthday Party (copiii construiesc si testeaza: jucatori de hockey / titirezi);

– Tropical Birthday Party (copiii construiesc si testeaza: barcute /moristi / ventilatoare);
135 | P a g e
– Need for Speed Birthday Party (copiii construiesc si testeaza: masini si propulsoare / masini de
masurat distanta);
– Outdoors Birthday Party (copiii construiesc si testeaza: leagane / balansoare).

Recomandare varsta: 6+ ani

Tematici disponibile:

– At the Zoo Birthday Party (copiii construiesc si programeaza: aligatori / lei / pasari);
– Amazing Mechanisms Birthday Party (copiii construiesc si programeaza: pasari dansatoare /
titirezi / maimute tobosar);
– Play Football Birthday Party (copiii construiesc si programeaza: fotbalisti / portari / suporteri);
– Adventure Birthday Party (copiii construiesc si programeaza: avioane / giganti / vapoare).

Durata activitatii: 1h

6. Atelierul Creatie cu nisip *Nou

Te-ai gandit vreodata ca se poate realiza pictura cu nisip? Si ca se poate realiza chiar la
ziua copilului tau?

Iata Atelierul Creatie cu nisip, unde copiii se vor distra copios si toti invitatii copilului tau vor
fi foarte incantati ca vor pleca de la petrecere cu multe animitiri frumoase dar si cu o
pictura, realizata de ei cu nisip colorat. Toti cei prezenti la petrecere, sub indrumarea
coordonatorului, vor realiza tablouri unice cu ajutorul nisipului colorat.

Recomandare varsta: 4-10 ani

Durata: 1h30
Detalii logistice: atelierul cuprinde consumabile pentru 20 copii, sortulete de protectie,
coordonator. Recomandam sa inchiriezi masute si scaunele pentru copii pe care cei mici sa se
simta confortabil pentru a-si desfasura activitatea.

7. Atelierul Tricoul Meu

In Atelierul Tricoul Meu transformam tricourile obisnuite in aparitii cool! Se stie ca la

petrecerile aniversare toti invitatii aduc un cadou sarbatoritului, dar la petrecerea copilului tau
invitatii au o dubla surpriza: petrec un timp minunat impreuna pictand tricouri si chiar primesc
136 | P a g e
cadou tricoul pe care l-au realizat! Cu totii vor fi foarte mandri sa le poarte cu fiecare ocazie
speciala, pentru ca le pot spala de multe ori, fara ca sa se stearga culorile.

Copiii isi picteaza tricoul cu modelul pe care il prefera apoi lasa culorile speciale sa se usuce.
Dupa uscarea completa, modelele colorate se imprima mai bine daca se calca timp de 5 minute
cu fierul de calcat. Tricourile se pot spala manual sau in masina de spalat la o temperatura de 30
de grade.

Recomandare varsta: 7-12 ani, Durata: 1h30

Detalii logistice: atelierul cuprinde consumabile pentru 20 copii, sortulete de protectie,
coordonator. Recomandam sa inchiriezi masute si scaunele pentru copii pe care cei mici sa se
simta confortabil pentru a-si desfasura activitatea.

8. Atelierul de Rame Foto

La Atelierul de Rame Foto realizam rame personalizate care sa ne faca sa zambim cand ne
amintim de petrecerea aniversara. Fotografiile de la aniversare nu isi pot gasi un loc mai bun
decat in rama pictata si decorata cu mult drag de copii.

Micii artisti isi folosesc imaginatia pentru a realiza obiectul unicat, care ocupa apoi un loc de
cinste pe noptiera sau in camera de zi. Atelierul este un cadou frumos pentru aniversat, dar si
pentru invitati, care nu se asteapta la o surpriza atat de frumoasa.

Recomandare varsta: 3-6 ani

Durata: 1h30
Detalii logistice: atelierul cuprinde consumabile pentru 20 copii, sortulete de protectie,
coordonator. Recomandam sa inchiriezi masute si scaunele pentru copii pe care cei mici sa se
simta confortabil pentru a-si desfasura activitatea.

9. Atelierul Cutiuta Magica

Copiilor le place mult sa coloreze si sa picteze. Daca pot face acest lucru intr-un atelier
organizat, pe cutiute fistichii pe care mai apoi le pot folosi, activitatea devine cu atat mai
interesanta.

137 | P a g e
Dupa ce se distreaza colorandu-le si decorandu-le cu multa imaginatie, cutiutele devin locul unde
copiii isi pun biletelele cu dorinte sau pe cele romantice, banutii stransi de prin casa sau
bijuteriile gingase. Mai mult decat orice, cutiuta devine o frumoasa amintire de la aniversarea
celui mai bun prieten sau prietena.

Recomandare varsta: 3-6 ani

Durata: 1h30, Detalii logistice: atelierul cuprinde consumabile pentru 20 copii, sortulete de
protectie, coordonator. Recomandam sa inchiriezi masute si scaunele pentru copii pe care cei
mici sa se simta confortabil pentru a-si desfasura activitatea.

138 | P a g e
 BIBLIOGRAFIE
 B lană E.,ă Teşileanuă A.,ă Chiri escuă A.,ă C st iană D.,ă Stoicaă E., Dezvoltare profesională
continuă şi oportunităţi de carieră didactică, vizând pregătirea profesorilor în vederea
susţinerii examenelor de definitivat, gradul II şi gradul I, Modulul II, Editor MECTS –
UMPFE,ăBucureşti,ăseptembrie,ă2011
 Carryl, E., Lord, H., & Mahoney, J.L. (2005). An Ecolgical Analysis of After-School
Programs Participation and the Development of Academic Performance and Motivational
Attributes for Disadvantages , Children. Child Development, 76, 811-825.
 Cohen, D.A., Elkins, L.W., Koralewicz, L.M., & Taylor, S.N. (2004). After School Activitie,
Overweight, and Obesity among inner city youth. Journal of Adolescence, 27, 181-189
 Cojocariu V.M. (2004). Introducere în managementul educaţiei. Bucuresti: Editura Didactica
si Pedagogic .
 Cucoşă C.ă (coordonator).,ă Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi gradele
didactice, Edi iaăaIII-aărev zut ăşiăad ugit ,ăPolirom,ăIaşi,ă2009
 Hurgoiu L., Şcoala după şcoală. Timpul liber, capital valoros în dezvoltarea copilului.
 Ionescu D., Popescu R. (coordonatori), Activită i extra colare în ruralul românesc.
Dezvoltarea de competen e cheie la copii i tineri,ăEdituraăUniversitar ,ă2012
 Iucu, R.B. (2000). Managementul şi gestiunea clasei de elevi. Iasi: Editura Polirom.
 Joita, E., Management scolar. Elemente de tehnologie manageriala. Craiova: Editura
Gheorghe-Cartu Alexandru, 1995
Joita, E. , Management educational. Profesorul manager: roluri si metodologie.ăIaşi:ăăEdituraă
Polirom, 2000.
 Maciuc, I. (2005). Capacitatea de a reflecta asupra practicii – sansa dezvoltării
profesionale. Analele Universitatii din Craiova, seria Psihologie- Pedagogie, IV, 7-8.
Craiova: Editura Universitaria.
 Marcus, S. (coord.), Competenţa didactică – perspectiva psihologică. Bucuresti: Editura All,
1999.
 M rgineanăI.,ăNeaguăG.,ăMihalacheăF.,ăVasileăM.,ăProgramul „şcoală după şcoală: Un
sprijin necesar pentru elevii de etnie romă şi turcă din judeţul Constanţa”, Revista
,,Calitatea vieţii “, 2011
 Musta ăM.,ăGogoescuăG.ăMă,ăGhergeă,ăA Şcoala după şcoală.
 Neacsu, I. (2002). Empatia si modelarea competentelor pentru profesia didactica –
perspectiva psihoeducationala. 2002

139 | P a g e
 Potolea, D. Pedagogie. Fundamentari teoretice si demersuri aplicative. 2002,Iaşi: Ed.
Polirom.
 Petre N., Arnăutu M., Georoceanu B., Darie B., ,, Raport de cercetare privind nevoia de
programe de tip͈şcoală după şcoală”, Editura Risoprint , 2013.
 Petrescuă,ăC.ă,ăArn utuă M.ă,ăConstantinăA.,ăSt nil ăG.ă , Şcoala inima comunităţii , Editura
Risoprint , 2011.
 http://www.balcanicaucaso.org/eng/Regions-and-countries/Romania/Romania-the-
importance-of-the-after-school-programs-142142
 Legea nr.1/2011, art. 58, alineatul 1

140 | P a g e